version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 28 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Alocutiunea domnului deputat Iurie Rosca Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

3. Alocutiunea domnului deputat Oleg Serebrian Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

4. Alocutiunea domnului deputat Serafim Urechean Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

5. Alocutiunea doamnei deputat Eugenia Ostapciuc Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

6. Alocutiunea domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian LUPU.

7. Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova.

8. Declararea sesiunii de toamna iarna ca fiind inchisa.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa va ocupati locurile. Sedinta de astazi este deliberativa, potrivit datelor care mi-au fost furnizate de Secretariatul plenului Parlamentului. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta de astazi este o sedinta festiva, sedinta de incheiere a sesiunii de toamnaiarna 2007. Si in cadrul sedintei de astazi voi oferi cuvintul liderilor grupurilor politice parlamentare, pentru a face bilantul acestei sesiuni. Si voi incepe, stimati colegi, cu acordarea timpului respectiv pentru alocutiune domnului Iurie Rosca, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In opinia grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, anul politic 2007 a mentinut tara noastra pe coordonatele acelorasi prioritati de reforma interna si de integrare europeana, acestea constituind cele doua elemente-cheie ale Strategiei nationale de dezvoltare a tarii noastre.

Apreciem insa ca, in acest sens, directia de dezvoltare, desi s-a mentinut a fi una corecta, ritmurile si calitatea reformelor politice institutionale si economice au fost destul de modeste in raport cu asteptarile societatii. Dialogul dintre putere si opozitie a mentinut contradictiile si contestarile reciproce, fireste, pentru o societate pluralista si democratica. In acelasi timp, crearea de noi legi-cadru pentru diverse domenii, ca si fondarea unor noi institutii in sistemul statului de drept, a mentinut si un alt gen de contradictii regretabil si totusi explicabil pentru perioada de tranzitie in care ne aflam.

Astfel, s-a pastrat discrepanta vizibila dintre legislatie si practici. Aceasta pentru ca este mult mai simplu sa elaboram o norma legala democratica decit sa se constituie deprinderi si traditii democratice, care tin de schimbarea mentalitatilor si, prin urmare, necesita timp.

Cele trei domenii care vizeaza institutiile democratice, considerate a fi inca vulnerabile sint bine cunoscute atit din luarile de pozitie ale institutiilor europene, cit si din experienta noastra de zi cu zi. Este vorba de independenta justitiei, de drepturile omului si de libertatea mass-media.

Puterea judecatoreasca s-a bucurat in ultimii ani de un sprijin constant din partea Parlamentului, acesteia asigurindu-i-se principalele conditii care sa ii permita a fi o putere separata si independenta. Fragilitatea sistemului judecatoresc insa, in opinia noastra, se mentine, in mare parte, din cauza calitatii resurselor umane care activeaza in domeniul respectiv, ca si din cauza unei inertii de a manifesta obedienta fata de guvernare sau, mai degraba, in functie de argumentul banului decit de argumentul juridic.

Tot aici mentionam ca, desi legislatia privind functiile Procuraturii a cunoscut unele imbunatatiri, statutul, rolul si functiile acestei institutii inca nu au fost ajustate la normele si practicile europene, modificarea statutului Procuraturii fiind o restanta a Republicii Moldova fata de Consiliul Europei inca din 1995, moment in care tara noastra a devenit membru al acestui organism international.

O alta neimplinire care vizeaza nivelul de dezvoltare democratica a societatii noastre tine de administratia publica locala. Reforma in acest domeniu nu a suferit schimbari pozitive, ceea ce afecteaza in continuare principiul autoadministrarii colectivitatilor locale. Autoritatile de nivelurile intii si doi si-au pastrat o independenta excesiva de puterea centrala, in primul rind, din cauza lipsei unei descentralizari reale a modului de formare a bugetelor locale.

Majoritatea resurselor financiare publice continue sa fie concentrate la centru si distribuite deseori in mod arbitrar sau in functie de preferintele politice prin Legea bugetului de stat. Se stie ca, dupa ultimele alegeri locale din acest an, care au permis crearea la nivelul raional a unor majoritati postelectorale, formate din partidele de opozitie, guvernarea a adoptat un buget pe anul 2005, care ii nedreptateste pe unii si ii favorizeaza pe altii in mod nejustificat.

In domeniul libertatii presei amintim ca, desi a fost adoptat un nou Cod al audiovizualului in corespundere cu rigorile europene, practica de subordonare pe criterii politice a Companiei Teleradio-Moldova a ramas, din pacate, neschimbata. Iar guvernarea ramine a fi avantajata in mod abuziv in defavoarea opozitiei la institutia principala mass-media cu cea mai mare influenta din Republica Moldova, care este Compania publica Teleradio-Moldova.

Un subiect conflictual asupra caruia s-a insistat in mod neinspirat, dupa opinia noastra, tine de problema identitara. Pentru a ameliora situatia existenta, se impune renuntarea la imixtiuni de ordin politic in problemele de ordin academic si ale sistemului de invatamint. Trimiterea pe care o fac exponentii guvernarii la textul Constitutiei, in care limba de stat este numita moldoveneasca, in scopul de a impune cu forta aceasta denumire regionala este, dupa opinia noastra, una abuziva. Macar si pentru simplul fapt ca textul Declaratiei de independenta indica numele corect al limbii noastre limba romana. Iar actul fondator al statului, spre deosebire de Legea fundamentala, nu poate fi modificat sub nici o forma si nicicind de nici o autoritate a statului nostru.

In acest sens, cred ca a venit timpul sa abandonam confruntarile de ordin politic inutile pe marginea glotonimului, a etnonimului sau a istoriei. Ele trebuie lasate pe seama stiintei, pe seama forurilor academice specializate. Aceste subiecte trebuie abordate pozitiv si cu bunavointa si necesita elaborarea si adoptarea unui consens politic, asa cum am realizat-o cu alte ocazii in acest Legislativ. Nu este cazul sa confundam in continuare politonimul cu etnonimul.

Ca cetateni ai Republicii Moldova, sintem cu totii moldoveni, indiferent de originea etnica si modul de autoidentificare. Obiectiv, nu exista deosebiri de ordin etnic, cultural sau lingvistic in sinul populatiei majoritare bastinase din Republica Moldova. Subiectiv insa, o parte a cetatenilor nostri se considera moldoveni vorbitori de limba moldoveneasca, in timp ce o alta parte se recunosc ca romani vorbitori de limba romana. Prin urmare, deosebirea este de ordin psihologic, si nu de fond.

In acest context, in interiorul populatiei majoritare aceasta diferentiere este conventionala si nu genereaza conflicte. Ca societate democratica si ca stat de drept, Republica Moldova trebuie sa preia normele dreptului international si practica tarilor lumii si sa tolereze diferentele. Intr-o societate deschisa, problema autodeterminarii etnice este dreptul inalienabil al fiecarui cetatean.

Pentru depasirea conflictelor pe marginea chestiunii identitare se impune elaborarea si adoptarea unui consens de catre Parlament si anume a unui document special care sa puna capat unor controverse care s-au dovedit a fi inerente procesului de devenire a Republicii Moldova ca stat independent.

Respectul neconditionat si apararea solidara a elementelor fundamentale pentru un stat liber si un popor cu sentiment firesc al demnitatii nationale trebuie sa devina o stare de normalitate pentru toti politicienii si pentru fiecare cetatean. Patriotismul nostru trebuie sa se manifeste prin asumarea plenara a independentei nationale, a unitatii teritoriale, a simbolurilor nationale, cum sint: Drapelul, Stema si Imnul de Stat.

Acelasi consens si responsabilitate patriotica urmeaza sa ne ghideze si de acum incolo in abordarea problemei diferendumului transnistrean. Incetarea prezentei militare straine si rezolvarea pasnica, democratica si durabila a acestui conflict a fost si va ramine o prioritate pentru factorii politici responsabili. Solutionarea lui nu poate fi atinsa prin divizarea societatii in invingatori si invinsi, ci prin mentinerea unui larg consens national si cu respectarea Constitutiei si a legilor privind principiile de reglementare a conflictului, adoptate de Parlamentul nostru in anul 2005.

As dori sa ma refer acum la relatiile dintre Republica Moldova si Romania. Degradarea acestor relatii a atins cote ingrijoratoare. Suntem convinsi ca este nevoie sa se renunte la acuzatii si etichetari. Se impune reluarea imediata a unui dialog deschis, sincer si constructiv intre Chisinau si Bucuresti, eliminarea tuturor suspiciunilor si barierelor artificiale si crearea unor relatii strinse de parteneriat si cooperare.

Conflictele din ultima perioada ii afecteaza, in primul rind, pe concetatenii nostri care, dincolo de nevoia fireasca de a traversa nestingherit si cu minime formalitati frontiera moldo-romana, doresc ca intre Republica Moldova si Romania sa existe cele mai bune si calduroase raporturi. In acest sens, Partidul Popular Crestin Democrat isi exprima vointa de a contribui pe toate caile la imbunatatirea relatiilor dintre cele doua capitale si cele doua tari.

Stimati colegi,

Ne exprimam satisfactia in legatura cu depasirea crizei politice din Ucraina si instalarea Guvernului condus de doamna Iulia Timosenko. Tara noastra trebuie sa caute si de acum incolo aprofundarea relatiilor cu vecinul sau din rasarit atit pe plan bilateral, cit si in cadrul organizatiei pentru democratie si dezvoltare economica GUAM. Cu atit mai mult, cu cit avem aceleasi obiective strategice: promovarea reformelor, edificarea unei societati democratice si integrarea europeana.

Stabilitatea relatiilor tarii noastre pe plan regional trebuie sa fie insotita si de o stabilitate pe plan intern. Drept conditie pentru realizarea unor progrese pe plan economic si social trebuie sa fie anume mentinerea acestui echilibru intern. Dezvoltarea durabila si credibilitatea Republicii Moldova in ochii partenerilor europeni depind intr-o masura considerabila anume de mentinerea acestei stabilitati si de responsabilitatea noastra fata de concetateni.

Dragi colegi,

Onorata asistenta,

Incheind aici, va doresc tuturor multa sanatate, la multi ani si numai bucurii.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In continuare, il invit la tribuna centrala pe domnul Oleg Serebrian, vicepresedinte al Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Sintem la finele unui an si intr-o perioada de sarbatori in care ne place sa spunem si sa auzim lucruri placute. Totusi sintem nevoiti sa constatam ca avem prea putine motive pentru bucurii si ca si anul 2007 se inscrie in parcursul aproape firesc pentru Republica Moldova de declin in toate domeniile, tendinta ce s-a agravat odata cu venirea comunistilor la putere acum 7 ani.

Anul 2007 a fost unul cu evident declin in sferele economica si sociala. Conform estimarilor in anul care se incheie, rata inflatiei a depasit 13 la suta, la acest indiciu tara noastra fiind printre cele mai prost pozitionate economii din
sud-estul si estul Europei. Statisticile oficiale estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al Republicii Moldova ar fi crescut cu 3 la suta, o rata de crestere care ar fi buna pentru o tara care are un produs intern brut de 25 000 sau 40 000 de dolari per capita. Unei tari, precum Republica Moldova, i-ar sta bine daca ar inregistra citiva ani la rind macar o rata de crestere a PIB-lui cu 10 12 la suta.

Ca sa va dati seama de faptul ca ne aflam intr-o stare de declin economic, putem apela la comparatie. In nici una din fostele tari comuniste, nici chiar in tari problematice, precum Republica Macedonia, Albania sau Ucraina, rata cresterii produsului intern brut in primele 10 luni ale acestui an nu a fost atit de modesta ca in Republica Moldova. In 2007 Republica Moldova s-a plasat cert pe ultimul loc printre noile democratii europene in ceea ce priveste viteza cresterii economice.

Un alt indiciu al recursului nostru economic din acest an, este cel al investitiilor straine. Volumul investitiilor straine directe pe cap de locuitor in Republica Moldova e de numai 116 dolari, tara noastra plasindu-se si aici pe ultimul loc in Europa. Pentru comparatie, in Romania acest indiciu e de 529, iar in Bulgaria de 672.

In anul care s-a scurs, in tara noastra nu s-a facut nici o investitie straina serioasa. Acest lucru denota mai clar ca orice faptul ca climatul investitional in Republica Moldova este abominabil. Despre starea proasta a economiei vorbeste si uriasul sold negativ al balantei comerciale. In primele zece luni ale anului 2007 Republica Moldova a avut un sold negativ al balantei comerciale de
787,4 milioane de dolari cu tarile Uniunii Europene si de 612,2 milioane de dolari cu tarile Comunitatii Statelor Independente. Chiar si pentru un neeconomist e clar ca Republica Moldova este o tara in care se consuma, nu se produce, banii vin din exterior si ca o parte nepermis de mare a bugetului national e alimentata de taxele de import.

Desi o buna parte din banii publici sint alocati Ministerului Afacerilor Interne si numeroaselor structuri de securitate, Republica Moldova ramine o tara profund afectata de fenomenul criminalitatii. Furturile, omorurile, persoane disparute, traficul de fiinte umane sint deja elemente aproape firesti ale peisajului societal moldovenesc. Cetatenii nici nu mai apeleaza la politie, fiind convinsi ca si politia, si justitia sint de cele mai frecvente ori legate cu cercurile criminale. Desi acest lucru e trecut sub tacere, economia moldoveneasca e una din cele mai criminalizate economii din Europa. Iar regulile de joc si moravurile care domina lumea afacerilor de la noi, nu pot fi numite nici macar devieri de la norma, ci malformatiuni.

Un domeniu despre care nu putem spune nimic de bine si care, de cele mai dese ori, e trecut sub tacere, e cel al securitatii nationale. Desi se pare ca principala problema care ar trebui sa fie in vizorul Serviciului de Informatii si Securitate ar fi cea legata de siguranta nationala, siguranta ce este pusa sub semnul intrebarii de anumite cercuri din rasaritul imediat sau mai indepartat, altele par sa fie obiectivele intereselor lor. In orice caz, asa se creeaza impresia dupa numirea unui director al Serviciului de Informatii si Securitate catapultat direct din Presedintia Republicii Moldova.

Punctul de vedere impartasit de mai toti comentatorii politici independenti e ca acest pas s-a facut nu pentru a eficientiza activitatea acestei importante institutii, ci pentru a avea un om de nadejde intr-o institutie ce poate fi extrem de utila in balaria electorala din 2008 2009. Si aceasta in conditiile in care in anul care se incheie Republica Moldova a primit citeva lovituri rusinoase de la serviciile transnistrene, asa nerecunoscute si nelegitime cum sint ele, la Cocieri si la Varnita.

Chisinaul nu doar ca nu a reusit sa se impuna in vreo localitate subordonata de administratia tiraspoleana, cum ar fi Gisca sau Chitcani, de exemplu, localitati situate pe malul drept al Nistrului, ci a demonstrat cetatenilor sai ca acest stat nu e capabil sa asigure nici macar controlul eficient al zonei pe care o controleaza de facto.

Voronin nici macar satul de bastina nu il poate apara in fata transnistrenelor, dar pretinde ca Romania pune in pericol suveranitatea Republicii Moldova. Cazurile care au avut loc in acest an de-a lungul Nistrului demonstreaza ca trasnistrenii pot fi, daca vor, stapini nestingheriti in orice parte a acestei tari si ca banii cheltuiti pe numeroasele structuri de securitate, aparare si ordine publica sint bani aruncati in vint.

Nu au fost inregistrate progrese nici in problema transnistreana. In pofida declaratiilor neintemeiat de optimiste ale puterii, in mod special ale Presedintelui Voronin, procesul de dialog ramine inghetat. Numeroasele incercari ale deputatilor sociali-liberali, apoi ale Fractiunii Partidului Democrat din Moldova de a-l aduce pe ministrul Sova in plenul Parlamentului si de a discuta despre starea de lucruri in acest dosar, au esuat.

In domeniul politicii externe, anul 2007 a fost un adevarat dezastru. Relatiile cu Romania au ajuns la cele mai joase cote inregistrate vreodata. S-au racit si relatiile cu Ucraina. In pofida unor rusinoase incercari ale Presedintelui Voronin de a imblinzi Moscova, nici in relatiile cu Rusia nu au intervenit schimbari spre bine. Sintem restantieri cronici atit la capitolul indeplinirii angajamentelor asumate in cadrul Planului individual de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, cit si a Planului individual de actiuni Republica Moldova NATO.

Avem semnale tot mai clare ca multi oficiali de la Washington, care erau convinsi in aprilie 2005 ca Republica Moldova a pasit pe un drum bun, sint acum mai mult decit deceptionati. Nici in materie de politica interna lucrurile nu au stat mai bine. Alegerile locale au fost un exemplu al impertinentei cu care puterea comunista lupta pentru putere. Utilizarea nestingherita a resurselor publice, presiunile psihologice si administrative asupra candidatilor opozitiei, intentarea unor procese judiciare sint doar citeva dintre observatiile facute de Misiunea ODIR de observare a alegerilor locale.

E de remarcat ca, din momentul declararii independentei Republicii Moldova, raportul ODIR despre alegerile din 2007 a fost cel mai negativ.

Ce alta dovada a devierii de la cursul democratic mai putem invoca? Ne putem astepta doar ca in 2008, anul preelectoral, lucrurile sa degradeze si mai mult. In acelasi timp, independenta justitiei ramine a fi o aspiratie. Nici in acest an nici o schimbare in bine nu s-a produs. Chiar ieri, un avocat aducea marturii incontestabile in cadrul unei conferinte de presa despre modul in care Seful statului intervine in procesul judiciar. De altminteri, o stim cu totii: justitia prin telefon este o practica frecventa in Republica Moldova. In consecinta, sintem campioni la numarul de dosare pierdute la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Un domeniu sensibil ramine cel al libertatii presei si al respectarii drepturilor omului. Chiar ieri, deputatii puterii au votat in prima lectura citeva modificari privind Codul electoral, modificari care i-ar face cinste oricarui dictator de catifea din lumea a treia. Cineva cauta ieri sa demonstreze ca in tarile democratice interzicerea blocurilor electorale ar fi o practica aproape curenta. Eu nu am putut gasi decit doua exemple de acest fel: Federatia Rusa si Siria lui Assad. De la interzicerea blocurilor pina la interzicerea partidelor politice nu e decit un pas. Si, in fond, de o maniera discreta el a fost deja facut, daca ne uitam la toate inovatiile emanate de minti bolnave, incendiate de insuccesul electoral din vara anului curent sau de declinul ireversibil al formatiunilor lor.

Pentru a distrage atentia de la obiectivele intr-adevar sensibile si actuale, puterea comunista s-a lansat in proiecte populiste si speculative: gen limba moldoveneasca in scoala. De ce nu limba moldoveneasca in politica, domnule Presedinte al Republicii, daca citiva ministri si consilieri ai dumneavoastra se exprima tot atit de bine in limba de stat a tarii, pe care pretind ca o servesc, ca si in hindustana? Si aproape nici pina astazi motiunea privind cunoasterea limbii de stat, initiata acum un an de un grup de deputati, asa si nu a fost pusa in discutie. Daca legea nu se respecta nici macar in Parlament si in raport cu un grup de deputati, atunci puteti sa va imaginati, cum se aplica legea in provincie in cazul unui cetatean simplu.

Un dezastru ramine domeniul culturii, un sector caruia guvernarea comunista i-a acordat o atentie minima pe parcursul acelor sapte ani de cind se afla la putere. Teatrul national din Cahul a fost adus la o conditie mai mult decit umilitoare. Teatrul Eugen Ionesco ramine in continuare fara un sediu permanent. Putinele obiective de interes turistic pe care le avem, cum ar fi conacurile si parcurile Taul si Mindic, continue sa degradeze. In plin centrul Chisinaului Muzeul National de Arte ocupa un imobil, practic, avariat.

Nu mai vorbesc de faptul ca fondul de expozitii al principalelor muzee nationale a ramas la nivelul anului 1989, iar pe alocuri si mai rau, s-a furat sau a degradat din cauza conditiilor mizerabile de stocare.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Rog atentie la timp.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Republica Moldova ramine in continuare tara in care se editeaza cel mai mic numar de carti pe cap de locuitor in intreaga Europa. Cu o situatie deplorabila ne confruntam in domeniul sanatatii. Conform opiniei specialistilor, tara noastra ar avea cei mai multi bolnavi psihici la mia de locuitori, fapt datorat in buna parte depresiei de care sufera o buna parte a populatiei Republicii Moldova. In acelasi timp, ne putem lauda si cu cei mai multi bolnavi de tuberculoza la mia de locuitori. O problema grava este cea a velocitatii raspindirii HIV printre cetatenii Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Totusi, anul 2007 a avut si citeva semne incurajatoare. Victoria democratilor la alegerile locale din 3 iunie 2007, inclusiv victoria rasunatoare din Chisinau, e un semn clar al declinului PCRM, al faptului ca cetatenii vor schimbare si asteapta schimbarea. Un al doilea semn bun a fost acel dat de formatiunile politice democratice, care au reusit sa constituie majoritati in cea mai mare parte a consiliilor raionale din tara. In fine, sfirsitul acestui an politic a fost marcat de citeva importante proiecte de fuziune, proiecte in care sint antrenate formatiuni politice importante pe segmentul de centru si centru stinga.

Desi ne dam bine seama ca lupta politica in anul care se apropie va fi deosebit de grea si ca PCRM-ul ar putea recurge la cele mai inadmisibile metode de lupta, pentru toti este clar ca anul 2008 va fi ultimul an in care un partid comunist mai guverneaza undeva in Europa.

Va multumesc pentru atentie si va doresc tuturora un an nou fericit. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, Presedintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun ca vom raspunde cu aceeasi moneda, daca dumneavoastra veti avea un comportament neadecvat.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Aprecierea corecta si sincera a evolutiilor din 2007 este importanta, mai ales, pentru ca sa stim la ce ne putem astepta in noul an. Si daca in 20052006 s-au adoptat o serie de acte legislative noi, laudate de coalitia procomunista ca fiind mari succese pe calea democratizarii, in decursul anului curent toata lumea s-a convins de efectele nule sau negative ale acelor pseudoreforme.

Pina si putinele rezultate cu adevarat bune au fost anulate tocmai de acei care le-au initiat. Sesiunea de primavaravara a inceput prin aplicarea unui nou regulament ce contravine in multe privinte spiritului parlamentar. El a anulat si accesul liber al cetatenilor la sedintele plenare, anulind transmisiunile sedintelor in direct la radio si televiziune.

Sesiunea de toamnaiarna s-a incheiat prin introducerea unor limitari si bariere suplimentare la Codul electoral, inclusiv anulindu-se reducerea pragului de acces in Parlament, ce era in 2005 una din justificarile celor care l-au votat pe Voronin. Startul si finalul anularii anului parlamentar au in comun alianta dintre gruparile PCRM si PPCD in votarea unor acte ce limiteaza sansele de democratizare a Republicii Moldova.

Abordez acest subiect, pentru ca membrii partidelor democratice, care au format coalitii la nivel local dupa alegerile 2007 ne-au cerut si in Parlament o solidarizare a fortelor democratice. In ultimele saptamini avem insa dovezi contrare. Puterea face totul pentru a preveni izolarea fractiunii majoritare, pentru a improviza un consens politic in jurul sau si a stimula pulverizarea opozitiei. Spre regret, ea are succes pe moment, pentru ca unii lideri necomunisti sint santajabili, slabi de fire sau legati prin interese, ce ii fac dependenti de clanul aflat la putere.

Coalitia cu comunistii le permite acestora sa simuleze in continuare procesul de reforme si sa substituie adevaratul parteneriat parlamentar la care am subscris cu totii pentru realizarea obiectivelor de integrare europeana a Republicii Moldova. E clar deja ca pina in 2009 ramin fara perspective de ameliorare justitia, drepturile omului, economia de piata, statul de drept, libertatea presei, autonomia autoritatilor publice locale, integrarea europeana a Republicii Moldova stagneaza din cauza acestui tip de stabilitate.

In schimb, coalitia din Parlament ofera liderului comunist confortul politic si spatiul necesar pentru manevrele lui revansarde si agresive, inclusiv cele antiromanesti, care sint implicat si antieuropene. Ca sa nu ma indepartez de la tema reformelor, declar inca o data ca actuala conducere a Republicii Moldova respinge integrarea europeana a tarii, deoarece refuza sa pregateasca si sa depuna, in acest sens, un demers oficial, asa cum a propus Partidul Alianta Moldova Noastra. De altfel, cine a fost atent, a observat ca, recent, la Bruxelles, Voronin a recunoscut ca nu vrea sa integreze Moldova in Uniunea Europeana si, invers, sa aduca aici standardele europene.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra reitereaza si la finalul anului 2007 aprecierile din anii precedenti. La nivel parlamentar continua regresul in raport cu normele de realizare democratice. Se incalca principiile de elaborare transparenta a actelor legislative si regulile de examinare a acestora, se ignoreaza sarcina de control a aplicarii legislatiei, in special a activitatii Guvernului, coalitia majoritara lobeaza interesele de grup in defavoarea celor publice. Desi a fost adoptat un numar mare de legi si hotariri, impactul lor asupra vietii populatiei este aproape minor, cu exceptia cazurilor cind devine absolut distructiv. Iata de ce oamenii au o perceptie negativa asupra Parlamentului ca institutie si, in particular, asupra deputatilor.

In acest context, as avea chiar o rugaminte pentru presa: sa faca referinte concrete la acei care adopta legi controversate. Fractiunea Alianta Moldova Noastra are, in majoritatea cazurilor, pozitii separate si respinge orice asocieri cu deciziile luate la comanda de masina parlamentara de vot, fie cu reformele pseudoliberale ale lui Voronin, cu bugetul de stat al PCRM si cu asa-numita Strategie nationala de dezvoltare si altele.

De altfel, in privinta ultimului document mentionat, mai bine era votat la forurile partidelor care l-au sustinut, pentru a nu face de rusine Parlamentul Republicii Moldova. Adoptarea lui confirma o practica anormala. De fiecare data, la sfirsitul sesiunii si al anului, contrar Regulamentului, intr-o maniera alerta, se adopta acte necalitative, dubioase, cu un caracter deschis propagandistic si uneori chiar mafiot. Si maniera de adoptare, si continutul sterp, fara angajamente, fara responsabili si fara termene concrete de realizare au impus robotizarea planului in strategie, transformindu-l intr-un material de propaganda si de stoarcere a fondurilor din donatorii straini.

In schimb, initiativele legislative ale opozitiei sint tinute in sertare cu lunile sau chiar cu anii. Unele dintre ele sint plagiate de guvernanti in forme convenabile numai lor. Initiativele deputatilor Aliantei Moldova Noastra cu privire la sursele de energie regenerabila au fost tinute pina cind Guvernul a inteles potentialul lor, a clonat proiectul, iar acum rafinaria petroliera de la Giurgiulesti vor sa o dezvolte in statii de producere a biocombustibilului.

Sint ignorate nenumaratele in acesti ani propuneri ale Aliantei Moldova Noastra de a adopta o strategie de dezvoltare a agriculturii, de a crea fonduri de interventii ale statului pentru stabilizarea pietei cerealiere si de a suplimenta alocatiile bugetului de stat pentru fondurile locale de subsidii pentru agricultori.

La recenta adoptare a bugetului de stat, Fractiunea Alianta Moldova Noastra a schimbat tactica, punind accentul pe trei amendamente de proportii.

1. Suplimentarea cu 500 milioane de lei a alocatiilor pentru bugetele teritoriale.

2. Sporirea cu 300 milioane de lei a subsidiilor de stat pentru tarani.

3. Majorarea alocatiilor sociale la nasterea primului copil pina la 5000 de lei, la nasterea urmatorilor pina la 3000 de lei, precum si dublarea pensiilor de batrinete si a celor sociale. Dar si in aceasta formula simpla si clara puterea a respins, de fapt, cerintele legitime ale populatiei, caci bugetul de stat e format din contributiile tuturor cetatenilor, inclusiv ale celor peste 50% care astazi sustin opozitia in Republica Moldova.

De altfel, in lipsa progresului economic cel mai mult contribuie anume alegatorii democrati, forta de munca alungata la cistig peste hotare, de unde vin remitentele ce alimenteaza bugetul. Actuala guvernare a aratat si in acest an ca ii place sa ascunda veniturile potentiale la buget, dupa care le scoate si le imparte prioritar celor ce o slujesc. In 2007 s-au aprobat tocmai trei rectificari ale bugetului de stat pe anul curent, care insumeaza aproape circa 1,6 miliarde de lei, in mare parte cheltuite ilegal inainte de a primi aprobarea Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Atentie la timp, stimate coleg.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este explicabil de ce la ultima rectificare peste 50 de milioane a primit Teleradio-Moldova, la care Voronin si partidul sau beneficiaza de o deservire exclusiva, iar taranii loviti de seceta au fost din nou ignorati. O alta initiativa a Fractiunii Alianta Moldova Noastra, pe care majoritatea parlamentara a refuzat s-o includa pe ordinea de zi, este cea care vizeaza aminarea pina in 2015 a Legii nr.2008, prin care se retrage dreptul la activitatea de intreprinzator pe baza de patenta, fapt ce afecteaza intre 40 si 60 mii de locuitori ai tarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa incheiati.

 

Domnul Serafim Urechean:

Pot sa inchei, domnule Presedinte.

Eu vreau sa va aduc la cunostinta si declar deschis de pe acum ca, incepind cu urmatoarea sesiune, la orice abatere principiala a majoritatii si a conducerii parlamentare de la Regulament, vom bloca activitatea Parlamentului. Pe aceasta nota va multumesc pentru atentie.

Sarbatori fericite tuturor cetatenilor tarii si dumneavoastra sa va purificati mintile, sa va dati seama ce faceti.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi si invitati,

A mai trecut o sesiune si un an parlamentar din cadrul mandatului legislaturii curente. In mod traditional, pentru deputatii Fractiunii PCRM unul din evenimentele-cheie ale acestei perioade, a fost discutarea si adoptarea bugetului tarii pentru anul viitor. Pozitia fractiunii la acest subiect am mai prezentat-o mai pe larg acum doua luni in cadrul examinarii proiectului respectiv.

Astazi, voi aminti doar citeva momente. In primul rind, procesul de elaborare si adoptare a principalei legi financiare a statului, a fost influentat de urmarile secetei, ale interzicerii accesului vinurilor moldovenesti pe piata Rusiei si de alti factori negativi.

Totusi, pentru noi, o sarcina de prima importanta a fost pastrarea si dezvoltarea orientarii sociale a intregii noastre politici economice, ridicarea calitatii vietii populatiei. De aceea, au fost mobilizate toate resursele, au fost folosite alte posibilitati pentru a asigura maximal continuitatea acestui curs. Si inca o data va amintesc, stimati colegi, in citeva cuvinte, bugetul de stat s-a majorat de la cifra 3,5 miliarde de lei in 2001 pina la 14,6 miliarde de lei in 2008 sau de aproape 5 ori. Vor avea o cota importanta cheltuielile de ordin social, la majorarea salariilor angajatilor din sectorul public, in primul rind, ale pedagogilor, medicilor, conform Legii nr. 355, vor fi indreptate circa 1 miliard 200 milioane de lei. Legea respectiva este un document orientat spre solutionarea problemelor si provocarilor cu care se confrunta societatea, indeplinirea angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana. Caracterul realist si constructiv al Legii bugetului pe 2008 a fost mentionat si de Misiunea FMI, care s-a aflat recent intr-o vizita in tara noastra.

Blocul social a fost consolidat si prin adoptarea legilor privind Bugetul asigurarilor sociale de stat si Fondul de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru anul viitor. La absoluta majoritate a indicatorilor este prevazuta o crestere considerabila. Se vor majora pensiile si indemnizatiile la nastere, pentru ingrijirea copiilor pina la 3 ani. Cresterea costului politei de asigurare va permite acumularea in fondurile de sanatate a circa 2,6 miliarde de lei sau cu peste 700 de milioane mai mult decit in anul curent. Aceasta va largi spectrul de servicii medicale acordate populatiei.

Lista de medicamente compensate va consolida baza tehnico-materiala a medicinii. Totusi inca nu sintem satisfacuti pe deplin de aceste documente, deoarece am dori o crestere mult mai mare a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc. Dar pentru aceasta este necesar de a lucra mai bine, de a investi mai mult, de a deschide noi locuri de munca, de a produce mai mult si de a majora partea de venituri a bugetului. Acest lucru este prevazut in Programul nostru de guvernare.

A continuat perfectionarea cadrului legal din sectorul economic prin adoptarea unui sir de legi respective. Un loc aparte il ocupa Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008 2011. Realizarea ei, precum si Planul de actiuni, care va fi elaborat de Guvern, se va baza pe un complex de reforme in domeniile: consolidarea statului bazat pe lege, respectarea drepturilor omului, ridicarea eficientei economiei, dezvoltarea resurselor umane, a regiunilor s. a.

In centrul atentiei deputatilor Fractiunii a continuat sa se afle asigurarea in tara a unei stabilitati politice eficiente. In acest context se inscriu mai multe acte legislative, mai ales Legea partidelor politice si modificarea Codului electoral. Unii oponenti sustin ca, prin aceste legi, noi ne cream baza victoriei la viitoarele alegeri parlamentare. Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu ei.

De exemplu, excluderea din cursele electorale a blocurilor politice, care a fost criticata dur de opozitie si este criticata si astazi, constituie un mijloc de aparare a intereselor alegatorilor. De obicei, dupa alegeri, blocurile se desfac si nimeni nu mai raspunde de poruncile alegatorilor. Majorarea pragului electoral va conduce la asigurarea stabilitatii in Parlament. Mai ales ca aceste prevederi sint in deplina corespundere cu practica altor tari. De exemplu, in Rusia pragul constituie 7 la suta, in Ucraina 6 la suta, in Romania 5 la suta, etc.

Doamnelor si domnilor,

Cele mentionate mai sus, precum si toate realizarile noastre din perioada sesiunii anului parlamentar se datoreaza in buna parte conlucrarii dintre ramurile puterii si, in primul rind, coordonarii actiunilor noastre cu Presedintele Tarii. Acest lucru l-am spus de mai multe ori si cu diferite ocazii, dar vreau sa il repet si astazi, pentru ca este foarte dureros sa asculti ce isi permit unii deputati sa spuna la adresa Presedintelui Tarii. Am in vedere invinuirile lor nefondate, atacurile permanente si cerintele insistente de a-l chema in Parlament pentru explicatii, iar recent chiar si insinuarile de incalcare a Constitutiei. Noi sintem adepti ai libertatii de exprimare, dar consider ca asemenea atacuri la adresa unui Sef de Stat, ales in mod absolut legal si democratic, cel putin, nu le face fata celor care le pronunta. Sa nu folosesc alte expresii mai dure.

Mai ales ca invinuirile le aduc persoanele care nu au facut nimic deosebit pentru aceasta tara, nu si-au demonstrat dorinta de a lucra in folosul ei. Plus la aceasta, vreau sa spun ca orice atac la adresa Presedintelui este, de fapt, o lovitura impotriva statului Republica Moldova.

Pentru anul viitor mi-as dori si mie, si tuturor deputatilor din Fractiunea majoritara, ca, in pofida celor ce nu doresc binele acestei tari, sa activam insistent, sa conlucram si in continuare cit mai eficient cu Presedintia si cu Guvernul si sa ne onoram cu cinste mandatul pentru solutionarea problemelor societatii.

Doamnelor si domnilor,

Din pacate, unii dintre oponentii nostri deja s-au lansat in scrutinul electoral din anul 2009, pentru ca nu pot fi calificate altfel atacurile lor permanente la adresa partidului de guvernamint si a Fractiunii majoritare: recentele blocari ale tribunei centrale a Parlamentului, organizarea permanenta a unor actiuni de protest in strada. Noi avem destula experienta in desfasurarea scrutinelor pentru ca sa nu ne dezechilibreze asemenea tehnologii murdare, anticiparea unor scenarii si evenimente in campaniile electorale, pe care oponentii politici incearca deja de mai multe ori sa le puna in aplicare pentru a ne inlatura de la putere. De asemenea, este greu de inteles agresivitatea unor oponenti.

Stimati colegi,

Eu nu pot uita cuvintele unui parlamentar din opozitie care, la un miting recent, declara cu rautate ca doreste cu orice pret sa smulga ghearele comunistilor de la putere. Nu vreau sa il nominalizez, pentru ca e un om cu parul deja carunt, dar vreau sa spun ca el nu doreste sa vada ca anume noi promovam valorile democratice, ca programul partidului nostru este un program realist, orientat spre interesele oamenilor. Iar noul document care va fi adoptat in primavara anului viitor este un program modernizat, adaptat la cerintele lumii contemporane. Eu ma bucur ca dumneavoastra ati reactionat. Inseamna ca este adevarul.

El nu a fost comentat negativ de nici un partid, dimpotriva, este apreciat de multi politicieni seriosi din lume si din Europa. Tin sa mentionez aici inca un moment privind pozitia celor care se considera democrati. Conform planului calendaristic, elaborat in baza recomandarilor Consiliului Europei, Parlamentul nostru a adoptat in sesiune 18 legi si doar la adoptarea a 8 din ele au participat si deputatii din opozitie.

Fractiunea noastra este profund interesata in asigurarea stabilitatii, in dezvoltarea democratica a tarii, in imbunatatirea activitatii institutiilor democratice, in dinamizarea fortelor social-politice in stricta corespundere cu normele de drept. Din aceste considerente dorim ca si viitoarea campanie electorala sa se desfasoare in mod corect si democratic, cu excluderea oricaror falsificari si incalcari.

Cit privesc invinuirile permanente ale opozitiei ca, chipurile, noi nu ne putem nicidecum impaca cu rezultatele alegerilor locale, vreau sa spun urmatoarele. Intr-adevar, ne ingrijoreaza starea de lucruri din multe raioane, unde presedintii au fost alesi in urma crearii unor blocuri anticomuniste, dar, cu parere de rau, inca nici pina astazi nu s-a incheiat crearea organelor de lucru ale consiliilor si impartirea fotoliilor. Iar in unele raioane, in loc sa intreprinda actiuni concrete si energice pentru indeplinirea platformelor lor electorale, oponentii nostri pun in functiune obiecte construite de fosta conducere a raioanelor si fara pic de modestie le dau drept obiecte construite de ei.

Cit ne priveste, noi dorim sincer ca organele administratiei publice locale sa functioneze normal, sa solutioneze problemele stringente ale comunistilor, ale comunitatilor. Dar si prima data tot corect am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Atentie la timp.

 

Doamne Eugenia Ostapciuc:

Cunoastem cu totii ca pina la alegerile parlamentare ordinare ramine inca mai bine de un an. De aceea, noi, deputatii Fractiunii majoritare, ne vom concentra eforturile asupra exercitarii mandatului de deputat cu maximum de atentie fata de doleantele alegatorilor, care asteapta de la noi actiuni concrete pentru ridicarea calitatii vietii lor. Anume alegatorii cu experienta si intelepciunea lor vor sti sa faca o alegere corecta, care va fi in folosul intregului popor.

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Sesiunea care se incheie astazi a constituit o perioada de munca incordata, dar in care am realizat multe lucruri pozitive. De aceea, pentru munca depusa aduc multumiri tuturor colegilor deputati, precum si tuturor organelor si persoanelor care au conlucrat fructuos cu Legislativul, inclusiv cu fractiunea noastra. Permiteti-mi, de asemenea, sa va felicit cu ocazia Anului Nou 2008 si a sarbatorilor de Craciun. Sa va adresez sincere urari de sanatate si prosperitate. Sper ca dupa sarbatori vom reveni in Parlament cu ginduri noi si constructive, cu sentimente curate si cu dorinta de a indreptati increderea alegatorilor.

Va multumesc foarte mult, stimati deputati. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Cuvintul se ofera domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Astazi, sintem in ultima sedinta a sesiunii de toamna iarna 2007 si, in mod evident, in cadrul acestei sedinte, grupurile politice parlamentare fac un bilant al activitatii acestora, fac un bilant al anului politic 2007. Concomitent, nu pot sa nu tin cont si de acel considerent ca sedinta de astazi este o sedinta care incheie sesiunea in ajunul frumoaselor sarbatori de iarna, pe care motiv as dori foarte mult sa raminem in cadrul comunicarii noastre parlamentare bazate pe valori civilizate.

Sesiunea de toamnaiarna 2007 a fost una de scurta durata, dar cred ca plina de evenimente si actiuni, actiuni interesante, actiuni importante. Si, in primul rind, ma refer aici la activitatile desfasurate pe dimensiunea parlamentara.

Activitatea legislativa. Pe durata acestor 3 luni de activitate a plenului Parlamentului am avut un program destul de intens, peste 27 de hotariri ale Parlamentului, circa 100 de proiecte de legi, care au fost discutate si adoptate in Parlament. Printre ele proiecte de importanta majora, ati mentionat deja, in luarile dumneavoastra de cuvint, stimati lideri ai grupurilor politice parlamentare, aceste proiecte: al Legii bugetului, ale bugetelor sociale, al bugetului de asigurari medicale. Au fost dezbateri aprinse, nu intotdeauna s-au gasit tangente, s-au gasit puncte comune, s-au facut intelegeri corecte, cred ca ar fi un subiect la care as putea sa-mi exprim regretul ca anul acesta n-am reusit sa discutam, sa dezbatem si sa adoptam Legea bugetului pentru anul viitor in conditii consensuale in modul in care acest exercitiu a fost desfasurat anul trecut.

Vreau, in mod special, sa pun in evidenta un pachet de legi care vizeaza dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala a Republicii Moldova, printre ele fiind, in mod evident, un pachet de legi importante, numita Ghilotina II. Si vreau sa multumesc tuturor deputatilor, tuturor membrilor Comisiei parlamentare speciale care au muncit cu daruire de sine pentru definitivarea acestui pachet de legi, continind amendamente la peste 130 de legi in final.

La fel, vreau sa multumesc foarte mult reprezentantilor societatii civile, reprezentantilor mediului de afaceri, care au asistat in aceasta Comisie, ne-au asistat pe noi toti in aceasta munca titanica si sper ca a fost o munca care va aduce rezultate concrete in sensul liberalizarii economice si dezvoltarii sectorului real al economiei.

Colaborarea cu societatea civila. A fost o perioada foarte interesanta si, in acest sens, cred ca, in cadrul sesiunii anterioare, cit si al sesiunii de toamnaiarna 2007 Parlamentul s-a dovedit a fi o organizatie, o institutie care a dat dovada de o maturitate politica la nivelul tuturor comisiilor permanente, grupurilor politice. Am invatat foarte multe unul de la altul. Si aici vreau, in mod particular, sa multumesc exponentilor societatii civile, acelor organizatii neguvernamentale care au fost foarte active, organizatii care dispun de un inalt potential intelectual si profesional. Sa le multumesc, la fel, pentru insistenta si perseverenta, fiindca deseori colaborarea cu Parlamentul Republicii Moldova nu este una tocmai usoara. Dar eu cred ca aceasta sesiune a demonstrat ca putem sa avansam in continuare pe calea acestei colaborari atit de necesare pentru ambii parteneri.

In special, vreau sa mentionez aici perfectionarea legislatiei care vizeaza activitatea organizatiilor nonguvernamentale. Am reusit, pe principii de parteneriat, sa ajungem la un numitor comun, sa ajungem la o viziune comuna si sa adoptam legea respectiva pe baza de consens. Am inceput discutiile care vizeaza dezvoltarea in continuare a sectorului asociativ. Formam, toti impreuna, un grup special intraparlamentar pentru a lucra cu exponentii societatii civile in sensul dezvoltarii unui concept de dezvoltare a sectorului asociativ si de pregatire a unei noi legi-cadru care vizeaza functionarea ONG-lor in Republica Moldova.

O alta dimensiune a activitatii parlamentare, diplomatia parlamentara. Vreau sa zic ca aceste 3 luni au marcat initiative si activitati deosebit de importante pe aceasta dimensiune, accentul fiind pus, in mod evident, pe dimensiunea europeana. In acest rastimp, am reusit sa intensificam dialogul si colaborarea cu Parlamentul European, avind inclusiv in vizita la Chisinau vicepresedintele Parlamentului European. In mod evident, as mentiona, in mod particular, relatiile de colaborare cu Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

In toamna acestui an, Republica Moldova a fost acceptata cu statut de invitat special la Adunarea Parlamentara a Uniunii Europene Occidentale. La fel, pe durata acestei sesiuni, Republica Moldova s-a manifestat ca un partener credibil in cadrul reuniunii Comitetului Comisiilor sau Presedintilor de Comisii pentru Afaceri Europene ale statelor membre ale Uniunii Europene. A fost instituit Centrul de documentare europeana in cadrul Parlamentului. Se desfasoara, zic eu, cu mult succes proiectul tripartid de colaborare cu colegii parlamentari din Suedia si Letonia.

Sintem la etapa de initiere si de lansare a unui nou proiect foarte important pe dimensiunea europeana. La fel, proiectul de infratire, finantat de catre Uniunea Europeana, in cadrul caruia vom avea ca parteneri de colaborare parlamentari din Franta si din Ungaria.

Facind referinta la relatiile bilaterale, cred ca nu voi gresi daca voi sustine ca, pe parcursul acestei sesiuni, am reusit o intensificare a dialogului parlamentar cu partenerii Moldovei atit din est, cit si din vest. Anul curent au fost desfasurate actiuni importante in colaborare parlamentara cu colegii nostri din Federatia Rusa. Trebuie sa salutam rezultatele pozitive urmare a alegerilor parlamentare din Ucraina. Acest lucru formeaza premise importante ca, imediat dupa Anul Nou, sa revenim la acel dialog care a fost inceput in 2007 si in 2006 cu parlamentarii din Ucraina, avind un sir de prioritati si subiecte deosebit de importante, unde parlamentele celor doua state pot aduce o contributie foarte si foarte serioasa.

Un capitol separat, relatiile cu Romania. Eu consider, stimati colegi, ca intensificarea dialogului parlamentar la nivelul celor doua tari, ar putea sa reduca substantial din retorica politica agresiva reciproca, care impiedica substantial la dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si colaborare dintre tarile vecine. Sint sigur ca acest dialog parlamentar ar fi in stare sa contribuie ca aceste relatii sa se bazeze pe respect reciproc, pe respect al independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale ale ambelor tari si sa contribuie ca aceste relatii sa fie puse pe baza unor valori politice, juridice si, de ce nu, etice de natura europeana.

Un capitol special a constituit colaborarea noastra cu Consiliul Europei. Programul calendaristic, adoptat de catre noi toti impreuna in noiembrie 2005, a fost realizat. Este foarte importanta aceasta performanta, lucru care a oferit Republicii Moldova, repet, Parlamentului tarii, nu unei fractiuni sau unui deputat, sau conducerii Parlamentului, dar intregului Parlament, a oferit credibilitate ca partener al Consiliului Europei, in special pe dimensiunea Adunarii Parlamentare a acestei organizatii. Acest program este realizat si noi ne-am tinut de cuvint. Si vreau sa spun ca ecourile care vin de la Strasbourg ne confirma ca acest lucru este apreciat.

Este indiscutabil ca, in lipsa unui Parlament functional, nu este posibila asigurarea dezvoltarii nici a economiei, nici a stiintei, educatiei, ocrotirii sanatatii sau culturii. Iar functionalitatea Legislativului poate fi asigurata doar prin comunicare, sint sigur, discutii, fie si intense, contradictorii, cu critici, dar, in mod obligatoriu, in spirit colegial si de respect reciproc.

De altfel, acest adevar este valabil in egala masura si in raport cu autoritatile centrale si cele locale. In treburile statului nu trebuie sa existe loc pentru aroganta si ingimfare, care sa impiedice comunicarea si coordonarea in procesul decizional.

In exercitarea atributiilor de serviciu, este inadmisibila specularea politica si utilizarea instrumentelor administrative in scopul manipularii opiniei publice prin constringere.

Sustinerea cetatenilor se obtine, cred eu, pe alta cale, pe cea de solutionare eficienta si durabila a problemelor existente si cu totii sintem constienti ca aceste probleme exista. Inca ramin a fi sub nivelul acceptabil standardele de viata ale multor categorii de cetateni: pensionari, cadre didactice, medici, oameni de arta si multi altii. Mai lent decit ne-am dori se elimina coruptia si criminalitatea organizata. Inca nu a luat amploare dezvoltarea regionala, ramine a fi precara situatia in agricultura.

In aceasta situatie, redresarea, solutia de redresare necesita multe investitii: investitii intelectuale, profesionale, investitii politice, daca doriti, investitii financiare. Evident, guvernarea depune eforturi, actioneaza, desi, trebuie sa recunoastem, se comit si greseli pentru care ea trebuie si poate fi criticata.

Nu poate fi negat faptul ca guvernarea este constienta de existenta acestor probleme si lucreaza asupra solutiilor, uneori cu mai mult, alteori cu mai putin succes. Dar, in viziunea mea, din momentul in care sintem in Parlamentul tarii, cred ca redresarea situatiei, rezolvarea problemelor de dezvoltare a tarii reprezinta o prerogativa nu doar a unui sau altui partid. Este o preocupare a tuturor fortelor politice reprezentate, inclusiv, in primul rind, aici, in Parlament, partide pentru care a votat majoritatea populatiei tarii.

In exercitarea atributiei sale de organ legislativ suprem, Parlamentul ar trebui sa contribuie la acumularea de resurse pentru a fi directionate spre majorarea de salarii, pensii, spre structura economica, restructurarea inovationala a industriei, dezvoltarea stiintei, perfectionarea sistemelor educationale si de ocrotire a sanatatii.

Eu consider ca, in acest context, pe baza Programului national de dezvoltare pentru anii 20082011, ar fi necesar sa elaboram si un program care ar veni cu suportul legislativ pentru sustinerea atingerii obiectivelor stabilite pe termen mediu.

In alt context, stimati colegi, am mentionat de mai multe ori importanta si necesitatea consolidarii functiei de control parlamentar asupra implementarii legilor pe care le adoptam. Si aici profit de ocazie sa multumesc, foarte sincer, tuturor comisiilor parlamentare permanente care au desfasurat o activitate foarte buna, in viziunea mea, una eficienta si inalt profesionista in exercitarea acestei functii de control.

Totodata, tin sa subliniez ca si in acest context se cere spirit de parteneriat si vointa politica. Aceasta responsabila atributie parlamentara nu poate fi utilizata in scopuri de ambitii personale sau revanse personale. Obiectivitatea si impartialitatea, cred eu, sint criteriile care ar trebui sa stea la baza controlului parlamentar. Iar eficienta acestui exercitiu consta in aprecierea gradului de respectare a normelor legale, in evaluarea corectitudinii si efectelor reglementarilor care urmeaza a fi resimtite, in primul rind, de societate si de fiecare cetatean in parte.

Din aceste considerente, as vrea sa reafirm pozitia ca trebuie abandonat populismul si promisiunile nefondate. In schimbul acestora ar trebui sa vina actiuni reale, contributia practica in solutionarea problemelor existente. Si cred ca ar fi foarte necesara deciderea fiecarui grup politic, a fiecarui deputat de a purta responsabilitate pentru activitatea pe care o desfasuram toti impreuna, fiindca, indiferent de faptul ca sintem grupati in diferite echipe intraparlamentare, toti impreuna formam institutia care se numeste Parlamentul tarii.

Sa nu uitam ca sintem prezenti in aceasta sala nu pentru a demonstra ambitii personale, am fost alesi de cetatenii nostri care ne-au incredintat pentru 4 ani destinele tarii, pe care motiv as vrea sa reiterez indemnul catre toate grupurile politice parlamentare de a conlucra in spirit de colegialitate si responsabilitate.

Stimatii mei colegi,

Aici as vrea sa va aduc sincere multumiri pentru activitatea desfasurata de catre toti dumneavoastra pe parcursul acestei sesiuni si pe parcursul anului 2007. Sa va doresc sarbatori fericite! Un Nou An, stiu ca acest Nou An nu va fi unul usor, va fi unul dificil, dar totusi imi exprim speranta ca va fi un an rodnic si unul de succes pentru tara in ansamblu.

Va doresc un foarte frumos La multi ani! (Aplauze.)

Stimati colegi,

Aceasta sedinta, cit si sesiunea de toamnaiarna 2007 o declar inchisa. Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat si Imnul de Stat.) (Aplauze.)

Rog sa luati loc. Acum intreb:

Stimati colegi,

Luarile de cuvint ale liderilor grupurilor politice nu v-au stricat reciproc dispozitia, fiindca trebuie sa inteleg si eu: invitam uratorii ori nu, in functie de dispozitia din sala? Inteleg ca da. Bine.

Invitati, va rog, uratorii.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.00.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Copyright © 2001-2009