version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IUNIE 2007

Sedinta din ziua de 29 iunie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2156 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2062 privind ratificarea Acordului de restructurare dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC), semnat la Tokio la 5 aprilie 2007.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2198 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative (art.107, 107/5).

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1842 privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.300-XVI din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005–2009.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1810 pentru modificarea Codului muncii (art.111).

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1844 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.15-XVI din 9 februarie 2007 (pct.9, 11, 21 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1913 cu privire la modificarea articolului VI din Legea nr.247-XVI din 21 iulie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 5 – 13 iulie 2007.

11. Audierea si dezbaterea informatiei cu privire la situatia din agricultura la momentul actual.

12. I n t e r p e l a r i.

13. Declaratia domnului deputat Alexandru Lipcan – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 81 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Eva Gudumac, Arcadi Pasecinic, Vladimir Turcan, Valeriu Cosarciuc, Stefan Secareanu, Valentina Buliga, Oleg Tulea – in delegatie; Vitalia Pavlicenco – din motive de sanatate; Iurie Rosca, Elena Bodnarenco, Ghenadie Morcov, Vasile Grozav, Anatolie Onceanu, Angela Leahu, Ion Varta, Efim Agachi, Dumitru Braghis, Nicolae Deatovschi, Ion Neagu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va atrag atentia ca sedinta a inceput. Rog sa va ocupati locurile. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Pentru inceput, o informatie atentiei dumneavoastra.

Stimati colegi,

Ieri, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, domnul deputat Alexandru Jdanov. 75 de ani. (Aplauze.) Sa il felicitam, dorindu-i multa sanatate si succes.

Acum tin sa va atrag atentia, la fel, ca v-au fost distribuite, ca supliment la ordinea de zi, doua proiecte: proiectul nr.2156, un proiect de Hotarire al Parlamentului privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie, precum si proiectul de Lege nr.2062 privind ratificarea Acordului de restructurare dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Nipona pentru Cooperare Internationala.

Stimati colegi,

La fel, in contextul ordinii de zi, vreau sa va readuc aminte ca, la ultima sedinta a plenului Parlamentului, daca nu gresesc, sau la penultima, s-a abordat subiectul prezentarii de catre Guvern, mai precis de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, a unei informatii care vizeaza situatia in sectorul agricol in conditiile secetei, care se inregistreaza. Au mai fost zilele trecute si alte fenomene nefaste: ploile, grindina.

La acel moment, reprezentantul Comisiei de profil a mentionat ca au fost organizate audieri la nivel de Comisie, dar, cred ca, urmare a acestor audieri, se impune ca sa revenim la subiectul propus de catre colegi. Si in ziua de astazi, cred, la finele sedintei, ca ultim subiect pe ordinea de zi sa fie inclusa si prezentarea unei informatii ample referitoare la situatia in agricultura si masurile programate de catre Executiv in sensul contracararii acestor fenomene nefaste si al sustinerii sectorului agricol. Inaintez aceasta propunere intru sustinerea propunerii inaintate anterior din sala plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Din numele Fractiunii, se propune excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1603. Au parvenit niste subiecte care necesita examinare suplimentara si de aceea se propune excluderea acestuia.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei, propun excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.817 privind activitatea sanitara veterinara si includerea acestuia in ordinea de zi pentru saptamina viitoare. Cauza? Noi, in principiu, la sedinta comisiei, am finalizat lucrul asupra acestui proiect, am luat decizie, dar, prin prelucrarea acestui document, definitivarea a avut loc esential, inclusiv modificarea conceptiei. De aceea, noi, in Comisie, am decis ca varianta definitivata o s-o trimitem colegilor ca sa se familiarizeze si saptamina viitoare o sa fie gata pentru discutie in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord. Am luat act.

Va multumesc.

Sa mergem stinga–dreapta.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Îáñóæäåíèå íà çàñåäàíèè ôðàêöèè ïàêåòà çàêîíîâ, êàñàþùèõñÿ íîâîé ñèñòåìû îïëàòû áîëüíè÷íûõ ëèñòîâ, çàñëóøèâàíèå ìèíèñòðà ïî ñîöèàëüíîé çàùèòå, ðóêîâîäñòâà Íàöèîíàëüíîé êàññû ñîöèàëüíîãî ñòðàõîâàíèÿ, à òàêæå îòçûâû ïàòðîíàòà è íàøåãî ïðîôñîþçà åùå íå ïîçâîëÿþò íàì ñåãîäíÿ îáñóæäàòü ýòó ïðîáëåìó, ïîýòîìó ôðàêöèÿ âíîñèò ïðåäëîæåíèå: èñêëþ÷èòü èç ñåãîäíÿøíåé ïîâåñòêè äíÿ îáñóæäåíèå ïðîåêòîâ çàêîíîâ 3565, 1235, 4666 è 1066.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Ca autor al proiectului de Lege nr.1603, care se afla in Parlament din
28 aprilie 2006 si care a fost examinat in Comisie, mi se pare, de 4 ori... Si de cite ori am solicitat eu Biroului permanent sa fie inclus in ordinea de zi, a dat Dumnezeu si a ajuns acest proiect in ordinea de zi si astazi este, nu stiu de ce, retras. Oare un an si ceva, un an si trei luni a fost putin pentru a examina acest proiect si odata si odata sa nu-l mai scoatem din ordinea de zi? As vrea sa stiu cauza, pentru ce este exclus astazi din ordinea de zi? Comisia sa imi raspunda.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Sa vedem propunerea pentru ordinea de zi a colegului la microfonul nr.5 si apoi vedem ce facem cu acest subiect.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Este o rugaminte din partea domnului Cosarciuc: aminarea pentru o alta zi a proiectului nr.1066. Numarul 11 din ordinea de zi.           

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Da, aceasta propunere privind aminarea examinarii proiectului nr.1066, la fel, a fost inaintata.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Rog sa ma inscrieti pentru a prezenta o declaratie din numele Fractiunii la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Proiectul nr.1603. Cineva ne ofera o explicatie, o informatie?

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi am discutat acest proiect in Fractiune, au parvenit, am spus si repet inca o data pentru doamna, unele noi circumstante, care trebuie examinate suplimentar, cu invitatia la sedinta Fractiunii a organelor de resort si de aceea este necesar sa il scoatem din ordinea de zi, sa il mai aminam, eu stiu, pentru o saptamina–doua. Inca nu a sosit timpul cela cind putem spune ca am discutat toate intrebarile si nu mai sint altele asupra acestui proiect. Sint multe intrebari care nu au raspunsuri.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va spun ca din 23 iunie 2006 este avizul pozitiv al Guvernului asupra acestui proiect, mai bine de un an. Sapte comisii s-au expus pentru acest proiect cu avizul pozitiv al Guvernului, doar o singura comisie a fost pentru respingere. Comisia in fond a examinat iarasi cu doua saptamini in urma acest proiect. Eu de 4 ori sau de cite ori am fost invitata in comisie si deloc nu am fost invitata ca autor in Fractiunea Partidului Comunistilor. Eram gata in timp de un an sa vin si de zece ori, daca era necesar, dar acest proiect trebuia sa mearga, sa nu ajunga in ordinea de zi si sa fie retras. Noi am votat ordinea de zi ca acest proiect sa fie in ordinea de zi, de ce atunci nu l-au retras?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator: pe parcursul acestei saptamini, mai bine-zis... astazi sintem in ziua de vineri, cred ca saptamina viitoare, am sa rog si eu comisia foarte mult, sa vedem care este situatia.

Stimata colega,

Conform normelor de procedura nu este o incalcare, se admite inclusiv completare si excludere. Deci, pe dimensiunea reglamentara, eu nu pot avea pretentii la aceasta propunere. Pe partea de continut, eu am sa rog comisia sa ne uitam foarte atent, ce si cum, sa isi faca aparitia toate detaliile si elementele  care, poate, sint lipsa in momentul de fata si sa ajungem la examinarea acestui proiect. Aceasta eu va spun astazi.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cel putin sa stim, de cit timp au nevoie si  cind va fi? Nu iarasi peste un an.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

De acord.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Pentru data viitoare sau cind?

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Eu am sa dau comisiei indicatiile de rigoare.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am vrut si eu, de mai multe ori, sa ies cu un sir de initiative legislative care imi apartin mie si care nu se regasesc pe ordinea de zi. Sint initiative legislative si nu numai ale mele, care, de fapt, au deja o vechime de pina la un an de zile sau chiar si mai mult.

Desigur, conform procedurii, o fractiune, comisia, dar comisia, nu presedintele comisiei, a mai facut aceasta referinta, au dreptul sa propuna excluderea de pe ordinea de zi sau introducerea pe ordinea de zi. Numai ca, domnule Presedinte, lucrul acesta noi trebuie, probabil, sa il clarificam, exista si alte norme stabilite in Regulament, care spun exact termenele de examinare si de examinare in sedinta plenara. Iar asupra deciziei adoptare–neadoptare urmeaza sa se expuna Parlamentul, si nu comisia sau fractiunea.

In acest sens, eu cred ca ar fi necesar, poate chiar, nu va suparati, intre noi sa avem o clarificare vizavi de implementarea acestor norme, fiindca in caz contrar, avem o norma care stabileste clar: pe parcursul a 45 de zile urmeaza sa fie examinat in plenul Parlamentului in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, niste norme care se bat cap in cap.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Pe de alta parte, fractiunile parlamentare, comisiile au dreptul sa propuna si ulterior sa voteze excluderea de pe ordinea de zi. Si atunci intram intr-un circuit inchis din care nu iesim. Iar deputatul are dreptul la initiativa legislativa, iar asupra initiativei are dreptul sa se expuna pozitiv sau negativ Parlamentul Republicii Moldova. Si atunci vrem, nu vrem, el urmeaza a fi dezbatut in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Absolut corect. Eu am sa rog si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, eu am sa rog si Directia juridica sa priveasca cu multa atentie aceasta colizie, fiindca inregistram asemenea o colizie, avem diferite articole din Regulament, care, de fapt, se bat cap in cap. Si in acest context locul juridic al Parlamentului, eu am sa rog, intr-adevar, sa se vina nu cu interpretarea, dar sa se vina cu o pozitie in sensul acesta: ce facem, ce este, poate, prioritar, ce este secundar? Fiindca vad si accept ideea ca e un subiect asa putin mai complex, unde trebuie oricum sa gasim un scenariu conform caruia ne vom ghida ulterior in activitatea Parlamentului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu la fel.

Stimati colegi,

In contextul propunerilor inaintate, la fel tinind cont si de supliment, supun votului aprobarea ordinii de zi amendate a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Stimati colegi,

Vom incepe sedinta cu examinarea proiectului de Hotarire nr.2156 a Parlamentului privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Rog comisia. Domnul Sidorov.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii din 15 mai curent cu privire la eliberarea domnului Nicanor Cojocaru din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, in legatura cu cererea de demisie.

Avind in vedere ca demersul privind eliberarea domnului Nicanor Cojocaru din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie corespunde legislatiei in vigoare, in primul rind Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecatorului si Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului pentru examinare si adoptare proiectul de Hotarire a Parlamentului privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Sidorov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In sala, daca discutati, eu rog s-o faceti mai incet. Intrebari sau luari de cuvint, exprimari de pozitii la acest subiect? Nu sint.

Stimati colegi,

In contextul raportului comisiei sesizate in fond supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2156. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2156 este aprobat.

Stimati colegi,

In contextul subiectului pe care l-am examinat imediat anterior vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca domnul Nicanor Cojocaru a inceput activitatea sa in sistemul judecatoresc inca in anul 1976, fiind ales in functia de judecator in sectorul Riscani din municipiul Chisinau. In anul 1984 dumnealui a fost promovat in functia de judecator al Judecatoriei Supreme.

Domnule Oleinic,

Nu va suparati, va rog, sau vorbiti mai incet, dar, cel putin, risetele...

La 28 iunie 1996, prin Hotarirea Parlamentului, dumnealui a fost confirmat de catre Parlament in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, unde a activat pina in prezent. In conformitate cu prevederile articolului 116 din Constitutie: “judecatorii pot sa exercite aceasta functie numai pina la atingerea plafonului de virsta 65 de ani.” Virsta la care domnul Nicanor Cojocaru a ajuns la 18 mai 2007, avind un stagiu de judecator de peste 30 de ani.

Avind in vedere acest stagiu, precum si calitatea inalta a activitatii domnului Nicanor Cojocaru, precum si in conformitate cu Legea cu privire la Statutul judecatorului, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat ca dumnealui are dreptul de a pleca onorat din functia de judecator.

Astazi, Parlamentul, prin hotarirea pe care am aprobat-o imediat anterior, ca semn de recunostinta a acceptat demisia onorata din functie de judecator al Curtii Supreme de Justitie a domnului Nicanor Cojocaru.

Stimati colegi,

In numele dumneavoastra, permiteti-mi sa ii multumesc domnului Nicanor Cojocaru pentru activitate indelungata si prodigioasa in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Eu propun ca semn de onor si semn de respect pentru dumnealui sa il salutam cu aplauzele plenului Parlamentului. (Aplauze.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

In continuare proiectul de Lege nr.2062 privind ratificarea Acordului de restructurare dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In baza Hotaririi Guvernului nr.586 din 25 mai 2007 se prezinta pentru ratificare Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala, semnat la Tokio la 5 aprilie curent.

In baza semnarii Memorandumului de insemnatate internationala la 5 mai 2006, Republica Moldova urma sa aplice restructurarea datoriei externe bilaterale. Ca urmare a negocierilor cu creditorii bilaterali, membri Clubului de la Paris, in perioada 11–12 mai 2006 s-a acceptat restructurarea datoriei externe bilaterale a Guvernului Republicii Moldova prin semnarea Protocolului in privinta consolidarii datoriei Republicii Moldova.

Protocolul respectiv prevede reesalonarea datoriei conform termenelor hiuston cu consolidarea sumei de circa 150 milioane de dolari SUA din datoriile contractate de Republica Moldova pina la 31 decembrie 2000.

Aceasta suma se compune din arierate – 68 milioane de dolari SUA, acumulate pina la 30 aprilie 2006 si datoria cu termenul de scadenta intre 1 mai 2006 si 31 decembrie 2008, suma fiind de 81,8 milioane de dolari SUA. Ca rezultat, au fost semnate acordurile cu toate tarile creditoare bilaterale, precum si acordurile de restructurare cu institutiile creditoare din aceste tari, dupa cum urmeaza: cu Italia, SUA, Japonia, Germania si Federatia Rusa.

Ca urmare a semnarii, la 17 noiembrie 2006, a Acordului incheiat prin schimbul de note dintre Guvernul Republicii Moldova  si Guvernul Japoniei, urma sa fie semnat Acordul de restructurare dintre Republica Moldova si Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala, care reprezinta un document tehnic ce reglementeaza restructurarea datoriei fata de partea japoneza.

In rezultatul finalizarii procesului de negocieri a Acordului si coordonarii contextului cauzelor acestuia intre parti, Acordul a fost semnat, cum am spus, la
5 aprilie 2007. Conform Acordului semnat, suma totala a datoriei reesalonate constituie 15,4 milioane de dolari SUA, care include: 7 milioane 953 mii de dolari SUA arierate la situatia din 30 aprilie 2006.

Acordul de restructurare semnat stipuleaza termenele si conditiile detaliate de restructurare a datoriei Republicii Moldova  fata de Banca Japoneza cu termen expirat la situatia de 30 aprilie 2006 si celei a carei termen survine in perioada
1 mai 2006 – 31 decembrie 2008, contractata initial prin Acordul semnat la
16 septembrie 1994.

Conditiile de reesalonare prevad achitarea sumei principale reesalonate incepind cu anul 2006 pina in anul 2022, cu aplicarea dobinzii de 0,5% anual, aplicabile de catre Libor pentru depozitele in iene japoneze pe perioada de 6 luni.

Onorat Parlament,

In contextul celor relatate, rog sa sustineti proiectul inaintat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Pop.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca acordul de restructurare dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala se incadreaza in categoria acordurilor supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Acordul de restructurare a fost semnat la Tokio la 5 aprilie 2007 in scopul implementarii prevederilor Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Japoniei privind revizuirea graficului si termenelor de rambursare a creditului, acordat Republicii Moldova de catre Banca Export–Import a Japoniei.

Conditiile si termenele stabilite in Acord prevad restructurarea datoriei asa cum a raportat deja si domnul ministru. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului nominalizat. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a exclude din titlul proiectului sintagma: “Semnat la Tokio la 5 aprilie 2007”.

Luind in considerare cele expuse, comisia propune a adopta proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de restructurare dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Petrenco,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2062, cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2062 este aprobat in prima lectura.

Alte amendamente, modificari pot interveni la acest subiect? Nu sint.

Stimati colegi,

Noi am dezbatut acest subiect si in cadrul sedintei precedente a plenului Parlamentului. In cazul in care  nu exista obiectii din partea deputatilor, intrebarea pe care o va adresez: ar fi oare propice cazul sa purcedem si la adoptarea si in a doua lectura a acestui proiect? Obiectii sint? Nu sint.

In aceste conditii, cu propunerea inclusa in raportul comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2062. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2062 este adoptat in lectura a doua.

Ceva de procedura?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Aveti dreptate, in cadrul sedintei precedente noi ne-am referit la astfel de subiecte si am convenit atunci la ce ati propus dumneavoastra si noi am sustinut ca in cadrul sedintei Biroului va fi examinata aceasta chestiune, caci se poate intimpla ca si in cazul examinarilor altor genuri de proiecte. De aceea, probabil, avem nevoie sau de o modificare a regulamentului, sau de o talmacire a Directiei juridice ca sa stim pe viitor: aceasta este norma si se respecta.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Eu, la fel, ramin pe aceeasi linie de idei, in cadrul Biroului permanent o sa discutam acest subiect. Problema este ca sedinta Biroului a avut loc astazi dimineata, pe motive obiective, si nu am dispus de suficient timp ca sa ne lansam in aceste discutii. Dar, cu certitudine, o facem saptamina viitoare.

Continuam. Proiectul de Lege nr.2198 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative.

Guvernul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                         alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Prezentul proiect de lege reprezinta amendarea Codului cu privire la contraventiile administrative, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume expunerea in redactie noua a articolului 107, precum si completarea cu un nou articol 107.5. In conformitate cu Legea nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinara, supravegherea veterinara de stat este exercitata de catre serviciul sanitar veterinar de stat.

Menirea principala a supravegherii veterinare de stat este controlul respectarii legislatiei veterinare in vigoare de catre persoanele fizice si juridice la toate etapele de productie: achizitionare, colectare, procesare, depozitare, transportare, comercializare a materiei prime si a produselor de origine animala pe tot lantul tehnologic.

Astfel, intru asigurarea eficienta a supravegherii veterinare de stat si a obiectivelor trasate la aceasta activitate, inspectorii veterinari de stat, conform articolului 24 din Legea cu privire la activitatea veterinara, precum si al articolului 225 din Codul cu privire la contraventiile administrative, sint abilitati cu dreptul de a constata si sanctiona administrativ persoanele vinovate pentru incalcarea cerintelor si regulilor sanitare veterinare in vigoare. Imperativele timpului care ne obliga ca sa propunem aceste modificari sint urmatoarele.

In primul rind, ajustarea cadrului legislativ si normativ al Republicii Moldova la rigorile europene si vizeaza domeniul medicinii veterinare si, in special, adoptarea Legii nr.231-XIV din 20 iulie 2006 privind identificarea si trasabilitatea animalelor, precum si aprobarea unui sir de norme sanitare veterinare.

In al doilea rind. Ascendenta importului, precum si plasarea pe piata interna a produselor de origine animala in cantitati enorme prin diferite metode frauduloase, ceea ce creeaza o situatie tensionata la executarea supravegherii sanitare veterinare de stat la toate etapele, incepind cu trecerea de la frontiera si pina la masa consumatorului.

In al treilea rind. Situatia epizootica nefavorabila din tarile europene, precum si din lume, ca si unele aspecte legate de situatiile pe care le avem la frontiera.

In al patrulea rind. Insuficienta prevederilor legale privind raspunderea administrativa pentru actiunile sau inactiunile persoanelor fizice sau juridice, ce fraudeaza dispozitiile normelor sanitare veterinare in vigoare. Scopul proiectului de lege mentionat il constituie sporirea contributiei serviciului sanitare veterinar de stat la educarea cetatenilor in spiritul indeplinirii intocmai a dispozitiilor legale din domeniul medicinii veterinare, precum si la depistarea, prevenirea si lichidarea actiunilor sau inactiunilor ilegale ale persoanelor fizice sau juridice de pe teritoriul Republicii Moldova intru asigurarea producerii, fabricarii unor produse de origine animala de inalta calitate pentru populatia tarii noastre si competitive pe piata externa.

In contextul celor expuse, solicit suportul dumneavoastra intru promovarea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb urmatorul lucru. Cum se va incadra acest proiect, daca va fi adoptat, cu noua Lege privind activitatea sanitara veterinara, pe care noi am aminat-o pentru saptamina viitoare? Nu e cazul sa asteptam putin cu aceasta, pina va fi adoptata noua lege?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

In procesul elaborarii si examinarii tuturor propunerilor, sugestiilor care au parvenit si in cadrul comisiilor parlamentare vizavi de acest proiect de Lege despre autoritatea sanitara veterinara, noi am tinut cont de aceste aspecte, pentru ca ele sa fie armonizate cu respectivul Cod si cu respectivele modificari.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va multumesc.

Dar imi pare ca  ar trebui sa asteptam putin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca este o problema, dar ca idee la articolul 2, prezenta lege intra in vigoare la data de 30 iunie 2007. Deci, noi am mai vorbit de multe ori: ca tehnica legislativa, Legea intra in vigoare conform procedurilor. In cazul in care dorim ca ea sa fie aplicata ulterior, se stabilesc prin dispozitii finale si tranzitorii.

Stimate domnule ministru,

Insa, desigur, legea respectiva este necesara, facem referinte iarasi la valorile europene. Dar spuneti, va rog frumos, vor reusi acei care activeaza la ora actuala in Republica Moldova sa respecte aceste norme introduse si in Codul cu privire la contraventiile administrative?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Bineinteles ca sint, as spune eu, careva probleme la compartimentul respectiv, dar, in conformitate cu noua lege, care va fi aprobata de catre dumneavoastra si propusa de catre noi, deci serviciul sanitar veterinar va fi abilitat sau va avea in contextul noii legi niste capacitati mai majore, bineinteles, care se vor extinde  si asupra examinarii, executarii respectivelor amendamente inaintate astazi.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord. Ca sa fie clar. Noi sustinem intru totul ca urmeaza sa fie facuta ordine, insa, ma tem eu ca aceste norme vor servi in continuare functionarilor,  carora le va sta la indemina aceste norme, pentru a le aplica aleatoriu fata de unul sau de altul. Ramine sa vedem. Insa practica demonstreaza acest lucru.

Stimate domnule ministru,

La ultimul alineat al proiectului, unde se vorbeste despre sacrificarea bovinelor identificate in alte locuri de catre unitatile sanitare veterinare de sacrificare autorizate, eu cred ca ar fi logic sa facem aici o specificare, cred ca importanta, ca sa fie reglementate numai acele care sint destinate consumului public. Fiindca, in caz contrar, va dati seama, daca lasam norma in felul in care este prezenta, un cetatean care vrea sa sacrifice un animal in curtea sa pentru consum intern, sa nu cada sub incidenta.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Sinteti corect la compartimentul respectiv, dat fiind faptul ca noi acum aici avem in vedere anume sacrificarea pentru comercializare. Sacrificarea pentru consumul in cadrul familiei, sa zicem, da, este stipulat in Legea despre identificarea si trasabilitatea animalelor.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu sint de acord, insa in Codul respectiv trebuie sa fie facuta specificarea. Eu pentru stenograma si pentru comisie sa aiba in vedere, pentru lectura a doua sa fie specificata aceasta pozitie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.   

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de lege propus examinarii este initiat cu titlu de initiativa de catre Guvern. Prin prezentul proiect se propune modificarea articolului 107 din Codul cu privire la contraventiile administrative, aprobat prin Legea din 29 martie 1985, care prevede raspunderea contraventionala pentru incalcarea regulilor  si normelor sanitaro-veterinare.

Totodata, se propune completarea Codului cu un nou articol 107/5 – incalcarea regulilor de identificare si inregistrare a animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, porcine si ecvine. Articolul respectiv este propus pentru asigurarea executarii prevederilor Legii nr.231 din 20 iulie 2006 privind identificarea si inregistrarea animalelor, care reglementeaza organizarea si desfasurarea activitatii de identificare si inregistrare a animalelor pe teritoriul Republicii Moldova.

Asupra proiectului mentionat au fost prezentate avizele tuturor comisiilor permanente si avizul Directiei juridice al Aparatului Parlamentului, in care se contin unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Ca rezultat al dezbaterii acestui proiect de lege in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, urmeaza de mentionat urmatoarele momente. Potrivit articolului 2 din proiect se propune ca legea sa intre in vigoare la 30 iunie 2007.

Tinind cont de faptul ca proiectul respectiv urmeaza a fi comasat cu proiectul nr. 1593 din 24 mai 1999 de Cod contraventional, se propune excluderea articolului 2 din proiectul nr. 2198. In legatura cu faptul ca proiectul Codului contraventional nr.1593 din 24 mai 1999 constituie o initiativa legislativa mai ampla, care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si speciale ale dreptului contraventional, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.2198 pentru examinare si adoptare in prima lectura, comasindu-l ca proiect de alternativa la proiectul de Lege nr.1593 din 24 mai 1999, pentru examinare in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Plesca,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile celor mentionate de catre antivorbitori, supun votului, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2198. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2198 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.1842 privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului cu privire la programul legislativ pentru anii 2005–2009. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Eremciuc. Va rog.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

In conformitate cu Hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005–2009, la pozitia 65 rubrica 7, a fost stipulat termenul elaborarii Codului farmaceutic. Termenul este expirat. Avind in vedere ca Agentia Medicamentului, o agentie nou-formata, au demarat doua noi abilitati ale Agentiei Medicamentului, care au necesitat suport legislativ.

Anume elaborarea si promovarea sistemului informational automatizat, Nomenclatorul de stat al medicamentului si organizarea achizitiilor centralizate de medicamente. S-a elaborat conceptul si este in proces de promovare reforma sectiei farmaciilor de spital. In situatia creata, a devenit, practic, imposibila respectarea termenului de elaborare  a Codului farmaceutic, stabilit in Hotarirea Parlamentului nr.300.

Tinind cont de cele expuse, solicitam stabilirea termenului maxim de elaborare a Codului farmaceutic pe 1 ianuarie 2009.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, stimate coleg.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat, care a parvenit ca initiativa legislativa a unui grup de deputati si care are ca sens modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului din 24 iunie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005–2009.

Proiectul a fost avizat pozitiv de sase comisii permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. In urma examinarii proiectului la una din sedintele comisiei, membrii ei au propus ca, in proiect, sintagma “la pozitia 65” sa fie substituita prin sintagma “la compartimentul 1, pozitia 65”.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte proiectul de Hotarire privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ, luind in considerare propunerile relatate mai sus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Sidorov.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca nu este o intrebare, ci mai mult o constatare. Noi si in momentul votarii acestei hotariri in 2005 am spus ca este o decizie inutila. Programul de activitate legislativ, stabilit pentru patru ani de zile, este o chestie mai mult simbolica si este aproape inutila si aceasta decizie de astazi. Dar, daca, totusi, sa modifica, avind in vedere ca nota informativa se constata ca este un document foarte important, atunci propunem ca sa fie stabilit macar la 1 ianuarie 2008 sau la mijlocul anului 2008, fiindca in 2009 la 1 ianuarie o sa se desfasoare campania electorala si nu cred ca o sa se ocupe cineva cu legea respectiva. Puneti la 1 iunie 2008, eu cred ca este destul de elaborat un document care este asteptat, asa am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia autorilor?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu noi consideram, dar colaboratorii Agentiei Medicamentului nu de aceea roaga in 2009. Indeobste eu am rugat decembrie 2009. Dar la comisie, cind a fost examinata aceasta problema, noi am propus sa fie 1 ianuarie 2009, caci volumul de lucru este tare mare si ei au reusit numai primul titlu din Codul farmaceutic. De aceea noi insistam sa fie 1 ianuarie 2009.

 

Domnul  Marian Lupu:

La 1 ianuarie 2009 sintem in vacanta, oricum. Sa fixam o data din decembrie, da? 29 decembrie, 28 decembrie. La 1 ianuarie Parlamentul nu tine sedintele in plen. Numiti o data din decembrie 2008. 

 

Domnul Mihail Sidorov:

Lasa sa fie, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Convenim decembrie 2008. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Sidorov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cu aceasta propunere, acceptata de autori, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1842. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1842 este aprobat.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului muncii, articolul 111, proiectul nr.1810, initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Serebrian. Va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1810 din 15 mai 2006 pentru modificarea Codului muncii se refera la articolul 111 alineatul (1) litera b), care stipuleaza ca, in vederea sarbatoririi Craciunului, zilele de 7 si 8 ianuarie sint zile nelucratoare.

Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase in Republica Moldova, ca si in majoritatea tarilor europene, acest lucru este consfintit, dupa cum stiti bine, in legislatie.

Potrivit Codului muncii, Craciunul este zi de sarbatoare nelucratoare cu mentinerea salariului mediu. Desi in Republica Moldova Craciunul este oficiat atit pe stil nou, la 25 decembrie, conform calendarului gregorian, cit si pe stil vechi, la 7 ianuarie, conform calendarului iulian, Codul muncii prevede doar pentru zilele de 7 si 8 ianuarie statutul de zi de sarbatoare nelucratoare cu pastrarea salariului mediu.

Consideram inechitabil faptul ca pentru sarbatorirea Craciunului pe stil vechi legislatia prevede doua zile de odihna, iar pentru sarbatorirea craciunului pe stil nou, nici una. Si aceasta in conditiile in care o parte importanta a populatiei Republicii Moldova atit crestini ortodocsi, cit si crestini neoprotestanti si romanocatolici sarbatoresc Craciunul pe stil nou.

Stimati colegi,

Prin inaintarea acestei initiative legislative, deputatii social-liberali isi propun alinierea tarii noastre la calendarul de sarbatori publice al statelor membre ale Uniunii Europene.

Totodata, tin sa va atrag atentia asupra faptului ca adoptarea acestei legi nu presupune cheltuieli suplimentare, deoarece nu schimba numarul total al zilelor de sarbatoare nelucratoare cu mentinerea salariului.

Tinind cont de cele expuse, solicit sprijinul dumneavoastra in vederea adoptarii modificarii proiectului propus de noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, stimate coleg.

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Mult stimate coleg,

Vreau sa vin intru sustinerea acestui proiect si anume tin sa mentionez ca am foarte multe adresari in scris de la cetatenii Republicii Moldova si cu semnaturi privind aceasta cerinta, dar si la majoritatea intilnirilor, pe care le-am avut, s-au adresat cu aceasta rugaminte, au aflat ca este acest proiect de lege in Parlament si au rugat sa il sustinem.

Va multumesc.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari sint? Nu aveti? Da.

Domnule Serebrian,

Va multumesc.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Codului muncii, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnii deputati Oleg Serebrian, Valentina Golban si Igor Klipii, constatind urmatoarele.

Autorii proiectului de lege nominalizat propun de sarbatorit Craciunul, Nasterea Domnului la 25 decembrie dupa calendarul gregorian, ca in tarile membre ale Uniunii Europene, prin operarea modificarii articolului 111 alineatul (1) litera b) din Codul muncii, potrivit caruia zilele consecutive de sarbatoare nelucratoare de 7 si 8 ianuarie, Nasterea lui Iisus Hristos, dupa calendarul iulian, sa fie substituite prin doua zile nelucratoare aparte – 25 decembrie si 7 ianuarie.

Proiectul de lege a fost avizat de toate comisiile permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de Guvern. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus examinarea proiectului de lege la sedinta in plen a Parlamentului.

Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Guvernul s-au pronuntat pentru respingerea acestui proiect.

Comisia pentru drepturile omului si Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului considera posibil examinarea proiectului mentionat in Parlament, cu conditia avizarii lui pozitive din partea Guvernului, insa avizul Guvernului este negativ.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca admiterea proiectului spre examinare in Legislativ poate avea loc dupa perfectarea lui minutioasa din punctul de vedere al tehnicii legislative.

In conformitate cu conceptia privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila, proiectul de lege a fost trimis de comisia sesizata in fond pentru expertizare Confederatiei nationale a patronatului, Confederatiei sindicatelor libere “Solidaritatea” si Confederatiei sindicatelor. Dintre ele au dat raspuns in termenul stabilit Confederatia nationala a patronatului si Confederatia sindicatelor care, in fond, nu au obiectii asupra proiectului.

Pornind de la cele mentionate si avind in vedere ca absolut majoritatea comisiilor permanente si Guvernul care a invocat argumentele respective s-au pronuntat pentru respingerea proiectului de lege nominalizat, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritatea de voturi ale membrilor comisiei, propune proiectul de Lege pentru modificarea Codului muncii spre respingere de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie? Rog intrebari, rog sa urmam normele de procedura. Daca sint luari de cuvint, solicitati.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate coleg,

As vrea sa intreb daca comisia dumneavoastra a consultat direct societatea civila, de ce accentuati ca prin patronate, prin sindicat, nu toata societatea civila sint membri ai sindicatului. Anume intreb daca a fost consultata societatea civila, asa cum ne-am luat angajamentul, noi, Parlamentul, ca permanent sa consultam societatea civila.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar in care modalitate vedeti atare consultatie, in privinta... (rumoare in sala) nu consulta...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Urechean,

Nu ma apasati, va rog.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, mai putine emotii. Societatea civila este o definitie foarte larga si exponentii societatii sint organizatiile neguvernamentale, pe care motiv...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact, dar nu patronatul, doar si sindicatele.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai multe sint, cu adevarat, dar ONG-urile sint cei care reprezinta societatea civila.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Anume am intrebat daca a fost consultata societatea civila prin intermediul organizatiilor neguvernamentale si daca s-au expus in acest motiv.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu toate, probabil, fiindca sindicatele, patronatele sint la fel ONG-uri, trebuie sa intelegem acest lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar ceea ce se refera la Codul muncii. Aici nu numai la Codul muncii, la Codul muncii ceea ce tine de ziua in care... dar esenta acestei zile nu tine doar de Codul muncii, tine de cetatenii care au drepturi in tara noastra, trebuie sa le aiba si noi, Parlamentul, sintem obligati sa le acordam aceste drepturi prin lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Pe mine nu ma uimeste faptul ca avizul este sau, in fine, ca Parlamentul este somat sa nu voteze acest proiect de lege. Ma mira faptul ca nu s-a gasit nici un fel de argumentare palpabila. Dumneavoastra, de fapt, nu ati argumentat de ce nu se poate sarbatori si pe 25 decembrie, ori noi nu propunem inlocuirea, substituirea zilei de 7 ianuarie cu ziua de 25 decembrie.

Spunem ca o parte din populatia Republicii Moldova, o parte importanta sarbatoreste in ziua de 7 ianuarie si o alta parte, tot importanta, in ziua de
25 decembrie. As vrea sa... de fapt, multi sarbatoresc si exact...

 

Domnule Eremciuc,

Am vrut sa va intreb, daca dumneavoastra dispuneti de date ce parte a populatiei sau cit de mare este acea parte a populatiei Republicii Moldova care sarbatoreste Craciunul pe 25 decembrie, care este cota-parte a populatiei care sarbatoreste Craciunul pe 7 ianuarie si care este cota-parte a populatiei care sint atei in general, da, dumneavoastra sinteti reprezentantul unui partid care, secularist, prin definitie, ca sa nu spun ateu. Deci, acesta este un moment.

Si in al doilea rind, vreau sa va intreb: din ce considerente nu ati intrebat bisericile, dar ati intrebat ONG-urili? Bisericile sint si ele parte a societatii civile. Deci in Republica Moldova sint inregistrate mai multe confesiuni, inclusiv confesiuni neoprotestante, da, care sarbatoresc pe data de 25 decembrie.

Sint sate, ale caror parohii sint subordonate Mitropoliei Moldovei, dar care sarbatoresc, de asemenea, in ziua de 25 decembrie. Deci nu este nici o problema, sint multe sate in raionul Briceni, sint multe sate in raionul Cahul. Care este, de fapt, motivatia daca ati putea sa ne explicati.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

La Serviciul de stat pentru problemele cultelor sint inregistrate 21 de culte si organizatii religioase. Dar cea mai mare, numeroasa este biserica ortodoxa din Moldova, Mitropolia Moldovei care intruneste 1257 de comunitati religioase. Prin urmare, cea mai mare parte din populatia tarii este de confesiune crestina ortodoxa, circa 93 la suta, ce-si oficiaza sarbatorile religioase conform calendarului iulian.

Modificarea propusa in proiectul de lege vizeaza relatiile dintre confesiunile religioase si este o problema foarte sensibila. Promovarea acestor modificari ar putea fi posibila in urma unui studiu aprofundat al relatiilor sociale si al impactului asupra relatiilor dintre confesiunile religioase.

Noi, la sedinta comisiei, am considerat ca aceasta trebuie sa iasa de la credincios, dar am adus cifra ca ortodocsi 93 la suta, dar cifra pe care dumneavoastra doriti sa v-o spun, care parte, care cota, eu nu am asa cifra.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Eu stiu ca 93 la suta din populatia tarii ce declara crestini ortodocsi sau, mai exact, din acei care confeseaza o religie. Problema este, daca stiti exact ce parte din acesti crestini ortodocsi sarbatoresc in ziua de 25 decembrie, pentru ca v-am spus, chiar si acei de la Mitropolia Moldovei in parte sarbatoresc pe 25 decembrie.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu avem asemenea statistica.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu aveti aceasta lista.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu avem.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci daca nu aveti aceasta lista...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Statistica.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu exista statistica si, in general, cum putem spune ce parte sint crestini ortodocsi si ce parte nu sint, cind nu exista statistici de fapt. Dumneavoastra vorbiti de comunitati. Comunitati pot fi inregistrate si cu 3 oameni, deci nu este relevant. In opinia noastra, o parte tot mai importanta a populatiei tarii sarbatoreste si pe 25 decembrie sau pe 25 decembrie.

Deci, noi nu ne opunem sarbatoririi pe 7 ianuarie. E foarte bine, este libertatea fiecaruia, sarbatoreste conform calendarului gregorian sau calendarului iulian. Intrebarea este – economic, caci noi nu putem sa ne interferam in problemele bisericii, economic cum argumenteaza Guvernul si comisiile Parlamentului ca nu pot transfera o zi din cele doua, 7 si 8 ianuarie, deci ziua de 8 ianuarie pe 25 decembrie sau motivatia este totusi politica? Aceasta vreau sa aud de la dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu vad eu aici politica, dorinta poporului.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dorinta poporului. Ati consultat-o?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Am rugat microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Desigur, problema respectiva are, cel putin, doua aspecte. Este aspectul numarul unu. Noi avem nevoie de sarbatori tot mai multe si mai multe. Doar sintem cunoscuti in tarile vecine si in Europa ca tara care are cele mai multe sarbatori.

Trebuie sa ne aducem aminte si stimatii colegi deputati trebuie sa cunoasca ca unele tari prospere din Europa sarbatoresc in an doar 4, 5 sarbatori nationale, alte sarbatori nu au, desi sint si profesionale si sint si istorice s.a.m.d. Din acest punct de vedere, desigur, nu trebuie sa largim numarul sarbatorilor sau zilelor libere in Codul muncii, chestiunea aceasta trebuie respinsa.

Si este a doua parte. Desigur, comisia trebuia sa argumenteze mai bine cind aduce niste contraargumente si autorilor. Autorilor trebuie sa le aducem aminte ca de la aparitia bisericii ortodoxe din Moldova, cel putin de la 1387 pina astazi, dar noi sintem parte a acestei biserici ortodoxe din Moldova, numai circa 22 de ani la noi s-a incercat a schimba calendarul.

Si domnul Serebrian cunoaste foarte bine ca si in aceasta perioada de la 1918 pina la 1940 majoritatea absoluta a populatiei nu a sarbatorit pe nou, la 25, sarbatorile religioase sau Craciunul, in primul rind.

Si acum sa ne dumerim cu organizatiile acestea nonguvernamentale. Desigur, ele trebuie sa fie reprezentative si fiecare din noi stie ca ele nu sint reprezentative. Si nu putem noi astazi sa intrebam 22 de confesiuni, desi parca ar trebui sa fim obligati, dar nu putem sa le luam in vedere, in primul rind, opinia lor, deoarece intr-adevar se vede foarte clar in societate ca majoritatea, daca nu as spune absoluta, dar cel putin majoritatea cetatenilor care se considera credinciosi, totusi, tin de ritul vechi, adica de data de 7 sau 8.

Eu cred ca autorii nostri, inclusiv domnul Serebrian, cunoaste acest confuz care exista intre biserica de apus si biserica crestina de rasarit. Chiar si la Ierusalim se sarbatoreste pe vechi, pe data de 7 si 8. Aceasta este o chestiune nu atit politica, cit o chestiune de mentalitate si eu cred ca aceasta chestiune trebuie s-o lasam generatiilor viitoare.

Nu trebuie sa impingem astazi societatea inca la un scandal. Noi am adoptat cu dumneavoastra in Parlament Legea cultelor si dumneavoastra o  observati ca ea a stirnit foarte multe intrebari in societate.

Propun ca acest proiect, intr-adevar, sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este clar ca daca nu voteaza majoritatea, el o sa fie respins. Eu nu vreau sa intru in discutii cu domnul Stepaniuc cind noi avem, intr-adevar, cam multe sarbatori. Si eu cred ca noi am putea sa rugam comisia ori a domnului Stepaniuc, ori alta comisie, sa faca o revizie a acestor sarbatori, dar acum este vorba despre 25 decembrie, o sarbatoare care, de fapt, se sarbatoreste in Republica Moldova foarte pe larg. Si pe an ce trece tot mai larg si mai larg, fiindca o buna parte a lumii civilizate sarbatoreste aceasta sarbatoare, toata Europa.

Eu stiu ca exista discutii in Federatia Rusa si Federatia Rusa sa se alinieze la aceasta traditie. Si eu cred ca deputatii care raspund doleantelor alegatorilor trebuie sa se gindeasca si sa creeze conditii egale atit  pentru o parte majoritara care sarbatoreste la 7 ianuarie, cit si pentru cealalta parte minoritara, recunoastem, dar care sarbatoreste pe data de 25.

Si Parlamentul este acea institutie care trebuie sa aiba grija ca si aceasta parte a tarii sa se simta confortabil, dar nu sa fuga de la lucru sa sarbatoreasca.

Multumesc.

Si eu cred ca nu este nici un prejudiciu, fiindca oamenii oricum sarbatoresc, dar noi, Parlamentul, ii punem in conditii ca ei sa incalce legislatia, sa incalce ordinea de munca s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Eu, de fapt, va multumesc, fiindca, intrebari la domnul Eremciuc mai sint sau expuneri de pozitii?

Domnule Bujor,

Intrebari vor fi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebare catre domnul vicepresedinte al comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Desigur, cu comentariul respectiv si replica pentru a primi replica, caci o doresc.

Domnule vicepresedinte,

Spuneti, va rog, in cadrul sedintei comisiei dumneavoastra s-a examinat asa o posibilitate, ca o propunere de alternativa, nu de a se substitui, imi cer scuze, 7 si 8 ianuarie cu 25 decembrie si 7 ianuarie, dar de a completa  legea si a avea acea prevedere la care, in principiu, asa am inteles corect, se refera domnul Diacov, pentru a acorda drepturi egale tuturor cetatenilor.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

S-a examinat, dar avind in vedere avizul Guvernului si avizul comisiilor, care au parvenit in comisia de fond, asa a fost luata hotarirea comisiei de fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si deci...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, eu astept raspuns de la dumneavoastra, caci dumneavoastra ati incercat sa confirmati. Domnul Stepaniuc a zis ca sa nu politizam, dar dumnealui cel mai mult a politizat acest subiect. De aceea, eu va aduc un exemplu concret. Noi avem sate unde, concomitent, se sarbatoreste si conform stilului nou si conform stilului vechi.

In baza carei logici noi acordam conditii privilegiate unor cetateni?

Domnule Stepaniuc,

Daca doriti va dau ca exemplu satul meu de bastina, care se numea anterior Leadoveni, apoi o parte de sat sarbatoreste conform stilului vechi si alta parte – conform stilului nou. De aceea, teoria leninista ramine teorie leninista, dar eu, ca reprezentant al Comisiei pentru drepturile omului, consider ca toti cetatenii trebuie sa aiba conditii egale, inclusiv  consatenii mei din partea stinga a riului Raut cu acei din partea dreapta a riului Raut, pentru ca este anormal cind jumatate de sat... si astfel de sate sint in republica, daca luam raioanele din nordul Republicii Moldova, o parte din sate sarbatoresc conform stilului nou si o parte sarbatoresc conform stilului vechi.

Ce ne incurca noua sa acordam conditii egale. Iata, de exemplu, la Chisinau, caci am activat mai multi ani aici, sarbatoreau in masura egala atit conform stilului nou, cit si conform stilului vechi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea, nu este haos, este respect in masura egala fata de toti cetatenii tarii noastre. Din aceasta cauza, eu ma pronunt pentru sustinerea acestei propuneri, fiindca, cu adevarat, este o perioada de tranzitie si nu cred ca este pentru generatiile viitoare, dar este pentru Parlamentul urmator.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Rog o ultima interventie a dumneavoastra in calitate de autor.

Stimati colegi,

Stimatii mei colegi,

Rog putina liniste in sala.

Stimati colegi,

Noi am putea sa-l ascultam pe autor?

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

La ceea ce spunea adineauri domnul Stepaniuc.

Domnule Stepaniuc,

Noi nu propunem sa apara o noua sarbatoare in calendar. Este exact aceeasi sarbatoare, Craciunul, careia ii alocati dumneavoastra (sau prezentul Cod) doua zile de odihna, noi nu cerem suplimentarea numarului de zile de odihna. Este 7 si
8 decembrie oferite Craciunului, nu-i asa? Noi cerem sa ramina tot asa, doua zile, numai ca 25 decembrie si 7 ianuarie. Deci, nu este nici o deosebire.

Ceea ce spuneti dumneavoastra in legatura cu bisericile ortodoxe.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca majoritatea bisericilor ortodoxe sarbatoresc deja Craciunul pe 25 decembrie. Singurele biserici ortodoxe care sarbatoresc pe
7 ianuarie sint 3: biserica ortodoxa rusa, biserica ortodoxa a Ierusalimului si biserica ortodoxa Sirba. Grecia sarbatoreste pe 25 decembrie, si va rog sa verificati acest lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Stepaniuc,

Noi ne referim la ortodoxie, in general, dar si la cazul concret al Republicii Moldova. Nu puteti ignora faptul ca undeva 20 – 25 la suta din populatie, conform sondajelor, pentru ca ne putem baza numai pe sondaje, sarbatoresc Craciunul pe data de 25 decembrie. Deci, este vorba de un sfert din populatia tarii. Nu puteti ignora punctul de vedere al unui sfert din populatia tarii.

Deci, nu este necesara nici un fel de investitie suplimentara, nu este nevoie de modificari substantiale ale legislatiei, nu este decit un impediment politic, din cite inteleg. Si este un impediment politic minor si fals, din punctul meu de vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu: 

Domnule Presedinte,

Rog sa-mi oferiti cuvintul in dezbateri.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Intrebari?

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Da, domnule Presedinte,

Si o intrebare. A fost invocat de mai multe ori, si chiar foarte pronuntat, avizul Guvernului, si as vrea sa scot in evidenta faptul ca acest aviz este unul facultativ, nu trebuie luat ca ceva imperios. Este reglementat, cu adevarat, ca obligatoriu sa fie avizul pozitiv numai in cazul in care sint necesare cheltuieli suplimentare de la buget.

Stimati colegi,

Eu insa am impresia ca noi am inceput sa discutam despre sarbatoarea Nasterii Domnului ca despre o sarbatoare a vinului. Este un lucru foarte principial, vreau sa va zic. Si noi am vorbit aici, si colegii au vorbit, ca foarte multe sate, orase, haideti sa recunoastem ca si Parlamentul, si eu, spre exemplu, sarbatoresc Nasterea Domnului pe data de 25 decembrie, impreuna cu intreaga familie. Eu i-as ruga pe unii dintre dumneavoastra sa mai iasa la microfon, sa vedem cum vorbiti, fiindca cu replicile stati bine.

Stimate domnule Presedinte,

In continuare, ceea ce s-a atestat astazi, si este adevarat, aceasta discutie nu poate fi limitata la niste polemici intre noi, deputatii, si sper ca domnul Serebrian, ca unul dintre autori, nu se va supara... Ca sa nu luam o decizie iarasi pripita, caci este evident care va fi rezultatul votului, poate, prin atributiile care le aveti, domnule Presedinte, retrageti acest proiect de lege si sa avem discutii suplimentare, mai largi.

De ce nu, si cu implicarea in aceste discutii, daca vreti publice, a celor la care facem referinta, a celor care sint la Mitropoliile Basarabiei si a Moldovei, si de la  alte confesii, sa discutam, sa vedem. Pentru ca noi tot vorbim ca sintem in slujba poporului, dar pe alocuri facem anumite lucruri, care rezulta din punctul nostru subiectiv de vedere. Eu o spun ca propunere, in speranta ca nu deranjez autorul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:  

Multumesc.

Inainte de a formula intrebarea catre domnul vicepresedinte Eremciuc, sint nevoit sa fac o remarca, pornind de la cele discutate pina acum. Este vorba de faptul, daca comisia si Guvernul, care a dat un aviz, au avut la dispozitie o situatie reala, din teren si statistici legate de acest subiect? Cred ca nu au existat.

Dar, pentru conformitate cu realitatea din teren, trebuie sa recunoastem ca, de exemplu, toata populatia orasului Vulcanesti, ca si a unor sate cum sint Giurgiulesti, Slobozia Mare, Chislita-Prut, Alexandru Ioan Cuza, Nicolaevca, Vladimirovca din raionul Cahul si satul Enichioi din raionul Cantemir, si satul Cismichioi din UTA Gagauzia, impreuna cu satul-statia Vulcanesti, conform Legii privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, sarbatoresc Craciunul exclusiv pe stil nou. Nu exista nici o persoana in orasul Vulcanesti de stil vechi si nu exista nici o comunitate ortodoxa sau eterodoxa care sa sarbatoreasca pe stil vechi. Asemenea situatii exista, de exemplu, in raionul Edinet, in Buzdugeni si in alte localitati, care trebuie invocate. Acest lucru se face prin dispensa acordata de conducerea cultului religios respectiv.

Exista culte in Republica Moldova, din cele 21, si numeric acestea prevaleaza, chiar daca nu insumeaza populatia Republicii Moldova, care sarbatoresc Craciunul exclusiv pe stil nou. Noi trebuie sa tinem cont si de faptul ca exista persoane de alta credinta in Republica Moldova, care nu sarbatoresc Craciunul in general, de exemplu comunitatea evreiasca din Republica Moldova, cultul iudaic.

Atunci, cind Parlamentul reglementeaza un domeniu sensibil, cum este cel al sarbatorilor, am impresia ca trebuie sa tina cont de toate sensibilitatile si de interesele tuturor cetatenilor, mai ales atunci cind acestea afecteaza, mai mult sau mai putin, raporturile de munca. Pentru ca, prin dispozitiile in vigoare, de exemplu, cetatenii din localitatile pe care le-am mentionat, sint obligati in mod expres sa sarbatoreasca, or, pentru ei sint zile de lucru zilele de 7 si 8 ianuarie. Pe cind la 25 decembrie, cind este sarbatoare generala, ei sint nevoiti sa mearga la serviciu. Si mi se pare o anomalie.

Parlamentul nostru a mai rezolvat probleme de acest fel, foarte intelept, atunci cind s-a referit la hramul fiecarei localitati. Noi avem aproape 1600 de localitati, vreo 900 de primarii in 32 de raioane si o autonomie, si fiecare dintre aceste localitati are hramul diferit. De aceea, legiuitorii, atunci cind s-au referit la sarbatoarea hramului, sarbatoare de prima importanta pentru fiecare localitate aparte, a lasat acest lucru la latitudinea fiecarei localitati, indiferent de stilul calendaristic, nou sau vechi, pe care il accepta. De exemplu, hramul orasului Vulcanesti nu este pe stil vechi, este pe stil nou, pentru ca toti credinciosii din Vulcanesti urmeaza stilul nou.

De aceea, probabil, ar trebui sa gasim o solutie de compromis, sa nu insistam nici asupra unei variante, nici asupra alteia, dar sa impacam lucrurile si sa le dam libertate tuturor sa sarbatoreasca Craciunul fie pe stil nou, fie pe stil vechi, sa nu-i obligam nici pe cei pe stil nou sa mearga la serviciu atunci cind vine data de  25 decembrie, sa nu-i obligam nici pe cei care sarbatoresc pe stil vechi, ca pe
7 si 8 ianuarie sa mearga la serviciu. Aceasta ar fi solutia de compromis.

Vreau sa-l intreb pe vicepresedintele comisiei, daca au studiat la modul serios aceasta situatie si daca s-au gindit la variantele de compromis, si ce statistici au avut la indemina? Daca au implicat Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, ca organ competent pentru culte in baza legilor, daca au antrenat specialistii si daca au consultat cultele religioase, asa cum ne-am angajat noi, ca Parlament, sa fim intr-un dialog permanent cu societatea civila si sa tinem cont de toate parerile si sensibilitatile din societate.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

La o asemenea intrebare eu am dat raspuns domnului Serebrian. Statistica noi nu o avem. In privinta consultarii cu societatea civila, noi ne-am consultat numai cu Confederatia nationala a Patronatului si Confederatia Sindicatelor.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Care a fost punctul lor de vedere? Au sugerat acestia o solutie de compromis? Si credeti ca putem accepta aici, in Parlament, o solutie de compromis?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am vrut sa ies, dar domnul Cubreacov a adus niste pilde, ca cetatenii satelor Cismichioi, Tulia, Vulcanesti si alte sate, care intra in aceasta componenta a minoritatii, sarbatoresc Craciunul pe data de 25 decembrie. Aceasta nu este corect. Eu cunosc bine, cind sarbatoresc concetatenii mei, permanent, si in Ciadir-Lunga, si in Comrat, si in Vulcanesti. Este data de 7-8 ianuarie si nu este altceva. De aceea, ar fi bine sa nu aduceti asa pilde, nu prea corecte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot, o sa-i ofer cuvintul domnului deputat Anatol Taranu, va rog.

 

Domnul  Anatol Taranu: 

Stimati colegi,

Discutam, de fapt, un proiect de lege care mai degraba vizeaza nu problemele politice, dar apartenenta noastra la o cultura. Colegul Todoroglo nu in zadar s-a scapat putin cu vorba, 7-8 noiembrie in loc de 25. De fapt, asta discutam astazi, continuam in stilul 7-8 noiembrie sau incercam sa ne aliniem unor practici europene?

Eu, de fapt, am iesit la acest microfon, desi nu aveam aceasta intentie de la bun inceput, dar am iesit mai degraba ca un istoric, care are ceva cunostinte in acest domeniu. Biserica ortodoxa moldoveneasca, cu adevarat, s-a codificat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Numai ca, stimati colegi, vreau sa va aduc aminte ca biserica moldoveneasca nu tine doar de Basarabia si de Transnistria, chiar mai mult decit atit, in linii mari, nu de Basarabia si de Transnistria, ci de Moldova istorica.

Atunci cind, la 1859, colonelul armatei moldovenesti, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, ca imediat dupa aceasta sa fie ales si domnitor al Munteniei, in acest spatiu, mai bine-zis in Moldova istorica, s-au inceput niste reforme, care pina la urma au adus acea parte a Moldovei in Europa. Basarabia a ramas, din pacate, in afara acestui proces. Aceasta este problema mare. Astazi, noi incercam, intr-un fel, sa revenim in Europa.

Ceea ce a propus colegul Serebrian, de fapt, este nimic altceva decit o aliniere a Republicii Moldova, care in permanenta vorbeste de practicile europene, despre alinierea Republicii Moldova la Europa, fara a interveni in zona de responsabilitate a constiintei religioase s.a.m.d.

Mai mult decit atit, nu se propune sa fie extins numarul zilelor de odihna, totul ramine intact. Unica posibilitate pentru noi, astazi, sa revenim in spatiul european este, putin cite putin, pas cu pas, sa incepem legislatia noastra, dar si practicile noastre sa le facem mai europene decit au fost ieri. De ce atunci respingem acest lucru? De ce in declaratii suntem europeni, iar cind vine timpul sa demonstram acest lucru in practica, de fapt, manifestam o cu totul alta tendinta?

Vreau sa va spun ca eu, nici pe departe, nu sint un om evlavios. Apartenenta mea la crestinism, la ortodoxie mai degraba este o apartenenta la cultura, nu la biserica. Si atita timp cit noi vom ramine in spatiul unei culturi, care ne tine strins legati de un spatiu geopolitic din care noi incercam sa iesim pentru a intra in alt spatiu geopolitic, atita timp noi vom ramine doar la nivel de declaratii, si nicidecum nu vom manifesta niste practici sau o dorinta reala de a adera la Europa. De ce o parte dintre cetatenii nostri, care cu adevarat vin pe data de 25 decembrie si serbeaza aceasta mare sarbatoare a crestinismului, fiindca sint doua mari sarbatori – Nasterea Domnului si Invierea Domnului, iar noi incercam, totusi, sa ne cramponam de traditiile vechi?

Oare nu Presedintele Voronin spune in permanenta despre necesitatea reformarii pe plan european a Republicii Moldova sau in spirit european a Republicii Moldova? De ce, atunci, incercam sa oprim acest proces? Mie mi se pare, stimati reprezentanti ai Fractiunii Comunistilor, ca dumneavoastra din considerente mai degraba politico-ideologice incercati sa opriti acest proces de miscare a Republicii Moldova spre practicile si, daca doriti, spre cultura europeana. Poate ar fi mai bine sa reginditi aceasta pozitie a dumneavoastra si sa permiteti ca Republica Moldova sa inainteze, totusi, spre Europa? Fiindca, in ultima instanta...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Un minut.

 

Domnul  Anatol Taranu:

...In ultima instanta, dorim sa primim salarii ca in Europa, dar sa muncim si sa sarbatorim ca pe timpul Uniunii Sovietice. Aceasta este problema.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa a examinarii proiectului de Lege nr.1810, conform propunerii comisiei sesizate in fond la prezentarea raportului, prima propunere a fost cu referinta la respingerea acestui proiect. Supun votului, cine este pentru respingerea proiectului de Lege nr.1810, rog sa votati.

Stimati colegi numaratorii,

O sa va rog sa-mi dati rezultatele, sa am o claritate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr.1 – 28.

 

Domnul  Marian Lupu:

(Rumoare in sala.) Stati putin, sintem in exercitiul de vot, stimati colegi. Sectorul nr.3  ce avem ca rezultat?

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

50 de voturi. De fapt, respingerea proiectului de lege se face prin hotarire de Parlament, cu majoritatea voturilor celor prezenti.

Stimati colegi,

In acest context, proiectul de Lege nr.1810 este considerat respins.

Chestie de procedura, va rog microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Totusi, s-a facut o mica incalcare a Regulamentului, fiindca trebuia pusa in discutie sau la vot propunerea de a retrage din discutie acest proiect. Si, dupa aceea, propunerea comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aceasta propunere a parvenit dupa ce comisia a inaintat raportul.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Nu are importanta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ba da. Si in cazul de fata eu supun votului propunerile in ordinea in care ele au parvenit. Continuam.

Proiectul de Hotarire nr.1844 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul a aprobat modificarile la Hotarirea Parlamentului cu privire la Regulamentul de subventionare a fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli si, in cadrul discutiilor parlamentare, au fost inaintate unele propuneri. In acest context, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, ca reprezentant al Guvernului, solicita retragerea modificarilor de la punctele 9 si 11 din capitolul III, “Stimularea producerii materialului saditor pomicol si infiintarii plantatiilor pomicole” al Regulamentului.

Totodata, solicitam ca modificarile propuse la punctele 21 si 44, ce tin de completarea cu cuvintele: “sau invoice si declaratiile vamale”, sa fie sustinute din considerentul ca o parte din agentii economici, producatori de produse agricole, efectueaza de sine statator importul, atit al produselor de uz fitosanitar, cit si al fertilizantilor, precum si al tehnicii agricole si utilajului.

La punctul 23 ramine in vigoare cuvintul “mini”, iar cuvintele “constructii si reconstructii” trebuie sa fie inlocuite cu cuvintele: “infiintarii sau utilarii”. De asemenea, propunem sa fie sustinuta excluderea literei b) din punctul 32, din fiind faptul ca prevederile de la litera b) sunt deja expuse la punctul 35 al Regulamentului. In rest, modificarile inaintate au fost sustinute de catre comisiile parlamentare.

De asemenea, luind in considerare faptul ca Parlamentul a adoptat Legea nr.132-XVI din 14 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007, in care este prevazuta majorarea fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli de la 240 la 269 de milioane de lei, solicitam si modificarea hotaririi de aprobare a Regulamentului supus discutiei.

In acest context, propunem sustinerea urmatoarelor modificari din proiectul de hotarire a Parlamentului. La articolul 1, in partea introductiva, cifra “240” se substituie prin cifra “269”. Cifra “120” de la punctul 1 din hotarire se substituie prin cifra “149”. La litera f), cifra “45” se substituie prin cifra “74”. Acestea fiind spuse, solicit suportul dumneavoastra intru aprobarea acestor modificari ale hotaririi Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Hotarire pentru modificarea si completarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, prezentat de Guvern. Decizia comisiei si observatiile sint prevazute in raport. Este necesar sa le citesc? Noi propunem sa fie aprobat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?  Nu sint.

Domnule Todoroglo,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1844. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1844 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1913 cu privire la modificarea articolului VI din Legea nr.247-XVI pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanureprezentantul permanent al Guvernului in
                                                          Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vizeaza problema transferului politiei judecatoresti din subordinea Ministerului Afacerilor Interne in subordinea Ministerului Justitiei. In rezultatul analizei resurselor intelectuale, materiale si financiare am constatat ca transferul imediat al acestei structuri va afecta calitatea activitatii acesteia, de aceea, Guvernul, in rezultatul analizei, a constatat ca acest transfer este cel mai bine sa fie facut incepind din data de 1 ianuarie 2010.

In legatura cu faptul ca, datorita chestiunilor procedurale, nu am reusit sa adoptam aceasta lege pina la data intrarii in vigoare a amendamentelor la Legea privind organizarea judecatoreasca, actualmente este necesar ca continutul proiectului de lege sa fie modificat, astfel incit sa fie stipulat, in acest articol VI din Legea nr.247, ca transferul politiei judecatoresti din subordinea Ministerului Afacerilor Interne in subordinea Ministerului Justitiei se va face odata cu crearea conditiilor necesare, dar nu mai tirziu de 1 ianuarie 2010. Rugam sustinerea dumneavoastra in adoptarea proiectului.

Multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Aceasta lege a fost adoptata la 21 iulie 2006, nu-i asa?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Domnul Ion Plesca:

Eu va rog sa-mi raspundeti, cite incaperi au fost amenajate, in instantele judecatoresti din republica, pentru amplasarea politiei judecatoresti sau cite spatii pentru pastrarea armamentului, din 21 iunie 2006 pina astazi?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, spatii pentru pastrarea armamentului nu au fost amenajate nici unul. Si, din informatia pe care o detinem actualmente, nu va fi amenajat in viitorul apropiat, dar exista un acord de principiu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

Domnul Ion Plesca:

Dumneavoastra ati scris...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Armamentul politiei judecatoresti poate fi pastrat in incintele comisariatelor raionale, nefiind obligatorie separarea locului de pastrare a armamentului. Cit priveste sediile pentru amplasarea politiei judecatoresti, din informatiile prezentate de catre instantele judecatoresti, in 26 de instante judecatoresti exista posibilitatea amplasarii politiei judecatoresti, desigur nerespectind conditiile optimale pentru functionarea acesteia.

 

Domnul Ion Plesca:

In 26?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acestea sint informatiile prezentate la solicitarea Ministerului Justitiei.

 

Domnul Ion Plesca:

La fata locului s-a prezentat cineva? Eu am discutat cu presedintele instantelor judecatoresti din republica. Intr-un an de zile, nimeni nu a fost de la Ministerul Justitiei ca sa verifice situatia in aceste instante. Si dumneavoastra ne spuneti 26.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu stiu daca nimeni... Eu, personal, am fost in trei instante judecatoresti pe parcursul acestui an. O luna in urma am fost la judecatoria Ocnita. Dar eu acum nu va pot numi toate instantele. Din informatiile pe care vi le prezint eu, sint informatii oficiale, prezentate in scris de catre presedintele instantelor la solicitarea Ministerului Justitiei.

 

Domnul Ion Plesca:

Actualmente, serviciul de politie judecatoreasca se afla in subordinea Ministerului Afacerilor Interne?

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, dar nu ca o structura separata, neavind dotari separate. Deci, aceasta este o subdiviziune structurala in cadrul aparatului Ministerului de Interne.

 

Domnul Ion Plesca:

Este viabila si isi exercita functiile?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Isi exercita atributiile. Dar o foarte mare parte din atributii sint exercitate cu suportul altor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. Doar politia judecatoreasca, in componenta actuala, nu poate asigura exercitarea tuturor atributiilor care trebuie sa tina de competenta politiei judecatoresti.

 

Domnul Ion Plesca:

In nota informativa indicati ca, „in urma discutiilor avute si a cercetarilor efectuate”... Ce cercetari ati efectuat timp de un an de zile?

 

Domnul Nicolae Esanu:

S-au efectuat foarte multe sedinte, inclusiv la nivelul Primului ministru. Deci, problema transferului politiei judecatoresti s-a examinat foarte minutios. Si, in rezultatul analizei, exista cifre care vizeaza dotarea, vizeaza unitatile de personal. Chiar ieri a fost prezentata la Guvern o noua nota actualizata cu calculele prezentate de Ministerul Afacerilor Interne privind suma necesara pentru asigurarea functionarii acestei subdiviziuni.

 

Domnul Ion Plesca:

Aceste cercetari s-au efectuat cu 12 ani in urma, de cind in Constitutie a fost introdusa o asemenea prevedere.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, pot sa va asigur ca eu nu am gasit nici un rezultat al cercetarii, efectuata 12 ani in urma. Toata informatia de care dispunem este...

 

Domnul Ion Plesca:

Asa activeaza Ministerul de Justitie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

...Informatie cotidiana.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb, ca responsabil de implementarea acestei modificari, cind ati observat, cind ministrul a observat ca nu poate indeplini ceea ce prevede legea? Adica in sase luni sa faceti aceste modificari propuse de acelasi Guvern.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi am stiut intotdeauna ca lucrul acesta nu este posibil, dar adoptarea tuturor legilor se face nu intotdeauna tinindu-se cont de opinia Ministerului Justitiei. Aceasta prevedere a fost inclusa in proiectul de lege prin propunerea adresata Parlamentului de catre Consiliul Superior al Magistraturii, care a considerat atunci, si isi mentine pozitia, ca politia judecatoreasca trebuie sa fie transferata imediat.

Noi, avind in vedere ca trebuie sa asiguram functionarea politiei judecatoresti, nu putem sa nu ne tinem de un principiu, pe care il respectam si il consideram  corect. Politia judecatoreasca ar trebui sa fie astazi functionala in cadrul Ministerului Justitiei. Dar, de la a declara si a dori acest lucru si pina a putea sa-l realizam, este o foarte mare diferenta. Deci, Consiliul Superior al Magistraturii solicita in continuare Parlamentului sa mentina in lege prevederea privind subordonarea politiei judecatoresti Ministerului Justitiei. Aceasta doleanta insa nu poate fi realizata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si atunci, odata cu marirea termenului acesta, va putea fi realizata aceasta doleanta?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din informatiile pe care le avem acum si daca la adoptarea bugetului pe anul 2008 si a bugetului pe anul 2009, o sa ne fie alocata suma, dar este vorba de suma de aproximativ 35 de milioane de lei, o sa poata sa fie respectat acest termen. In masura in care in Legea bugetului nu vor fi prevazute mijloace pentru angajarea personalului suplimentar, dotarea acestei subdiviziuni, evident ca nici la data respectiva nu va putea fi efectuata resubordonarea acestei entitati. Dar exista pozitia Guvernului, care porneste de la prezumtia ca aceste sume vor fi alocate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa va intreb, de ce nu ati venit atunci cind ati vazut ca nu puteti indeplini legea? De ce la 5 luni si jumatate nu ati initiat un proiect de lege, sa veniti sa rugati Parlamentul sa va mareasca acest termen, dar ati tacut inca o jumatate de an, dupa ce a expirat termenul votat de Parlament si abia acum veniti cu aceasta propunere?

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Procesul de adoptare a hotaririlor Guvernului, ca si adoptarea unor legi este un proces de durata, care necesita coordonare. Daca vedeti ca insusi proiectul a fost conceput in ideea sa fie adoptat de Parlament inainte de luna mai. Dar, avind in vedere toate procedurile care trebuie urmate, pur si simplu nu a fost posibil sa fie prezentat Parlamentului. Da, noi am fost constienti chiar initial ca trebuie sa facem ruperi si am prezentat...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule raportor,

Nu  rupeti din text, caci  nu-mi raspundeti la intrebarea pe care v-am pus-o.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

As vrea o scurta luare de cuvint. Procedural, vroiam sa pun o intrebare, dar, avind in vedere ca raspunsurile, care urmau sa fie, pentru mine deja sint clare, totusi,  am sa va rog sa-mi acordati timp pentru o luare de cuvint.

Mersi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Pentru inceput, pina a va adresa intrebarea, vreau sa fac o concretizare.

Domnule Esanu,

Eu va respect foarte mult ca specialist, dar trebuie sa tineti cont, ori de cite ori raspundeti la intrebarile puse dumneavoastra, ca atunci cind reprezentati Ministerul Justitiei, raspundeti de Ministerul Justitiei.

In cazul de fata si in mai multe situatii, dumneavoastra prezentati, sinteti reprezentantul Guvernului. De aceea, cind spuneti ca opinia Ministerului Justitiei a fost alta, cel mai putin ne intereseaza lucrul acesta. Deci, si eu constat cu regret ca ati prezentat proiectul cu multa intirziere, legea a fost adoptata la 21 iulie 2006.

Dumneavoastra ati prezentat demersul Guvernului la 18 mai 2007. Deci, intrebarea este urmatoarea: spuneti-ne, va rog, atunci cind Guvernul a promovat aceste modificari, in luna iulie 2006, s-a stiut ca va fi necesar un buget de 35 de milioane de lei, lucru la care v-ati referit, sau nu? Si daca s-a stiut, pentru ce ati venit cu modificari la o lege, pentru ca peste mai putin de un an de zile sa reveniti la acelasi proiect de lege si sa solicitati alte modificari?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, la momentul respectiv, cifra nu era aceasta; anume cifra de “35 de milioane” nu era cunoscuta atunci, pentru ca acestea sint cifrele actualizate la luna iunie 2007. Cit priveste faptul, de ce a fost introdusa in aceasta lege, repet inca o data, foarte multe dintre prevederile, care au fost in legea adoptata in iulie 2006, au fost propuneri inaintate de Consiliul Superior al Magistraturii si au facut parte din pachetul de legi de reformare a justitiei. Acel proiect a reflectat pozitia Consiliului Superior al Magistraturii, despre care eu am mentionat ca el si-o mentine. Si insista ca politia judecatoreasca sa fie subordonata direct Ministrului Justitiei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu subliniez din nou, dumneavoastra sinteti reprezentantul Guvernului. Prin aceste raspunsuri dumneavoastra demonstrati, de fapt, ca in cadrul Guvernului o mina nu stie ce face alta. Fiindca nu este unicul caz cind Guvernul Republicii Moldova vine cu modificari la o lege si, peste o jumatate de an sau 8 luni, veniti tot in numele Guvernului, cu propuneri de modificare a legii deja modificate la propunerea dumneavoastra.

Care este in cazul de fata subiectul? Noi nu discutam problema cine a venit cu initiativa in Parlament. Noi vorbim despre termene. Probabil ca era clar de la inceput, ca termenul de jumatate de an sau sase luni, cum este fixat in proiectul de lege, nu este real. Este o diferenta intre 1 ianuarie 2007, de exemplu, si 1 ianuarie 2010. Mie mi se pare ca trei ani de zile, pentru o tara cum este Republica Moldova, si mai avem un plan cu Uniunea Europeana, este un termen foarte mare, daca vorbim serios.

Dumneavoastra doar nu solicitati data de 1 ianuarie 2008? Vorbim de
1 ianuarie 2010. Ceea ce inseamna ca, atunci cind s-a aprobat cu un an in urma aceasta modificare, ati venit cu o propunere neserioasa, necintarita, neargumentata. Si de altfel, cei care comenteaza din partea dreapta, vreau sa-i citez pe unii dintre dumneavoastra, care in mai multe rinduri ati facut obiectii si dumneavoastra la adresa Guvernului, ca vine in Parlament cu proiecte de lege care nu sint argumentate din punct de vedere financiar. Iata, exemplul de astazi confirma, de fapt, aceea la ce va refereati si dumneavoastra in mai multe rinduri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Cred ca este cazul sa se atraga atentia Guvernului, in numele Biroului permanent al Parlamentului, asupra necesitatii de a respecta cu strictete prevederile Regulamentului, caci deseori se incalca si prevederile Regulamentului. Si, in al doilea rind, asupra calitatii documentelor prezentate in Parlament. Aceasta este lipsa de respect, in primul rind fata de majoritatea parlamentara, care este pusa in situatia neplacuta de a vota astfel de proiecte de lege...

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul Leonid Bujor:

...Si fata de ceilalti deputati din Parlament, doamna Ostapciuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, domnule Esanu. Va rog.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimate domnule Bujor,

Eu vreau sa ma adresez catre dumneavoastra. Cred ca nu este cazul ca dumneavoastra sa aveti grija de fractiunea majoritara. Noi avem opinia noastra aparte si urmarim ceea ce se intimpla cu Guvernul s.a.m.d. Va rog frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nominalizat si a constatat urmatoarele. Acest proiect de lege a fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea unor prevederi din Legea nr.247 din 21 iulie 2006, ce tine de executarea cerintelor articolului 50 din Legea privind organizarea judecatoreasca.

Conform articolului 4 din Legea nr.247 din 21 iulie 2006, in termen de
6 luni de la data intrarii in vigoare a legii, adica de la data de 10 mai 2007, politia judecatoreasca urma sa fie transferata din subordinea Ministerului Afacerilor Interne in subordinea Ministerului Justitiei. Insa, din anumite motive, aceste prevederi nu au putut fi executate. De aceea Guvernul vine cu propunerea de a modifica termenul de intrare in vigoare a reglementarii. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Tinind cont de avizul Directiei juridice, se propune ca textul modificarii sa fie substituit cu sintagma “va fi pus in aplicare dupa crearea conditiilor corespunzatoare, dar nu mai tirziu de 1 ianuarie 2010”.

Totodata, pentru stabilirea unei date concrete si reale de executare a prevederilor articolului 50 din Legea privind organizarea judecatoreasca, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a solicitat Guvernului prezentarea unui plan de realizare a etapelor de transfer, cu indicarea informatiei referitoare la termenele concrete si structurile responsabile de creare a conditiilor necesare si asigurare a transferului, estimarea surselor financiare necesare pentru intretinerea politiei judecatoresti in subordinea Ministerului Justitiei, determinarea numarului de personal necesar pentru realizarea functiilor, asigurarea materiala, tehnica si cu sedii a structurii.

In baza celor mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea proiectului in prima lectura, ca concept, iar pentru lectura a doua vine cu unele amendamente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate coleg,

As vrea sa va intreb, daca dumneavoastra, ca comisie, pina la venirea acestui proiect de lege in Parlament, ati vazut sau ati examinat cum se indeplineste aceasta lege. Si, mai departe, ca sa nu vin cu doua intrebari: cum credeti, daca le dam termen pina la 1 ianuarie 2010 si nu ii verificam cum se realizeaza implementarea acestei legi, nu credeti ca ei vor veni in 2011 cu un alt proiect de lege, sa-l mareasca pina la 1 ianuarie 2020? Eu vin cu propunerea ca, la jumatate de an, comisia sesizata in fond sa vada, sa audieze cum se efectueaza aceasta modificare, in cazul in care va fi votata astazi mutarea termenului pina la
1 ianuarie 2010.

 

Domnul Ion Plesca:

Da. La prima intrebare pot sa va raspund. Intr-adevar, noi, pina a parveni in Parlament si in comisie acest proiect de lege, nu am discutat executarea acestei legi, cu parere de rau. Ar fi binevenit sa mai atragem atentia si la unele... Si la a doua intrebare: eu am prezentat raportul comisiei. Dar parerea mea personala este ca termenul de 2010 tot n-o sa schimbe nimic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pentru lectura a doua, cred ca trebuie inclus un punct adaugator, ca la jumatate de an, la 6 luni sa se prezinte o informatie despre...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Sa va aduc aminte o chestie: conform atributiilor Parlamentului si a fiecarei comisii, comisiile sint obligate prin functie sa monitorizeze indeplinirea legilor. Este un punct standard si lucrul acesta nu ar mai cere careva stipulari in legi particulare referitor la jumatate, sau la 1/4 sau la 1/3. Comisia, asa sau altfel, cu aceasta indicatie sau nu, este obligata sa monitorizeze implementarea acestui proiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar vedem cum a ajuns, deoarece nu s-a indeplinit. Comisia nu a facut acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Inseamna ca o sa ne clarificam si cu comisia, de ce comisia nu a...

 

Doamna Valentina Cusnir:

In asemenea caz, noi trebuie sa obligam Guvernul sa dea comisiei o informatie peste 6 luni.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, o sa va uitati, va rog.

 

Doamna Valentin Cusnir:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Plesca,

In acest caz, va rog, aveti 5 minute pentru luare de cuvint.

 

Domnul Ion Plesca:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Articolul 50 din Legea privind organizarea judecatoreasca din 6 iulie 1995, intitulat “Politia judecatoreasca”, este in vigoare din 19 octombrie 1995.

Acest articol este adoptat in corespundere cu prevederea de la alineatul (3) articolul 121 din Legea fundamentala a tarii, care prevede ca instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor. Desi norma constitutionala este in vigoare de la momentul adoptarii Constitutiei, instantele judecatoresti, pina in prezent, nu dispun de politie judecatoreasca in sensul prevazut de legea suprema.

Guvernul si ministerele Justitiei si al Afacerilor Interne, responsabile de respectarea prevederilor constitutionale, care pina in prezent nu au asigurat realizarea acestor prevederi, s-au antrenat in discutii si lupte intre ele. Aceasta stare de lucruri, care denota nu dorinta de solutionare a problemei, ci doar mimarea ei, este confirmata si de proiectul de lege propus spre adoptare, prin care se solicita prelungirea termenului de formare a politiei judecatoresti cu inca 3 ani.

Voi reaminti ca, doar un an in urma, in iulie 2006, Parlamentul a adoptat legea conform careia Guvernul, de comun acord cu Ministerul Justitiei, urma sa formeze politia judecatoreasca, iar astazi ni se solicita inca 3 ani pentru realizarea obiectivelor stabilite prin lege.

Se vede ca in 2006 Guvernul a venit cu un proiect de lege, care din start se stia ca nu va fi realizat sau, se creeaza impresia, pentru ca era nevoie de raportat organismelor internationale despre succesele Republicii Moldova in realizarea reformei justitiei.

Jocurile de reforma in justitie sint periculoase, iar consecintele vor fi resimtite de fiecare din noi. Tergiversarea solutionarii problemei privind securitatea judecatorilor, participantilor la procesele civile, penale, administrative, asigurarea ordinii in cladirile judecatoresti, va spori riscul dezordinii si desfriului, va pune in pericol viata cetatenilor.

Sint deja cunoscute cazuri in care judecatorii au fost atacati in birourile lor de serviciu, in salile de judecata, cind unele persoane prezente in salile de judecata, din neglijenta, au scapat jos arme de  foc. In aceasta ordine de idei, consider ca Ministerul Justitiei tergiverseaza in mod intentionat executarea legii
sus-mentionate, cu atit mai mult cu cit executarea legii se reduce doar la procedura de transmitere a directiei politiei judecatoresti, care exista in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la Ministerul Justitiei. Ulterior, urma a fi marit numarul colaboratorilor si amenajat spatiul respectiv in instantele de judecata pentru amplasarea lor.

Problema este ca Ministerul Justitiei nu doreste sa preia aceasta directie, fapt confirmat si in urma discutiilor intretinute cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, chiar daca aceasta directie este viabila si isi onoreaza atributiile cit de cit.

Concluzia este una: Ministerul Justitiei se eschiveaza de la obligatiunile atribuite prin lege, iar solicitarea de prelungire a termenului de executare este doar un motiv in plus pentru a nu executa legea.

Este paradoxala situatia in care ministerul, responsabil de realizarea reformei in justitie, nu da dovada de responsabilitate si nu respecta prevederile legislatiei in vigoare. In acest context, propun ca termenul de executare a legii sa fie de 6 luni si nu pina in 2010, asa cum se propune in proiectul de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule Plesca.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Filat, pentru o luare de cuvint.

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Nu am pregatit un discurs asupra proiectului respectiv de lege, doream sa adresez o intrebare, insa, cum spuneam si de la microfonul nr.4, pentru mine era clar, care va fi raspunsul.

Stimati colegi,

Vreau sa va zic ca acest proiect de lege aparent este simplu, vizeaza inlocuirea a doua cifre, pe cind daca e sa vorbim serios, vizeaza o problema foarte serioasa, ce tine de acea reforma judiciara, pe care am inceput-o noi in Republica Moldova.

Noi spuneam, si vreau sa va spun cu o mare satisfactie, spuneam in momentul in care a fost adoptata aceasta lege, la data de 21 iulie 2006, anul trecut ca am facut un pas inainte pentru a ajusta normele noastre la cele europene si, de fapt, nu-i obligatoriu sa spunem in continuare „europene”, la normele functionale si absolut normale, cind o institutie, care urmeaza sa fie echidistanta in proces, este parte componenta a unei institutii care participa la faza de ancheta si are acces direct la cei care urmeaza sa fie ulterior judecati si detinuti in anumite conditii.

Eu am fost acela care a propus un amendament in dezbaterile din lectura a doua, ca la “Dispozitii finale si tranzitorii” sa fie inclus termenul de 6 luni pentru a fi implementata aceasta norma, deoarece in varianta propusa de catre Guvern, aceasta perioada de 6 luni nici nu era prevazuta. Deci, Guvernul isi asuma transmiterea de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justitiei a politiei judecatoresti, imediat s-a adoptat si am intrebat atunci, de la microfonul nr.4, daca si acest termen este unul suficient, daca au fost calculate sumele de bani necesare pentru ca aceasta norma sa fie una implementabila.

Vreau sa va spun ca pentru mine, ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova, este foarte deranjant faptul, cum si ce argumente invoca Guvernul intru modificarea unuia sau altui act legislativ.

 Dupa ce a fost adoptata legea, care urma sa fie implementata, ni se spune in nota informativa ca a fost constituit un grup de lucru, atentie, nu inainte ca aceasta lege sa fie inaintata in Parlament, dar dupa ce legea a fost votata si promulgata de catre Presedintele Republicii Moldova. A fost  convocata aceasta comisie, au muncit, dupa cum mi se spune in permanenta de la Guvern, depunind toate eforturile si s-a ajuns la concluzia ca nu 6 luni, stimati prieteni, dar inca 2-3 ani mai sint necesari pentru ca o norma absolut necesara, pentru ca acest proces, care la noi urmeaza sa fie pus in concordanta cu valorile europene, sa fie si functional.

Intrebarea este una, pina la urma, principiala: cu ce se ocupa Guvernul si cu ce se ocupa Parlamentul? Daca noi ne ocupam in continuare cu inaintarea si adoptarea declaratiilor, ar trebui sa spunem aceste lucruri. Daca insa, odata ce o lege a fost adoptata, urmeaza sa fie implementata, lucrul acesta ar trebui sa se si intimple.

Uitati-va in argumentare, motivele care ni se invoca, de ce aceasta norma nu poate fi implementata: 13 milioane de lei, 12 milioane de lei, nu sint prevazuti acesti bani. Insa, haideti sa ne intoarcem la sedintele anterioare, cind am rectificat bugetul si o sa vedem ca era vorba de sute de milioane de lei, care nici nu stim unde si pentru ce sint directionate.

Stimati colegi,

Vreau sa va rog foarte frumos: ceea ce vorbim noi, si vorbim foarte des, la capitolul “Control parlamentar asupra executarii legilor in Republica Moldova”, sa revenim la aceasta discutie si sa urmarim foarte atent ce se intimpla la acest capitol si nu numai la capitolul implementarea propriu-zisa.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca ar trebui chiar ca idee sa mai discutam, sa avem o discutie serioasa, poate chiar si cu constituirea unei comisii speciale, nu ca aceea pe care am constituit-o pentru examinarea si verificarea executarii legislatiei in domeniul gestionarii pamintului, proprietate exclusiva a statului, care demult trebuia sa prezinte comisia un raport in plenul Parlamentului, dar a avut o singura convocare, unde a fost ales presedintele si dupa aceia nu s-a mai intimplat nimic.

Eu cred ca asemenea situatii nu fac fata Parlamentului. Dar comisia despre care vorbesc ar trebui, probabil, sa analizeze nu numai regulamentele care reglementeaza activitatea in domeniul businessului sau reglementeaza domeniul economic, dar in general, reglementeaza ceea ce adoptam noi aici ca legislatie, regulamente care foarte des sau in permanenta, de fapt, distorsioneaza norma legala, regulamente care, de fapt, introduc norme noi, care nu sint prezente in legi, regulamente care nici nu sint cunoscute de catre noi, deputatii, sint cunoscute numai de cei care urmeaza a utiliza o norma legala sau alta.

Este o problema sau este o intrebare la care ar trebui noi, parlamentarii, sa dam si un raspuns. Eu inteleg si vreau sa va spun ca chiar inteleg foarte bine situatia in care se afla fractiunea majoritara. Insa, stimati prieteni, atita timp cit Guvernul va fi in continuare protejat, in masura in care il protejati dumneavoastra pe parcursul a mai multi ani, rezultatele vor fi acelea pe care le avem noi toti impreuna, si dumneavoastra in special, in actul de guvernare care are loc in Republica Moldova.

Si ideea cu seceta, care a fost invocata de la microfonul nr.4, o intrebare simpla, de fapt, care a parvenit nu de la mine personal, dar a parvenit de la oamenii cu care ma intilnesc si cu care va intilniti si dumneavoastra. A fost oare o problema ca, saptamina trecuta, la cerere, sa vina reprezentantul Guvernului sa prezinte o informatie? Are, domnule Jdanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

La subiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este un exemplu si are legatura directa si cu ceea ce se intimpla in cazul initiativei respective a Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Si sper ca cele spuse vor contribui, intr-un fel sau altul, la atentionarea asupra a ceea ce facem noi in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Bine.

Stimati colegi,

Dupa luarile de cuvint, conform normelor de procedura, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1913. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1913 este aprobat in prima lectura. 

Revenim la ordinea de zi, proiectul ordinii de zi pentru sedintele plenului Parlamentului acoperind perioada 5-13 iulie. Acest proiect v-a fost distribuit.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa va intreb, cum ramine cu proiectele de lege nr.1610 si  nr.1603, retrase astazi de pe ordinea de zi, daca vor mai nimeri in aceasta ordine de zi? Si vreau sa amintesc Biroului permanent al Parlamentului ca mai exista un proiect de Lege nr.111, din ianuarie 2006, care nici nu este in acea lista a proiectelor intrate in Parlament, am verificat lista. Poate e cazul sa va mai reamintesc, este vorba de interpretarea alineatului (3) articol 46 din Codul electoral, este din ianuarie 2006. Dar astazi va intreb, cum ramine cu proiectul nr.1603?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, cu proiectul nr.1603 ramine asa precum am mentionat imediat dupa discutia pe marginea ordinii de zi a sedintei de astazi. Eu voi adresa comisiei rugamintea sa clarifice, sa vada, care mai sint aspectele care n-au fost discutate, care trebuie sa fie clarificate si sa ma anunte, care este perspectiva acestui proiect.

Am spus-o atunci si o repet si acum, fiindca eu nu dispun de aceste detalii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Indiferent de perspectiva, el trebuie examinat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului ordinii de zi pentru perioada 5-13 iulie 2007. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

In acelasi context, vreau sa adresez rugamintea pe care am adresat-o si in cadrul sedintei Biroului permanent pentru conducerea comisiilor permanente ale Parlamentului. Avem mai multe proiecte de lege, pe care le consideram prioritare pentru a fi adoptate pina la finele acestei sesiuni, proiecte care deriva din planul bilateral de actiuni, proiectul care deriva din SCERS, proiectul care deriva din alte documente de importanta majora. Lista acestor proiecte a fost distribuita, o sa rog foarte mult sa o parcurgeti cu atentie si Biroul permanent va fi disponibil chiar si pentru completarea ordinii de zi, pe care am aprobat-o astazi, impreuna cu dumneavoastra, pentru sedintele ulterioare ale plenului Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, ca n-am fost atent cind s-a votat ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. S-a votat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este un proiect de Lege nr.2312, modificarea Legii invatamintului, si este legat de aceleasi termene despre care noi am discutat si anul trecut.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Da, vad despre ce este vorba. Vreau sa va spun ca subiectul, care se afla si sub controlul meu personal, nu va deranjati, este notat la mine si mai avem citeva lucruri de verificat. Astazi, de fapt, pot sa va spun ca nu-l vom scapa cu vederea, acest proiect de lege, pentru perioada 5-13.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, fiindca este legat de termenul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta v-o spun astazi in modul cel mai oficial.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Stimati colegi,

Ne-a ramas declaratia domnului Lipcan.

Da, domnule Bujor, microfonul nr.4.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Fara indoiala, proiectul ordinii de zi propus pentru urmatoarele doua saptamini este foarte..., contine multe intrebari si este destul de bogat ca forma si ca continut, probabil. Dar adresez urmatoarea rugaminte. Iata, noi de fiecare data aprobam ordinea de zi, dupa aceea, inainte de sedinta in plen, cu o zi sau doua, ni se prezinta ordinea de zi in varianta finala pentru ziua respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Distribuita pe zile.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, inclusiv pentru astazi. Deci, eu respect absolut toate fractiunile si toti deputatii din Parlamentul Republicii Moldova, dar consider ca este anormala situatia in care, din 12 chestiuni care au fost incluse pe ordinea de zi pentru sedinta de astazi, 6 au fost excluse la inceputul sedintei.

Probabil, ca in cadrul sedintei Biroului, inainte de a ne fi distribuita varianta finala, trebuie sa ne decidem definitiv, care subiecte ramin si care nu, pentru ca eu inteleg cind se exclude din proiect un subiect sau doua, caci apar diferite situatii, dar atunci cind 50% din subiectele incluse pe ordinea de zi sint excluse, mi se pare ca, imi cer scuze de cuvintul folosit, mi se pare ca nu-i prea serios.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, si aceasta este o intrebare, corect. Cel putin pot sa constat un lucru, ca din punctul de vedere al normelor de procedura, regulamentar, nu am ce sa obiectez, fiindca exista prevederile articolelor respective, care vizeaza modalitatea de extindere sau excludere de pe lista a subiectelor pe care le examinam.

De fapt, vad ca s-au fixat in ordinea de zi si interpelari, intrebari, de fapt, sintem in ziua de vineri. Daca deputatii au aceste intrebari, pentru a fi adresate, rog sa o faca.

Da, microfonul nr.3.

Stimati colegi,

Ma iertati. Imi cer scuze. Un subiect pe ordinea de zi pe care l-am acceptat cu totii, informatia domnului ministru Gorodenco referitor la situatia din agricultura. Eu il invit la tribuna centrala pe domnul ministru si propun urmatoarea modalitate de lucru.

Domnule ministru,

De cit timp aveti nevoie, cit timp solicitati pentru prezentarea acestei informatii?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Cel mult 10 minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pina la 10 minute.

Stimati colegi,

Dupa aceasta, eu propun sa oferim maximum pina la 30 minute in totalitate timp pentru runda de intrebari – raspunsuri. Atrag atentia, rog ca intrebarile sa nu depaseasca 2 minute, raspunsurile, domnule ministru, la fel, 2–3 minute. Sa respectam cu strictete prevederile Regulamentului Parlamentului.

Eu va rog, domnule Gorodenco.

 

Domnul Anatolii Gorodenco:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Bineinteles, situatia in agricultura in momentul de fata este destul de contradictorie, este una neordinara. Zic contradictorie, dat fiind faptul ca chiar in limitele nu numai a republicii sau ale unui raion, dar si in limitele unei gospodarii este destul de, as spune eu, pestrita referitor la starea culturilor. Dar sa prezint o succinta trecere in revista despre suprafetele pe care le-am avut semanate si care este starea lor la situatia de astazi.

In conformitate cu ceea ce am primit din cadrul directiilor raionale pentru agricultura vreau sa va aduc la cunostinta ca au fost semanate 370 000 hectare de culturi de toamna. Dumneavoastra va amintiti care a fost starea climaterica pe tot parcursul toamnei si al iernii, am avut o toamna si o iarna deosebit de calda, practic, probabil, aceasta situatie, intr-un aspect oarecare, a influentat si dezvoltarea culturilor care nu a fost la nivelul cuvenit. Mai mult ca atit, vreau sa va spun ca am avut insuficiente deosebite in stratul de sol de pina la un metru si pina la 2 metri.

Depunerile de precipitatii care au parvenit pe parcursul iernii nu au fost suficiente pentru a completa acele deficite de umezeala din sol, dar, totodata, agricultorii au facut tot posibilul ca aceste 370 000 de hectare sa fie insamintate in termene optime si, intr-un aspect oarecare, la sfirsitul primaverii, adica la sfirsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai vreau sa va zic ca toate culturile de toamna, inclusiv cele semanate primavara timpuriu erau intr-o stare, as spune eu, satisfacatoare si preconizam chiar o recolta destul de optimista.

Insa, deoarece in luna mai am avut o situatie pe care o cunoasteti cu totii, niste temperaturi caniculare, iarasi in premiera pentru regiunea noastra, plantele de cultura au fost foarte influentate negativ, au fost chiar socate, vreau sa va zic. Si din considerente legate de insuficienta precipitatiilor, pe care le-am avut, dar au fost destul de pestrite si destul de insuficiente, bineinteles, culturile au inceput sa tinjeasca si pina in momentul de fata unde noi preconizam ca o sa avem o recolta de maximum, sa zicem, 2,5-2,7-3 tone la hectar, in momentul de fata vreau sa va comunic ca aceste prognoze au fost, as spune eu, spulberate si media pe tara in momentul de fata, cind de acum am recoltat circa 30 la suta din toate suprafetele preconizate recoltarii este de numai 1,2 tone la hectar. Deci, ca o cantitate majora, daca ne mentinem  la indicatorul respectiv, am putea ca sa avem o recolta globala de numai 650 000 maximum 700 000 tone de cereale de prima grupa.

Si in acest context, bineinteles, sint probleme majore si la comportamentul legat de recolta griului. Dat fiind faptul ca avem o recolta de numai 1,5 tone la hectar, comparativ cu ceea ce am avut anul trecut 2,5. Mai mult ca atit, este in diminuare si recolta la orzul de toamna, nemaivorbind de afectiunile majore pe care le-am avut la culturile de primavara timpurii, practic, cel mai mult a suferit mazarea. Recoltam in momentul de fata numai 600-700 de kilograme la hectar de mazare si in limita de o tona de orz de primavara.

In acest context, vreau sa mentionez ca prognozele pe care le facem la momentul actual ar putea sa fie ca recolta globala de griu sa fie la nivel de 400-420 000 de tone, maximum 450 000 de tone. Deci, este o situatie, as spune eu, necomparabila cu anul 2003, cind noi am avut doar 100 000 recolta globala. Vreau sa va asigur ca securitatea alimentara a tarii va fi asigurata, dat fiind faptul ca din aceste 420 000 tone, pe care noi mentionam ca le vom recolta, dupa estimarile pe care le avem, circa 42 si 46 la suta din ceea ce preconizam va fi griu alimentar. Deci, este un indicator mai major decit media pe ultimii, as spune eu,
10 ani, dar putin mai minor ca anul trecut, anul trecut am avut 55 la suta.

Dar, dat fiind faptul ca 80 000 tone dintre aceste 420 000 vor fi orientate pentru seminte sau la seminte, iar restul 46 vom avea undeva o cantitate de
160 000 tone, bineinteles, vom avea nevoie si de import de griu alimentar, vom avea nevoie, probabil, si de import de furaje, dat fiind faptul ca noi avem necesitatea lunara de a consuma in sectorul zootehnic in toate tipurile de exploatatii agricole circa 100 000 tone de furaje, va dati seama, aceasta ar fi undeva la 1 200 000. Nu stiu la moment ploile care sint sau depunerile atmosferice care sint putin ne bucura, bucura producatorii agricoli ca am putea sa avem o ameliorare la culturile prasitoare, culturile tehnice. Dar, totodata, vreau sa va zic ca Guvernul intentioneaza sa faca careva restrictii la importul sau mai bine-zis la exportul griului alimentar si al furajelor si niste facilitati la import.

Bineinteles, sint niste momente care si pe mine, intr-un aspect, ma deranjeaza dat fiind faptul ca am putea sa avem o diminuare a preturilor care ar putea afecta din nou producatorul agricol, dar o sa ne orientam si despre starea de lucruri care are loc in regiune, in tarile vecine, ma refer la Ucraina, ma refer la Romania, Bulgaria, care tot in aceeasi masura au fost afectate si, bineinteles, lucrurile acestea le vom infaptui in masura ce restrictii vor fi pe piata regionala.

Inca un moment asupra caruia as fi dorit sa ma expun. Este vorba despre organizarile pe care le-a facut Ministerul Agriculturii si Industriei Alinmentare si Guvernul in ceea ce priveste respectarea tehnologiilor, in ceea ce priveste organizarea buna a efectuarii lucrarilor de primavara, in ceea ce priveste recoltarea in termene optime. Vreau sa va zic ca toate aceste lucruri le-am infaptuit in cadrul a mai multe sedinte regionale, chiar am tras si unele concluzii vizavi de lectiile de care trebuie sa tinem cont pe viitor in ceea ce priveste cultivarea culturilor agricole in conditiile riscante pe care le avem in Republica Moldova, fiindca pentru Republica Moldova seceta nu este o noutate si ea este permanent, numai ca anul acesta este una deosebita.

Mai mult ca atit, am facut si unele remarcari vizavi de particularitatile recoltarii pentru anul curent. Plus la aceasta, unul dintre momentele axate in activitatea Guvernului, a ministerului a fost orientat spre extinderea suprafetelor de irigare. Dumneavoastra va amintiti ca noi am avut in cadrul Republicii Moldova in timpurile de pina la 90 o suprafata de circa 300 000 de hectare irigate. Daca vorbim despre spatiul dintre Nistru si Prut, aici am avut la 220 000 de hectare. Dupa o revizuire pe care a infaptuit-o Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare cu factorii de resort noi am ajuns la concluzia ca ar fi posibil sa fie restabilite circa 140 000 – 120 000 de hectare.

In momentul de fata vreau sa va zic ca noi am majorat de doua ori, comparativ cu anul trecut, suprafetele irigate si am ajuns la 35 000 de hectare pe o suprafata de 24 000 de hectare au fost irigate intr-un singur ciclu, iar 9 000 de hectare avem de acum in doua si mai multe cicluri irigate anul acesta. Am iesit cu propunerea respectiva in cadrul Guvernului pentru a majora suma preconizata pentru compensarea cheltuielilor la energia electrica si la carburanti pentru irigare. Suma aceasta va fi modificata si va fi majorata comparativ cu 7 milioane, cred eu, pina la 21 milioane, pornind de la aceea ce am putea noi sa alocam la compartimentul respectiv si, bineinteles, in perspectiva lucram asupra faptului ca anual, prin intermediul atragerii diferitelor surse atit bugetare, cit si externe prin proiecte de investitii, avem, de exemplu, si o discutie in cadrul Bancii Mondiale sa extindem suprafetele pina la 5–6 chiar 10 000 hectare anual, pentru a atinge aceasta cifra de care v-am vorbit de pina la 120 000 de hectare.

Examinam si posibilitatea legata de extinderea suprafetelor de irigare prin picurare, dat fiind faptul ca acesta este un sistem mai econom, dar, bineinteles, este costisitor din punct de vedere a procurarii utilajului, care necesita circa 1 600 –
1 800 de dolari la hectar. Iarasi examinam posibilitatea suportului din partea statului la acest compartiment.

In ceea ce priveste alte activitati si actiuni pe care noi le-am infaptuit pina la momentul actual, vreau sa va zic ca, anticipind cu 2–3 ani, starile de lucru pe care le-am putea avea in sectorul agrar, dat fiind faptul ca este unul dintre cele mai riscante afaceri, noi am recurs de mai multe ori la modificarea Legii cu privire la asigurarea riscurilor subventionate in agricultura. Dumneavoastra stiti ca si anul trecut noi am propus si am fost acceptati in privinta schimbarii proportiei de 20 la 80, adica, a primei pentru asigurare de plata, 20 isi ia producatorul responsabilitate, 80 isi asuma statul. Am facut lucrul acesta si pentru anul 2007 si il vom face si in continuare, fiindca trebuie sa schimbam, intr-un aspect oarecare, si mentalitatea, as spune eu, sau sa ne modernizam, chiar si a noastra, chiar si a producatorilor agricoli, dat fiind faptul ca asigurarile sint binevenite si sint eficace in toata lumea. La acest compartiment vreau sa va zic ca sint careva de acum, as spune eu, miscari inainte, dar, totodata, este inca insuficient.

Insa dupa ceea ce am constatat fiind in teritoriu, vorbind cu conducatorii agricoli,  cu producatorii agricoli, o buna parte constientizeaza, dupa toate lucrurile pe care le avem si care se intimpla astazi in agricultura si chiar multi mi-au spus ca daca cunosteau sau daca stiau de lucrul acesta, bineinteles, luau credite si asigurau culturile agricole.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, comparativ cu anul trecut, suma respectiva este de 4,4 milioane, anul trecut am avut 2,7 milioane la compartimentul respectiv, suprafata asigurata este de 7,9 000 hectare. Este inca insuficient, este destul de minor si major, dar lucram in directia respectiva.

Inca un moment legat de asigurarea sectorului semincer. Vreau sa mentionez ca noi am pus sarcina ca aceste sectoare sa fie aprobate de catre grupurile de aprobatori. Va fi, in principiu, eu as spune, ca vom fi asigurati la nivel de circa 80–90% la suta, restul semintelor care nu ne vor fi indeajuns le vom importa. Dar, la momentul actual, vreau sa va zic ca calitatea semintelor care au fost testate pina acum sint, as spune eu, destul de suficiente, comparativ cu starea de lucruri pe care o avem si cu secetele.

Inca un moment asupra caruia am vrut sa atrag atentia dumneavoastra. Am convenit cu mai multe organizatii internationale in privinta informarii starii de lucruri pe care o avem. Am avut o discutie si cu reprezentantul din tara din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie FAO, examinam posibilitatea extinderii unui proiect pe care l-am initiat anul trecut in ceea ce priveste aprovizionarea producatorilor agricoli cu seminte pentru culturile de toamna. Si, sper eu, in urma discutiilor pe care le-a avut reprezentantul nostru la Roma la oficiul respectiv, cred ca, lucrul acesta se va intimpla.

Mai mult ca atit, prin intermediul Ministerului de Externe am facut, as spune eu, o informare tuturor ambasadelor din cadrul Republicii Moldova  despre lucrurile pe care le avem in complexul agroalimentar si la acest compartiment vreau sa mentionez ca noi lucram in continuare. Mai mult ca atit, cu Academia de Stiinte si cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale sintem in elaborarea unui concept sau a unei strategii de tolerare, sa zicem asa, a riscurilor in agricultura. Si cred ca acest concept sau aceasta strategie va cuprinde toate segmentele legate de riscurile in agricultura, ma refer si la irigare, ma refer si la fisiile forestiere, ma refer si la administrarea gospodariei apelor, ma refer si la multe, multe alte lucruri care ar influenta pozitiv acest moment. Atit referitor la ceea ce am vrut sa va aduc la cunostinta despre starea generala din agricultura.

In citeva cuvinte as dori sa va informez vizavi de, as spune eu, furtuna sau ciclonul pe care l-am avut la 23 iunie seara. M-am deplasat a doua zi imediat in teritoriul acestor 5 raioane care au avut de suferit, am avut mai multe intilniri. Vreau sa va spun ca im momentul deplasarii noastre de acum lucrau comisiile pentru stare exceptionala in toate localitatile. Bineinteles, distrugerile au fost enorme, au suferit mai mult de 30 de localitati, au suferit mai mult de 20 000 hectare de suprafete cu culturi agricole. Si la acest compartiment vreau sa va spun ca inca o data ne-am convins ca acolo unde avem instalate sistemele antigrindina, care, la momentul actual, ele sint de acum pe o suprafata extinsa de un milion de hectare, anul trecut am avut 700 000 si in continuare tindem sa extindem suprafetele protejate, bineinteles, lucrul acesta nu a avut loc, in afara de citeva cazuri, unde am avut niste interdictii aeriene si am fost nevoiti ca sa sistam lansarile de rachete la compartimentul respectiv.

A fost nevoie numai de 14 minute, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra, fiindca viteza ciclonului sau a vintului era deosebit de mare si au fost, as spune eu, afectate deosebit de grindina 3 localitati ale raionului Floresti, ma refer la: Ghindesti, Marculesti si Alexeevca, daca nu ma insel. Sistemul acesta noi il vom extinde si in continuare. Dar, fireste, la compartimentul respectiv au fost de acum luate decizii ale Comisiei republicane pentru situatii exceptionale, au  fost trimise si continua sa fie trimise cantitati de ardezie si de sticla, care au fost deteriorate, au fost accidentate.

Plus la aceasta, vreau sa mentionez ca noi de acum lucram impreuna cu agentii economici, chiar dorim sa avem, as spune eu, o masa de discutii cu toti producatorii agricoli care au suferit in urma acestor calamitati, fiindca aici este destul de important. Sint citeva localitati cum ar fi: Blesteni din raionul Edinet, Ciubara din raionul Riscani, Ochiul Alb din raionul Drochia, care au suferit completamente unele culturi agricole. Si la acest compartiment o sa avem unele discutii si unele expuneri, recomandari din partea Campaniei de Asigurari, din partea presedintelui Asociatiei Bancilor, din partea Ministerului Finantelor, din partea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare cum ar putea ca agentii economici sa se comporte vizavi de respectarea in caz de instanta de judecata a suplimentului, nu a suplimentului, dar a compartimentului de forta majora din contractele de credit fie financiar sau credit tehnic.

Eu, probabil, de acum ies din ceea ce am rugat ca sa imi fie acordat, de aceea o sa incerc, stiu ca o sa apara probleme, sa finisez aici mica mea alocutiune.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Fiind aproape ora 12 si un sfert, va rog, runda intrebari – raspunsuri pentru domnul ministru la subiectul pe care l-a prezentat dumnealui.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Multumesc frumos pentru raportul prezentat. In raport, dumneavoastra ati vizat ce urmeaza sa faca Guvernul intru asigurarea republicii cu cele necesare s.a.m.d.

Eu as avea o intrebare: ce urmeaza sa intreprinda Guvernul vizavi de acei care au fost pagubiti in prim-plan de aceasta seceta? Am in vedere producatorii agricoli care au investit, au semanat, au cultivat etc. Daca exista vreun plan de actiuni?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Referitor la aceea ce suport am putea acorda producatorilor agricoli.

In primul rind, examinam posibilitatea propunerii organelor abilitate despre scutirea totala sau partiala, in dependenta de afectiunea impozitului la pamint. Aceasta este una din masurile care ar putea sa fie intreprinse.

Mai mult decit atit, acum vom face tot posibilul ca suplimentele care trebuie sau sint necesare, in conformitate cu majorarile de finante care se solicita pentru a ne onora obligatiunile vizavi de fondul de subventionare a producatorilor agricoli, sa fie in continuare examinate si propuse pentru acest lucru.

Mai mult decit atit, am mai spus ca este vorba despre unele propuneri legate de extinderea suprafetelor irigate si la acest compartiment, din nou, da, da, marirea acestei sume care ne-ar repermite compensarea.

Plus la aceasta, bineinteles, noi, impreuna cu grupurile de specialisti, de experti din cadrul institutiilor de resort, vom examina fiecare in parte, fiindca fiecare masiv, deci, de multe ori cind noi ne deplasam dupa date, si eu am fost tot in cadrul raionului, eu stiu cum noi expuneam aceste date si cum le inaintam, doream cit mai mult, fiindca vroiam cit mai mult, dar, in acest context, vreau sa va zic ca si aici vom fi cu recomandari stiintifice anume asupra comportamentului fata de cimpiile care au fost afectate, fiindca fiecare dintre culturi se comporta la compartimentul respectiv, vasazica in dependenta...

Mai mult ca atit, mentionam faptul ca dorim sa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Avem si un fond de risc semincer pe care il examinam ca sa-l avem si sa acordam suporturile respective producatorilor agricoli.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule ministru.

Eu inteleg ca sint mai multe actiuni care pot fi intreprinse si sper ca vor fi intreprinse numai ca ele trebuie sa fie stipulate si formalizate cit mai urgent pina la incheierea sesiunii, fiindca tot ce ati vorbit dumneavoastra tine si de eventuala rectificare a bugetului si de alocarea fondurilor suplimentare, in primul rind.

In al doilea rind, referinta pe care ati facut-o la scutirea impozitului funciar, trebuie sa aveti in vedere ca acest impozit este platit si este colectat de catre autoritatile publice locale si nu are nici o legatura cu bugetul consolidat si este un lucru pe care trebuie sa il aveti in vedere si sa nu il calculati ca o ulterioara compensare a Guvernului. Nu bugetul consolidat, bugetul de stat.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bugetul de stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ma scuzati, da. Ei, ati inteles sensul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si in acest sens ar fi bine sa aveti in vedere acest lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Stiu ca este Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” care se ocupa de partea viticultura, dar cred ca dumneavoastra nu ati trecut pe linga aceasta. As vrea sa va intreb: care este situatia cu viile?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Conform informatiilor pe care le detin, in urma discutiilor pe care le-am avut si a documentarilor pe care le fac si eu in cadrul vizitelor pe care le am, vreau sa va zic ca dintre toate culturile, plantatiile viticole, pina in momentul de fata, sint intr-o situatie, eu as spune, chiar satisfacatoare si chiar, comparativ, relativ, conditiile pe care le avem, sint intr-o stare buna. Aceasta pot sa aduc la cunostinta dumneavoastra.

Avem de acum careva afectiuni la compartimentul legat de pomicultura, deci caderile care sint caracteristice pentru lunile iulie, august, sa numim asa, in ceea ce priveste caderea fructelor, in unele plantatii unde au fost mai prost prelucrate, se observa caderile de fructe.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Tinind cont de faptul cind prezentati Guvernul ca atare aici la noi, in Parlament, daca industria vinicola este gat sa prelucreze acesti struguri sau vom ajunge in aceeasi situatie in care am fost anul trecut.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Dumneavoastra cunoasteti ca, in urma eforturilor pe care le-a facut Guvernul, inclusiv, in primul rind, conducerea de virf a tarii, noi am deblocat o buna parte din exporturile pe care le facem pe piata traditionala. Zilele acestea vor veni expertii care vor examina si unele intreprinderi si vom incerca sa deblocam si exportul pentru carnea de porcina.

Mai mult ca atit, de acum sint, dupa cite eu sint informat, merg discutii si tratative destul de concrete vizavi de exportul si al vinurilor. Plus la aceasta, noi intentionam ca sa avem o intrevedere cu toti producatorii de conserve sau procesatorii de materie prima din cadrul Republicii Moldova, fabricile de conserve ma refer, in primul rind, pentru a examina posibilitatea si redirectionarii unei cantitati de struguri si la producerea sucurilor.

In felul acesta, noi examinam in complex toate activitatile la compartimentul respectiv.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Vreau sa va multumesc pentru informatie. Dumneavoastra ati mentionat ca in unele locuri se string, se colecteaza la 500 de kilograme de mazare, sint si localitati unde se stringe tot atita griu, orz s.a.m.d.

Cum credeti dumneavoastra, acesti agenti economici care colecteaza asa putin vor fi in stare, fara ajutorul Guvernului, fara niste subventii directionate lor, sa faca aratura de toamna si sa se pregateasca de anul viitor?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Bineinteles, dumneavoastra ati inaintat o problema sau o intrebare care ma preocupa si pe mine. Dar, totodata, vreau sa va asigur sau sa va zic ca noi, subventionind in aspect curent, de exemplu, noi nu vom avea o dezvoltare cit de cit stabila si durabila, deci, a agriculturii in Republica Moldova.

Noi trebuie sa fim orientati, in principiu, la subventionarea investitionala, lucru asupra caruia noi lucram la momentul actual. Si, probabil, o sa fie prezentat in cadrul Parlamentului, o sa incercam sa examinam la ce nivel, ori de Guvern ori de Parlament, un nou concept de subventionare, de suport agricultorilor in agricultura, fiindca compartimentul respectiv, vreau sa va zic ca noi putem sa avem 3, 4 tone in fiecare an, dar daca nu vom implementa tehnologii, dar tehnologiile necesita utilaj, necesita tehnica, necesita scolarizare, deci lucrul acesta noi nu il vom avea.

Fireste, este complicat la intreprinderile care... dar in aceleasi conditii, vreau sa va zic, unde se respecta tehnologia, avem si doua, si doua si jumatate, si 3, si mai multe tone la hectar.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Dumneavoastra aveti perfecta dreptate, dar daca acesti oameni nu vor fi ajutati acum, noi riscam in toamna foarte multe localitati sa ramina fara semanaturi total. Aceasta este situatia.

Si a doua intrebare, tot la acest compartiment. Dumneavoastra ati mentionat, dar asa, cam foarte putin v-ati referit la acest moment. Nu credeti dumneavoastra ca situatia este in asa stare ca Guvernul ar trebui sa se gindeasca la anuntarea starii exceptionale, ca forta majora, fiindca acesti agenti economici toti au, dumneavoastra ati spus ca vor fi niste restrictii, agentii economici au contracte cu parteneri pentru export, inclusiv si au obligatiuni fata de creditori.

Agricultorii fata de acei care le-au pus la dispozitie semintele, motorina s.a.m.d., bancile au luat credite si acum ei sint intr-o situatie ca aceste banci asteapta, in primul rind, vor fi nevoiti sa se achite cu ei, daca nu fac acest lucru, vor creste penalizarile.

Deci, eu cred ca ar fi bine ca anume Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Guvernul sa initieze aceasta procedura, forta majora si atunci stopeaza aceste penalizari.

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Vreau sa va zic ca noi de acum orientam producatorii agricoli conform actelor comisiilor pentru situatie exceptionala si in conformitate cu dreptul pe care il are Camera de Comert si Industrie in ceea ce priveste declararea unei situatii exceptionale pe anumite teritorii sau in adresa anumitor producatori concreti, noi de acum atragem atentie asupra acestui lucru si in zilele apropiate vor fi formulate recomandarile respective pentru producatorii agricoli, ca momentul de forta majora din contract sa fie luat in considerare ca sa nu fie penalizati, sa nu fie amendati.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate, domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi practicam periodic invitatia Guvernului, in dependenta de situatie pe diferite probleme: invita fractiuni, invita deputati. Aparte rezulta asa, ca de multe ori, cred ca si dumneavoastra, domnule Presedinte, vedeti, vine ministrul.

In primul rind, este de dorit ca sa ii dam posibilitate sa vina cu informatia la microfonul central nu dupa doua ore.

In al doilea rind, cind vorbeste ministrul sa fim atenti, sa ascultam, daca dorim ca aceasta informatie sa ajunga la toti. Si asa de tare am avut nevoie de o asemenea informatie.

Va multumim, domnule ministru, ca ati venit cu aceasta informatie si noi sintem multumiti de continutul ei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari pentru domnul Gorodenco? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc si eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ora intrebarilor.

Stimati colegi,

Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In atentia domnului Marian Lupu, Presedinte al Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Subsemnatii deputati, mentionati in anexa la prezenta motiune, membri ai Parlamentului de legislatura a XVI-a din 2005–2009, in temeiul articolului 66 litera a) si al articolului 105 alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova, precum si al articolelor 99, 100 si 112 alineatul (5) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, inaintam prezenta motiune simpla cu tema: “Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”.

Va rugam sa dispuneti masuri necesare in vederea declansarii procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia. Deputatii in Parlamentul Republicii Moldova: Pavlicenco, Serebrian, Taranu, Braga, Bolboceanu, Filat, Klipii, Stratan, Neagu, Jalba, Susarenco, Cusnir, Braghis, Banari, Deatovschi, in total 15 semnaturi. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa va intreb. Am avut doua intrebari data trecuta, la care trebuia sa mi se raspunda astazi. Si dumneavoastra ati trecut peste aceasta, fara sa ma anuntati care este motivul ca nu mi s-a raspuns la ambele intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca ati observat, astazi noi nu avem pe nimeni invitat ca sa ofere raspunsul la aceste intrebari pe simplul motiv ca saptamina trecuta am muncit joi si vineri, apoi tot aici, in plenul Parlamentului, am decis ca aceasta saptamina sa fie doar ziua de vineri. A fost un mic confuz tehnic, fiindca ziua de vineri nu presupune intrebari sau interpelari. Lucrul acesta se intimpla doar in ziua de joi.

Iata de ce astazi nu aveti pe nimeni dintre acei care au fost interpelati, ca sa vina cu raspunsuri la intrebari. Lucrul acesta se va intimpla joia viitoare. Aceasta sa nu va deranjeze. Dar astazi... din care motiv vad ca au aparut pe ordinea de zi interpelari sau intrebari, ofer posibilitatea ca aceste intrebari sa fie adresate ministerelor, departamentelor.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare este adresata Guvernului Republicii Moldova, de altfel ca si a doua. Prima este legata de deja vestitul proiect investitional Tronsonul de cale ferata Cahul–Giurgiulesti. Cer reprezentantului Guvernului sa vina in plenul Parlamentului sa prezinte o informatie ampla asupra proiectului respectiv in scris. Totodata, cer ca sa fie prezentat studiul de fezabilitate, proiectul si documentele care au stat la baza lansarii acestui proiect. Dupa cum cunoastem cu totii, deja
100 milioane de lei au fost alocati de la bugetul de stat. Este un lucru important si cred ca absolut normal ca sa cunoastem si noi despre ce este vorba.

Cea de a doua intrebare este adresata, la fel, Guvernului Republicii Moldova. Cer sa fiu informat in scris asupra rezultatului amnistiei fiscale anuntate si, in acest sens, cer sa imi fie prezentata informatia ampla si anume: agentii economici care au beneficiat de aceasta amnistie si structura datoriilor nu numai la nivel de suma, dar si structurat pe perioada datoriilor pe ani. Si, de fapt, acesta este sensul si pe perioade, cum au fost create aceste datorii. In prima etapa, cer ca raspunsul sa fie prezentat, cum spuneam, sa fie unul amplu  si la prima etapa in scris.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Conform Hotaririi Guvernului nr.689 anexa nr.3, se determina numarul de vicepresedinti de raioane proportional cu populatia din aceste raioane. In 28 decembrie 2006, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.436 privind administratia publica locala in redactie noua, prin care nu se stipuleaza numarul de vicepresedinti conform numarului populatiei.

Articolul 49 alineatul (2) din Legea nr.436 prevede doar ca numarul vicepresedintilor se stabileste de consiliul raional. Guvernul Republicii Moldova, in conformitate cu articolul 91 litera b) din Legea nr.436, urma sa aduca aceasta hotarire in conformitate cu legea data. Cu parere de rau, nici pina astazi nu s-a facut lucrul acesta. Solicitam Guvernului Republicii Moldova, in regim de urgenta, sa aduca actele sale normative in conformitate cu Legea nr.436 din 28 decembrie 2006, pentru a permite consiliilor raionale in noua componenta sa organizeze activitatea sa in conformitate cu legislatia in vigoare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Am o intrebare catre domnul ministru al administratiei publice locale, Vitalie Vrabie, pe care vreau sa il intreb: cum s-a intimplat ca, dupa ce m-a asigurat ca cetateana Ivanov din satul Paulesti raionul Calarasi, care a umblat prin judecati mai bine de un de zile, care de treizeci de ani a avut teava ei si a avut apa, luni i-a fost taiata aceasta teava si doamna nu mai are apa. Eu am primit raspuns de la domnul ministru si m-a asigurat ca nu vor fi probleme. Vreau sa il intreb, cum
s-a intimplat si cind cetateana Ivanov din Paulesti Calarasi va avea acea apa, pe care a avut-o de 30 de ani.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Am doua solicitari foarte scurte. Prima o adresez Guvernului Republicii Moldova, probabil domnului Vasile Tarlev. Dumnealui va decide cine imi raspunde. Rog sa imi fie prezentata o scurta informatie despre suma mijloacelor financiare alocate ziarului “Moldova Suverana” pe parcursul anilor 2005, 2006, 2007? Si pentru care scopuri au fost alocate si in baza caror acte legislative sau normative?

Multumesc.

A doua solicitare. Adresez intrebarea mea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, domnului Cornel Mihalachi.

Stimate domnule presedinte,

Este cunoscut faptul ca Televiziunea publica “Moldova-1” informeaza in continuare cetatenii Republicii Moldova unilateral si neobiectiv despre situatia reala din tara. Stirile prezentate poarta in continuare caracter pozitivist, partinitor, promoveaza imaginea partidului de guvernamint de la noi din republica.

Dupa ce au fost puse pe post doar de doua ori, o emisiune de dezbateri publice a fost sistata.

Domnule presedinte,

As vrea sa imi raspundeti, in cadrul sedintei plenare, care este punctul de vedere al institutiei pe care aveti onoarea sa o conduceti, la acest subiect, din care motive nu avem la Televiziunea publica “Moldova –1” emisiuni de dezbateri publice, inclusiv cu participarea reprezentantilor partidelor de opozitie atit parlamentare, cit si extraparlamentare.

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Am o interpelare catre domnul ministru al reintegrarii Vasile Sova. Este cunoscut faptul ca Ministerul Reintegrarii impreuna cu factorii de decizie de la Presedintie au elaborat un pachet de propuneri ale Republicii Moldova vizavi de reglementarea politica in Transnistria. Acest pachet, din cite am avut posibilitatea sa iau cunostinta din presa, a fost prezentat inclusiv factorilor diplomatici, cel putin reprezentantului Uniunii Europene in Republica Moldova.

Cer Ministerului Reintegrarii si personal domnului Sova sa imi prezinte si mie, membru al Parlamentului Republicii Moldova, un exemplar al acestui pachet de propuneri. Vreau sa cunosc si eu in ce consta propunerile oficiale ale Republicii Moldova in ceea ce priveste reglementarea politica in Transnistria.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O interpelare repetata domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun, prin care ii solicit inca o data o informatie referitor la cotele de inmatriculare la institutiile de invatamint superior pe fiecare institutie separat.

Si a doua informatie, rog a doua intrebare. Ii solicit un raspuns de la tribuna Parlamentului: sa prezinte explicatii referitor la faptul ca sint ingradite drepturile cetatenilor de a studia in baza de contract, deci, li se interzice dreptul de a investi in propria instruire.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vin cu o precizare. Raspunsul domnului ministru al administratiei publice locale il solicit pentru sedinta urmatoare de la tribuna centrala. Si vreau sa vin cu o precizare, ca doamna Ostapciuc a zis ca am tinut ministrul aici doua ore. Conform Regulamentului, in a doua jumatate a zilei de joi sau vineri, cum s-a intimplat astazi, sint raspunsurile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari sint?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Atit, eu am precizat si am venit cu o concretizare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

La aceasta ora, am inregistrat o solicitare pentru o declaratie la finele sedintei si il invit pe domnul Lipcan pentru a da citire acestei declaratii.

Va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati si stimata audienta,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” condamna hotarit actiunile Partidului Comunistilor de sabotare deliberata a crearii administratiei publice raionale si locale. Toata lumea trebuie sa stie ca, in conditiile grele in care se afla tara intr-un an secetos, care aduce mari pericole economiei si populatiei, puterea centrala comploteaza deschis impotriva formarii puterii locale, conform rezultatului scrutinului din 3 iunie 2007.

Este absolut iesit din comun, dar anume partidul al carui presedinte este seful statului, provoaca lipsa de cvorum, baicotind constituirea noilor consilii. In primul rind, aceasta intirzie formarea noilor organe executive ale puterii locale, cu alte cuvinte, intirzie masurile care sint necesare urgent pentru a compensa efectele secetei, pentru a asigura pregatirea de sezonul rece, pentru a lansa si accelera proiectele de dezvoltare a localitatilor si a raioanelor in ansamblu. Dar nu in ultimul rind tergiversarea formarii noilor consilii ascunde niste fenomene absolut iesite din comun: de corupere si santaj politic.

Timpul pierdut de comunitatile locale din cauza esecului in organizarea noii administratii, esec organizat de comunisti, este exploatat intens de acestia din urma pentru a santaja reprezentantii altor partide sau pentru a-i cumpara cu bani gheata si cu functii promise de unii mai slabi de fire. Avem semnale ca, pentru a trece de partea comunistilor, se propun zeci de mii de dolari americani, iar in caz de refuz se ameninta cu urmariri si condamnari penale.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” in Parlament si rog Serviciul de interpelari din Aparatul nostru sa transmita organelor abilitate aceasta adresare, sesizeaza Procuratura Generala si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, cerindu-le sa verifice in contextul declaratiei noastre fiecare caz de trecere de partea comunistilor a alesilor raionali de pe listele formatiunilor necomuniste.     

Sabotarea procesului de creare a administratiei publice locale este o actiune organizata centralizata cu implicarea sau cu acordul tacit din partea mai multor autoritati. Dovada principiala a acestui fapt este, deja s-a produs in 16 raioane simultan: Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Calarasi, Criuleni, Hincesti, Leova, Soroca, Soldanesti, Stefan Voda, Telenesti, Ungheni si altele.

 Va scot in evidenta unele nuante in baza cazului de la Ungheni de ieri, la care am fost prezent. Presedintele in exercitiu al raionului domnul Gaviuc s-a prezentat la locul de desfasurare a sedintei cu circa o jumatate de ora mai devreme, ca sa inspecteze, probabil, situatia. A salutat consilierii alesi si, dupa zece minute, demonstrativ a urcat in masina de serviciu si a plecat, un caz flagrant de ignorare a obligatiunilor de functie. Astfel, resursele publice, masina si altele, atit domnul Gaviuc, cit si colegii sai din alte raioane continue sa le foloseasca in scopuri personale si de partid.

La sedinta de formare a noului Consiliu raional Ungheni trebuia sa fie prezent si domnul Vizant, ca membru si reprezentant al Comisiei Electorale Centrale, dar a lipsit si dumnealui de parca ar cunoaste planul comunistilor. A lipsit si domnul Calmatui, consilier ales la Ungheni, ceea ce demonstreaza lipsa de respect al deputatilor comunisti fata de lege si fata de electorat, dar si faptul ca sabotarea sedintelor este organizata de conducerea centrala a partidului de guvernamint si al statului.

Actiunile masive orchestrate de liderii comunisti impotriva tuturor raioanelor in care ei se mai pot zbate pentru a impiedica schimbarea administratiei, nasc diferite ipoteze. Se vede clar ca regimul actual este incapabil sa accepte in mod normal si civilizat alegerea electoratului care, in circa 27 raioane, inseamna si infringerea comunistilor. In aceste conditii, pare a fi credibila temerea, cum ca Presedintele Voronin va face uz de influenta sa pentru a provoca situatii de criza, cu scopul anularii rezultatelor scrutinului local din 3 iunie 2007 in raioanele in care comunistii au pierdut alegerile.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cheama toti exponentii fortelor necomuniste sa isi pastreze cu tarie pozitiile in fata oricaror presiuni si ademeneli venite din partea comunistilor, iar pe acei care participa in jocuri politice murdare, organizeaza santajarea oponentilor politici, cumpara sau vind voturi prin mituire, ignoreaza executarea obligatiunilor sau fac uz, sau fac abuz de functie ii avertizam ca aceste fapte sint mai mult decit antidemocratice. Ele constituie, de fapt, contraventii administrative si, posibil, chiar actiuni penale.

Va multumesc pentru atentia acordata, domnule Calmatui.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, nu eu vad ca a fost nu doar o prezentare a unei declaratii din partea unui persoane, dar au coparticipat o buna parte dintre acei care au ascultat.

Stimati colegi,

Aici declar sedinta plenului Parlamentului inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc in data de 5 iulie, saptamina viitoare, la ora 10.00.

Multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova