DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA – IULIE 2005

Sedinta din ziua de 29 iulie 2005

(STENOGRAMA)

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

2. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.1947 pentru ratificarea Protocolului privind apa si sanatatea la Conventia din 1992 privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, semnat la 10 martie 2000.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.1997 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind aderarea Republicii Moldova la Statutul Institutului Unificat de Cercetari Nucleare – art.2; Legea privind aderarea Republicii Moldova la Acordul de constituire a Centrului Stiintifico-Tehnologic din Ucraina – art.2).

4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.1986 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.97 privind migratia in scop de angajare, adoptata la Geneva la 1 iulie 1949.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2290 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata la Chisinau la 30 mai 2005.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2069 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind Fondul arhivistic al Republicii Moldova, Legea privind ocrotirea monumentelor).

7. Adoptarea proiectului de Hotarire nr.2452 privind formarea comisiei parlamentare speciale pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind repartizarea mijloacelor din contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere a populatiei pentru plata alocatiilor unice de stat.

8. Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

9. Alocutiunea domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Informatia privind realizarea Programului de activitate al Guvernului “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

10. Alocutiunea domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la activitatea Parlamentului in cadrul sesiunii de primavara.

11. Alocutiunea domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova.

 Sedinta incepe la ora 10.00.

 Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului

 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 93 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Gutu Ivan, Urechean Serafim, Colta Vasile, Ciontoloi Ivan – bolnavi, Onceanu Anatolie, Filat Vladimir, Guma Valeriu, Tulea Oleg, Secareanu Stefan.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

 Multumesc.

Stimati colegi, inainte de a purcede la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi as dori sa mentionez ca, astazi, 29 iulie, este ziua Constitutiei si acum 11 ani in urma a fost adoptata aceasta Lege fundamentala, care, de fapt, reprezinta atributul cel mai important al statalitatii. Si, in acest context, as dori sa aduc sincere felicitari tuturor cetatenilor Republicii Moldova si tuturor parlamentarilor cu ocazia acestei zile remarcabile pentru tara noastra.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1947 pentru ratificarea Protocolului privind apa si sanatatea la Conventia din 1992 privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, semnat la 10 martie 2000. Domnul Revenco. Este o reactie putin intirziata.

Va rog, microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte. Va rog, domnule Presedinte, sa ne dati posibilitatea, Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, sa venim cu pozitia noastra in cadrul partii a doua a sedintei, atunci cind Parlamentul va face bilantul pentru prima sesiune.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, stimate coleg, domnule Untila, de fapt, din discutiile la acest subiect privind scenariul celei de a doua parti a sedintei de astazi, care marcheaza incheierea sesiunii curente, am convenit cu colegii din fractiuni, cel putin din cite eu am fost informat, sa tinem aceasta parte a sedintei intr-un mod bine determinat, cu luari de cuvint din partea Prim-ministrului, Presedintelui Parlamentului si Presedintelui tarii. De aceea, eu va rog cu insistenta, sa urmam acest scenariu pe care l-am stabilit.

Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte. Atunci, ma scuzati, mai am o rugaminte, adica, nu eu, dar fractiunea, ca la final, dupa ce se vor epuiza chestiunile de pe ordinea de zi, sa ne dati posibilitatea sa venim cu o declaratie din partea fractiunii.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Cu placere. Domnule Revenco, va rog.

Domnul Valerian Revenco – ministrul sanatatii si protectiei sociale:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

In conformitate cu indicatia organului executiv al Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, adoptata la Helsinki in martie 1992, a fost elaborat Protocolul privind apa si sanatatea, adoptat la Conferinta a III-a Europeana Interministeriala in problemele sanatatii si mediului din iunie 1999 care a avut loc la Londra.

Prin ratificarea, in anul 1994, a conventiei nominalizate, Republica Moldova s-a incadrat in activitatile de cooperare internationala privind protectia, prevenirea, controlul si reducerea poluarii apelor transfrontiere, precum si utilizarea durabila a resurselor acvatice.

Cooperarea internationala, in baza prevederilor conventiei in cauza, se rezuma la incheierea acordurilor internationale cu tarile vecine intru solutionarea problemelor comune ce tin de cantitatea si calitatea apei in relatiile cu sanatatea, reducerea impactului negativ asupra sanatatii populatiei de la resursele de apa poluate folosite in scopuri potabile.

Desfasurarea acestor activitati, precum si mecanismele implementarii prevederilor conventiei mentionate, sint prevazute de Protocolul privind apa si sanatatea. Republica Moldova a semnat protocolul in martie 2000. Pentru realizarea protocolului, Republica Moldova, de comun acord cu tarile de frontiera Romania si Ucraina, va aplica masuri adecvate pentru a reduce bolile asociate apei in cadrul sistemelor integrate de gospodarire a apelor, ce vizeaza calitatea apei, asigurarea protectiei ei, a ecosistemelor acvatice, alimentarea cu apa potabila a populatiei.

Obiectivul protocolului este promovarea, la toate nivelurile: national, regional si local, precum si in contextul transfrontier si international, a protectiei sanatatii omului si a bunastarii atit individuale, cit si colective in cadrul unei dezvoltari durabile prin imbunatatirea gospodaririi apelor si prin prevenirea controlului si reducerea bolilor produse de apa.

Tinind cont de faptul ca Republica Moldova a beneficiat de o anumita sustinere financiara din partea organismelor internationale la realizarea unui sir de proiecte in cadrul Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, speram ca prin ratificarea Protocolului privind apa si sanatatea vom putea beneficia de ajutor metodic, tehnologic si tehnic din partea tarilor dezvoltate.

Ratificarea protocolului de catre tara noastra va servi ca un angajament la diferite niveluri pentru mobilizarea eforturilor comune ale tarilor limitrofe semnatare, a fortelor la nivel national, regional si local pentru atingerea scopurilor Conferintelor a III-a si a IV-a Europene Interministeriale in problemele sanatatii si mediului.

Rog, stimati deputati, sa sustineti propunerea, hotarirea Guvernului de ratificare a acestei conventii.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint? Multumesc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus si a constatat ca acesta nu contravine legislatiei nationale, in special Legii cu privire la tratatele internationale.

Domnul ministru deja a relatat amanuntit aici, care vor fi beneficiile de care se va bucura tara noastra in urma ratificarii Protocolului privind apa si sanatatea la Conventia din 1992 privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale. De aceea, nu as vrea sa ma opresc la aceste momente, voi mentiona ca toate comisiile au avizat pozitiv proiectul propus.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a facut doua obiectii. Prima, ce tine de autentificarea textului. In acest context, tinem sa mentionam: comisia nu accepta propunerea Directiei juridice din cauza ca, potrivit Legii cu privire la tratatele internationale, textul este autentificat de catre Ministerul Afacerilor Externe. In cazul acesta, originalul este textul intr-o limba straina. Si prezentind, propriu-zis, textul respectiv, s-a luat ca baza textul in varianta rusa, urmind ca inainte de publicare varianta tradusa in limba de stat sa fie autentificata de Ministerul Afacerilor de Externe.

            A doua obiectie expusa de Directia juridica a Aparatului Parlamentului tine de notiunea “transfrontiera”, propunindu-se sa fie modificata prin includerea in text a cuvintului: “trasfrontalier”. La fel, comisia nu accepta aceasta propunere, fiindca “transfrontalier”, de fapt, tine de o notiune de relatii interstatale dintre doi subiecti, adica ceea ce tine de relatiile la frontiera dintre doi subiecti internationali. In cazul dat este vorba de o conventie internationala, care aplica la modul cel mai general notiunile de colaborare si in cazul acesta este mai bine venita formula “transfrontier”.

Cu cele expuse, comisia propune sa fie aprobat proiectul in a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr. 1947 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Multumesc.

Lectura a doua. Supun votului proiectul de Lege nr. 1947 pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru? Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1- 30.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 - 26.

Domnul Marian Lupu:

91 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1947 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1997 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind aderarea Republicii Moldova la Statutul Institutului Unificat de Cercetari Nucleare, Legea privind aderarea Republicii Moldova la Acordul de constituire a Centrului Stiintifico-Tehnologic din Ucraina).

Domnule Tighineanu. Va rog.

Domnul Ion Tighineanu – vicepresedintele Academiei de Stiinte

 a Moldovei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Republica Moldova a devenit tara membra cu drepturi depline a Institutului Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna conform cererii depuse de Guvernul Moldovei la sesiunea din 17 martie 1992 a Comitetului Reprezentantilor Plenipotentiari.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat aderarea tarii noastre la Statutul Institutului Unificat de Cercetari nucleare prin Legea organica nr. 508 din 12 decembrie 2003.

In scopul sustinerii potentialului stiintific si sprijinirii activitatilor de cercetare, dezvoltare prin programe internationale, finantate de SUA, Canada si Uniunea Europeana, in anul 2003 Republica Moldova a initiat procesul de aderare la Centrul Stiintifico-Tehnologic din Ucraina cu sediul la Kiev. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat aderarea tarii noastre la Acordul de constituire a Centrului Stiintifico-Tehnologic din Ucraina prin Legea organica nr.531 din 18 decembrie 2003.

Conform articolului 2 al legilor nominalizate, Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica a fost desemnat in calitate de autoritate responsabila de participarea Republicii Moldova la activitatile Institutului Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna si Centrului Stiintifico-Tehnologic din Ucraina. Intre timp, si anume la 15 iulie 2004, a fost adoptat Codul cu privire la stiinta si inovare, conform caruia functiile de coordonator plenipotentiar al activitatii stiintifice si de inovare au fost transmise Academiei de Stiinte. Luind in consideratie necesitatea aducerii actelor legislative in concordanta cu prevederile articolului nr.164 al Codului cu privire la stiinta si inovare, solicitam ca articolul 2 din legile respective sa fie modificat pentru a stipula responsabilitatea Academiei de Stiinte fata de participarea Republicii Moldova la activitatile Institutului Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna si Centrului Stiintifico-Tehnologic din Ucraina.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint. Va multumim, domnule Tighineanu. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus si tine sa mentioneze ca, de fapt, este vorba despre o simpla redactie a legii respective referitor la inlocuirea sintagmei: “Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica” prin “Academia de Stiinte a Moldovei” si, deci, aducerea acesteia in concordanta cu Codul cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova. Toate comisiile s-au expus pozitiv. Obiectii pe marginea celor prezentate nu au fost. De aceea, rog ca proiectul sa fie aprobat in prima si a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr. 1997 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea. Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.1997 in lectura a doua, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 –30.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

87 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1997 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1986 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.97 privind migratia in scop de angajare, adoptata la Geneva la 1 iulie 1949. Rog Guvernul. Doamna Poalelungi.

Doamna Olga Poalelungi – directorul general al Biroului National

 Migratiune:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimate doamne si domni deputati,

Se propune spre examinare proiectul Legii pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.97 privind migratia in scop de angajare, revizuita in 1949 si intrata in vigoare in anul 1952.

Prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova din februarie 1995, Republica Moldova a aderat la Organizatia Internationala a Muncii. Pentru asigurarea drepturilor omului la munca, la un trai decent, la garantii sociale adecvate, pentru implinirea functiilor sale de stat membru al Organizatiei Internationale a Muncii, precum si pentru indeplinirea si atingerea scopurilor constitutionale ale Organizatiei Internationale a Muncii, Republica Moldova este obligata sa respecte dispozitiile si recomandarile acestei organizatii.

Prin ratificarea Conventiei nr.97, propuse atentiei dumneavoastra, privind migratia in scop de angajare, Republica Moldova isi va asuma un sir de angajamente, dar si statele membre la aceasta conventie, la fel, vor purta anumite angajamente si responsabilitati reciproce fata de Republica Moldova.

Astfel, conventia propusa atentiei dumneavoastra obliga statele membre sa creeze servicii competente gratuite pentru lucratorii migranti, sa ia masurile cuvenite in vederea simplificarii jurisdictiilor de plecare, stramutare si primire la lucru a lucratorilor migranti, sa creeze organe medicale speciale pentru asigurarea lucratorilor migranti si a membrilor familiilor acestora cu conditii igienice adecvate si prestari de servicii medicale, sa acorde lucratorilor migranti conditii egale cu cele ale propriilor cetateni, fara discriminare, in urmatoarele probleme: retribuirea muncii, durata orelor de lucru, atribuirea acestor persoane la uniunile profesionale si altele.

Deci, la fel, conventia obliga agentiile private sa acorde gratuit servicii de plasare in cimpul muncii a cetatenilor in strainatate, ea asigura protectia drepturilor lucratorilor migranti, precum si ale membrilor familiilor acestora. Conventia are trei anexe, care se refera la recrutarea in grup a persoanelor la munca peste hotare. Anexele fac parte integranta din prezenta conventie.

Mentionez ca la adoptarea cadrului legislativ anterior, Parlamentul Republicii Moldova, autoritatile publice au tinut cont de normele internationale, astfel modificarea cadrului legislativ existent nu este necesara. La fel, ratificarea conventiei nu atrage careva cheltuieli financiare suplimentare.

Avantajele ratificarii conventiei pentru Republica Moldova sint urmatoarele.

In primul rind, ratificarea acestei conventii va impulsiona negocierea si semnarea acordurilor bilaterale si multilaterale de plasare in cimpul muncii a lucratorilor moldoveni, precum si masurile de protectie a acestor persoane.

Deci, conventia este semnata de 42 de state. Pe noi ne intereseaza statele in care preponderent se afla lucratori moldoveni, printre acestea se numara: Portugalia, Spania, Franta, Germania si alte state europene.

Doi. Prin ratificarea conventiei se va asigura realizarea drepturilor si intereselor migrantilor moldoveni aflati peste hotarele tarii.

Ratificarea conventiei nominalizate, la fel, constituie o obligatie asumata de Republica Moldova in vederea implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. La ratificarea conventiei, se va asigura schimbul de informatie dintre statele membre in domeniul legislatiei, politicii de migrare si imigrare, precum si in alte domenii ce tin de migratia fortei de munca.

Rog onorata asistenta sa sustina pentru adoptare proiectul propus spre examinare, ratificarea Conventiei nr.97 a Organizatiei Internationale a Muncii privind angajarea lucratorilor migranti.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna director general.

Intrebari? Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Am o intrebare. Ati spus ca 40 de state au semnat acest acord, dar cite din state, mai ales care pe noi ne intereseaza, unde oamenii nostri lucreaza: Rusia, Portugalia, Italia s.a.m.d., au ratificat acest acord, si-au asumat obligatiunile care sa mentina acest acord? Fiindca, altfel, daca ele n-au intrat in vigoare, dupa ratificare Moldova isi asuma unilateral aceste obligatiuni.

Multumesc.

Doamna Olga Poalelungi:

Dupa cum am mentionat, conventia este semnata si ratificata de 42 de state, inclusiv de statele care ne intereseaza pe noi. Deci, in privinta statelor pe care le-ati mentionat dumneavoastra, cu Rusia, in afara de aceasta conventie, exista inca si acordul bilateral de plasare in cimpul muncii a lucratorilor, semnat inca in 1993. In prezent, acest acord se renoveaza. Deci se lucreaza cu Serviciul Migrational rus pentru actualizarea unor prevederi ale acordului nominalizat.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Va multumim, doamna Poalelungi.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei nr. 97 privind migratia in scop de angajare. Deja s-a mentionat importanta acestui proiect pentru tara noastra, vreau inca o data sa subliniez ca, tinind cont de unele procese care au loc acum in societatea noastra, este foarte important sa cream un cadru juridic necesar pentru cetatenii nostri care pleaca in scop de angajare peste hotare. In acest sens, comisia, anume prin aceasta prisma, a examinat proiectul conventiei, proiectul legii. In afara de aceasta, doresc sa mentionez ca este foarte important ca statele cele mai solicitate, sa spunem asa, de cetatenii nostri, se are in vedere Portugalia, Italia, Germania, au ratificat aceasta conventie si, in acest sens, va fi posibila crearea unui cadru juridic normal, inclusiv si pe bilaterala. In plus, solicitarea de ratificare este prezenta si in Planul de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana”, deci noi in acest sens onoram si unele obligatiuni ce reies din Planul de actiuni.

Comisiile parlamentare s-au exprimat in favoarea acestei ratificari, la fel si Directia juridica a Aparatului Parlamentului si, in acest sens, vreau sa va indemn sa adoptam acest proiect in doua lecturi. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.1986 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Supun votului pentru adoptare in a doua lectura proiectul nr. 1986. Cine este pentru?

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 –33.

Sectorul nr. 3 –24.

Domnul Marian Lupu:

87 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1986 este adoptat in a doua lectura.

Multumesc.

 Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.2290 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata la Chisinau la 30 mai 2005. Rog Guvernul.

Domnul Mihai Pop – viceministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune pentru examinare proiectul de Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului la aceasta, care au fost semnate la Chisinau la 30 mai curent. Proiectul a fost aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.660 din iulie curent.

Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si protocolul la aceasta au ca scop dezvoltarea relatiilor economice dintre Republica Moldova si Republica Croatia atit in domeniul eliminarii dublei impuneri a persoanelor fizice si juridice, cit si atragerea investitiilor straine.

Incheierea conventiei nominalizate si a protocolului la aceasta va consolida cadrul juridic existent intre Republica Moldova si Republica Croatia si va avea un impact pozitiv asupra impulsionarii relatiilor bilaterale moldo-croate in diverse domenii, inclusiv cel politic. Prevederile conventiei si ale protocolului la aceasta sint compatibile cu normele juridice internationale, aferente domeniului respectiv, ratificarea acestora nu necesita modificarea actelor normative interne sau aprobarea unor acte normative noi. Aplicarea prevederilor conventiei si ale protocolului la aceasta nu presupune luarea anumitor masuri organizatorice, cum ar fi infiintarea unor structuri noi, abilitarea unor persoane sau institutii cu imputerniciri noi etc.

Tinind cont de specificul obiectului conventiei si al protocolului la aceasta, nu se presupun cheltuieli financiare suplimentare in vederea aplicarii lor. Prevederile conventiei si ale protocolului la aceasta au ca scop crearea unui sistem fiscal care ar coordona actiunile statelor contractante, orientate spre evitarea dublei impuneri, distribuirea drepturilor impunerii fiscale intre statele contractante, precum si spre eliminarea discriminarii fiscale sub orice forma, fapt ce va asigura conditii favorabile de desfasurare a activitatii economice existente si de consolidare a relatiilor economice.

Conventia si protocolul vor intra in vigoare dupa 30 de zile de la data primirii ultimei notificari despre indeplinirea procedurilor legale interne, necesare pentru intrarea in vigoare, si vor avea efect in ambele state pentru perioade fiscale ce se incep la, sau dupa, 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat urmator anului in care conventia si protocolul la aceasta vor intra in vigoare.

In baza celor expuse, consideram ca ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului la aceasta va avea consecinte benefice in cele mai diverse domenii ale colaborarii moldo-croate si va servi drept baza a dezvoltarii mai eficiente a sectorului financiar si fiscal, a crearii conditiilor egale pentru toti agentii economici care vor desfasura activitate de intreprinzator.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule raportor.

Intrebari? Nu sint. Va multumesc. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a ajuns la concluzia ca el va avea un impact benefic asupra activitatii atit in tara noastra, cit si in arealul sud-est european, adica prin promovarea relatiilor atit la nivel bilateral cu Croatia, cit si in cadrul Pactului de stabilitate. Toate comisiile s-au expus pozitiv, la fel si Directia juridica. Deci, careva obligatiuni financiare, sau alte aspecte ce tin de cheltuieli din partea noastra, nu vor parveni din partea Republicii Moldova. De aceea, rog sa sustineti in doua lecturi acest proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Supun votului proiectul de Lege nr.2290 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea. Va multumesc.

Supun votului acelasi proiect, nr.2290, pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30; sectorul nr.2 – 34; sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi „pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2290 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2069 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind Fondul arhivistic al Republicii Moldova, Legea privind ocrotirea monumentelor). Guvernul. Microfonul nr.5.

Doamna Angela Leahu:

Multumesc, domnule Presedinte. Din pacate, a trebuit sa intervin pentru ca vad, cu stupoare, ca iarasi acest proiect de lege, stirnind mari controverse in cadrul discutiilor in comisie, stirneste si acum niste semne de intrebare. Pentru ca vad ca raportul prezentat din partea comisiei nu corespunde deloc adevarului, nu reflecta exact discutiile pe care le-am purtat noi in comisie. Cred ca colegii mei ma vor sustine. Comisia nu a sustinut modificarile Legii cu privire la cinematografie, propuse in proiectul de lege. Mai mut decit atit, aceasta initiativa, inaintarea ei spre dezbatere in Parlament, nici nu a fost supusa votului.

Domnul Marian Lupu:

Ba, da, doamna Leahu, eu imi cer scuze. Cu tot respectul pe care vi-l port, ieri, la momentul cind Parlamentul a supus examinarii si votului ordinea de zi, acest proiect a fost inaintat. Eu imi aduc foarte bine aminte de acest lucru, 2069. Si cu toti impreuna am votat ordinea de zi. Deci, pe dimensiunea de procedura, ca se supune examinarii acest proiect astazi, nu avem incalcari de procedura.

Doamna Angela Leahu:

Eu m-am referit la procedura de vot din cadrul comisiei. Din pacate, ieri, ceea ce s-a inaintat este si titlul este destul de ambiguu, pentru ca este vorba despre niste modificari. Si nu a fost foarte clar ca, tocmai aici, este vorba si despre Legea cinematografiei. In rest, sigur ca noi sintem de acord cu celelalte modificari.

Dar in acest domeniu – Legea cinematografiei, noi credem ca este prematur sa se discute in Parlament. Eu nu inteleg in general ce se intimpla. De ce aceasta Lege cu privire la desfiintarea Departamentului Cinematografiei se insista sa fie discutata atit de repede, fara a se ajunge la o concluzie macar in cadrul comisiei? Si, banuiesc ca aici se ascund niste lucruri pe care pe urma, odata legea fiind adoptata, noi le vom descurca foarte greu.

De aceea, eu propun ca totusi acest proiect sa fie remis comisiei si se va mai discuta o data dupa ce Ministerul Culturii si Turismului va prezenta conceptia de dezvoltare a cinematografiei.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Leahu.

Doamna Angela Leahu:

Sau punem la vot, cel putin in comisie, ca sa vedem ce se intimpla si dupa aceasta abia sa discutam in Parlament. Asa cred ca ar trebui sa fie.

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca putin anticipam lucrurile, fiindca ceea ce mentionati dumneavoastra, imi dau foarte bine seama, ca tine deja de materia de discutie pe marginea acestui proiect. Si eu propun sa-i oferim cuvintul raportorului si vom avea toate posibilitatile in cadrul dezbaterilor pe marginea acestui proiect sa ne expunem pozitia care este prezenta. Dar noi ce facem cu dumneavoastra? Anticipam dezbaterile pe proiect, neavind inca raportul de prezentare a proiectului. Si eu cred ca nu-i bine ce facem, fiindca am intrat deja pe dimensiunea de discutie. Acest proiect este adoptat pe ordinea de zi, a fost acceptat. Cer scuze.

Deci, eu propun sa continuam cu examinarea propriu-zisa, conform normelor de procedura, a acestui subiect si, respectiv, cu inaintarea propunerilor ori ca de remitere, ori ca de respingere, ori ca de adoptare, conform prevederilor de Regulament. Aceasta este propunerea mea si cred ca este una corecta. Deci, sa-i oferim cuvintul raportorului si apoi continuam dezbaterile. Care anume de procedura? Ce subiect?

(Voce nedeslusita din sala.)

Domnul Marian Lupu:

Scurt. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Foarte scurt.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intii de toate, acest proiect nu a fost propus de Biroul permanent. A fost facuta o propunere ieri in pripa, fara a se intra in esenta si s-a votat in galop. Am mai avut ieri o situatie similara si aici, pur si simplu, a fost obstructionata ordinea de zi, confirmata de Biroul permanent.

Acum este vorba de un raport legat de acest proiect de lege, care, de fapt, este un fals, pentru ca nu a fost supus votului comisiei. Procedura de vot in comisie nu a avut loc. Este un document prin care Parlamentul este dezinformat. Si vreau sa va spun ca felul in care se insista cu tot dinadinsul asupra examinarii acum, in graba, in sedinta plenara, a acestui proiect confirma ca exista interese concrete in spatele acestei legi.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Domnul Vlad Cubreacov:

De aceea, propunerea noastra. Cel putin grupul nostru parlamentar nu a avut timp suficient pentru a examina acest proiect de lege asa cum prevede Regulamentul Parlamentului. Nici discutia in comisie nu s-a incheiat, de aceea, intr-adevar, este prematur sa ne pronuntam aici, sa abordam proiectul de lege.

In cazul in care dumneavoastra veti insista asupra examinarii, pentru ca vad ca insistati si aveti un interes, grupul nostru va cere o pauza pentru examinarea regulamentara a acestui proiect, care nu este unul simplu.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

Si care trebuia discutat in comisie, cu atit mai mult, eu propun sa initiem…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

O discutie pe marginea faptului ca Parlamentul nostru este dezinformat.

Domnul Marian Lupu:

Mi-ati promis ca o sa fiti foarte succint, domnule Cubreacov. Rog sa va tineti de cuvint.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stiu, stiu, domnule Presedinte. Dar si dumneavoastra v-ati permis sa incalcati Regulamentul, atunci cind comentati interventiile deputatilor.

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5. Totusi eu incerc sa fiu foarte politicos si corect in dialog cu dumneavoastra. Rog, acelasi moment sa fie si ca reactie de raspuns. Pentru o precizare de procedura, doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca la birou, intr-adevar, a fost introdus acest proiect de lege. Dar, cu parere de rau, din vina Aparatului n-a fost inclus. Si, de aceea, s-a hotarit dimineata ca comisia sa-l introduca in ordinea de zi. Dar la birou a fost anume introdus de domnul Stepaniuc.

In afara de aceasta, stimati colegi, uitati-va, de cind este parvenit acest proiect de lege? De o luna intreaga el se afla in Parlament. Mi se pare ca a fost suficient pentru a lua cunostinta si a introduce amendamente la acest proiect, pentru a pune in discutie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Aveti o precizare suplimentara? Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu consider ca trebuie sa mergem in baza Regulamentului Parlamentului, sa mergem si sa ascultam initiativa legislativa. Ceea ce s-a intimplat in comisie, eu sint gata sa raportez, atunci cind o sa am posibilitate.

Domnul Marian Lupu:

Veti prezenta raportul comisiei.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Asa si va fi. Va multumesc. Domnule ministru, va rog. Conform carui...? Imi indicati, va rog, si articolul si motivul? Deci, trebuie sa fie in mod regulamentar fixat. (Rumoare in sala). Bine, de acord, dar totusi imi faceti si o referinta? Nu.

Stimati colegi, liniste, va rog, putin. Din momentul din care am propus sa fim extrem de precisi, de acord. Dar rog sa-mi faceti referinta: temeiul si articolul din Regulamentul Parlamentului pentru aceasta pauza. Eu nu cer nimic mai mult.

Domnul Vlad Cubreacov:

Noi am invocat si dumneavoastra cunoasteti acest lucru. Sinteti obligat sa faceti acest lucru.

Domnul Marian Lupu:

Stiti, eu am remarcat de-a lungul acestor luni ca se face deseori referinta la Regulament. Si am zis ca il port in permanenta cu mine. Si v-am sfatuit sa faceti acelasi lucru. Am rugat doar o precizare foarte concreta la temeiul acestei solicitari, nu mai mult. Va rog.

Domnul Vlad Cubreacov (din sala):

Dumneavoastra, inteleg, nu cunoasteti Regulamentul. Eu…

Domnul Marian Lupu:

Realitatea ne demonstreaza ca nici dumneavoastra nu-l prea cunoasteti. Nu?

Domnul Vlad Cubreacov (din sala):

…abordare cazuistica si speculativa…

Domnul Marian Lupu:

Rog frumos referinta. Domnule Cubreacov, haideti sa nu facem multa filozofie. Sa-i oferim totusi posibilitatea. Eu nu cer nimic mai mult. Domnule Cubreacov, intrebarea a fost simpla, tehnica, fiindca se vorbeste de Regulament. Eu n-am cerut nimic mai mult decit referinta la Regulament. Astept. (Rumoare in sala.)

Microfonul nr.4, intre timp.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, in Regulament nu scrie, dar eu va rog sa propuneti domnului ministru sa ia loc, pina o sa va clarificati.

Domnul Marian Lupu:

O propunere buna. Domnule ministru, rog sa luati loc. S-ar putea cautarea sa fie foarte indelungata. Domnule Diacov, sinteti sigur ca nu exista o referinta concreta in Regulament la acest subiect? Nici dumneavoastra nu sinteti sigur, da?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi, intr-adevar, s-a creat o situatie destul de delicata. Dar eu vreau sa confirm ca domnul Stepaniuc, la Biroul permanent, a propus, intr-adevar, introducerea in ordinea de zi. Si cred ca, din punct de vedere tehnic, s-a scapat acest lucru. Pe de alta parte, are si domnul Cubreacov dreptate, atunci cind spune ca pentru fractiune a fost o surprindere. Pacat ca domnul Rosca nu informeaza fractiunea.

Eu cred ca noi, conform Regulamentului, daca tot apelam din ambele parti la Regulament, noi putem sa discutam aceasta chestiune. Si pentru fractiunea noastra trezeste dubii aceasta propunere de a desfiinta, de fapt, Departamentul Cinematografiei. Dar in rest legea nu este vinovata. Noi, impreuna cu domnul Cubreacov, putem sa propunem ca articolul respectiv sa fie in lectura a doua scos din acest proiect. Bun. Noi putem sa intervenim in acest moment.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi.

Domnul Dumitru Diacov:

Dar pentru prima lectura se poate de discutat, eu nu vad nici o problema.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult, aceasta situatie, de fapt, cu adevarat, ne demonstreaza ca nu veti gasi. Fiindca eu studiez minutios, zi de zi, Regulamentul Parlamentului. Pur si simplu, am dorit sa atrag atentia prin aceasta situatie ca deseori se invoca presedintelui sedintei normele din Regulament, fara a se face o trimitere foarte concreta. Si deseori m-am ciocnit de situatia cind asemenea cazuri nu sint indicate in Regulament. Si am dorit sa demonstrez ca situatia este putin alta, decit se prezinta a fi in sedinta in plen. Dar, urmind ideea de bun spirit si de colegialitate, totusi voi anunta doar pe aceasta baza de colegialitate o pauza de 10 minute, la solicitarea colegilor de la P. P. C. D.

Va multumesc.

Sedinta o reluam la fara 5 minute 11.00.

Pauza

* * *

 Dupa pauza

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, rog sa ocupati locurile, reluam sedinta. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc. Stimate domnule Presedinte, in pauza care ne-a fost acordata, fapt pentru care va multumim, continuind traditia buna instituita si practica notorie deja din acest Parlament, am consultat prevederile Regulamentului nostru, care, in articolul 43, se refera in mod expres la posibilitatea modificarii ordinii de zi care poate avea loc in prima sedinta a saptaminii de lucru, fapt care se poate intimpla doar la cererea Biroului permanent, a unei fractiuni parlamentare sau a unei comisii permanente. Alte temeiuri nu exista pentru o asemenea modificare si constatam, aplicat la situatia de ieri, ca propunerea de modificare a ordinii de zi a fost avansata de domnul deputat Stepaniuc, care nu a facut-o in numele comisiei, pentru ca comisia, pe care are onoarea sa o conduca, nu a examinat aceasta chestiune si nu s-a pronuntat prin vot valabil asupra subiectului.

De aceea, consideram ca procedurile au fost incalcate. S-a abuzat de faptul ca deputatii nu aveau difuzat pentru acel moment proiectul asupra caruia se insista sa fie discutat acum. S-a votat in pripa, chestiunea nu este pregatita suficient. Nu a fost examinata in toate organele de lucru regulamentare ale Parlamentului si pentru aceasta, pentru o examinare de fond, competenta este nevoie de timp.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, eu n-am avut posibilitatea sa particip si sa conduc sedinta Biroului permanent din ziua de marti, de aceea, pentru unele precizari la acest subiect, as dori sa o rog pe doamna Postoico, care a condus sedinta biroului, sa prezinte o informatie.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu inca o data vreau sa remarc ca e adevarat ca la sedinta Biroului permanent a fost propus acest proiect de lege, acceptat de toti membrii biroului care erau prezenti.

Da, cu parere de rau, din punct de vedere tehnic, care s-a confirmat de catre Aparatul Parlamentului, a fost scapat si de aceea decizia dimineata a fost pentru a fi introdus de la microfon. Deci, proiectul a fost pregatit, s-a spus ca este discutat in comisii, de aceea a fost acceptat la Biroul permanent. Iata ce am avut sa va anunt.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Postoico.

Bine, in aceste conditii eu propun sa continuam, avindu-se toate premisele si informatiile care au fost furnizate de catre colegii mei. Sa continuam examinarea subiectelor de pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Revenim la Proiectul de Lege nr.2069 si il invit la tribuna centrala pe domnul Artur Cozma.

Domnul Artur Cozma – ministrul culturii si turismului:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimati deputati,

Pentru examinare se propune Legea cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative. Este vorba de crearea noului Minister al Culturii si Turismului prin comasarea Ministerului Culturii cu Departamentul Turismului si, respectiv, este o necesitate stringenta pentru desfasurarea activitatii ministerului, de operat modificari in legile care reglementeaza domeniul culturii si turismului. Sintagmele "Ministerul Culturii" sau "Departamentul Turismului" urmeaza a fi inlocuite in aceste legi prin noua sintagma "Ministerul Culturii si Turismului".

Al doilea moment, la care deja s-au referit domnii deputati, este ca aceasta modificare de lege propune si lichidarea Departamentului Cinematografiei de pe linga fostul Minister al Culturii.

Adevarul este ca, de fapt, nu se lichideaza Departamentul Cinematografiei, pur si simplu se optimizeaza structura care se ocupa de cinematografie si se comaseaza Departamentul Cinematografiei de pe linga Ministerul Culturii, fiind creata, in Ministerul Culturii si Turismului, o noua directie – Directia cinematografie.

Deci, practic este vorba de o optimizare a aparatului central al functionarilor publici, care, pe viitor, urmeaza sa se preocupe de dezvoltarea cinematografiei nationale, accentul fiind plasat din departamentul care era pe linga Ministerul Culturii spre Societatea pe Actiuni “Moldova-Film”, unde si este fabrica adevarata a cinematografiei nationale.

Mai mult ca atit, vreau sa va aduc la cunostinta ultimul argument. Aceasta decizie, de lichidare si comasare a departamentului cu ministerul, a fost sustinuta in corpore de catre conducerea sau biroul Uniunii Cineastilor din Republica Moldova.

Al doilea moment sensibil sau delicat in aceasta propunere de initiativa legislativa tine de cele 3% pe care le propunem sa fie defalcate, deci din venitul brut al agentilor economici care presteaza servicii in domeniul turismului. Din cite am inteles, procedural sau din punct de vedere al legislatiei, exista anumite neconcordante, dar totodata vreau sa va spun ca valoarea monetara a acestor 3%, per an, se ridica maximum la 250 de mii de lei. Deci, per an, toti agentii economici din domeniul turismului vor achita pentru acest fond de dezvoltare si sustinere a turismului acest impozit mic de 3%, care se ridica la 300 de mii de lei.

Eu rog sa ma sustineti, sa sustineti Ministerul Culturii si Turismului, deoarece avem multe de facut. Recent am fost convocati la Presedintele tarii, unde am pus la cale o noua strategie de dezvoltare a turismului in Republica Moldova. De asemenea, revedem si strategia de dezvoltare a cinematografiei Republicii Moldova si fara a fi adoptate aceste modificari legislative, ministerului o sa-i fie extrem de dificil sa-si desfasoare activitatea pe viitor.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor? Presupun ca intrebari sint multe, avindu-se acest salt la microfoane. Microfonul nr.4, incepem.

Doamna Lidia Gutu:

Da, multumesc.

Stimate domnule ministru, as vrea sa aud parerea dumneavoastra vizavi de economia pe care o va obtine statul in urma lichidarii acestor doua departamente, care va fi efectul economic. Asta-i prima parte a intrebarii. Pe un departament si altul.

Si a doua. Deci, nu considerati dumneavoastra ca, pe de o parte, daca Guvernul sau actuala guvernare in intregime, inclusiv Presedintele, dupa cum ati facut dumneavoastra numai ce trimitere, mentionind necesitatea dezvoltarii turismului in Republica Moldova ca o ramura de perspectiva a economiei nationale, ar fi cazul nu de lichidat, poate, Departamentul Turismului, dar de ridicat rangul inca mai superior. Sa fie un minister al turismului ca, intr-adevar, aceasta ramura sa fie importanta in activitatea Moldovei.

Domnul Artur Cozma:

Multumesc.

Stimata doamna deputat, in primul rind, referitor la lichidarea Departamentului Cinematografiei de pe linga minister, fostul Minister al Culturii. Este vorba ca acest departament, care activa pe linga Ministerul Culturii si avea 18 unitati, de fapt, acolo activau 8 persoane, din care 4 persoane erau persoane de conducere, iar celelalte 4 persoane, restul, erau persoane administrativ-tehnice: contabil, administrator s.a.m.d.

Toti erau functionari publici si se propune lichidarea acestor 16 unitati si crearea a 4 unitati in cadrul Ministerului Culturii si Turismului. Deci, din 16 unitati, noi lasam 4 unitati. Ceea ce mi se pare ca este clar, fara multe comentarii, adica partea economica a acestei modificari.

Cu referire la problema a doua, comasarea Departamentului Turismului cu Ministerul Culturii. Trebuie sa recunoastem ca la moment nu este o industrie, o ramura a turismului. Sau cel putin ea exista, dar mai mult in imaginatia noastra. Noi dorim sa cream o ramura a turismului, noi dorim sa cream o infrastructura care va putea primi turisti din strainatate. Si anume cu acest moment, cu aceste probleme ne vom preocupa pe viitor ridicind statutul turismului la nivel de minister in cadrul Ministerului Culturii. Cred ca aceasta comasare, acest aliaj intre cultura si turism anume va da rezultatele scontate, deoarece cultura si turismul in principiu sint acele doua ramuri care se interajuta reciproc pentru atragerea, inclusiv si a turistului, atit intern, cit si din exterior.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule ministru, dar eu as vrea sa stiu, totusi dumneavoastra numiti in lei efectul economic al reducerilor. Pentru ca reducerea de la 18 unitati la 4 unitati, cum nu s-a realizat nimic cu 18 sau cu 8, care au lucrat in realitate, am mari rezerve fata de posibilitatea dezvoltarii cinematografiei Republicii Moldova asigurind cu 4 unitati.

De aceea, eu m-am referit ceva mai larg, nu este vorba numai de numarul de angajati, este vorba de efectul economic ce s-a realizat, programe careva. Au fost sume de bani si ce aveti de gind mai departe sa faceti ca sa stim ca vom cistiga atit, optimizind structura acestor departamente. Pe de alta parte, se va obtine sau nu efect economic? Ma intereseaza in general in domeniile respective.

Domnul Artur Cozma:

Da, stiti, intrebarea este.

Doamna Lidia Gutu:

Eu ma refer la efectul economic, cel profesional de acum e o alta intrebare, inca mai larga.

Domnul Artur Cozma:

Va referiti, deci, la o economie in valoare materiala.

Doamna Lidia Gutu:

Da, in valoare exprimata in lei.

Domnul Artur Cozma:

In lei.

Doamna Lidia Gutu:

Ce veti obtine in afara de faptul ca o sa faceti reduceri de cadre?

Domnul Artur Cozma:

Doamna deputat.

Doamna Lidia Gutu:

Cred ca scopul este mai major decit reducerea de unitati.

Domnul Artur Cozma:

Noi optimizam aparatul birocratic si cred ca acest lucru este firesc. Deoarece, in mod normal, aparatul birocratic are tendinta de a creste. Noi invers, il optimizam. Efectul economic deja este clar, deci, din 16 raminind 4 unitati. Ceea ce tine de efectul propriu-zis, cum se va rasfringe aceasta optimizare asupra cinematografiei?

Doamna Lidia Gutu:

Da.

Domnul Artur Cozma:

Noi vom muta accentul de la Departamentul Cinematografiei la Societatea pe Actiuni “Moldova-Film”, unde s-au pastrat multe din patrimoniul cinematografiei nationale. Dar este necesara o revigorare anume a Societatii pe Actiuni “Moldova-Film”, unde trebuie sa fie filmate filme, sa se produca scenarii, sa activeze toti cineastii din Republica Moldova.

Dar la moment, recunosc, nu este o activitate certa la “Moldova-Film”, functiile cinematografiei fiind la moment in structura birocratica, care era Departamentul Cinematografiei de pe linga Ministerul Culturii.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc.

Ca sa nu ma mai ridic inca o data, vreau sa spun ca nu m-ati convins, domnule ministru, ca o astfel de optimizare se va reflecta si din punct de vedere al dezvoltarii acestor ramuri pe viitor. Deci, in afara faptului ca se reduce numarul de cadre, de functionari, alt efect deocamdata nu se intrevede. Ori dumneavoastra nu sinteti gata acum sa-l numiti, ori, intr-adevar, noi nu prea putem conta pe acest lucru.

Multumesc.

Domnul Artur Cozma:

Eu cred ca putem conta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

Stimate domnule ministru, ma voi referi la modificarile care se propun a fi operate la Legea turismului. Articolul 10 alineatul (4) enumera sursele din care se va constitui un fond special. Dar, nici in nota informativa, nici actualmente, nu am auzit o argumentare pentru necesitatea stabilirii, la litera b), a unui cuantum al contributiei agentilor economici din turism in marime de 3% din profitul brut obtinut din activitatea turistica, dar nu mai putin de 1000 de lei.

Nu este argumentata majorarea altor surse prevazute la literele c) si d) si introducerea unei surse noi la litera g), cum sint incasari din activitatea editoriala si de publicitate. Nu considerati ca sint niste noi impuneri care ar veni in contradictie cu alte reglementari ale legislatiei in vigoare?

Un alt moment. Este vorba despre acelasi articol 10 alineatul (4) litera c), alineatul (5), ma iertati, "actiuni de renovare, amenajare si protectie a patrimoniului si infrastructurii turistice". Care vor fi aceste actiuni din contul mijloacelor fondului special? Este vorba de domeniul public si domeniul privat? Din aceasta lege subintelegem ca e vorba de ambele domenii. Exista astfel de oportunitati astazi pentru a utiliza mijloacele fondului special pentru domeniul privat?

Si urmatorul moment. Alineatul (6). Este vorba de cheltuielile operationale care se includ aparte, ca un alineat concret aparte. Aceste cheltuieli operationale nu se contin deja in tot felul de programe investitionale, financiare care sint prevazute la alineatul (5), ori este vorba de alte cheltuieli operationale, care nu sint prevazute anterior?

Si in sfirsit, articolul 25. Se introduce o completare, acele cursuri de perfectionare sa fie organizate doar de Centrul national pentru perfectionarea cadrelor din industria turismului. Cum considerati dumneavoastra, aceasta nu este o lezare a dreptului de prestare a activitatii de intreprinzator in domeniu, al firmelor, al intreprinderilor deja existente, care activeaza conform licentelor eliberate?

Va multumesc, domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Multumesc.

Deci, in primul rind, la acest impozit, sa zicem, de 3%. Agentii economici din domeniul turismului la moment consuma patrimoniul national pe care il avem. Si pentru a revigora aceasta ramura, pentru a intretine acel patrimoniu pe care il avem, noi propunem introducerea acestui impozit, acele 3% din venitul brut al agentilor economici care presteaza servicii in domeniul turismului, ceea ce, v-am spus, in valoare numerica constituie circa 250 de mii de lei pe an, cuantumul minim fiind 1000 de lei pe an per firma. Noi l-am calculat din acea marime pe care teoretic un turist per zi lasa in Republica Moldova, deci achita diferite servicii in suma de 1000 de lei pe zi. Acest fond se constituia la propunerea Departamentului Turismului, fiind operate, aprobate aceste modificari de Ministerul Finantelor. Acum noi propunem sa fie modificat Codul fiscal si aceste 3% sa fie parte componenta a Legii bugetului de stat, anexa nr.17.

Referitor la a treia intrebare, imi scapa.

Doamna Galina Balmos:

Actiunile de renovare si protectie a patrimoniului, domeniul publicitar.

Domnul Artur Cozma:

Deci, se prevede doar sectorul public, nu este vorba de sectorul privat.

Doamna Galina Balmos:

Dar nu este prevazut.

Domnul Artur Cozma:

Nu este sectorul privat. Si daca nu-mi scapa, noi nu avem nici un monument national care este detinut de un privat. Si acest centru de perfectionare a cadrelor in domeniul turismului. La moment, consideram oportun ca anume statul sa reglementeze si sa opereze aceasta instruire in domeniul turismului, apoi putem reveni la propunerea ca si domeniul privat sau agentii economici sa poata presta aceleasi servicii de educare sau de perfectionare a agentilor care doresc sa lucreze in domeniul turismului.

Doamna Galina Balmos:

Dar ce facem cu firmele care deja presteaza servicii in acest domeniu?

Domnul Artur Cozma:

Pai, va referiti la institutiile superioare de invatamint.

Doamna Galina Balmos:

Aici e vorba si de cursuri de perfectionare care ar putea sa le presteze si altcineva decit o institutie superioara. Niste cursuri de perfectionare a ghizilor, sa zicem.

Domnul Artur Cozma:

Vedeti ca noi eliberam certificate care apoi ofera posibilitatea agentilor economici sa activeze anume in acest domeniu, care este destul de complicat de a fi gestionat. Deoarece are mai multe rigori, cum brevetam hotelurile care sa corespunda mai multor cerinte internationale, standardelor internationale si va dati seama, sint foarte multe plingeri ca turistii venind in Republica Moldova nu consuma serviciul necesar, oferit turistilor in alte tari.

 Si de atita noi vrem sa tinem la control situatia in acest domeniu.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, imi este foarte greu sa ma abtin de la aceasta replica. Banii vreti sa-i folositi pentru ca sa organizati treninguri pentru firme?

Domnul Artur Cozma:

Nu banii.

Domnul Anatol Taranu:

Pai ati spus numai ce acest lucru.

Domnul Artur Cozma:

Fondul pentru sustinerea si dezvoltarea turismului, vor fi gestionati pentru participarea Republicii Moldova la tirguri si expozitii internationale.

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles, multumesc.

Domnul Artur Cozma:

Pentru mentinerea si salvgardarea fondului, patrimoniului national monumental al Republicii Moldova.

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles, domnule ministru.

Deci, domnule Presedinte, am doua intrebari.

Domnul Artur Cozma:

Centrul fiind o structura nediferita.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule ministru. Fiindca mi s-a parut ca dumneavoastra doriti ca statul sa-i invete pe capitalisti cum trebuie sa organizeze turismul.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog frumos.

Domnul Anatol Taranu:

Deci, doua intrebari, domnule Presedinte, da.

Domnule ministru, cit priveste aceste 3%. Am discutat chestia aceasta la comisie si dumneavoastra intelegeti ca sinteti foarte vulnerabil la acest capitol. Eu nu cred ca 240 sau 270 mii de lei pot sa salveze Ministerul Culturii si Turismului. Dar vreau sa va spun ca afectati grav principiul colectarii impozitelor in aceasta tara. Si eu v-am spus ca noi, comisia noastra pentru stiinta, invatamint, mass-media s.a.m.d., am putea si noi sa introducem o taxa, de exemplu de la minister, de vreo 3%, fiindca principiul este acelasi.

Deci, inca o data, va rog sa ne lamuriti foarte clar, este un impozit suplimentar pe care il introduce ministerul sau totusi este ceva-altceva?

Si a doua intrebare pe care vreau sa va o adresez. Spuneti-mi, iata, cu conceptul acesta, de strategie de dezvoltare a cinematografiei. De cit timp are nevoie ministerul ca sa elaboreze o asemenea strategie? Si de ce incepeti reforma de la comasari, care ar trebui sa fie o parte integranta a strategiei, in lipsa unei strategii clare?

Va multumesc.

Da, si, domnule presedinte, va rog, indiferent de raspunsurile domnului ministru, va rog sa ma inscrieti in lista vorbitorilor in cadrul dezbaterilor, daca o sa ne oferiti aceasta fericita ocazie sa dezbatem aceasta problema de la tribuna centrala.

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu, cu cea mai mare placere. Fiindca astazi trebuie sa fie o zi fericita pentru toata lumea. (Rumoare in sala.) Si, in special, in aceasta sala. Din momentul din care principiul fericirii trebuie sa fie unul care domina, evident ca toti care doresc, vor fi fericiti cu diferite ocazii, inclusiv cu aceasta.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu a raspuns domnul ministru.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Pardon, ca eu am perceput, o luam ca o remarca. Va rog, domnule ministru. Deci, am promis ca-i fericesc pe toti in aceasta sala, inclusiv pe domnul ministru. Va rog, domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Deci, acest fond exista si a existat. Noi propunem sa optimizam constituirea acestui fond prin introducerea acestui impozit de 3%. Pina la urma, noi putem si prin alte modalitati sa acumulam sursele necesare pentru acest fond, cum si a fost in trecut. De fiecare data departamentul sau ministerul propune Ministerului Finantelor acele domenii de unde urmeaza sa parvina sursele financiare pentru sustinerea fondului dat. Si fondul este creat nu doar din aceste 3%, sint si alte sume care se defalcheaza in fond, sint si donatii si sponsorizari, si alocatii de la brevetarea agentilor turistici sau structurilor turistice.

Noi, pina la urma, daca spuneti ca e o incalcare atit de grava si atit de tare, ca o sa afectam agentii in domeniul turismului care vor urma sa achite 1000 de lei pe an pentru sustinerea ramurii turismului, noi putem sa examinam acest moment. Dar va asigur ca si patronatul in domeniul turismului, si sindicatul, si a.n.a.t.-ul (Asociatia nationala a agentilor turistici) sustin aceste initiative, deoarece toti isi dau seama ca patrimoniul national, ca acele vestigii, acele monumente care le avem in Republica Moldova trebuie sustinute, mentinute si/sau pastrate. Agentii economici doar consuma acest patrimoniu si eu simt ca sint constienti de necesitatea sustinerii si/sau pastrarii acestor monumente.

Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

In sedinta comisiei, in cadrul careia s-a discutat pe marginea acestui proiect de lege, am discutat mult si in contradictoriu. Si tocmai din cauza ca nu am fost suficient de bine edificati asupra necesitatii, oportunitatii efectuarii unei asemenea remanieri, restructurari. Spre regret, trebuie sa constat ca si in sedinta de astazi domnul ministru n-a convins, sint sigur ca majoritatea colegilor nostri nu s-au aratat convinsi de pe urma acestei succinte argumentari a acestor remanieri.

Domnule ministru, era normal, era absolut firesc sa veniti cu argumente de ordin economic, financiar, stiintific ca sa demonstrati logica unor asemenea schimbari la care vreti sa purcedeti. In caz contrar, riscam sa ne aventuram pe o panta absolut gresita. Deci asta trebuie sa rasune, in primul rind, in discursul dumneavoastra de la tribuna centrala.

Incercati sa ne convingeti ca ceea ce puneti dumneavoastra la cale are un scop nobil si, pina la urma, va contribui la ameliorarea situatiei in domeniul cinematografiei. Din pacate, parerea mea este ca ceea ce puneti dumneavoastra la cale risca sa se transforme intr-o aventura care va avea consecinte grave, dezastruoase.

Eu, as vrea tot, daca se poate, aceeasi rugaminte ca si domnul Taranu.

Domnul Marian Lupu:

Fericirea, da?

Domnul Ion Varta:

Fericit.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Artur Cozma:

Eu presupuneam, poate am insuficienta experienta in postura aceasta de ministru, dar credeam ca orice optimizare a aparatului este ceva firesc si este demn de a fi sustinuta. Eu cred ca la mai multi nu le convine situatia din cinematografia nationala. Si mai multi ar putea recunoaste ca cele obtinute pe parcursul ultimilor ani nu sint cele ce am putea crea in Republica Moldova in domeniul cinematografiei, deoarece avem talente, avem regizori, avem actori care nu se realizeaza in masura cuvenita.

De aceea, inca o data, va spun, noi propunem optimizarea acestei structuri care se ocupa de cinematografie de la 16 unitati la 4. Si cred ca aceasta este ceva firesc si intelept.

A doua. Vrem ponderea, sau ceea ce urmeaza sa se ocupe propriu-zis de cinematografie, sa fie nu la departament, dar sa fie in cadrul Societatii pe Actiuni “Moldova-Film”, fabrica adevarata a cinematografiei nationale. Iar ministerul cu cele 4 persoane, conform Legii cu privire la cinematografie, va elabora regulamentele si va gestiona impartial dintr-o parte, deci in masura posibilitatilor, evident, acest domeniu al cinematografiei.

Cineastii trebuie sa faca filme, nu birocratii de la cinematografie. Aceasta este a doua idee, tot mi se pare ca destul de fireasca. Si daca mergem pe ideea ca trebuie sa pastram aceste structuri, nu stiu daca ar fi posibil de optimizat acest domeniu si de modificat anumite lucruri. Nu stiu daca va convine situatia care este acum creata in cinematografie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, vreau sa primesc un raspuns la o intrebare simpla. Turismul si dezvoltarea industriei turismului pentru Guvernul actual este o prioritate sau nu?

Domnul Artur Cozma:

Exact. Absoluta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca este o prioritate si noi sintem intr-o stare incipienta, cum ati spus dumneavoastra, inseamna ca, in aceste cazuri, Guvernul stimuleaza si subventioneaza ramura, dar nu taxeaza intreprinderi din sfera turismului. Adica, ceea ce dumneavoastra propuneti aici este un nonsens. Ca atunci cind turismul este o prioritate si cind Guvernul doreste sa stimuleze aceasta ramura, trebuie sa stimuleze prin metode economice, adica trebuie sa subventioneze ramura.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar noi facem invers, noi taxam cu 3% venitul brut al companiilor care se ocupa cu turismul.

In general, eu cred ca dumneavoastra nici nu va inchipuiti ce inseamna profitul brut. Profitul brut este egal cu vinzarile care le au companiile turistice minus cheltuielile operationale, asta-i profitul brut si destul de mare, trebuie sa fie. Care sint, in general, cifrele de afaceri ale companiilor de turism din Republica Moldova, dumneavoastra cunoasteti? Cifra de afaceri?

Domnul Artur Cozma:

Ele variaza de la…, sint sume foarte mari.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, sumar. Sumar, conform statisticii Republicii Moldova.

Domnul Artur Cozma:

Cifra totala de afaceri in domeniul turismului?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, da, cifra de afaceri a companiilor turistice.

Domnul Artur Cozma:

Doamna viceministru poate raspunde la aceasta intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Artur Cozma:

Doamna viceministru va da un raspuns mai exact, din punct de vedere numeric, care il solicitati dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru. Microfonul nr.1.

Doamna Tatiana Lapicus – viceministrul culturii si turismului:

Deci, pentru anul 2004, profitul brut al agentilor economici din industria turismului a constituit circa 9 milioane de lei.

Domnul Artur Cozma:

Este mult sau putin?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu v-am intrebat cifra de afaceri, nu profitul brut. Eu v-am intrebat cifra de afaceri a tuturor agentilor economici care lucreaza in sfera turismului.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci agenti economici astazi sint 219 la numar, incasarile totale au insumat cifra de 145 de milioane.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

D-apoi, atunci, dumneavoastra n-aveti inchipuire ce inseamna profitul brut?

Domnul Marian Lupu:

Domnul Valeriu, eu va rog foarte mult.

Doamna Tatiana Lapicus:

Intr-adevar, este atit de mic profitul brut. Atit de mic este profitul brut.

Domnul Marian Lupu:

Adresati, va rog, intrebarea. Nu este lectie de economie, totusi, pentru toata lumea: profitul brut, cifra de afaceri.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Deci, domnule Presedinte, ministru.

Domnul Marian Lupu:

Cu tot respectul.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, cind se vorbeste de profit brut, trebuie sa fie clar ce inseamna asta. Este profit net, profit inainte de impozitare. Profitul brut este egal, v-am spus, cu cifra de afaceri minus cheltuielile operationale, care nu pot sa fie 9 milioane, stimati colegi. Nu poate sa fie.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am clarificat, nu poate fi. Haideti sa avansam.

Domnul Artur Cozma:

Deci, daca imi permiteti, sa va raspund la intrebarea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ce sa-mi raspundeti? Eu propun, de pilda, ca acest alineat (b) din proiectul de lege propus sa fie exclus. Sa fie exclus, fiindca noi nu putem stimula astfel companiile si in dezvoltarea turismului prin impozitare adaugatoare. Asta este un impozit si domnul ministru, domnul Presedinte Lupu, fiind ministru al economiei stie ce inseamna asta, asta se numeste impozit pe circulatie. Adica, ceea ce se propune acum este impozit pe circulatia acestor companii de turism.

Domnul Artur Cozma:

Deci, eu as vrea sa va raspund foarte exact asupra acestei situatii. Noi propunem...

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Este oare cazul? Domnul a inaintat propunerea referitor la articolul respectiv si alineatul respectiv pe care cu siguranta il punem in discutie si chiar il punem la vot din momentul din care comisia face raportul si sintem pe dimensiunea lecturii a doua. Microfonul nr.4. Rog sa acceptati aceasta pozitie.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Artur Cozma:

Eu, daca imi permiteti – o mica remarca, domnule. Eu vreau sa va raspund.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Noi si asa sintem pe dimensiunea acestui proiect un timp destul de indelungat. Eu rog sa fie calmate putin ambitiile in acest sens si sa avansam in cadrul discutiei. Domnule Susarenco, nu avem limita pentru a discuta. Dar am si eu niste atributii de care uzez si voi uza. Microfonul nr.5, eu va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In legatura cu faptul ca raportorul, domnul ministru Cozma, nu poate sa ne lamureasca si nu are idee ce inseamna profit brut, eu propun ca el sa fie scos de pe ordinea de zi si trecut pe toamna.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, foarte mult, sa nu uitam ca-l avem in fata noastra pe ministrul culturii, nu pe ministrul finantelor, si nu pe cel al economiei, la fel sa se tina cont de acest lucru.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Am vorbit citeva minute inainte ca astazi toti trebuie sa fie fericiti si facem totul ca sa-i facem nefericiti pe agentii economici care activeaza in turism. Politica fiscala care este intarita pentru anul viitor prevede pentru toti agentii economici scaderea, deci micsorarea impozitului pe profit pina la 15%. Si noi incercam pe cei din turism sa-i intoarcem inapoi la 18.

Deci, eu sustin ceea ce a spus domnul Cosarciuc si acest alineat sa fie scos integral, deci nu numai aceste “3%”, dar si “1000 de lei”. Ce inseamna aceasta “1000 de lei”? Chiar daca nu are nimeni profit, o intreprindere care de abia incepe activitatea nu are profit la inceput de cale, dar 1000 de lei trebuie sa o plateasca.

Si intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti, domnule ministru, va spori prin aceasta hotarire numarul agentilor economici care vor veni sa faca business in turism sau se va micsora?

Multumesc.

Domnul Artur Cozma:

Deci 3% care sint, ele sint. Eu ce vreau sa va spun. Pentru toamna, pentru luna octombrie, noiembrie, Ministerul Culturii si Turismului, Guvernul, de fapt vor veni cu o propunere de modificare substantiala a lucrurilor in domeniul turismului, dupa cum am spus, ca rezultat al sedintei la Presedintele tarii.

Se are in vedere ca in zonele turistice nationale, care vor fi delimitate foarte clar, agentii economici care activeaza in domeniul turismului vor fi scutiti de toate taxele, in afara taxelor sociale. Cred ca aceasta va fi o pirghie foarte serioasa de mentinere, de dezvoltare a turismului national. Deci vor fi scutiti de toate taxele, in afara taxelor sociale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor, spuneti, va rog frumos, daca presupunem ca noi astazi votam legea aceasta, cu cite procente o sa creasca pretul pentru turistii straini? Daca o sa avem in vedere contributiile astea 3 la suta, 50 la suta din mijloacele provenite de la brevetare s. a. Ati calculat?

Domnul Artur Cozma:

Fondul pe anul 2005 este de circa 450 de mii. Deci fondul total pentru sustinerea si dezvoltarea turismului este de 405 mii de lei, care nu este la moment completat nici pe jumatate. Cele 3% cu care se opereaza, v-am spus, sint calculate din 1000 de lei pe care un turist strain, doar unul, ii lasa in Republica Moldova pe parcursul unei zile.

Respectiv, noi presupunem ca costul serviciilor turistice nu poate fi afectat nici intr-o masura prin aplicarea acestei sume de 1000 de lei pe an fata de un agent economic in domeniul turismului. El este prea minuscul pentru a influenta pretul serviciilor prestate. Deci este vorba de 1000 de lei pe an de pe un agent economic in domeniul turismului. Sa spunem, Compania “Solel Tur” care opereaza tranzactii turistice va plati 1000 sau 2000 de lei pe an. Si credem ca in nici un caz nu poate afecta preturile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Leahu:

Multumesc mult.

Domnule ministru Cozma, intr-o scrisoare a viceministrului justitiei Nicolae Esanu, din 15 iulie, se specifica ca aceste incercari legislative, inclusiv hotarirea Guvernului nr.550 din 7 iunie 2005 despre lichidarea Departamentului Cinematografiei, sint ilegale. Si unul din motivele pentru care acestea sint considerate ilegale, conform articolului 44 alineatul (3) al Regulamentului Parlamentului si articolului 20 al Legii privind actele legislative, deci unul din motive este ca orice initiativa de lichidare a unor structuri necesita o fundamentare economico-financiara, precum si a conditiilor ce au impus-o, finalitatile urmarite prin implementarea ei.

Despre fundamentarea economico-financiara dumneavoastra ati incercat sa ne povestiti, dar cred ca nu ati convins pe nimeni. Acum, haideti sa vorbim despre finalitatile urmarite prin implementarea ei. Eu inteleg ca niste modificari legislative in domeniul cinematografiei ar trebui sa aiba ca finalitate, in sfirsit, producerea unor filme pe masura valorilor noastre nationale.

Deci, in domeniul afacerilor ne-ati povestit ce cunoasteti. As vrea sa vad ce credeti dumneavoastra ca inseamna cultura si valoarea nationala in Republica Moldova? Si, daca nu aveti, am inteles ca nu aveti fundamentata aceasta conceptie de dezvoltare a cinematografiei, totusi cred ca v-ati gindit la niste proiecte, v-ati gindit la niste filme care urmeaza sa fie produse? Din cite imi amintesc eu, la comisie ati numit un asemenea proiect si as vrea sa vad in ce masura scenariul si cei care il vor realiza corespund acestui deziderat de a promova valorile nationale in Republica Moldova in domeniul cinematografiei.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, mai succint si concret.

Domnul Artur Cozma:

Succint. Vreau sa fac referire la articolul 4 al Legii cu privire la cinematografie.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Deci, articolul 4 al Legii cu privire la cinematografie, care stipuleaza ca Departamentul Cinematografiei de pe linga Ministerul Culturii promoveaza politica de stat in domeniul cinematografiei, intr-un anumit sens, este in contradictie cu legea fundamentala si noi am discutat acest lucru la sedinta comisiei.

A doua. Ministerul Finantelor s-a pronuntat clar la aceeasi sedinta, a doua sedinta, care a fost dedicata acestei dezbateri, ca nu poate exista un departament pe linga minister la autogestiune, fiind abilitat cu promovarea politicii de stat intr-un domeniu sau altul.

Si al treilea postulat. Cinematografia este o parte componenta a culturii, nu este ceva separat care poate avea statut separat si care nu poate fi gestionat de Ministerul Culturii. Deoarece, daca mergem pe aceasta logica, nu putem crea departamentul teatre, departamentul edituri, departamentul organizatiilor de spectacole etc.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Mult stimate domnule ministru, doua intrebari. Prima intrebare. Este stiut faptul ca dezvoltarea este interactiunea dintre schimbarile cantitative si cele calitative. Deci, intrebarea mea este urmatoarea: ce schimbari calitative si in ce perioada de timp le putem noi astepta reducind numarul functionarilor publici care erau preocupati de problema cinematografiei? Ati spus ca 4 erau lucratori tehnici, deci, de la 14 la 4, cei 4 ii excludem. De la 18, dumnealui a subliniat ca 4 erau lucratori tehnici, deci ii excludem si se reduce de la 14 la doar 4.

Domnul Artur Cozma:

Deci repet, inca o data, erau 18 unitati din care doar 8 erau cu persoane, 8 fiind vacante. Din cele 8, 4 erau cu functii propriu-zise de conducere.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, imi cer scuze. In structura.

Domnul Artur Cozma:

Aceste 4 unitati...

Domnul Leonid Bujor:

Nu ne duceti in eroare.

Domnul Artur Cozma:

Aceste 4 unitati vor activa in cadrul ministerului.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, eu am inteles lucrul acesta de mult, din cadrul examinarii chestiunii in cauza la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Domnul Artur Cozma:

Da.

Domnul Leonid Bujor:

Si a doua intrebare va fi legata nemijlocit de una din problemele care au fost acolo abordate. Deci, imi cer scuze, dumneavoastra nu ati raspuns la prima intrebare. Conform statelor de personal erau 18 unitati.

Domnul Artur Cozma:

Exact.

Domnul Leonid Bujor:

La momentul cind a fost efectuata reorganizarea erau in functie 8.

Domnul Artur Cozma:

Opt.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, statele de personal la momentul lichidarii erau 18. De aceea, noi cu dumneavoastra vorbim acum despre reducerea de la 18 unitati, dintre care 4 erau lucratori tehnici.

Domnul Artur Cozma:

Exact.

Domnul Leonid Bujor:

Iar 14 erau oameni care erau preocupati nemijlocit de problema cinematografiei.

Domnul Artur Cozma:

Respectiv aceste 4 unitati, 4 persoane vor activa in cadrul ministerului.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Eu v-am intrebat ce schimbari calitative si in ce perioada putem sa asteptam in cinematografia noastra nationala in situatia cind ii reducem de la 14 la 4? Va dati seama ca nu are cine se ocupa de problemele in cauza?

Va multumesc.

A doua intrebare. Deci, in cadrul examinarii proiectului de lege la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de rind cu alte probleme la care s-a referit colega noastra de la microfonul nr. 2, lucru pentru care eu ii multumesc, s-a abordat si un alt aspect. Avind in vedere ca noi avem peste 200 de firme turistice in Republica Moldova, deci am propus ca sa ne fie prezentata, cind vom examina in plen, si opinia asociatiei, eu nu stiu corect cum se numeste, asociatiei firmelor turistice.

Domnul Artur Cozma:

Asociatia nationala a agentilor in domeniul turismului. A.N.A.T.

Domnul Leonid Bujor:

Asa, da? Va multumesc. Deci, in materialele prezentate, cu parere de rau, eu n-am gasit asa un document. Este ceva intimplator?

Domnul Artur Cozma:

Nu este intimplator. Deci, v-am spus, la lichidarea Departamentului Cinematografiei, conducerea Uniunii Cineastilor a sustinut expres acest lucru. In cazul A.N.A.T.-ului, tot se sustine instituirea acestui impozit de 3%. Va asigur.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, eu imi cer scuze. Fiecare dintre cei prezenti aici cunoaste foarte bine ce inseamna un presedinte al unei organizatii obstesti, care-i constructiva, cind este invitat la minister si i se cere opinia dumnealui. Eu am solicitat la sedinta comisiei un aviz in scris. Presedintele sau vicepresedintele, care a fost prezent acolo, urma sa-i convoace. Sa nu-si expuna in exclusivitate opinia lui. Pe mine ma intereseaza parerea a celor peste 220 de agenti economici.

Domnul Artur Cozma:

Pai, ei toti fac parte din aceasta asociatie.

Domnul Leonid Bujor:

Bun. Va multumesc frumos.

Domnul Artur Cozma:

Cu placere.

Domnul Marian Lupu:

Intrebare. Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Tulea:

Da, pentru precizare, iarasi cu referinta la articolul 10. Cit plateau pina acum firmele de turism in acest fond special?

Domnul Artur Cozma:

Deci, fondul, pentru anul curent marimea fondului este 450 de mii de lei.

Domnul Oleg Tulea:

Noi stim ca agentiile turistice pina acum plateau in acest fond bani. Respectiv pentru precizare, vroiam sa stim si noi: cit plateau?

Domnul Artur Cozma:

Pentru anul curent – 450 de mii de lei. Pe anul viitor va fi, practic, aceeasi marime. Noi nu marim fondul acesta respectiv in valoare monetara. Noi schimbam putin modalitatea de creare a acestui fond, fondul practic raminind la acelasi nivel.

Domnul Oleg Tulea:

Da, si, in mod normal, 400 de mii nu salveaza turismul in Republica Moldova.

Mersi mult.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, in temeiul articolului 92, eu propun sa incheiem aici runda de intrebari pentru raportor. E necesar sa supun votului aceasta propunere? Despre perspectivele dezvoltarii cinematografiei. Eu va rog, foarte mult, sa ne referim concret la subiectul acestui proiect de lege. Conceptul prevede lichidarea unei unitati structurale intermediare. Aceasta este. De ce?

Domnule ministru, ati putea sa lamuriti care a fost randamentul acestui departament de-a lungul anilor? Cred ca aici este problema-cheie. Eu vreau sa va aduc aminte de un lucru. In cadrul Guvernului s-au produs modificari esentiale la nivel de ministere, lichidari de departamente. Nici o intrebare din aceasta sala nu a fost adresata in contextul acestui proces complex.

Eu ma intreb acum, care ar fi motivul de un interes deosebit pentru aceste elemente. Eu rog, pur si simplu, sa atragem atentia si la acest subiect, pentru a incerca de a gasi raspunsul. Din respectul pentru dumneavoastra, eu va rog foarte mult, o ultima intrebare adresata catre raportor.

Microfonul nr. 5

Doamna Angela Leahu:

Deci, n-am sa inventez alte intrebari. Reiterez intrebarea mea. Domnul ministru ne-a pomenit in sedinta comisiei despre unul din primele proiecte pe care dumnealui intentioneaza sa-l implementeze in domeniul artei cinematografice. Va rog sa ne spuneti in citeva cuvinte despre ce proiect este vorba, cit costa, cine il va face si in ce masura este valoare nationala?

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Da, cu placere. Deci, primul proiect in domeniul cinematografiei va fi realizat ca rezultat al vizitei Presedintelui Voronin la studioul “Moldova-Film”. Este vorba de reparatia acestei cladiri, a frontonului, a ceea ce numim noi sediul S.A. “Moldova-Film”. Si a doua, reutilizarea platoului de filmare si a studioului, unde, practic, aparatura care este acolo tine de anii ’70. Aceasta trebuie sa recunoastem. Deci, renovind sediul, infrastructura la “Moldova-Film”, noi vom putea filma si crea real opere de cinematografie in acest studiou.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Multumesc. Rog sa luati loc, domnule ministru.

Domnul Artur Cozma:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mersi. Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, noi am lucrat la Comisia de cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, toate sedintele pe care le-am facut, de la prima si pina acum, au fost absolut pasnice. De fiecare data am pus la vot si de fiecare data am cautat sa gasim limba comuna si consens. Imi pare rau ca am fost invinuit azi de colegii nostri nu stiu de ce. Vreau sa va spun ca, la tema acestui proiect de lege, comisia s-a intrunit de trei ori, inclusiv si in ultima sedinta. Ultima sedinta a fost cu majoritatea absoluta a deputatilor. Lipsea deputatul Dragomir, motivat. De la jumatate de sedinta a plecat doamna Arama, de atita nu cunoaste decizia comisiei. Si a plecat si deputatul Ivanov, tot si-a permis sa plece, adica motivat, intr-un fel. In rest, majoritatea colegilor au votat “pro”, desi trebuie sa recunoastem ca au fost discutii foarte infierbintate anume la doua subiecte. Primul, lichidarea Departamentului de Cinematografiei si al doilea, deci, acel Fond de dezvoltare a turismului.

Eu vreau sa spun, stimati colegi, ca degeaba noi atacam esenta acestor fonduri, deoarece vina principala, de fapt, o poarta Parlamentul. Nu este vorba numai de acest Fond de sustinere a turismului. Este vorba ca noi si in alte domenii avem fonduri prin care se fixeaza niste taxe si niste impozite adaugatoare, si cu aceasta trebuie sa fim de acord toti.

Daca vrem sa schimbam cardinal problema respectiva, trebuie, probabil, ca de acum in toamna, cind o sa discutam noua lege a bugetului, sa venim cu niste propuneri cardinale si sa nu facem spectacol de prost gust in aceasta sala. Fiindca nu este vorba ca ministerul respectiv, Ministerul Culturii, a venit cu niste cerinte exagerate. Dumnealor, de fapt, s-au folosit de acele prerogative care le-au folosit si folosesc si alte fonduri.

Referitor la Departamentul Cinematografiei. Desigur, trebuie sa recunoastem ca argumentele aduse de minister sint foarte plapinde, dar, din alt punct de vedere, ca reprezentant al puterii executive, domnul ministru al culturii are dreptul la viziunea sa. Si Parlamentul are dreptul si este obligat sa ia o oarecare atitudine.

In cadrul comisiei, noi am cerut in cele din urma domnului ministru sa ne prezinte strategia de dezvoltare a cinematografiei in Republica Moldova. Ca sa nu imblam noi, la fiecare doi, trei ani, patru ani, facind modificari cardinale, necunoscind foarte clar care este strategia in acest domeniu. In rest, proiectul merita sa fie sprijinit, deoarece este un proiect de ajustare, inclusiv, dupa ce noi am facut modificarile la denumirea acestor domenii. Si cred ca aceasta lege trebuie adoptata si comisia considera ca trebuie adoptata in doua lecturi. Poftim, sint gata sa raspund la intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie. Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei, masura data de lichidare sau transformare a Departamentului Cinematografiei necesita niste proceduri concrete. Eu am o intrebare. Care este valoarea patrimoniului Departamentului Cinematografiei? Ce fel de imobil a avut departamentul si care va fi soarta lui de mai departe? Ca aceasta este o problema, in cazul cind se lichideaza sau se transforma asa un departament.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Am inteles. In cadrul comisiei, aceasta problema a fost discutata foarte clar. Deci, ce reprezinta la ziua de azi si ce a reprezentat pina nu demult Departamentul Cinematografiei? Este un organ caruia noi insine, prin lege, i-am dat niste imputerniciri. De obicei, politica statului in domeniu este de competenta ministerului, in baza Constitutiei si a Legii despre Guvern. Si in cazul de fata, deci, s-a revenit la formula traditionala constitutionala.

Acea varianta care noi am votat-o atunci, in 2001, nu se poate de spus ca este anticonstitutionala. Dar totusi, ea poate fi interpretata ca una destul de contradictorie. Dumneavoastra m-ati intrebat la tema patrimoniului. Patrimoniul respectiv este proprietatea statului si, de fapt, este proprietatea acestor societati pe actiuni. Fiindca insasi “Moldova-Film”, ce prezinta la ziua de azi? Deci, este o societate pe actiuni. Ce face ministerul? Ministerul insista ca acest departament ca structura birocratica sa fie redus si aceste imputerniciri sa fie date la patru persoane. Are dreptul? Are dreptul.

Deci, aceasta ii una din prerogative. Noi insine, prin Legea Guvernului si prin modificarile care le-am promovat cu dumneavoastra prin votul Parlamentului, am facut acest lucru. Nu este opozitie. Adica opinia noastra, daca ea este obiectiva, trebuie sa fie foarte concludenta, trebuie sa fie cu niste argumente. In cazul de fata, noi incercam sa invinuim ministerul de niste lucruri care nu s-au intimplat inca. Cind se va demonstra ca aceasta noua structura, aceasta noua forma de organizare si de activitate nu este eficienta, atunci sa incercam sa invinuim ministerul.

Nu pot sa va raspund, dar aceasta este valoarea Societatii pe Actiuni “Moldova-Film”, care este o societate suta la suta proprietate de stat. Si atita timp cit ea are imobil, are proprietate, ea trebuie sa raspunda in baza Legii despre societatile pe actiuni.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte de comisie, dispun de informatie ca, totusi, departamentul a fost o persoana juridica de sine statatoare pe linga Ministerul Culturii, care dispunea de imobil si patrimoniu destul de valoros. De ce comisia n-a examinat compartimentul dat? Ii cunoscut faptul. Desigur ca aceasta tot este proprietatea statului. Dar in cazul cind se reorganizeaza sau se lichideaza o structura statala, e normal ca sa fie examinat si compartimentul dat, nu?

Domnul Victor Stepaniuc:

Toata proprietatea respectiva, care este la “Moldova-Film”, e a Societatii pe Actiuni “Moldova-Film”, care a fost publica, a acestui departament, ea trece in Ministerul Culturii si gata. Mie mi se pare ca nu exista, de fapt, intrebarea.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, comisia n-a examinat compartimentul dat.

Domnul Victor Stepaniuc:

Fara comentarii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte, regret sincer, dar noi totusi n-am supus votului proiectul in cauza. S-a discutat in contradictoriu. Intr-adevar, a durat enorm de mult aceasta discutie. Si tocmai din cauza ca n-a fost prezentata o argumentare temeinica, concludenta, nu s-a ajuns la un vot. Si am asteptat. Asa s-a convenit ca vom fi ulterior edificati asupra acestui proiect de lege prin intermediul prezentarii unei argumentari temeinice, stiintifice, logistice, financiar-economice. Lucrul acesta nu s-a intimplat. De aceea, nici nu s-a votat proiectul de lege respectiv.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Varta, mie imi pare foarte rau. Era prezent domnul ministru, era prezenta si doamna viceministru, si majoritatea comisiei. Deci este procesul-verbal de la data de 27.

Domnul Ion Varta:

Noi sintem oameni vii.

Domnul Victor Stepaniuc:

La care dumneavoastra ati participat activ si impreuna cu domnul Taranu, si cu domnul Onceanu si cu altii. Deci, majoritatea colegilor nostri. Care a fost decizia comisiei? Aduceti-va aminte: sa sprijinim ca ministerul sa pregateasca o strategie nationala a dezvoltarii cinematografiei si sa sustinem proiectul de lege in doua lecturi in Parlament. Cum nu a fost? Ce vorbim noi?

Domnul Ion Varta:

Nu s-a pus la vot. N-a ridicat nimeni mina. Domnule presedinte, imi pare rau.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare catre domnul presedinte al comisiei. Eu sint de acord ca vina, intr-adevar, o poarta Parlamentul, ori o parte a Parlamentului, care intr-adevar voteaza aceste fonduri pe linga toate ministerele si departamentele. De fapt, aceasta este absolut incorect, pentru ca se incalca exercitiul bugetar. Intrebarea mea este urmatoarea. Nu gasiti dumneavoastra de cuviinta ca toate ministerele trebuie sa-si formeze programe, inclusiv ceea ce a vorbit domnul ministru al culturi aici, care, de fapt, sa fie apoi planificate prin exercitiul bugetar? Si aceste ministere sa nu creeze fonduri speciale. Ca, de fapt, crearea acestor fonduri speciale este o lansare pe venitul agentilor economici.

Daca la celelalte ministere, ma refer la Ministerul Ecologiei, Muncii, Sanatatii, care au inspectorate, se voalau, de fapt, aceste venituri, apoi la crearea Fondului pe linga Ministerul Culturii se spune, de fapt, direct, ca din venitul agentilor economici 3% si in felul acesta noi incalcam exercitiul bugetar ca fapt. Deci, cred ca ar fi corect ca aceste fonduri sa fie lichidate si programele bugetare ale ministerelor sa fie finantate din bugetul de stat.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Braga, dumneavoastra ati pornit discutia care trebuie s-o tinem la toamna, cind o sa discutam problema fondurilor. Eu sint absolut de acord, am fost chiar, la o anumita etapa, si initiatorul acestei initiative – sa lichidam toate fondurile speciale. Dar o sa decida Parlamentul si fractiunile noastre. Sint practic de acord cu dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Domnule Stepaniuc, dupa cum sint informata, “Moldova-Film” intra in Programul de privatizare. Si nu intimplator noi am pus intrebarea cu privire la imobil si alta avere care apartine acestui departament. Cum credeti dumneavoastra, in caz daca imobilul sau toata averea va fi repartizata si acolo, si acolo, este o neclaritate din start. Ne provoaca intrebari suplimentare.

Deci, trebuie sa fie foarte clar scris in lege, cine este succesorul de drepturi si avere al departamentului? Daca este Ministerul Culturii, atunci este numai Ministerul Culturii si nu “Moldova-Film” sau alta intreprindere. Aceasta e prima problema, daca dumneavoastra veti lua in considerare la lectura a doua.

Dar vreau in special sa ma refer din nou la aceste 3%. Noi saptamina trecuta am discutat politica fiscala a Guvernului pentru anul 2006 si dupa doua zile venim cu propuneri de a mari taxele. Acesta, de fapt, este un impozit suplimentar pentru agentii economici. Cred eu, daca dumneavoastra ati spus ca fa vi examinat in toamna, inainte de aprobarea bugetului pentru 2006, atunci vom reveni si la taxele respective. Acum nu trebuie incluse, pentru ca 450 de mii nu salveaza tot patrimoniul cultural care are nevoie de renovare, reparatie s.a.m.d. Cu 450 de mii nu poate fi rezolvata aceasta problema. Dar pentru agentii economici din turism, care de-abia incep sa-si dezvolte afacerea, este important, mai ales, ca ei platesc absolut tot. Nimeni nu-i deserveste gratis. Daca ei merg la expozitiile respective, despre care domnul ministru spune ca se organizeaza peste hotare, ei trebuie sa plateasca serviciile respective. Asa ca aceasta este o sursa suplimentara. Inteleg ca si departamentul si ministerul au nevoie de ceva bani suplimentari, dar pentru institutiile de stat acesti bani trebuie sa fie prevazuti in buget. Si fondurile extrabugetare sint o problema care trebuie lichidata in genere.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna deputat.

Eu nu cunosc si noi in comisie nu cunoastem ca aceasta proprietate la “Moldova-Film” se propune spre privatizare. Nu cunoastem. Deci, daca e asa, inseamna ca aceasta nu-i bine. Dar in rest, referitor la succesorul de drepturi, mie mi se pare ca Codul civil spune foarte clar cine este succesorul de drepturi in cazul de fata. Si la fel transmiterea unei proprietati a acestui fost departament de cinematografie eu cred ca este evidenta. Trebuie adoptata o hotarire a Guvernului si nu-i numaidecit de inclus in lege.

La propunerea dumneavoastra referitor la articolul 10, adica la acest fond special, mie mi se pare ca noi am complica situatia, in aceasta jumatate de an cit a ramas. Eu propun sa acceptam propunerea care a aparut si la comisie si pe care au expus-o azi unii din deputati, inclusiv domnul Braga, ca la tema fondurilor speciale sa revenim la toamna. Fiindca nu este vorba numai de acest fond special. Noi si in alte domenii avem acelasi lucru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei, 4 unitati din cele 18 constituie 22% sau o reducere cu 78 %. Patru unitati din cele 14, daca ne dezicem de lucratorii tehnici, constituie 35% sau o reducere cu 65%. Avind in vedere experienta dumneavoastra, de multi ani sinteti implicat in problemele umanitare, considerati dumneavoastra ca este o reducere rationala a statelor de personal la Departamentul Cinematografiei?

Intrebarea mea am formulat-o in temeiul informatiei prezentate de domnul ministru. Deci, eu sint pentru reduceri, dar pentru reduceri rationale. Dar atunci cind din 14 unitati ramin 4 unitati, eu sint absolut convins ca cinematografie calitativa noi nu putem avea. Fiindca si specialistii trebuie sa aiba diferenta de pozitie, trebuie sa existe concurenta de idei, daca e sa avem film national, film patriotic, film calitativ.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Intrebarea este clara.

Domnul Victor Stepaniuc:

Mie imi vine foarte complicat sa raspund la intrebarea asta, dar incercati sa va raspundeti singur la intrebarea dumneavoastra. E cunoscut faptul ca domenii de activitate ale vietii sociale sint peste 10 mii. Dar noi am creat numai atitea ministere cite am creat. Unele le-am lichidat, unele departamente le-am lichidat, altele au aparut. In cazul de fata, repet inca o data, domeniile acestea importante: “cinematografia”, “turismul” s.a.m.d., deci, guvernarea si le-a fixat de acuma prin legea despre Guvern. Aceea care noi am votat-o atunci cu dumneavoastra. Atunci era normal sa incercam sa convingem, de exemplu, ca Ministerul Agriculturii nu trebuieste, ca Ministerul, eu stiu, al Industriei nu trebuieste, ca Ministerul Energeticii nu trebuieste. Lucrurile sint depasite.

Dumneavoastra aveti alte viziuni, ele trebuie expuse intr-o initiativa legislativa. Deci, guvernarea, inclusiv ministrul respectiv, a propus solutia data. Noi trebuie sa incercam prin argumente si dumneavoastra incercati sa faceti lucrul acesta, sa spuneti ca au ramas numai 22%, dar si parerea dumneavoastra este destul de subiectiva. Fiindca, nu cred eu ca o persoana care o sa raspunda de filmele artistice este capabila de a analiza toate filmele care apar in Republica Moldova.

La minister trebuie sa fie un fel de consiliu artistic ca sa nu apara lucruri care, de fapt, au aparut si la comisie. Colegii nostri cunosc acest lucru, atunci cind se spune: uite, acel departament, in curs de 4 ani de zile, a facut atita sau a facut atita, sau n-a facut nimic.

Eu vreau sa va spun ca, la momentul respectiv, acest departament, creat prin legea Parlamentului, sprijinit atunci, a fost creat si a facut partea lui pozitiva de activitate. Dar sa recunoastem ca noi foarte putin am finantat acest domeniu. Eu vreau sa va aduc aminte ca, in anul 2000, pentru acest departament, pentru o intreaga ramura, se poate de spus, a cinematografiei s-au dat numai 127 mii de lei. In 2001, noi am dat 250 mii de lei, anul trecut am dat aproximativ un milion.

Prin aceasta formula, care ne-o propune ministerul, acestei Societati pe Actiuni “Moldova-Film”, in primul rind, s-ar cere sa-i fie reutilat aparatajul, sa fie create conditii elementare materiale pentru activitate. Mie mi se pare ca nu este important ca birocrati o sa fie 7 sau 8, 12 sau 17, dar e important ca aceasta societate, ca cea mai masiva si care reprezinta, de fapt, cinematografia moldoveneasca, impreuna cu ministerul, impreuna cu aceasta Asociatie a cineastilor din Moldova sa se apuce de lucru si sa creeze filme bune. Fiindca, in cele din urma, societatea aceasta asteapta, nu asteapta ca acolo sa fie 7 sau 3 birocrati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei, eu am doua intrebari. Prima se refera la modificarea ce se opereaza la articolul 9 alineatul (2) din Legea cu privire la cinematografie, care spune: “Proprietatea de stat in domeniul cinematografiei se compune din patrimoniul persoanelor juridice din domeniul cinematografiei subordonate ministerului”. Care sint persoanele juridice? Sa le enumerati.

Si a doua intrebare. La punctul 4 din legea propusa, anexa se exclude la aceeasi lege. Eu va rog sa amintiti Parlamentului, ce presupune anexa la Legea cu privire la cinematografie? Si care sint argumentele ca ea se exclude din legea respectiva?

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Anexa include acel patrimoniu care era pina nu demult in gestionarea acestui departament de cinematografie. Si, desigur, ea se lichideaza, deoarece patrimoniul devine proprietate a ministerului. Doar in alte legi noi nu fixam in anexe care este proprietatea ministerului? Lucrul acesta trebuie sa-l faca Guvernul printr-o hotarire a sa.

In rest, domnule deputat, as cere ajutor: care sint acesti agenti economici? Nu a fost discutie la teama asta in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Artur Cozma:

Deci, este vorba de Societatea pe Actiuni “Moldova-Film”, Societatea pe Actiuni “Moldcinema”, Societatea pe Actiuni “Autoservice” pe linga “Moldcinema” si trei cinematografe: “Andries”, “Gaudeamus” si “Chisinau”. Deci, toate sint societati pe actiuni.

Domnul Victor Stepaniuc:

Cu proprietatea statului.

Domnul Artur Cozma:

100%.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Trebuie de pus la vot.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi propunem, domnule Presedinte, in doua lecturi. Pentru lectura a doua este o mica redactie.

Domnul Marian Lupu:

Pentru a doua lectura, domnule presedinte al comisiei, da. Deci, inainte de a purcede la procedura de vot pentru adoptarea in prima lectura a acestui proiect, au fost facute solicitari pentru luari de cuvint. Domnul Taranu, va rog, la tribuna centrala. Apoi va urma domnul Varta.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi.

Domnule Presedinte, va multumesc mult pentru posibilitatea pe care mi-ati oferit-o sa vorbesc de la tribuna centrala.

Deci, stimati colegi, noi discutam un proiect de lege destul de controversat. In comisie acest proiect a trezit mai multa discutie, de fapt, doua probleme au fost dezbatute in contradictoriu. Prima se refera la aceste nenorocite 3% si la Departamentul Cinematografiei.

Noi, membrii comisiei, care, de fapt, ne-am pronuntat impotriva acestor prevederi ale proiectului, am adus urmatoarele argumente. Nu conteaza faptul ca vor fi afectati cu 3% agentii economici, cu toate ca si acesta, pina la urma, este, de fapt, un argument impotriva acestui proiect sau acestor prevederi, dar conteaza enorm de mult ca este incalcat principiul.

Atita timp cit in aceasta tara legea se aplica uniform pentru toti, aceasta ar insemna ca cea mai mare realizare a noastra, a deputatilor, este capacitatea de a face ca legea sa fie egala pentru toti si sa fie aplicata uniform. De la acel moment, cum apar exceptii, incepe tavalugul exceptiilor, incepe o reactie in lant. Si atunci cind sint rasturnate principiile, nu mai ramine nimic stabil si solid.

Din acest punct de vedere i-am vorbit domnului ministru in cadrul dezbaterilor: nu afectati principiile, este un lucru foarte periculos pentru tot procesul legislativ din tara noastra. Daca sintem capabili sa pastram aceasta stabilitate, trebuie sa facem tot posibilul, chiar cu unele, sa zicem asa, abateri de la principiul rationalitatii, dar sa pastram principiile.

Al doilea lucru despre care vreau sa va spun. Iata in aceasta sala se afla aceasta doamna simpatica, doamna Lapicus, care ar putea sa fie chiar o Jana D’arc a Moldovei, avind in vedere ca turismul poate sa fie acea sursa care o sa scoata tara noastra din acel grav impas in care noi astazi toti ne gasim din punct de vedere social-economic. Turismul este foarte important. Pacat ca ministerul nostru incepe remanierile in aceasta zona, extrem de importanta pentru societatea noastra, pasind cu stingul, da? Asta este problema.

Noi l-am rugat pe domnul ministru si, apropo, el n-a raspuns la intrebarea mea si atunci eu sint nevoit sa abordez si acest punct de vedere in luarea mea de cuvint. Trebuie sa existe un concept. Daca exista conceptul, chiar daca acest concept nu este desavirsit, dar este o logica in reforma, aceasta logica este logica conceptului. Noi incepem reforma in aceasta zona fara a avea concept.

Nu in zadar l-am intrebat pe domnul ministru de cit timp are nevoie ca sa ne prezinte acest concept de remaniere in zona cinematografiei moldovenesti. Nu mi-a raspuns. Eu sper ca nu are nevoie chiar de atit de mult timp, de jumatate de an, poate, un an, cu atragerea, cu implicarea tuturor factorilor de decizie in acest proces. Si atunci, domnul ministru vine in Parlament si ne spune: domnilor deputati, uitati-va, departamentul acesta nu este bun. Iata acesti patru oameni din directia aceasta vor face un lucru stralucit. Fiindca, iata, in conformitate cu conceptia, se va face aia, aia, aia. Ce face azi domnul ministru? El ne spune: acesti functionari vor face mai bine decit acesti functionari. Hai sa fim seriosi, stimati colegi. Birocratia dintotdeauna a fost vanitoasa, hrapareata si incompetenta. N-am spus-o eu, Anatol Taranu, a spus-o Max Deber. Si atunci, de ce noi trebuie sa-l credem pe domnul ministru, ca 4 functionari vor fi mai buni, mai eficienti decit sint 14? Care este acel argument care ne-ar face sa credem ca domnul ministru va face mai bine? Nu, domnule ministru, veniti cu un concept si atunci lucrurile se asaza absolut normal.

Acuma vreau sa mai aduc aminte despre domnul Presedinte, Vladimir Voronin. Domnului Presedinte ii place sa spuna, chiar ieri l-am ascultat, i-am ascultat interviul si a spus: „Daca ar fi voia mea, eu as face ca reformele liberale in aceasta tara sa fie si mai liberale”. Nu am ce-i obiecta domnului Presedinte. Mai mult decit atit, sint gata sa votez cu ambele miini pentru aceasta procedura. Este bine cind Presedintele tarii este un liberal, dar ce facem noi? Ceea ce facem noi, de fapt, este o incercare de a torpila reforma liberala. Si atunci eu vreau sa va propun, domnilor deputati, haideti sa votam acest proiect de lege, asa cum l-a propus domnul Stepaniuc, exceptind aceste doua puncte cu care avem probleme: 3% si Departamentul Cinematografiei.

Daca este nevoie ca reforma sa continue, incluzind si aceste puncte, la toamna domnul ministru ne prezinta toate argumentele si noi introducem schimbarile respective in legea pe care astazi o votam. Fiindca, stimati colegi, aici iarasi vreau sa fac trimitere la persoana domnului Presedinte Voronin. Vladimir Voronin dintotdeauna a spus: “In aceasta tara s-a facut prihvatizare”. Domnilor deputati, nu vi se pare dumneavoastra ca in acest domeniu, care se numeste “cinematografie”, in maniera aceasta de reforma miroase, chiar pute a prihvatizare? Nu vi se pare? Si o sa va spun de ce. Fiindca sint acele patru sau trei cinematografe. E o bucatica grasa. Eu sint ferm convins, cum numai vom vota chestia aceasta astazi, peste o jumatate de an o sa ne trezim cu cladirea aceea foarte si foarte atractiva de pe strada Eminescu in proprietate privata, cu cinematografele in proprietate privata si cu alte chestii de patrimoniu in proprietate privata.

Vreau sa va spun ca iata aici intru in contradictie cu esenta mea liberala. Fiindca liberalismul prevede privatizare, iar dumneavoastra, daca o sa votati aceasta lege, o sa faceti prihvatizare.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule Taranu.

Poftim, la tribuna centrala, domnul Varta.

Domnul Ion Varta:

Mult stimata doamna presedinte,

Stimati colegi,

Discutam un proiect de lege controversat. Din pacate, ceea ce s-a intimplat in sedinta comisiei noastre se repeta la o scara mai mare in cadrul sedintei in plen.

Am incercat atunci cu argumente sa-i determinam pe autorii proiectului sa revina cu o justificare concludenta, cu argumente de ordin: financiar, economic, juridic, stiintific. Lucrul acesta nu s-a intimplat. Si, din pacate, astazi, ati fost si dumneavoastra cu totii martori oculari, am ascultat o pledoarie lejera, fara a argumenta, fara a demonstra.

Tocmai era cazul, dupa acele discutii in controversa si de lunga durata in cadrul celor trei sedinte ale comisiei, ca domnul ministru sa vina si sa ne argumenteze aici temeinic si sa demonstreze intregii lumi ca ceea ce urmeaza sa se intimple este pe deplin justificat, verificat si sa se stie foarte bine care vor fi rezultatele. Din pacate, acest lucru n-a rasunat in discutiile pe care le-a purtat domnia sa cu noi, cu membrii legislativului.

Dar era normal, era firesc sa auzim, totusi, o argumentare serioasa cu privire la intretinerea Registrului cinematografic, care mai intra in subordinea Departamentului Cinematografiei. Sa ascultam niste argumente cu privire la finantarea de stat a producerii si distribuirii filmului national, sa ascultam niste argumente fondate cu privire la sustinerea financiara a proiectelor de constructie si modernizare a cinematografelor din reteaua departamentului, cele citeva care au fost nominalizate. Lucrul acesta, din pacate, nu a rasunat.

Era normal sa fim convinsi, cu argumente concludente, ca ceea ce urmeaza sa se intimple va contribui la protejarea, dezvoltarea si folosirea rationala a patrimoniului national in domeniul cinematografiei. Lucrurile acestea, din pacate, ramin in suspensie. Si mi-e teama ca pina la urma, votind un asemenea proiect de lege, ne vom pomeni peste ceva timp cu mari regrete.

Colega mea, doamna Leahu, s-a referit la o scrisoare a Guvernului, o sa incerc sa-i dau citire. Scrisoare nr.06149 din 29 iunie 2005, in care este reflectata pozitia Guvernului vizavi de acest proiect de lege. Si prin respectiva scrisoare se infirma oportunitatea adoptarii unui asemenea proiect de lege. Se demonstreaza ca lipseste cu desavirsire o fundamentare necesara economico-financiara a proiectului cu privire la lichidarea acestui departament. Prin urmare, trebuia sa fie luata in calcul aceasta opinie, atitudinea Guvernului. Nu stiu de ce acest lucru s-a demarat. Si in mod evident s-a vazut, nu s-a raspuns la intrebarea care a fost adresata frontal.

Reiesind din toate aceste discutii ale noastre, raminem cu un gust amar si cu regretul ca se pledeaza consecvent pentru un proiect de lege care, pina la urma, poate sa ne aduca numai grave deziluzii. Fiindca, sustin intru totul punctul de vedere al colegului meu, domnul Taranu, peste ceva timp o sa ne convingem cu totii ca din acest patrimoniu, care este unul de stat si care a fost gestionat, sa fim sinceri totusi, in conditii dezastruoase pe care le-a mostenit conducerea actuala a departamentului, s-au facut niste lucruri bune, niste remanieri si pina la urma s-a pastrat acest patrimoniu. El continua sa fie gestionat asa, in limita subventionarii de care se bucura acest departament din partea statului.

Acum urmeaza sa asistam cu totii la o eventuala privatizare, instrainare a acestor bunuri, acestor imobile si lucrurile vor fi cu totul si cu totul regretabile. Ar fi normal ca in aceasta sedinta a Parlamentului sa se voteze, asa cum a spus-o si domnul Taranu, diferentiat. Problema Departamentului Cinematografiei este una extrem de delicata si eu sint de acord, trebuie sa suspendam aceasta discutie pentru sesiunea de toamna. Sa vina domnul ministru cu argumente convingatoare, sa ne convinga pe toti ca are o strategie clara, are un concept clar, care pina la urma urmeaza sa contribuie la imbunatatirea lucrurilor in aceasta sfera importanta. Asa ar trebui sa fie, asa ar fi normal. Eu sint sigur ca o buna parte din colegii nostri vor sustine o asemenea opinie, un asemenea punct de vedere. Numai asa trebuie sa procedeze niste legislatori care au o responsabilitate.

Din pacate, lucrurile pe ultima suta de metri sint triste. Ne-am convins cu totii ca tocmai in zilele trecute a fost pusa la cale o noua decizie, care iarasi nu este coordonata cu legislativul. Ma refer la decizia de Guvern cu privire la restructurarea unor institutii academice din cadrul Academiei de Stiinte si extraacademice, care sint de asemenea axate pe problema cercetarii prin comasare, prin disponibilizari. Se aplica o lovitura grava stiintei Republicii Moldova. Si aceasta decizie de o importanta majora pentru interesele nationale se ia de catre niste factori din executivul Republicii Moldova fara ca noi, legislatorii, sa fim pusi la curent cu asemenea decizii importante.

Iata ca, si in cadrul acestei sedinte, ne-am convins ca si in problema care tine de cinematografia nationala se incearca sa se ia o decizie pripita, care pina la urma va avea numai consecinte dezastruoase.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint? Domnule Diacov, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu voi incerca, intr-adevar, foarte scurt, sa spun citeva cuvinte referitor la acest proiect. Mie personal imi pare foarte rau ca o problema foarte serioasa o discutam in ultima zi, din pacate. Si este o tema la care noi trebuie sa meditam, sa avem timp ca sa discutam pe larg aceste chestiuni, fiindca este o problema foarte serioasa. Noi ne-am deprins in anii tineretilor noastre ca sportul, turismul, tineretul erau intotdeauna asa cam la ultimul capitolul si continuam, din pacate, in acelasi stil sa abordam aceasta problematica si astazi.

Este pacat ca noi traim intr-o tara saraca. Si in tarile sarace, intotdeauna, cind se vorbeste de cultura si turism, se vorbeste cam fugitiv. Si intr-o tara unde se considera ca 3 cinematografe si o cladire este o mare bogatie sau un mare patrimoniu. Si noi esuam, de fapt, pe alta tema. Sigur ca, in conditiile Republicii Moldova, noi intelegem foarte clar ca turismul trebuie sa devina o ramura importanta a economiei nationale.

Nici o tara in lume n-a devenit bogata si prospera cu agricultura. Noi avem o agricultura cu multe probleme. Noi avem o industrie la pamint. Noi nu avem un sistem bancar foarte dezvoltat. Noi avem foarte putine ramuri care, in perspectiva, strategic, ar putea sa aduca venituri. Si, din pacate, problema turismului tot, iata, asa o discutam.

Eu cred ca oamenii care pricep si inteleg foarte bine ce se intimpla sau ce se discuta, sau ce se propune, inteleg ca propunerile care sint formulate nu ofera nici o perspectiva clara pentru turism. Este absolut clar lucrul acesta.

Tara care doreste sa stimuleze dezvoltarea turismului creeaza conditii favorabile pentru agentii economici care doresc sa lucreze in acest domeniu. Pentru investitie, poftim, investesti 10 milioane, noi te scutim de taxe. Angajezi 1000 de oameni in domeniul acesta, noi te scutim de cutare si iti cream conditii ca tu sa lucrezi, sa investesti.

Noi avem 200 de agenti de turism. Din pacate, nu cunosc pe nimeni din domeniul acesta, in afara poate de domnul Juraven care lucreaza mai demult. Dar, eu sint absolut convins ca noi nu avem nici o firma prospera sau foarte prospera, sau o firma care sa investeasca foarte mult in acest domeniu. Statul nu creeaza conditii si, inclusiv, prin acest proiect de lege, ca turismul sa se dezvolte masiv in Republica Moldova.

Domnul ministru a spus aici de acele 3%, care, de fapt, creeaza un precedent in Republica Moldova. Ce inseamna, miine-poimiine o sa vina Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamintului, Ministerul Industriei, da ce, ei nu au dreptul sa stabileasca inca cite 3%? Fiindca si celelalte sectoare tot sint importante. Si in felul acesta noi cream conditii pentru ca agentii economici din domeniul respectiv sa prospere? Sigur ca asta este o poveste. 240 de mii care se aduna, nu salveaza, nu creeaza indeobste conditii pentru a activa. Dar, noi stim foarte bine ca agentii acestia, 240, sint mulsi, ma iertati de expresie, de foarte multe structuri ale statului, de toate controalele, de tot felul de comisii s.a.m.d. Si noi le mai punem inca 3%, de fapt, inca un impozit.

De ce trebuie sa facem lucrul acesta? Daca vorbim strategic ca noi dorim, dar sint convins ca toti 100 de deputati doresc sa investeasca, apoi, oameni buni, hai sa ne gindim ce sa propunem noi ca, intr-adevar, turismul in Moldova sa se dezvolte? Ii foarte usor de votat, ne-am spalat pe miini si ne facem ca turismul la noi o sa fie sprijinit de stat si Parlamentul are aportul sau. Nu e chiar asa.

De aceea, eu as propune, si noi am discutat la fractiunea Partidului Democrat aceasta chestiune, sa votam in prima lectura, dar cu conditia ca litera b) sa fie exclusa din articolul 10.

Referitor la cinematografie. Tot o discutie absolut de tip sovietic, intelegeti. Cind era Ministerul Goschino si el conducea cu cinematografia, si la noi era cinematografie. Eu nu cred ca Sylvester Stallone sau Sharon Stone, sau Shvartzneger s.a.m.d. au fost condusi de un Goschino sau de un departament, sau Hollywood-ul are de asupra sa un departament care este foarte bine condus de ministerul nu stiu care.

Sigur ca, stimati prieteni, daca ii vorba de a crea o sansa pentru reinvierea cinematografiei moldovenesti, noi trebuie sa vorbim de altceva. Punctul meu de vedere este ca noi, indeobste, trebuie sa lichidam departamentul acesta, el nu trebuie sa existe nici la minister, poate o persoana care, din punct de vedere al statului, sa mentina aceste legaturi.

Noi trebuie sa dezvoltam cinematografia moldoveneasca prin alocarea unor sume serioase cineastilor din Republica Moldova, prin concurenta, prin concurs, prin anuntarea de concursuri. Statul comanda un film. Noi dorim sa avem un film. Si, poftim, anuntam concurs, cineastii participa la acest concurs, fac scenarii s.a.m.d., si statul investeste suma respectiva. De a cui nevoie sa mentinem niste cinovnici?

Pentru cinematografie, ma iertati de expresie, importanti sint nu birocratii, ci regizorii, actorii, acei care produc. Noi trebuie sa introducem sistemul de productie. Ia uitati-va cum traiesc artistii la noi, oameni buni. 1000 de lei pe luna, umbla pe la nunti, pe la cumatrii, ca sa se intretina.

Noi nu avem un sistem de management in cultura, in general. Din cauza asta, oamenii nostri se duc si cauta manageri in Romania, in Rusia, in alte parti. Noi nu avem institutionalizate aceste servicii, aceste structuri. Ia uitati-va, Palatul National, fostul Palat Octombrie, cum ii spune, cite concerte se dau? Dar intrati acolo in sala, cu o podea jerpelita. Si credeti ca birocratii o sa rezolve aceste probleme?

De aceea, eu propun si propun si fractiunii majoritare, fiindca, in conditiile de astazi, noi trebuie sa incercam sa-i convingem pe colegi. Poftim, sint lucrurile absolut necesare aici, modificari in lege, care trebuie efectuate. Poate acest fond sa existe, dar fara contributiile acelor care trebuie sa dezvolte sectorul dat. Si, poftim, hai sa incercam sa revenim la problema dezvoltarii turismului. Dar sa nu ne facem ca am sprijinit deja.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

alte luari de cuvint? Domnule Pasecinic, va rog.

Domnul Arcadi Pasecinic:

Уважаемый Председатель, уважаемые коллеги, я коротко буду выступать. Очень рад, что у некоторых наших коллег наконец проснулось какое-то чувство, они почувствовали запах «прихватизации». Но не слишком ли поздно, домнул Цэрану, пришло это чувство обоняния, когда 80 с лишним процентов уже приватизировано?! Нет, я говорю о том, что это чувство должно было проснуться значительно раньше, когда в прошлых Парламентах Вы были, когда звучал сигнал тревоги бесполезно, как глас вопиющего в пустыне, тогда отчего-то этого чувства не было. А сейчас появилось оно. Наверное, просто сегодня не все дело в каких-то политических авантюрных моментах.

Домнул Цэрану, я уже Вам говорил, мы говорили с Вами на комиссии: до тех пор, пока приватизация, прочие экономические категории будут использоваться в политических целях, до тех пор будет ненормально. Приватизация – это экономическая категория прежде всего, а потом политическая.

Я хочу сказать теперь по поводу очень больших страстей в отношении департамента кинематографии. заметьте, у нас, – и я об этом говорил тоже на комиссии, – заметьте, и сейчас, и у нас на трех заседаниях комиссии ни разу не был назван ни один объект продукции молдавского кино периода с 2001 года, когда был образован этот департамент. Может, мне кто-то напомнит, я не знаю? Но ведь дело не в фильме «Жанна» и восьми, по-моему, хроникально документальных фильмах.

И это не случайно. Продукция говорит о том, что очень плохой менеджмент, правильно здесь говорил домнул Дьяков, плохой менеджмент – и в культуре недостаточно высокий менеджмент, и в кино у нас плохой менеджмент. У нас брэнд не департамент кинематографии, у нас брэнд «Молдова-филм». И «Молдова-филм» прежде всего должен быть возрожден. И если «Молдова-филм» управлял в силу своих обязанностей каким-то образом, потому что пространство кинематографии обязательно входит в культурное пространство. Значит, это прерогатива, сфера интересов и сфера забот Министерства культуры, департамента «Молдова-филм».

Идет просто переход на двухзвенную систему управления. И объективно, что возникает сопротивление. есть такое понятие «сопротивляемость материала», в данном случае сопротивляемость чиновничьего «материала». Это объективно, это надо понимать, это надо пережить и это надо переждать.

В конце концов, мы обсуждали это на комиссии, мы обсуждали это на фракции. Речь идет о главном, о том, чтобы люди, которые каким-то образом управляют кинематографией, – а процесс обязательно должен быть управляем, – должны думать и тоже должны иметь эту концепцию. Никакой концепции у них нет. Что, у нас появилась, может быть, какая-то система конкуренции на этом рынке? У нас что, появился институт продюсеров, на чем живет все мировое кино? У нас он совершенно не появился.

Значит, надо поставить все-таки чиновников, которые обязательно присутствуют при любом процессе, даже самом творческом, надо поставить этих чиновников в такие условия, чтобы их будущее и их настоящее зависели не от того, сколько и какие помещения сданы в офисе в аренду (а до сих пор так происходит), а от уровня и качества молдавского кино, которое, несомненно, уже было на пороге краха.

Поэтому мне кажется, – и мы решили так на нашей фракции, – что мы поддержим этот законопроект. И законопроект по туризму, предлагаем его принять в двух чтениях. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, replica dupa vot. Sintem la o ora si 40 de minute de la inceputul discutiei la acest subiect. Vreau sa va atrag atentia, stimati colegi, nici Legea rectificarii bugetului, nici cea care a dus la rectificarea Bugetului asigurarilor sociale de stat, nici multe alte legi extraimportante nu au beneficiat de spatiul de o ora si 40 de minute de discutii. E doar o remarca pentru atentia dumneavoastra.

Stimati colegi, supun votului pentru prima lectura proiectul de lege nr.2069. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi “pentru”. Proiectul de lege este adoptat in prima lectura. Pentru lectura a doua, domnule presedinte al comisiei, va invit la tribuna.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, deci Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a insistat ca, la articolul 10 alineatul (3), in locul cuvintelor “director al fondului este viceministrul culturii si turismului care patroneaza ramura respectiva” sa fie fixat “responsabil pentru fond” sau “gestionarul fondului”. Deci, noi la comisie am discutat in contradictoriu aceasta chestiune si abia azi dimineata juristii au dat formula decisiva. Noi consideram ca trebuie lasata numai prima propozitie “gestionarea fondului se efectueaza de catre Ministerul Culturii si Turismului”. Punct. Si mai departe. Deoarece acest fond nu este o persoana juridica. Acest fond este doar un cont special si el se gestioneaza de ministru si se poate de facut printr-o directiva a ministrului aceasta chestiune. Aceasta e modificarea despre care vorbeam.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, este acceptata de comisie? A cui, sau a comisiei a fost?

Domnul Victor Stepaniuc:

Este o propunere care a aparut dimineata, nu a fost discutata la comisie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

intr-adevar, aceasta a fost propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si noi socotim ca aceasta redactie, aceasta propunere este acceptata.

Domnul Marian Lupu:

Comisia de profil accepta?

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Este necesar sa supun votului?

Domnul Victor Stepaniuc:

Trebuie de supus votului aparte, deoarece nu a fost discutata la comisie decisiv.

Domnul Marian Lupu:

Insistati. Bine. Stimati colegi, la articolul 10 alineat (3), supun votului aceasta propunere acceptata de comisie si evocata de catre presedintele comisiei de profil, domnul Stepaniuc. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

53 de voturi. Propunerea este acceptata.

Microfonul nr.3, aveti in continuare propuneri?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi in avizul comisiei am propus punctul b) din alineatul (4) sa fie exclus.

Domnul Marian Lupu:

Deci, 10 (4), b)?

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce se refera la acele 3%, despre care foarte mult s-a vorbit.

Domnul Victor Stepaniuc:

Comisia in sedinta a sprijinit varianta Guvernului, ca sa fie lasate aceste 3%. Eu vreau sa va amintesc, ca noi si in alte legi, in alte fonduri speciale, avem 0,5%, 2%, 5% s.a.m.d. Deci in cazul de fata, mai mult ca atit, sint de acord cu acei deputati care au spus ca, de fapt, aceste prevederi nu solutioneaza cardinal chestiunea. Acum se capata in jur de 270, imi pare ca 280 de mii de lei, se vor capata aproximativ 700 de mii. Deci nu este un procent prea mare pentru agentii economici care lucreaza. Desi, sa recunoastem, cum am spus, este un impozit adaugator.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, comisia insista asupra votului?

Domnul Vladimir Turcan:

Sa fie pus la vot, da.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, supun votului din nou propunerea de a exclude din articolul 10 alineatul (4) litera b).

Domnul Dumitru Diacov:

Sustinem si noi aceasta propunere. De fapt, noi am spus si de la tribuna.

Domnul Marian Lupu:

Este fixat.

Domnul Dumitru Diacov:

Noi rugam ca alineatul b) sa fie retras din ordine si sa nu mai cream precedente de impozitare a agentilor economici.

Domnul Marian Lupu:

Fixat in stenograma. Supun votului aceasta propunere.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele, de fiecare data, fara a repeta.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 33.,

Sectorul nr. 3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi „pentru”. Propunerea e acceptata.

In continuare?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in continuare, punctul 5 litera c). Comisia propune sa fie nominalizat ca este vorba de “patrimoniul public”, pentru care vor fi utilizate aceste surse, care vor fi acumulate in fond.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, eu cred ca trebuie de lasat. Comisia a decis sa lase varianta care a propus-o Guvernul. Nu se poate de spus ca aceste surse, foarte mici, de fiecare data o sa fie folosite numai pentru patrimoniul public.

Noi avem citeva complexe in republica, acolo sint o multime de agenti economici care abia au inceput sa lucreze si noi, ar fi normal, cum s-a subliniat si astazi, ca sa-i scutim de anumite taxe, sa-i ajutam si, de multe ori, eu cred ca banii din acest fond s-ar putea, anume la etapa actuala, sa fie folositi nu numai in patrimoniul public, dar si in patrimoniul privat. Desigur, este o chestiune specifica, dar cred ca ministerul ne-a adus mai multe argumente in acest aspect.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3. Comisia insista?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi propunem sa fie pus la vot.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere, pentru amendarea articolului 10, (5), c), pentru a introduce dupa cuvintul “patrimoniul” cuvintul “public”.

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0. Eu cer scuze, sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 9.

Domnul Marian Lupu:

Deci, 10 voturi. Propunerea e respinsa.

In continuare.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, si la articolul 25, comisia a propus sa fie excluse cuvintele “organizate de Centrul National de Perfectionare”. Deoarece, dupa parerea comisiei, aceasta prevedere ar crea conditii neegale pentru toti cei care se ocupa cu perfectionarea cadrelor in baza licentelor elaborate de insusi Departamentul Turismului.

Domnul Marian Lupu:

Ca sa nu mai revin cu o intrebare, in caz daca comisia de profil nu accepta, insistati in egala masura supunerea votului?

Domnul Vladimir Turcan:

Nu stiu, care-i pozitia comisiei?

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu s-a acceptat propunerea dumneavoastra.

Domnul Vladimir Turcan:

Argumente?

Domnul Victor Stepaniuc:

Argumentul este ca acest centru exista si de fapt in mai multe tari se creeaza asemenea asociatii, asemenea centre, unde se promoveaza clar politica statului in domeniul respectiv, modificarile care sint, se face o perfectionare clara a cadrelor. Asemenea lucruri la noi sint in invatamint. De fapt, este un singur institut care se ocupa cu reciclarea si perfectionarea cadrelor.

Statul, nu este vorba de monopol, statul isi duce politica consecvent in domeniul respectiv. Se permite si domeniul privat, dar nu chiar, cum s-ar spune, decisiv. Totusi, statul duce politica respectiva si in cazul de fata ministrul, ministerul, prin aceasta structura.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5. Pardon, cer scuze. La microfonul nr.3 mai aveti, domnule Turcan?

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, atit.

Domnul Marian Lupu:

Pardon. Atit, va multumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau totusi sa va amintesc prevederile Regulamentului si ma refer la articolul 64 alineatul (1) litera a) si alineatul (2), care fixeaza, in mod obligatoriu, termene si proceduri clare pentru dezbaterile in lectura a doua.

Imi permit sa va amintesc ca dezbaterile proiectului de lege in a doua lectura pot avea loc in termen de 15 zile sau in alt termen stabilit de Parlament, tinindu-se cont de prevederile alineatului (2) care spune ca “in cazul dezbaterii proiectului de lege in a doua lectura, deputatii si reprezentantii Guvernului, in termen de 7 zile (termen foarte clar) de la data remiterii proiectului in comisiile indicate la alineatul (1) (poate fi Comisia sesizata in fond sau mai multe comisii), fac amendamentele si-l transmit in scris secretariatului sedintei”.

Vreau sa va atrag atentia ca aceste prevederi ale Regulamentului sint neglijate, si nu pentru prima data, si acest lucru se intimpla tocmai din cauza incalcarii Regulamentului de catre presedintele de sedinta.

Multumesc.

Si, de aceea, cred ca acest proiect, pentru examinare in lectura a doua, trebuie aminat pentru sesiunea de toamna.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, eu inteleg foarte bine. De fapt e bine ca s-a gasit acum referinta la Regulament, imi pare bine. Dar vreau sa va atrag atentia ca nu ati facut aceasta referinta vineri, 22 iulie, cind s-a votat in ambele lecturi un pachet foarte important pentru tot Parlamentul, inclusiv si pentru fractiune. Va rog foarte mult, tinem cont de acest lucru.

Intrebari sau propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei, totusi noi, din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, insistam ca la articolul 25 sa votam excluderea cuvintelor “organizate de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului”.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

            Si invocam aceleasi argumente.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ca totusi nu putem sa monopolizam aceasta activitate.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Supun votului aceasta propunere, pentru a exclude cuvintele “organizate de Centrul National” si in continuare, in articolul 25.

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi „pentru”. Propunerea este respinsa. Supun votului proiectul de lege nr.2069 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura, pe ansamblu. Cine este pentru, rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi „pentru”. Impotriva?

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi impotriva. Cu 58 de voturi “pro” si 23 “impotriva”, proiectul nr.2069 adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire privind formarea comisiei parlamentare. La moment, sa continuam cu examinarea proiectelor de pe ordinea de zi. Examinam acest subiect si vorbim si pe tema de procedura. Eu va rog totusi sa atragem atentia la faptul ca sintem la ora 12 si 40 de minute. Haideti sa ne organizam, cu mai putine emotii, la acest sfirsit de sesiune.

Proiectul de hotarire nr.2452 privind formarea comisiei parlamentare speciale pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind repartizarea mijloacelor din contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere a populatiei pentru plata alocatiilor unice de stat.

Noi am discutat cu dumneavoastra, stimati colegi, ieri, la momentul aprobarii ordinii de zi, si am convenit ca acestui proiect, care a fost prezentat de catre un grup de autori, ii lipsesc doar componenta numerica si componenta nominala. Deci fractiunile parlamentare urmeaza sa inainteze propunerile acum, in sedinta. Rog sa o faceti pentru a completa acest proiect si a-l adopta.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, se propune ca in comisia speciala sa fie introdusi 9 membri, dintre care 5 de la fractiunea majoritara: domnii Ivanov Alexei, Popa Gheorghe, Ceaicovschi Alexandr, Eremciuc Vladimir si Vitiuc Vladimir.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte. Din partea fractiunii vor fi deputatii: doamna Lidia Gutu si domnul Vladimir Braga.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Fractiunea P.P.C.D.

Microfonul nr.5

Domnul Vlad Cubreacov:

Din partea Fractiunii P.P.C.D. va fi doamna Valentina Cusnir.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Din partea Fractiunii Partidului Democrat, domnul Marcel Raducan.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de hotarire nr.2452. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de hotarire nr.2452 este adoptat.

Din momentul in care am epuizat ordinea de zi pentru sedinta de astazi, prima parte a acesteia, oferim 10 minute, conform Regulamentului, Fractiunii A.M.N.

Va rog, domnule Untila.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a solicitat in mai multe rinduri sa i se acorde dreptul de a prezenta la finele sesiunii pozitia aliantei fata de activitatea primei sesiuni a Parlamentului de legislatura a XVI-a.

Este un lucru normal ca atunci cind faci un bilant, la discutie sa participe nu numai puterea, ci si reprezentantii opozitiei, mai ales ai opozitiei active. In cazul dat insa se aplica un tertip mai vechi al guvernantilor, cind se incearca a se prezenta lucrurile doar in culori roze. Si evident ca la un asemenea spectacol sint invitate doar asa-numitele personaje pozitive.

La mintea guvernantilor, in aceasta garnitura, in nici un caz nu poate fi inclusa opozitia. Ma refer la A.M.N. In schimb este invitat premierul Tarlev, care trebuie sa-si expuna parerea asupra activitatii Parlamentului, in timp ce pe parcursul intregii sesiuni persoana respectiva n-a binevoit sa se prezinte in nici o zi de joi la Ora Guvernului pentru a oferi macar un raspuns la vreo intrebare sau interpelare. In felul acesta, au fost incalcate articolele 108 -112 ale Regulamentului Parlamentului, acest Regulament fiind incalcat in mod grav si de catre conducerea Parlamentului. Ma refer la articolul 112¹ care stipuleaza ca, citez: “Parlamentul, o data in decursul unei sesiuni, audiaza Guvernul in problemele ce tin de activitatea acestuia”, citat inchis.

Ramine doar sa banuim ca acest lucru nu s-a intimplat, deoarece audierea Guvernului ar fi scos la iveala gravele incalcari si deficientele actualei puteri. Sint convins ca in raportul care va fi prezentat astazi de Tarlev se va vorbi doar despre marele succese ale guvernantilor comunisti.

De fapt, stiti si dumneavoastra despre ce se va vorbi. Eu am sa va spun insa despre ceea ce astazi nu se va vorbi. Nu se va vorbi despre refuzul de a adopta politica agricola pe anul 2006 in sincronizare cu noile principii de impozitare si de formare a bugetului de stat. Despre sporirea, pina la 20 la suta, a taxei T.V.A. pentru producatorii agricoli. Despre adoptarea unor solutii nesatisfacatoare pentru detinatorii de terenuri agricole, preluate de stat pentru constructia tronsonului feroviar “Revaca-Cainari”. Despre promovarea fortata a Legii cu privire la “Orasul Vinului”, un proiect irational, in spatele caruia se intrevad doar interese de grup si spalare de bani. Despre aprobarea intentiilor Academiei de Stiinte de a-si subordona muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala si pe cel de Istorie a Moldovei, cu riscul de a pierde aceste muzee si plasamentele lor traditionale.

De asemenea, nu se va vorbi despre cresterea saraciei, despre diminuarea exportului si cresterea importului. Despre lipsa acuta de locuri de munca si exodul populatiei peste hotare. In consecinta oricit de optimist nu va fi raportul premierului Tarlev, populatia umilita poate confirma ca viata in Republica Moldova se inrautateste pe zi ce trece.

Stimati colegi, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a sustinut, fara rezerve, pozitia Presedintelui Parlamentului, facuta publica in prima zi de activitate a legislativului. Domnul Marian Lupu a evocat principiile democratice obiective, echitatea si pluralismul politic, consolidarea echilibrului si a pacii civice, suprematia intereselor nationale si a societatii.

Stimati telespectatori si radioascultatori, comunistilor nu le place alocutiunea noastra si parasesc sala. Deputatii grupului nostru parlamentar cred in aceste valori si le respecta, dind dovada de intelepciune politica.

Noi am votat solidar actele, prin care Parlamentul s-a pronuntat in problemele cheie ale Republicii Moldova, am confirmat responsabilitatea politica si civica, am sustinut declaratiile de integrare europeana, declaratia si apelul cu privire la rezolvarea problemei transnistrene. Am contribuit in baze de compromis la adoptarea Legii despre principiile statutului raioanelor de est. Desi acest proiect a fost modificat peste noapte, consideram ca implicarea noastra a determinat o dezbatere transparenta care, cu regret, nu a fost dusa pina la capat.

Noi am mizat pe angajamentul conducerii Parlamentului de a fi la fel de deschisa si corecta fata de noi, chiar daca ne-am declarat opozitie activa. Nadajduiam ca vom reusi sa inlocuim tensiunile politice cu o buna conlucrare intre toate fractiunile parlamentare. Din pacate a continuat marginalizarea A.M.N.-ului, urmarirea reprezentantilor nostri din Parlament si din teritoriu. O dovada este si refuzul categoric de a-l include pe Serafim Urechean, presedintele Fractiunii A.M.N., in delegatia parlamentara la A.P.C.E.

La acest capitol se inscrie si tentativa de ridicare a imunitatii parlamentare a deputatilor si a liderului nostru, pe baza dosarelor fabricate in perioada electorala. Puterea refuza un dialog civilizat cu opozitia, incalcind propriile angajamente, legislatia, principiile democratice si Regulamentul Parlamentului.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu este impotriva ca organele abilitate sa-si indeplineasca functiile, dar numai in conformitate cu legea, fara a se deda la rafuieli politice. In acest context, grupul nostru parlamentar a luat in discutie varianta de a renunta din proprie initiativa la imunitatea parlamentara in debutul sesiunii urmatoare. Imunitatea este importanta pentru a garanta independenta deputatului, dar mai necesar este sa eliminam acuzatiile false cu care puterea incearca sa ne santajeze si sa ne blocheze activitatea.

Stimati deputati, sper ca vom fi nu numai auziti, dar si intelesi. In caz contrar, “Alianta «Moldova Noastra»” va folosi toate pirghiile legale pentru a-si apara cu demnitate statutul de alesi ai poporului. Nu vom ceda presiunilor si vom ramine consecventi in toate actiunile noastre.

Am fi avut multe de spus in cadrul sedintei finale, regretam ca nu ni s-a oferit o asemenea posibilitate. In final, nu ne ramine decit sa va uram o vacanta cit mai agreabila si sa aveti parte de mult soare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule Presedinte, imi pare rau, mi se pare, ca va complexez. Am sa promit.

Domnul Marian Lupu:

Nu va supraestimati.

Domnul Anatol Taranu:

Cit mai putin.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu...

Domnul Anatol Taranu:

Va repetati, domnule Presedinte. Din sedinta in sedinta repetati aceasta fraza. De fapt, pacat ca au plecat.

Domnul Marian Lupu:

Pai, daca nu actioneaza.

Domnul Anatol Taranu:

Pacat ca au plecat colegii. Trebuia sa plecati si dumneavoastra, ca sa nu rupeti unitatea fractiunii. Vreau, in lipsa domnului Pasecinic, sa-i aduc aminte despre faptul ca el s-a adresat, mi s-a adresat personal, in problema “prihvatizarii”. Vreau sa-i aduc aminte ca, in acesti 15 ani, nu feciorul meu a devenit multimilionar, ci odraslele comunistilor au devenit in aceasta tara multimilionari. Asta este un lucru.

Si al doilea. Domnule Presedinte, va apropiati de momentul cind o sa cerem demisia dumneavoastra pentru incalcarea permanenta a Regulamentului. Intelegem ca ei o sa va tina, dar sa nu uitati ca ei v-au ales, dar sa va scoata ei nu pot. Cu voturile noastre puteti sa fiti demisionat. Nu uitati despre faptul ca foarte multi oameni au legat de dumneavoastra sperantele ca acest Parlament va fi unul democratic. Deocamdata pasiti cu stingul.

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu, va fi o onoare pentru mine daca dumneavoastra veti aborda acest subiect privind demisia mea din Parlament. Si v-o spun cu toata sinceritatea.

Acum, ceea ce se refera in special la normele care au fost evocate in luarea de cuvint a Fractiunii A.M.N.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc aminte de unele fapte care s-au intimplat incepind cu anul '98. In '98-‘99, 2000-2001, la incheierea sesiunii a vorbit doar Presedintele Parlamentului. In acele momente, cind se considera tara ca un etalon de democratie, incheierea sesiunii se facea doar la nivelul Presedintelui Parlamentului.

Rog foarte mult sa se tina cont de acest lucru. Eu va multumesc foarte mult pentru lucrarile sedintei de astazi si anunt ca sedinta va continua dupa pauza, la ora 13.00.

 Pauza

 * * *

 Dupa pauza

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Incepem a doua parte a sedintei Parlamentului de astazi care, de fapt, este ultima sedinta si marcheaza sfirsitul activitatii Parlamentului pe durata sesiunii de primavara-vara. In cadrul acestei sedinte este prezent domnul Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova, domnul Vasile Tarlev, Prim-ministru si membrii Cabinetului de ministri. In acest context, permiteti-mi sa-i ofer cuvintul domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.

Domnul Vasile Tarlev:

Stimate domnule Presedinte al Republicii Moldova,

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Doamnelor si domnilor,

In perioada de la investirea in functie si primirea votului de incredere al Parlamentului, Guvernul si-a concentrat atentia asupra realizarii Programului de activitate pentru anii 2005-2009 „Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

Toate actiunile ulterioare ale Guvernului au fost si sint concentrate asupra executarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, a Programului National “Satul moldovenesc” si altor prioritati stabilite in programul de activitate.

Deja in primele zile de activitate, Guvernul a aprobat Planul de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana”. Acesta este actul de baza care stabileste obiectivele cooperarii dintre parti cu scopul de a contribui la indeplinirea prevederilor Acordului de parteneriat si cooperare, de a incuraja si sustine optiunile Moldovei spre integrarea in structurile economice si sociale europene.

Urmare a eforturilor depuse, Moldova a obtinut in luna iunie curent avizul consultativ asupra Programului Guvernului pentru implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, cu stabilirea cerintelor pentru a acorda tarii noastre preferintele comerciale asimetrice.

O atentie deosebita a fost acordata masurilor pentru optimizarea structurii organizatorice a Guvernului, eforturile fiind concentrate asupra eficientizarii capacitatilor operationale ale executivului. Drept rezultat, numarul functionarilor publici incadrati in activitatea autoritatilor administrative centrale, parte componenta a Guvernului, a fost redus cu 25 la suta.

Pentru realizarea reformei administratiei publice centrale, Guvernul a obtinut deja sustinerea organismelor internationale si a donatorilor straini, demarind activitatile necesare pentru buna desfasurare a acestei reforme. Realizarea politicii Guvernului privind implementarea reformei cadrului regulatoriu, parte componenta a reformei administrative, presupune asigurarea unui mediu de afaceri mai favorabil al activitatii antreprenoriale.

Politica Guvernului la acest capitol a fost orientata spre diminuarea gradului de dependenta a intreprinderilor, de reglementarea administrativa a activitatii antreprenoriale, cit si a cheltuielilor financiare si de timp suportate de intreprinderi.

Stimati deputati, investitiile joaca un rol important in procesul de restructurare si modernizare a economiei, de implementare a tehnologiilor inovationale competitive. Promovind o politica investitionala activa, orientata spre diversificarea ramurilor de productie, consolidarea infrastructurii necesare, a unei economii dezvoltate, Guvernul a intreprins un sir de actiuni concrete.

A demarat realizarea proiectului investitional major cu privire la Portul International Giurgiulesti. Actualmente, Guvernul si investitorul depun eforturi comune in vederea importului in Moldova in toamna anului curent a primei partide de petrol, multasteptate de mai mult de 10 ani, prin intermediul terminalului in cauza. Proiectul nominalizat prevede un volum de investitii de circa 25 de milioane dolari S.U.A., cu crearea a circa 2500 locuri de munca.

A fost aprobat Programul de facilitare a activitatii de investitii “Pro invest” pentru anii 2005-2006, care reprezinta un instrument eficient al politicii investitionale a Moldovei.

La finele semestrului I al anului 2005, stocul de investitii straine directe nete atrase in economia nationala a atins 949,5 milioane dolari S.U.A. Cele mai semnificative investitii au fost facute in sectorul energetic, comunicatii si industria prelucratoare, investitorii majori fiind din Rusia, Spania, Olanda, Italia, S.U.A. si Franta.

Activitatea investitionala in primul semestru se caracterizeaza in modul urmator. Investitiile in capital fix s-au majorat fata de perioada respectiva a anului trecut cu 16%. Valoarea acestora in preturi curente a insumat circa 2 miliarde lei. Din volumul total in sfera productiva au fost investite 1 miliard 400 milioane lei sau 114% fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar in sfera neproductiva, circa 600 milioane lei sau 120%.

In primul semestru, pentru proiectele investitionale s-au efectuat cheltuieli din veniturile de baza ale bugetului de stat in volum de 207,7 milioane lei sau cu 22,3% mai mult fata de perioada similara a anului 2004. Pentru promovarea politicii investitionale in urma cresterii substantiale a veniturilor la buget, s-au realizat masuri economice de incurajare a activitatilor antreprenoriale.

A fost majorat de trei ori comparativ cu anul trecut fondul de subventionare in agricultura. S-a triplat volumul investitiilor capitale, finantate de la bugetul de stat, destinate dezvoltarii infrastructurii, inclusiv in mediul rural, asa ca: gazificarea localitatilor, consolidarea sistemului energetic, contribuind la asigurarea securitatii energetice a statului, consolidarea fondului rutier si alte proiecte importante, care vor contribui la realizarea Programului national “Satul moldovenesc”.

Onorata asistenta, in scopul cresterii economice durabile si consolidarii bazei fiscale, au fost intreprinse masuri pentru perfectionarea legislatiei in domeniul sistemului si procesului bugetar, precum si in domeniul politicii fiscale pentru armonizarea legislatiei nationale cu cerintele Uniunii Europene. Intru asigurarea unei baze legale stabile pentru elaborarea proiectului Legii bugetului pentru anul 2006, Guvernul a elaborat proiectul politicii fiscale pe anul 2006, care a fost sustinut de Parlament, fapt pentru care doresc sa va multumesc.

Pornind de la rezultatele realizarii bugetului de stat in semestrul I curent, Guvernul a elaborat si a prezentat Parlamentului spre adoptare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. In atentia permanenta a Guvernului se afla masurile de eficientizare a administrarii fiscale, inclusiv popularizarea legislatiei fiscale si stabilirea unor relatii de parteneriat intre organele fiscale si contribuabili. Drept rezultat, la data de 27 iulie, veniturile de baza ale bugetului de stat pe 7 luni ale anului curent au fost realizare in suma de 4 miliarde 76 milioane lei, cu circa 17,8% peste prevederile pentru aceasta perioada. Comparativ cu perioada respectiva a anului trecut, incasarile anului curent au fost in crestere cu 52,7%.

Conform situatiei din 30 iunie 2005, stocul datoriei de stat externe administrate de Guvern s-a cifrat la 669,8 milioane dolari S.U.A., ceea ce, comparativ cu situatia din 30 iunie 2004, reprezinta o diminuare a stocului cu circa 4,2 milioane dolari S.U.A. Pentru deservirea datoriei externe si garantata de stat, in primul semestru al anului 2005, din bugetul de stat au fost utilizate mijloace in suma de 21,1 milioane dolari S.U.A. sau 264,7 milioane lei.

Din bugetul de stat au fost executate cheltuieli in suma totala de 2 miliarde 850,9 milioane lei sau, comparativ cu primul semestru al anului trecut, s-a inregistrat o crestere de aproximativ 379 milioane lei sau cu 15,3%.

Onorat Parlament, monitorizarea evolutiilor social-economice inregistrate pe parcursul a 6 luni ale anului 2005 confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice, dezvoltarea sectorului real, consolidarea disciplinei fiscale, onorarea obligatiunilor externe si in special asigurarea cresterii economice ca obiectiv primordial al Guvernului in contextul imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.

In prima jumatate a anului curent, rata inflatiei a constituit 104,7%. In luna iunie anul 2005, pentru prima data in ultimii ani, preturile de consum au scazut cu 0,8% in raport cu luna precedenta a anului curent.

Moneda nationala a marcat o depreciere de 1% in termeni nominali, comparativ cu aprecierea de 9,6% in perioada similara a anului trecut. Rata medie de schimb in ianuarie-iunie a constituit 12,6 lei pentru un dolar american.

La 30 iunie curent, soldul creditelor in economie a constituit 8 miliarde 117,9 milioane lei si a crescut cu 29,1 % fata de data similara a anului trecut.

Ponderea majora in structura creditelor in economie revine in continuare creditelor acordate in lei moldovenesti – circa 61,4%. Rata medie a dobinzii aferente creditelor acordate in moneda nationala a constituit, in ianuarie-iunie 2005, 19,1% si s-a redus cu 1,8 puncte procentuale fata de perioada respectiva a anului 2004.

In primul semestru al anului curent, ritmul de crestere in industrie, in raport cu semestrul similar al anului trecut, a crescut cu 4,6%. In prima jumatate a anului curent, in sectorul agrar a fost inregistrata o crestere de 6,1% in raport cu perioada similara a anului trecut. Astfel, volumul productiei agricole a atins valoarea de 2 miliarde 384 milioane lei, inclusiv productia animaliera – de 2 miliarde 12 milioane lei si cea vegetala – de 248 milioane lei.

Volumul marfurilor transportate de intreprinderea auto a constituit 1 milion 378 mii tone si s-a majorat, fata de ianuarie-iunie 2004, cu 22,1 la suta. Volumul serviciilor de comunicatii, in prima jumatate a anului 2005, a insumat, fara taxa pe valoarea adaugata,1 miliard 4,3 milioane lei si a crescut cu 35,9 % fata de perioada similara a anului 2004.

In reteaua organizata de comert au fost comercializate marfuri cu amanuntul in suma de 4 miliarde 514 milioane lei sau cu 107,1 % in preturile comparabile fata de ianuarie-iunie anul 2004.

A evoluat semnificativ comertul exterior, volumul caruia, in ianuarie – mai 2005, s-a majorat cu 23,6% fata de primele 5 luni ale anului trecut. Cu toate acestea, ritmul de crestere a exportului a fost mai mic decit cel al importurilor si prin urmare, soldul negativ al balantei comerciale s-a majorat esential.

Pentru inlaturarea acestor deficiente, Guvernul isi intensifica activitatea in vederea acordarii Moldovei din partea Uniunii Europene a preferintelor comerciale asimetrice. Ca rezultat al implinirii Planului de actiuni pentru edificarea societatii informationale “Moldova electronica”, in scopul promovarii noilor tehnologii, a fost initiat programul implementarii componentei „Guvernarea electronica a strategiei nationale privind tehnologiile societatii informationale pentru dezvoltare”.

Stimati deputati, in perioada de referinta s-au imbunatatit semnificativ si indicatorii sociali. Salariul mediu lunar al unui angajat in sectorul real al economiei nationale a fost in luna iunie 2005 de 1395,9 lei, cu 16,4 % mai mare fata de iunie 2004, iar in sfera bugetara – de 1225,5 lei, cu 22,5% mai mare decit in perioada similara a anului trecut.

Marimea medie a pensiei lunare pentru limita de virsta la situatia din 1 iulie 2005 a constituit 384,1 lei fata de 258,4 lei la situatia analogica din anul trecut, sporind de 1,5 ori. Valoarea reala a pensiei, tinind cont de indicii pretului de consum, s-a majorat cu 20%. In perioada de referinta, Guvernul a contribuit la promovarea politicilor active pe piata fortei de munca.

In ramurile economiei nationale au fost create circa 6 mii locuri de munca. La agentiile pentru ocuparea fortei de munca s-au adresat aproximativ 12 mii de persoane, 54% din acestea deja sint plasate in cimpul muncii. Au fost instruite profesional circa 800 de persoane, iar la locuri publice remunerate au fost antrenate 1030 de persoane. Au beneficiat de alocatiile de integrare si reintegrare profesionala si de ajutor de somaj circa 400 de someri, marimea medie a ajutorului de somaj fiind de 510 lei.

Guvernul a elaborat, a aprobat si a prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de Lege privind sistemul de salarizare a salariatilor de baza in sectorul bugetar.

Onorat Parlament, activitatea in domeniul invatamintului a fost orientata spre indeplinirea obiectivului major privind aderarea si racordarea sistemului educational al Republicii Moldova la standardele si tendintele dezvoltarii invatamintului din tarile europene, in conformitate cu procesul de la Bologna, proces la care Moldova a aderat prin semnarea, la 22 mai curent, a actelor respective. Actiunile sint axate pe calitatea invatamintului si realizarea directiilor prioritare privind consolidarea cadrului legislativ al sistemului educational si concretizarea strategiilor de dezvoltare, pe restructurarea sistemului de invatamint si asigurarea mobilitatii academice a elevilor, studentilor si cadrelor didactice, asigurarea calitatii serviciilor educationale in sistemul de invatamint, eficientizarea procesului de evaluare in sistem si perfectionarea managementului educational. La ziua de astazi este foarte important de a ne axa anume pe accentul la calitatea educatiei in Moldova.

Au fost pregatite conditiile necesare pentru organizarea odihnei de vara a elevilor. Numai in luna iunie s-au odihnit circa 40 mii de elevi din institutiile de invatamint secundar general. A fost intreprins un sir de actiuni care au permis ca majoritatea copiilor din institutiile de tip internat sa fie plasati in diferite tabere.

In perioada de referinta, activitatea in domeniul politicii de tineret s-a axat pe implementarea strategiei pentru tineret. Se intreprind actiuni concrete in vederea realizarii programului national de prevenire si diminuare a somajului in rindul tinerilor.

La nivel national si local se desfasoara tirguri, burse ale locurilor de munca, destinate absolventilor institutiilor de invatamint, somerilor, inclusiv celor tineri, organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. In luna mai a fost organizat tirgul republican al locurilor de munca pentru tineret, la care au participat mai mult de 340 de agenti economici, care au propus in jur de 4650 de locuri de munca, si 5100 de persoane interesate. Au fost selectate pentru o eventuala angajare in jur de 1500 de persoane.

Cu sustinerea Guvernului Japoniei se lanseaza un nou Proiect „Abilitarea socioeconomica a tinerilor” prin dezvoltarea inclusiv a afacerilor si prestarea serviciilor sociale inovatoare, care va da posibilitate tinerilor de a initia circa 320 de afaceri, cu o acoperire financiara de peste 1 milion dolari S.U.A. Pina in prezent au fost prezentate in jur de 106 cereri de finantare a acestor afaceri.

Onorata asistenta, in temeiul noilor criterii de finantare a activitatii stiintifice si de transfer tehnologic, a fost stabilita o noua modalitate de selectare, in exclusivitate prin concurs, a proiectelor de cercetare-dezvoltare. In acest sens, au fost expertizate circa 360 de lucrari-oferte ale savantilor pentru valorificarea sumei de 88,4 milioane lei la compartimentele fundamentale si aplicative ale stiintei moldovenesti.

Au fost selectate 61 de proiecte din domeniul transferului tehnologic pentru care sint prevazute circa 10 milioane lei, finantate de la bugetul de stat, suplimentate prin 8 milioane in calitate de cofinantare din partea agentilor interesati, calificate ca pionerat in domeniul stiintei.

Stimati deputati, activitatea procesului cultural, una din multiplele prioritati ale planului de actiuni pentru implementarea Programului national “Satul moldovenesc” s-a realizat prin manifestari concertistice, teatrale, prezentari de expozitii si lucrari eficiente de restaurare a patrimoniului cultural din mai multe localitati care, cu regret, in ultimii 15 ani de zile, a degradat esential.

In vederea promovarii imaginii Moldovei ca destinatie turistica au fost reeditate si distribuite institutiilor abilitate si tuturor ambasadelor numeroase materiale promotionale: filme, brosuri, carti, seturi de carti postale, buclete s.a. Concomitent, au fost elaborate programe de dezvoltare a turismului in Moldova, si in special in raioanele Orhei, Calarasi, Rezina si Glodeni, care includ si masuri de renastere a mestesugurilor artistice.

Stimati deputati, contracararea eficienta a tuturor tipurilor de infractiuni este o conditie absolut necesara pentru asigurarea prosperarii si cresterii economice. In acest context, accentul a fost pus pe actiunile concrete, orientate spre realizarea eficienta a Programului de stat de combatere a criminalitatii si coruptiei.

Drept urmare a actiunilor preventiv profilactice, intreprinse pe parcursul semestrului I, nivelul infractional s-a diminuat, comparativ cu perioada similara a anului trecut, cu 8,1%. Au fost descoperite circa 1900 infractiuni de ordin economic, 68% din acestea cu caracter grav, cazuri de contrabanda, etc. De asemenea, s-a reusit reducerea cu mai mult de 24% a nivelului infractional in strazi si parcuri.

Onorata asistenta, o atentie sporita a fost acordata implementarii proiectelor regionale de dezvoltare a infrastructurii, precum si retelelor de drumuri, proiectelor-pilot de intretinere a drumului, pe baza de contract, constructiei tronsonului de cale ferata Revaca-Chisinau, care planificam sa fie dat in exploatare pina la finele anului curent s. a.

In perioada de raport, s-au intreprins actiuni in vederea aprofundarii si consolidarii relatiilor economice cu statele vecine, tarile membre ale Uniunii Europene, ale C.S.I., statele Pactului de stabilitate, precum si cu celelalte state ale lumii. Continua consolidarea si perfectionarea cadrului juridic bilateral la nivel de stat, care reglementeaza raporturile comercial-economice si investitionale ale Republicii Moldova cu tarile respective. Astfel, la 24 mai 2005, a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Populare Chineze privind furnizarea echipamentului medical.

In perioada aprilie-iulie 2005, s-au negociat proiectele de acorduri privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Moldova si Cipru, Serbia, Muntenegru, Malaysia, precum si proiectul Acordului dintre Republica Moldova si Republica Libaneza pentru comert.

In luna mai curent, s-a reusit ratificarea Acordului de comert liber dintre Moldova si Ucraina, semnarea Protocolului bilateral privind finalizarea negocierilor referitoare la accesul pe piata al bunurilor si serviciilor.

Probabil, cunoasteti ca ieri a avut loc la Kiev sedinta Comisiei mixte moldo-ucrainene, au fost obtinute, practic, pe marea majoritate absoluta a problemelor abordate solutii constructive, reciproc avantajoase pentru Moldova si Ucraina.

Pe parcursul perioadei de raport, au fost realizate actiuni in vederea promovarii politicii tarifare eficiente privind importul de marfuri, pornind de la interesele economice nationale. In prezent, se efectueaza reforma institutionala in domeniul certificarii originii in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.

Guvernul acorda o atentie sporita si relatiilor de cooperare cu organismele financiare internationale. Astfel, au luat amploare procesele de colaborare in vederea consolidarii si eficientizarii relatiilor de cooperare cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si alte institutii internationale.

Dar, in acest timp rezervat pentru alocutiunea mea, evident ca este imposibil de a reflecta toate actiunile Guvernului, insa doresc sa constat ca este mai simplu de a cere, de a critica sau de a declara, decit de a realiza actiuni concrete. Si aici eu va indemn pe toti impreuna, toate fractiunile parlamentare, mai ales acei care critica mult, de a ne concentra eforturile pentru a imbunatati situatia in tara, pentru a obtine o stabilitate politica si numai atunci vom avea o stabilitate economica, sociala si o Moldova prospera.

Stimate domnule Presedinte al Republicii Moldova,

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputatii, doamnelor si domnilor,

In incheiere, doresc sa accentuez faptul ca, in activitatea sa, Guvernul se conduce de principiul consecventei si continuitatii, care se rezuma la realizarea obiectivelor conceptiilor, strategiilor si programelor adoptate anterior.

Totodata, in procesul de implementare a conceptiilor, strategiilor si programelor apar scopuri si sarcini noi, care decurg din necesitatea dezvoltarii durabile a economiei si a intregii societati si care cer implicarea si colaborarea strinsa dintre toate segmentele puterii in stat la exercitarea prerogativelor ce revin, stabilite de Constitutie in primul rind.

In aceasta ordine de idei, permiteti-mi cu ocazia aniversarii a XI-a de la data adoptarii Constitutiei Republicii Moldova, Legea suprema a tinarului nostru stat, sa va aduc sincerele mele felicitari, urari de bine si prosperitate.

Sper sa devina si mai fructuoasa, mai constructiva colaborarea dintre executiv si legislativ intru consolidarea statalitatii si realizarea cu succes a obiectivului Programului de activitate pentru anii 2005-2009 “Modernizarea tarii - bunastarea poporului”.

Va multumesc pentru colaborare pe parcursul acestei sesiuni, pentru atentia si sprijinul acordat pe parcursul activitatii. Din partea mea personal si a intregii echipe a Guvernului, va doresc o vacanta placuta si revenirea in legislativ cu noi forte pentru a continua activitatea comuna intru prosperarea Moldovei. Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

Se ofera cuvint domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Presedinte al tarii,

Stimati colegi, doamnelor si domnilor parlamentari,

Onorata asistenta,

Multstimati reprezentanti ai corpului diplomatic,

Stimati reprezentanti ai presei,

Astazi sintem in ultima sedinta plenara a primei sesiuni a Parlamentului de legislatura a XVI-a. Urmind traditia, este momentul in care vom face o trecere in revista a activitatii noastre si vom trasa aspectele asupra carora urmeaza sa ne concentram dupa revenirea din vacanta.

Inainte de toate, tin sa reamintesc evenimentul semnificativ care a marcat, la 24 martie curent, inceputul activitatii noului Parlament, si anume adoptarea prin consens a Declaratiei cu privire la parteneriatul politic. Acest fapt a demonstrat ca fortele politice reprezentate in actualul legislativ dispun deja de maturitate politica, inteligenta si flexibilitate necesara pentru promovarea intereselor intregii tari.

Fiind constienti de suprematia intereselor intregii societati, pe care sintem meniti sa o servim, fata de cele de partid, in data de 4 aprilie, Parlamentul, iar prin acesta intregul popor, a votat candidatura domnului Vladimir Voronin pentru inalta postura de Presedinte al Republicii Moldova. Ca urmare, Parlamentul Moldovei a acordat vot de incredere Guvernului tarii in noua componenta, acceptind totodata Programul de activitate cu genericul “Modernizarea tarii - bunastarea poporului”.

Dupa aceste evenimente marcante, legislativul si-a inceput activitatea cotidiana, adoptind un sir de noi abordari in aspect conceptual. Au fost create organele de lucru ale Parlamentului. Concomitent, ca baza pentru demararea activitatii acestora, au fost identificate patru prioritati ale actualului Parlament si anume: eficientizarea activitatii legislative in ansamblu, consolidarea si dezvoltarea interactiunii intre ramurile puterii de stat Presedinte-Parlament-Guvern, stabilirea prioritatilor pentru diplomatia parlamentara si asigurarea unei transparente mai inalte in activitatea organului legislativ suprem al tarii.

Intru realizarea acestor obiective, am lucrat cu totii intens asupra noii structuri a Aparatului Parlamentului, au fost lansate activitatile in vederea modificarii Regulamentului Parlamentului. Toate acestea au luat un caracter sistemic, bazat pe abordare de program a sarcinilor trasate.

Voi incepe expunerea cu comentarii pe marginea atributiei de baza a Parlamentului, care confera titulatura de organ legislativ suprem al tarii. Mai intii de toate, tin sa mentionez ca, urmind aceeasi vointa politica, manifestata prin Declaratia cu privire la parteneriatul politic, la 20 aprilie au fost constituite 7 grupuri de lucru, care au muncit intens pentru elaborarea propunerilor de perfectionare a cadrului legislatiei in domeniile: electoral, al audiovizualului si mijloacelor de informare in masa, justitiei, administratiei publice locale, controlului financiar public, activitatilor organelor securitatii si, finalmente, propunerilor de modificare a Constitutiei tarii.

Profit de ocazia acestei sedinte pentru a aduce multumiri tuturor colegilor, indiferent de apartenenta lor politica, pentru eforturile de ordin profesionist si psihologic, depuse in cadrul acestui exercitiu deloc simplu, dar care a demonstrat elocvent ca maturitatea politica a actualului Parlament este deja o realitate.

Ca sa inchei, dar numai in aceasta prezentare, evaluarea rezultatelor provenite din potentialul oferit de consolidarea vointei politice si civice a parlamentarilor, voi mentiona evenimentul adoptarii cu brio a celor trei declaratii si apeluri pe marginea Planului de reglementare a diferendului transnistrean, propus de Presedintele Ucrainei, precum si a Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului, initiativa Presedintelui tarii.

Consider ca aceasta prestatie este cea care confirma ca totusi sintem deja la etapa de afirmare definitiva a vointei consolidate a fortelor politice din tara, directionata spre iesirea din impas.

Desigur, activitatea legiuitorului s-a manifestat si in alte domenii ce constituie existenta si functionarea statului. In acest fel, pe parcursul celor 29 sedinte plenare, corpul legislativ a adoptat 212 acte legislative, or, si sper ca veti fi de acord, stimati colegi, important si reprezentativ este nu doar indicele numeric, poate chiar si mai mult cel calitativ vizavi de actele legislative adoptate.

Din aceste considerente, voi mentiona citeva documente dintre cele mai valoroase care prezinta un interes aparte. In domeniul politicilor economice, pentru prima data, au fost adoptate modificari la Legea bugetului tarii, care tin de repartizarea veniturilor bugetare suplimentare in volum de circa 790 milioane lei, acumulat pe parcursul primului semestru al anului curent.

Politica fiscala a tarii a fost perfectionata prin introducerea unor modificari foarte importante la titlurile VII si VIII ale Codului fiscal. In acest context, tin la fel sa mentionez extinderea imputernicirilor autoritatilor administratiei publice locale in managementul fiscal. Tot aici, ma refer si la adoptarea documentului ce determina prioritatile politicii fiscale pentru anul 2006.

La capitolul “Protectie sociala, sanatate, familie”, necesita a fi mentionate modificarile si completarile la Legea privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Acestea vor contribui cu certitudine la reducerea somajului, concomitent cu sporirea nivelului de protectie sociala a mai multor categorii de persoane aflate in somaj. Tot aici, mentionez adoptarea completarilor la Legea cu privire la alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, precum si modificarile operate in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul curent.

In domeniul educatiei Parlamentul si-a adus aportul la aderarea tarii la procesul de la Bologna prin adoptarea unui pachet de modificari solicitate ale Legii invatamintului. Concomitent, eforturile depuse s-au soldat cu elaborarea proiectului Codului educatiei, care in zilele urmatoare va fi propus institutiilor de stat, dar si societatii civile pentru examinare.

De o importanta majora pentru producatorii agricoli este si Legea cu privire la agricultura ecologica.

In domeniul politicii externe a statului, Parlamentul s-a manifestat prin adoptarea actelor de ratificare a circa 20 de aranjamente internationale, la care a aderat Republica Moldova.

Dezvoltind abordarea de sistem a acestei prestatii fundamentale a Parlamentului, celei de organ legislativ suprem al tarii, nu a putut fi trecuta cu vederea necesitatea imperativa de organizare a procesului de armonizare a legislatiei moldovenesti cu achiul comunitar, notiune care urmeaza in cel mai scurt timp sa devina una directorie si constientizata de toti participantii si la toate etapele procesului legislativ in tara.

In acest scop a fost adoptata Hotarirea Parlamentului cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru perioada 2005-2009, care ofera premisele necesare pentru organizarea procesului de armonizare a legislatiei moldovenesti cu achiul comunitar, proces deloc simplu, solicitind eforturi considerabile atit de ordin conceptual, cit si tehnic.

Informatiile acumulate ca rezultat al executarii hotaririi propuse vor permite Parlamentului, tinind cont de prioritati, pe de o parte, si de resursele disponibile, pe de alta parte, sa distribuie in mod echilibrat si logic eforturile de creatie legislativa intr-un program chibzuit si eficient.

Aditional se va optimiza la aceasta etapa raportul dintre cele doua componente ale procesului legislativ prin prisma asigurarii compatibilitatii cadrului juridic moldovenesc cu cel comunitar, elaborarea noilor legi necesare pentru completarea golurilor si, concomitent, revizuirea treptata a legislatiei deja existente.

Vorbind despre consolidarea interactiunii pe dimensiunea legislativ-executiv, ne dam bine seama cu totii ca aceasta nu este un scop in sine, ci o necesitate dictata de interdependenta sarcinilor care stau in fata exponentilor puterii de stat.

Parlamentul adopta legi care nu sint niste acte normative abstracte, ci constituie reperele acelor politici, mecanisme si instrumente economice, pe care se fondeaza activitatea Guvernului in viata socioeconomica a tarii. Si viceversa, realitatile socioeconomice sint acelea care determina continutul legilor pe care le examineaza si le adopta Parlamentul.

Prin urmare, necesitatea elaborarii si promovarii pozitiilor si actiunilor coordonate intru realizarea eficienta a obiectivelor strategice este o realitate obiectiva. Anume acest concept a conditionat tripla initiativa a Parlamentului:

1. Coordonarea programelor de activitate ale legislativului si ale Guvernului, in special la compartimentele “Strategii”, “Conceptii”, “Programe”, cit si proiecte de legi si acte normative, avind ca efect corelarea initiativelor legislative ale institutiilor guvernamentale si celor ale corpului parlamentar, precum si optimizarea perioadei dezbaterilor si sporirea randamentului acestora.

2. Antrenarea deputatilor si functionarilor din Aparatul Parlamentului la etapa de elaborare a politicilor si legislatiei sectoriale in scopul eficientizarii procesului nu numai de elaborare, dar si de adoptare a legislatiei concomitent cu asigurarea coerentei interne a legislatiei pe orizontala si pe verticala.

3. Introducerea procedurii de audieri tematice ale conducatorilor institutiilor guvernamentale in sedintele comisiilor permanente de profil si in sedinte comune ale acestor comisii, in functie de tematici, in contextul implementarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, a Planului bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si a Programului national “Satul moldovenesc”.

O asemenea practica va permite deputatilor sa cunoasca in profunzime atit aspectele particulare, cit si problematica in complex, abordata de documentele strategice mentionate.

Aceasta din urma vine in suportul exercitarii unei alte functii de catre legislativ, cea de control parlamentar. Consider ca mecanismul relevant urmeaza a fi optimizat si eficientizat. Voi mentiona in mod aparte audierea in sedinta plenara a Raportului privind respectarea drepturilor omului pe parcursul anului 2004, prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului.

Referindu-ma in continuare la activitatea parlamentara, tin sa mentionez in mod aparte necesitatea eficientizarii diplomatiei parlamentare cu accent particular asupra relatiilor noastre cu partenerii strategici: Parlamentul European si parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene si a retelelor candidate, precum si cu: Ucraina, Rusia si alte tari. Acest aspect este absolut inerent pentru sustinerea eforturilor conducerii tarii in pozitionarea Moldovei pe arena internationala, precum si in cele de solutionare a problemei transnistrene. Evident, aceste doua linii de miscare sint menite sa dinamizeze avansarea tarii spre realizarea dezideratului major spre care tindem cu totii, integrarea europeana a Republicii Moldova.

Totodata, trebuie sa ne dam bine seama ca, o data cu aprobarea acestui plan in cadrul Acordului de parteneriat si cooperare si asumarea angajamentului de implementare a acestuia, integrarea europeana devine in egala masura atit un obiectiv al politicii noastre externe, cit si un obiectiv multidimensional al politicii interne, cu implicatii reale pentru Parlament.

In acest context, pe parcursul celor circa patru luni de activitate, Parlamentul de noua legislatura a fost vizitat de presedintii: Croatiei, Serbiei si Muntenegrului, Macedoniei, de vicepresedintii seimului Republicii Lituania, de ministrii afacerilor externe ai Poloniei, Estoniei, Lituaniei si altii.

In mod special, tin sa mentionez vizita domnului Adrian Iacobovitz de Szeged, reprezentant special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, fapt deosebit de important, care denota atentia sporita a Uniunii Europene pentru tara noastra.

Tot aici urmeaza a fi mentionata recenta sedinta solemna la care am fost onorati cu prezenta domnului Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei, cu ocazia aniversarii a X-a a conferirii Moldovei a statutului de membru al acestui prestigios for - Consiliul Europei.

De altfel, sint de acord cu concluzia doamnei Josette Durrieu, raportor pentru Moldova al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dar si ferm convins personal ca actuala configuratie echilibrata a fortelor politice ofera sansa, poate unica, sa ne concentram cu totii eforturile asupra realizarii sarcinilor in interesul tuturor alegatorilor nostri. Iar randamentul de valorificare a acestui potential ar pune sfirsit perioadei de monitorizare din partea Consiliului Europei, fapt ce ar conditiona si modificarea spre un mai pronuntat pozitiv al atitudinii din partea conducerii Uniunii Europene.

Vorbind despre dimensiunea parlamentara a relatiilor externe, nu pot lipsi de atentie aria estica a acestora: Federatia Rusa, Ucraina, tarile membre ale G.U.A.M. s. a.

Pentru consolidarea dialogului in aspect atit multilateral, cit si bilateral, urmeaza a fi utilizat intregul instrumentariu disponibil: de la intrevederi la nivel de conducere pina la activitatea grupurilor parlamentare de prietenie. De altfel, au si fost instituite asemenea grupuri si consider ca numarul acestora are mare sanse a fi majorat.

Aditional ne propunem sa exploram si alte forme de conlucrare, eventual la nivel de comisii parlamentare de profil. Tot aici, as vrea sa mentionez oportunitatea extinderii retelei de aranjamente de cooperare pe care Parlamentul Moldovei ar putea sa le semneze cu legislativele altor tari. O asemenea dimensiune juridica ar stipula diverse forme si mecanisme de colaborare.

Ca sa inchei acest capitol, va aduc la cunostinta ca, pe parcursul a patru luni, membrii Parlamentului moldovean si functionarii Aparatului au participat la circa 155 de intrevederi cu omologii si colegii lor din strainatate, precum si cu reprezentanti ai diferitelor organizatii internationale de specialitate, precum O.S.C.E., F.M.I., Banca Mondiala, B.E.R.D., U.N.I.C.E.F. si altele.

La capitolul transparentei si deschiderii activitatii parlamentare, consider ca am reusit sa ne demonstram curajul, pronuntindu-ne in favoarea transmisiunilor radio si televizate in direct ale sedintelor plenare, precum si a publicarii pe pagina Web a stenogramelor. Totusi, acestia sint abia primii pasi, dupa care urmeaza sa adoptam o strategie de comunicare cu societatea civila, antrenarea acesteia in procesul legislativ.

Aplicind din nou abordarea in complex a subiectului, recent consolidatele Serviciul de presa si imagine si Serviciul informational analitic si de prognozare au inceput deja elaborarea acestui document de program, utilizind experienta acumulata de parlamentele cu traditii. Sint la etapa de identificare instrumentele si mecanismele de extindere a dialogului pe filiera legislativ – societate, tinind cont de faptul ca anume Parlamentul este cel care finalmente exprima vointa si doleantele societatii, ca organ reprezentativ al alegatorilor.

In final ma voi referi la aspectele de gestionare a activitatii parlamentare, bazate pe Regulamentul acestuia si sustinute de Aparatul Parlamentului. Tin sa subliniez ca modificarea structurii Aparatului si eficientizarea metodelor de lucru ale acestuia nu au fost un scop in sine. A fost un proces firesc de adaptare a sistemului de administrare al Parlamentului la noua componenta a conducerii acestuia.

Cit priveste modificarea Regulamentului Parlamentului, nici acesta nu este un gest de autoafirmare, ci are menirea sa asigure functionalitatea organului legislativ, adaptindu-l la noile realitati. Actuala varianta a Regulamentului lasa spatii pentru interpretari, contine multe momente neclare si acest fapt produce confuzii in activitatea Parlamentului.

La moment, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati examineaza un set de proiecte de legi privind modificarea Regulamentului, care urmeaza a fi comasate intr-un singur document, prin care se urmareste abordarea in complex a aspectelor problematice existente.

Tin sa mentionez ca pentru o mai buna pregatire a proiectului noului Regulament am solicitat suport consultativ din partea Ungariei si a Tarilor Baltice. De altfel, se depun mai multe eforturi pentru a obtine nu numai asistenta consultativa a colegilor din alte legislative, dar si clasica asistenta tehnica din partea donatorilor, precum Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul T.A.C.I.S. al Uniunii Europene, Programul U.S.A.I.D., programe finantate de catre Agentia Suedeza pentru Dezvoltare Internationala, care ne-ar permite si renovarea echipamentului existent, si acoperirea multor necesitati stringente pentru activitatea Parlamentului.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi, doamnelor si domnilor deputati,

Evident ca aceasta trecere in revista a realizarilor in nici un fel nu induce o euforie de aprecieri, care sa ne faca sa credem ca am obtinut tot ce ne dorim. Sint departe de a idealiza situatia. Cred eu ca stim foarte bine cu totii ca mai ramin a exista multe neajunsuri, totusi aceasta situatie ne confirma ca dispunem si de un potential inca nevalorificat. Iar instaurarea in coabitarea parlamentara a unor principii, precum colegialitate, responsabilitate si respect reciproc, sint sigur ca va genera un impuls puternic pentru realizarea dezideratului comun de a face fata noilor sfidari ce stau in fata Parlamentului.

In acest context, tin sa mentionez si o semnificativa coincidenta. Prima sesiune a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI-a se incheie in ziua care marcheaza statalitatea tarii noastre, ziua Constitutiei Republicii Moldova. Cu aceasta ocazie aduc sincere felicitari tuturor celor prezenti, cetateni ai Republicii Moldova, si duble felicitari Presedintelui tarii domnului Vladimir Voronin.

Finalmente, stimati colegi parlamentari, vreau sa va multumesc pentru munca depusa pe parcursul acelor patru luni care s-au scurs, pentru eforturile de cetateni si de profesionisti, pentru sustinerea pe care ne-ati acordat-o, dorindu-va o odihna cit mai placuta, relaxanta, reconfortanta, dar nu prea indelungata, sper eu, fiindca exista multe lucruri care urmeaza sa-si continue sirul lor. Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

Se ofera cuvint domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Voronin – Presedintele Republicii Moldova:

Stimati deputati,

Stimati membri ai Guvernului,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi si mie sa va felicit cu ziua Constitutiei si sa fim toti impreuna intotdeauna in activitatea noastra sub Constitutie, sa ne onoram obligatiunile reiesind din marile cerinte ale Constitutiei tarii noastre. Sa facem in asa fel si chip ca sa ramina mult timp fara de lucru Curtea Constitutionala, in orisice caz acesti patru ani de zile, daca nu sinteti impotriva, domnule Puscas. Cu sarbatoarea, cu ziua Constitutiei!

Sedinta de astazi – sedinta de bilant, de fapt, a Parlamentului nostru – se deosebeste de multe sedinte precedente, in cadrul carora am avut prilejul sa fiu cu dumneavoastra si sa iau cuvintul. Inainte de toate sint bucuros sa constat ca astazi opozitia este prezenta in sala, ceea ce inseamna ca noi, in sfirsit, ne-am invatat sa ne ascultam reciproc si sa conlucram in numele unor obiective comune.

Voi spune sincer ca in penultimele luni de activitate parlamentara am acumulat o anumita experienta de interactiune. Stabilizarea situatiei generale in Moldova, care este evidenta pentru toti, constituie nu atit rezultatul unei banale reconcilieri a politicienilor sau al renuntarii acestora la idealurile si la principiul lor, cit aparitia unor sarcini general nationale principial noi.

Integrarea europeana, liberalizarea si modernizarea economiei, reintegrarea tarii, consolidarea societatii, aceste obiective au fost nu pur si simplu anuntate, ci au devenit esenta acelei activitati intense pe care am desfasurat-o noi toti in ultima jumatate de an.

Sinceritatea manifestata in constientizarea acestor obiective nu a putut sa nu ne uneasca. Si astazi, pentru prima data, dupa 14 ani de independenta, vreau sa cred ca acelei stari de confruntare, care otravea viata cetatenilor nostri si dezbina societatea, i s-a pus in sfirsit capat.

Noi tindem sa ne impunem punctul de vedere, pe care il consideram just, polemizind, noi identificam scopuri comune si le atingem exclusiv prin proceduri democratice. Numai cu jumatate de an in urma o atare perspectiva parea in principiu ireala. Se parea ca alegerile parlamentare din Moldova vor constitui o stacheta pe care puterea si opozitia nu o vor putea depasi.

Potrivit logicii mai multor observatori, puterea trebuia sa se transforme intr-o dictatura, iar opozitia sa savirseasca o revolutie cromatica. Tara noastra insa i-a dezamagit atit pe amatorii de dictaturi, cit si pe amatorii de revolutii. Tara si cetatenii ei s-au dovedit a fi oameni absolut normali. Si cu toate ca alegerile parlamentare s-au desfasurat pe fundalul diferitelor actiuni politice din exterior, politicienii din Moldova nu s-au lasat prada unor tentatii ajunse a fi la moda. Si, datorita acestui fapt, noi cu dumneavoastra, cu totii impreuna, am avut de cistigat. Am avut de cistigat impreuna cu intreaga tara si impreuna cu intreg poporul. Si astazi ar fi cazul sa vorbim despre o cale distincta de dezvoltare politica a tarii noastre, despre un anumit model moldovenesc, daca doriti, a carui esenta il constituie faptul ca, uneori, principala sursa a transformarilor pozitive reprezinta, intr-adevar, sinceritatea, vointa politica si democratia.

Istoria, din pacate, le ofera rar politicienilor sansa sa valorifice in deplina masura acea responsabilitate cu care ii investeste societatea. Noi am izbutit sa valorificam aceasta sansa si astazi le putem spune cu tot temeiul tuturor alegatorilor nostri: noi lucram nu pentru binele nostru, ci pentru binele vostru. Caci in caz contrar, situatia ar fi fost cu totul alta.

Aceasta sesiune a Parlamentului s-a caracterizat prin realizarea unor consensuri deosebit de importante si prin adoptarea unor hotariri unanime, in care si-a gasit reflectare pozitia solidara a poporului nostru. Primul compromis l-a constituit adoptarea Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene. Recunoasterea caracterului ireversibil al acestei cai si hotarirea de a respecta intocmai angajamentele asumate de Moldova in cadrul planului de actiuni comune cu Uniunea Europeana au condus la adoptarea unor legi de cea mai mare importanta, care au fost votate in unanimitate de catre Parlament la sfirsitul actualei sesiuni.

Aceste legi vizeaza reformarea puterii judecatoresti, a organelor de forta, a Curtii de Conturi si a sistemului electoral. Esenta majoritatii lor consta in faptul ca opozitia inceteaza sa mai fie un simplu observator activ al proceselor ce se deruleaza si capata posibilitatea de a exercita intr-o masura considerabila controlul asupra puterii. Si acestea deja nu mai sint doar niste fraze frumoase, ci pasi reali si ireversibili care plaseaza tara noastra pe orbita unor valori si repere absolut noi.

Este deosebit de important ca in procesul adoptarii acestor legi, noi pentru prima data am invatat sa elaboram hotariri comune la un nivel fundamental, am stiut sa evaluam gradul de complexitate a sarcinilor stabilite si sa gasim abordari constructive, reciproc acceptabile pentru ele.

Doresc sa mentionez activitatea deputatilor din partea partidului de guvernamint – Partidul Comunistilor, care au stiut sa dea dovada de intelepciune si de tact in aprecierea propunerilor avansate de opozitie, sa vada in aceste propuneri nu o amenintare la adresa puterii pe care o detin, ci un principiu sistemic, potrivit caruia toate fortele politice vor fi responsabile in egala masura pentru puterea exercitata in Republica Moldova.

Ultimele hotariri ale Parlamentului constituie, fara doar si poate, o culme a altruismului politic, deoarece ele au fost determinate exclusiv de dorinta de a instaura echitatea si de a face mai eficiente institutiile noastre democratice pentru multi ani inainte.

Democratia se prezinta astazi in Moldova deja nu atit ca o modalitate civilizata de a accede la putere, cit ca un instrument de reprezentare pe termen lung a tuturor intereselor societatii, ca un instrument de exercitare a unui control eficient al societatii asupra alesilor sai.

Doresc sa exprim aceeasi recunostinta stimatei noastre opozitii in persoana Partidului Popular Crestin Democrat, Partidului Democrat, “Aliantei «Moldova Noastra»” si grupului de deputati din partea Partidului Social-Liberal. In pofida existentei anumitor divergente, divergente de opinii, dumneavoastra ati reusit sa mentineti un dialog constructiv cu puterea si sa ramineti fideli spiritului primelor sedinte ale acestei sesiuni istorice.

Votul unanim acordat pe 10 iunie initiativelor privind reglementarea transnistreana, aprobarea principiilor de democratizare si demilitarizare a Transnistriei si, in sfirsit, sustinerea, practic solidara, a initiativei mele legislative de a-i acorda autonomie Transnistriei constituie o pagina cu totul noua in istoria tarii noastre.

In conditiile cind intregul Parlament al tarii voteaza pentru consfintirea legislativa a statutului de autonomie pentru Transnistria, pentru acordarea unor drepturi largi Transnistriei in cadrul acestui statut, pentru formarea in Transnistria a unui organ legislativ - Consiliul Suprem, pentru posibilitatea ca in Transnistria sa actioneze o lege fundamentala a acesteia, pentru necesitatea acordarii unor garantii interne pentru Transnistria, pentru functionarea in Transnistria a trei limbi: moldoveneasca, ucraineana si rusa, pentru neaplicarea metodelor de forta in reglementarea conflictului, putem afirma ca Moldova s-a debarasat definitiv de sindromul anului 1992, sindrom care nu-i permitea tarii sa aiba o viata politica normala, care in permanenta o ameninta cu reizbucnirea confruntarii nu numai pe malul sting, dar si pe malul drept al Nistrului. Insa cu aceasta fantoma a trecutului nostru politic s-a terminat.

Pe 22 iulie 2005, intreaga clasa politica a tarii si-a reafirmat in mod univoc optiunea. Si aceasta optiune este toleranta, solidaritatea si atasamentul efectiv fata de valorile europene.

Este un moment de cotitura in istoria noastra, este un element logic nou pentru intelegerea atit a independentei noastre de stat, cit si a insusirii principiilor unitatii noastre ca popor si ca tara. De acum incolo nimeni nu va indrazni sa ne reproseze ca solutionarea problemei transnistrene este ostatica instabilitatii politicii din Moldova, ca partidele de dreapta nu vor acorda niciodata autonomie Transnistriei, iar cele de stinga vor incerca sa solutioneze aceasta problema in schimbul prezentei militare a cuiva in Transnistria. Pentru asemenea idei fanteziste nu mai exista nici un temei. Noi sintem unanimi in intelegerea principiilor unificarii Patriei noastre.

Intr-un anumit sens, dupa 22 iulie 2005, toate partidele politice, reprezentate in Parlamentul nostru, au dobindit irevocabil statutul de partide pro-moldovenesti, care exprima interesele poporului nostru polietnic, dar nu interesul unor partide si nu fac lobby in favoarea intereselor altor tari, chiar si daca acestea ne sint foarte bune prietene.

Acum noi avem o lege si sarcina noastra comuna este ca, bazindu-ne pe un larg sprijin international, pe intelegere din partea partenerilor nostri in Uniunea Europeana, S.U.A., Ucraina si Federatia Rusa si pe sprijinul populatiei din Transnistria, sa solutionam aceasta problema. S-o solutionam exclusiv prin negocieri, prin sustinerea directa a locuitorilor din Transnistria, prin informarea lor in cel mai activ mod despre esenta tuturor transformarilor ce s-au produs in tara si se vor produce mai departe.

Nu trebuie sa aminam pentru un timp indelungat procesul de negocieri, ceea ce sintem in stare sa facem noi insine. In urmatoarele zile, la initiativa mea, Guvernul, in temeiul Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului Transnistriei, care deja este promulgata, va adopta o serie de hotariri privind garantiile acordate populatiei Transnistriei. Este vorba de garantarea dreptului de proprietate al persoanelor fizice si juridice din Transnistria, de garantarea mentinerii nivelului actual al protectiei sociale pentru toate categoriile de populatie din Transnistria, precum si de garantii pentru angajatii asa-ziselor departamente si organe de forta din Transnistria, pentru lucratorii procuraturii, instantelor judecatoresti, avocati si pentru alti functionari din Transnistria, garantii ca ei vor ramine in functiile pe care le detin si ca li se va pastra vechimea in munca in functiile respective.

Consider ca aceasta va constitui un nou pas concret facut in intimpinarea cetatenilor nostri din regiune, ca acest pas ii va ajuta sa se debaraseze mai repede de miturile propagandistice din ultimul deceniu care s-au creat si se raspindesc in Transnistria.

Adoptarea Legii cu privire la Transnistria, precum si disponibilitatea Uniunii Europene de a-i acorda Moldovei sprijin, monitorizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene determina hotarirea noastra de a stabili noi modalitati transparente de normalizare a vietii social-economice in Transnistria, excluzind astfel toate invinuirile ca am fi instituit o blocada economica ori, chiar, si politica.

Stimate doamne si stimati domni, este extrem de important faptul ca procesul stabilizarii politice se desfasoara in conditiile unor schimbari pozitive inregistrate in dezvoltarea economiei tarii. In pofida alegerilor parlamentare, a instabilitatii care caracterizeaza, de regula, perioadele in care se desfasoara ele, in ultimele 6 luni produsul intern brut a crescut cu 8,2 la suta. Au crescut cu 16 la suta investitiile in capitalul fix, cea mai mare parte din aceste investitii revenind sectorului de productie. S-a inregistrat o crestere de 5 la suta a productiei industriale si de 6 la suta a productiei agricole.

Salariul nominal mediu lunar pe tara a sporit cu 19,5%, iar cuantumul mediu lunar al pensiilor a crescut cu 48 la suta. Aceste realizari au fost si sint in conditiile cind inflatia a crescut cu doar 4,7 la suta.

Eu, astazi, vizitind Banca Nationala, am primit informatie ca, in primele 6 luni ale anului curent, depunerile banesti in toate bancile din tara noastra au crescut cu 5 miliarde 800 de milioane de lei, dintre care, atentie va rog, acei care comentati aceste cifre, dintre care: 82% din aceste depuneri sint depuneri in lei, dar nu in dolari de la gastarbaiteri.

Acesti indicatori vorbesc de la sine. Intr-un anumit sens, ei reflecta dinamica progresiva a economiei. Dar, cu toate acestea, nu putem noi cu dumneavoastra sa nu vedem ca se mentin tendintele alarmante in soldul comercial al moldovei si ca gradul de utilizare a fortei de munca in tara sporeste lent.

Voi mentiona ca, in ultimele 6 luni, gradul de utilizare a fortei de munca in Moldova a sporit doar cu 4 la suta. Aceasta ne demonstreaza ca deocamdata n-am pornit pe fagasul modernizarii eficiente a economiei, ca mergem in continuare pe calea traditionala, cea a dezvoltarii extensive.

In acest sens, sint extrem de importante rolul Guvernului, spiritul de initiativa si pragmatismul lui. Trebuie sa o spunem pe sleau, un asemenea ritm nu ne va permite sa cream 300 de mii de locuri noi de munca, sa asiguram un salariu mediu lunar de 300 de dolari. Se impun alte metode de gospodarire, alte strategii de dezvoltare.

Performarea puterii executive in nici un caz nu trebuie sa constituie un motiv pentru diminuarea intensitatii activitatii ei. Noi asteptam de la activitatea Guvernului cu totul alte rezultate, mai bune. In primul rind, Guvernul trebuie sa aiba ca scop continuarea activitatii de creare a unor noi ramuri ale economiei moldovenesti, care ar schimba structura PIB-ului si soldul balantei comerciale, ar influenta asupra cererii de forte de munca calificata in economia tarii, ar duce la modificarea structurii invatamintului profesional si a intregii sfere sociale.

Problema consta nu numai in atragerea investitiilor, dar si in crearea de conditii pentru diversificarea multipla a sortimentelor de marfuri si servicii produse in Moldova.

In acest context, este important ca puterea executiva sa iasa din starea de hipnoza, in care au adus-o produsele noastre traditionale: vinurile, tutunul si conservele comercializate pe piete, ce ne impun cerinte mari fata de calitatea marfurilor, si sa se ocupe de formarea unor asemenea ramuri de mare capacitate economica ca:

- vinificatia moderna competitiva;

- agricultura bazata pe standardele europene de calitate;

- turismul;

- noile tehnologii si servicii.

Avem sarcina de a acorda asistenta business-ului nostru, de a-i permite sa profite de sansa de a valorifica activ avantajele pietei din est si din vest. Dar, toate acestea vor fi posibile doar in cazul in care noi vom invata sa respectam exigentele standardelor inaintate de catre consumatorii marfurilor noastre.

Intr-un anumit sens, actiunile intreprinse astazi de Guvern trebuie sa devanseze considerabil initiativele business-ului. Este vorba de competitivitatea intregului sistem social-economic al tarii. De aceea, numai spiritul intreprinzator al puterii executive poate servi drept baza pentru aceasta. Nimic nu se va schimba de la sine.

Stimati deputati, stimati membri ai Guvernului, sint satisfacut de formele activitatii noastre comune care s-au statornicit. Sint convins ca aceasta experienta a unei atitudini constructive fata de problemele imperioase ale vietii noastre, aceasta mobilizare si aceasta responsabilitate vor fi pastrate si in viitoarea noastra activitate. Sintem in centrul atentiei intregii tari. Adeptii stabilitatii si modernizarii spera ca noi vom continua aceasta munca bine organizata. Rauvoitorii se asteapta la conflicte si gilceava. Propun sa nu ne lasam influentati de acestia din urma. Sintem obligati sa raminem fideli democratiei noastre, tolerantei noastre si alegatorului nostru. Noi ne-am depasit pe noi insine. Am facut imposibilul. Am demonstrat, in mod deschis, ca sintem un popor, ca sintem o societate, ca sintem o tara. Dar, noi toti mai trebuie sa demonstram ca sintem un popor bogat, ca sintem o tara libera, un stat european. Alternativa nu exista. Va urez tuturor odihna placuta. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor deputati,

Tin sa aduc multumire Presedintelui tarii domnului Vladimir Voronin pentru participarea la aceasta sedinta. La fel, multumiri Presedintelui Curtii Constitutionale, felicitari cu ocazia sarbatorii, Zilei Constitutiei, conducerii Guvernului, membrilor cabinetului, tuturor invitatilor, doamnelor si domnilor ambasadori, reprezentantilor corpului diplomatic, oaspetilor, reprezentantilor mass-media.

            La aceasta etapa, declar inchisa sedinta si sesiunea curenta a Parlamentului. Rog sa onoram Imnul de Stat. (Se onoreaza Imnul de Stat.)

Va multumesc si va doresc, din nou, vacanta placuta, stimati colegi.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului