version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 29 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si suspendarea proiectului de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern art.4; Legea cu privire la politie art.19 s.a.).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3189 pentru modificarea si completarea Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3508 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala art.6, 56, 57 s.a.; Legea cu privire politie art.12, 13).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3489 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecatorului art.15, 22; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii art.4, 81, 20, 25).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3490 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca art.10, 27, 39; Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie art.8 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova (art.5, 9, 33 s.a.).

9. Interpelari.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 86 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Leonid Bujor, Efim Agachi in delegatie; Zoia Jalba la cerere; Serafima Borgan, Ecaterina Cavlac, Ivan Gutu, Afanasii Mandaji, Vladimir Vitiuc, Veaceslav Untila, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Iurie Rosca, Ion Varta, Vladimir Filat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit zilele de nastere unii din colegii nostri: domnul Valeriu Cosarciuc (aplauze), domnul Dmitri Todoroglo (aplauze), domnul Vasile Grozav (aplauze) si domnul Leonid Bujor (aplauze). Sa-i felicitam si sa le dorim mult succes.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In ordinea de zi este introdus un document foarte important si anume Legea pentru modificarea si completarea Legii bugetului pe anul 2007, proiect care a intrat in Parlament pe data de 23 noiembrie, astazi sintem in 29 noiembrie. Noi am incercat ieri si alaltaieri sa discutam in fractiune, dar, intr-adevar, este un document foarte voluminos, problematic si care inca o data confirma faptul ca nu este importanta votarea si aprobarea Legii bugetului, e mai important sa cheltuiesti banii si pe urma sa vii sa modifici intr-o secunda Legea bugetului. De aceea, noi rugam sa fie exclus din aceasta ordine de zi si sa fie transferat pentru saptamina viitoare, ca discutiile sa fie in cunostinta de cauza.

Si a doua propunere din partea fractiunii este de a scoate proiectul nr.1826 cu privire la Guvern si la politie, adica vestitul proiect, vestita lege cu privire la cetatenia functionarilor publici. Noi am citit raportul comisiei, practic, nu s-a facut nicio schimbare esentiala, de aceea rugam ca acest proiect sa fie transferat dupa anul nou, daca se poate, ca sa nu facem acest scandal inainte de sarbatorile de iarna. Sa examinam in comisii, in fractiuni si sa venim cu o pozitie comuna. Poate gasim un compromis impreuna cu toata lumea.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerile sint inregistrate. Vor fi supuse votului.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Imi amintesc ca noi nu am luat o atitudine prea transanta in legatura cu referendumul care s-a produs acum un an in Transnistria. Atunci am propus Parlamentului sa faca un grup de lucru si sa elaboreze o declaratie.

Recent, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a avut o pozitie foarte clara in privinta respingerii si solicitarii adresate Rusiei ca sa nu faca imixtiuni in treburile noastre interne si sa nu deschida sectii de votare in legatura cu alegerile pentru Duma rusa. Totusi acolo vor fi sectii de votare, au fost deschise. Si, daca nu s-a auzit pozitia Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, eu propun ca sa fie creat un grup de lucru si sa fie elaborata o pozitie a Parlamentului Republicii Moldova, ca sa cunoasca si comunitatea internationala ca noi avem o atitudine foarte clara in legatura cu actiunile de ingerinta in treburile interne ale Republicii Moldova din partea Federatiei Ruse. Rog ca aceasta propunere a mea sa fie supusa votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

30 4666.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propunem de a include in ordinea de zi pentru astazi sau, poate, pentru ziua de miine initiativa legislativa nr.4183, inaintata la 28 noiembrie curent, deoarece s-a creat o situatie destul de dificila. La 7 iulie 2006 Parlamentul a adoptat modificari si completari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator, potrivit carora din
1 ianuarie 2007 vor fi interzise mai multe activitati in baza de patenta: din 1 ianuarie 2008 comertul cu amanuntul in incaperi si chioscuri, din 1 ianuarie 2009 comertul cu toate tipurile de produse la tarabe, tejghele si din autocamioane in piete, comertul cu bauturi fara alcool si ziare. Este bine stiut faptul ca in rezultatul acestor modificari bruste vor ramine fara locuri de munca peste 36 mii de oameni, incepind cu 1 ianuarie 2008.

De aceea, propunem urmatoarele modificari si completari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator: La articolul 18 alineatul (2) litera (c), produselor alimentare, sintagma 1 ianuarie 2008...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati, va rog, trecem deja la descrierea proiectului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Se substituie cu sintagma 1 ianuarie 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am inregistrat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Si sintagmele 1 ianuarie 2008 si 1 ianuarie 2009 se substituie prin sintagma 1 ianuarie 2015.

Va multumesc frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune sa fie excluse din ordinea de zi pentru 30 noiembrie proiectele nr.3767 si nr.3839, in legatura cu faptul ca necesita examinare adaugatoare in comisie si nu a fost prezentat avizul Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu as ruga inca o data sa mentionati numerele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

30 noiembrie, nr.2 din lista, proiectul nr.3767, si nr.5, proiectul nr.3839.

Domnule Presedinte,

Avem o propunere din partea fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra sa fie invitat pentru ziua de astazi la Ora Guvernului ministrul afacerilor externe si integrarii europene, domnul Stratan, sa ne expuna pozitia Guvernului Republicii Moldova cu privire la participarea la Conferinta anuala ministeriala OSCE de la Madrid si mai ales in ceea ce priveste pozitia Republicii Moldova cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Acum un an un grup de 15 deputati au inaintat o motiune care, in conformitate cu Regulamentul, urma sa fie examinata timp de o saptamina. E o situatie inedita si este o abatere foarte ciudata de la prevederile Regulamentului. Intr-un an de zile cei
5 ministri puteau sa invete si araba. Nu stiu, dumneavoastra ne-ati comunicat acum vreo 9 luni ca Domniile lor studiaza. Am fost intelegatori. Este cazul, domnule Presedinte, sa auzim si alte explicatii dupa un an de zile. Este lamentabila aceasta situatie si este un afront si la adresa Parlamentului, daca vreti.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Comisia vine cu o propunere. Pentru saptamina viitoare, in special pentru joi, sint doua proiecte care vizeaza acelasi subiect, nr.3841 de la 2 noiembrie 2007 si nr.3974 de la 13 noiembrie 2007, satul Corjova, raionul Dubasari. Comisia roaga sa fie incluse pentru saptamina viitoare in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

A fost deja anuntata, practic, vizita domnului Presedinte Voronin la Bruxelles, unde dumnealui, inteleg, va prezenta explicatiile vizavi de modul de implementare sau, mai exact, de neimplementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si, de fapt, a Planului individual de actiuni al parteneriatului Republica Moldova NATO.

Din pacate, Parlamentul Republicii Moldova in acesti 3 ani de zile asa si nu a reusit sa dezbata aceasta problema si pina in prezent nu stim care este situatia si ce a facut sau ce nu a facut Republica Moldova. Mai mult decit atit, si Parlamentul Republicii Moldova are anumite restante la acest capitol, fiindca nici noi, ca parlamentari, ca Parlament, nu am satisfacut intru totul angajamentele luate privind acquis-ul comunitar etc.

Propun ca Parlamentul in al saptelea ceas sa revina la acest subiect, sa organizeze o dezbatere. Cred ca aceasta i-ar servi si domnului Presedinte Voronin ca suport pentru prezentarea explicatiilor cit de cit convingatoare la Bruxelles.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Sint ferm convins ca dumneavoastra nu ati uitat despre propunerile mele pe care le-am articulat joia trecuta. Imi aduc aminte ca vineri sedinta Parlamentului a deraiat intr-o directie mai putin traditionala pentru noi si anume aceasta a facut ca aceste propuneri sa nu fie puse la vot vineri. Acum, daca imi permiteti, pur si simplu, va aduc inca o data aminte despre aceste propuneri. Si vreau sa fac o foarte scurta, laconica creionarea la capitolul motivarii votului pentru aceste propuneri.

Stimati colegi,

Atunci cind am propus sa examinam problema Sfatului Tarii in Parlamentul nostru nici pe departe nu m-am condus de niste motive de extravaganta politica. Eu vreau sa va aduc aminte ca societatea noastra, de fapt, este o societate profund divizata dupa niste criterii care fac ca dezvoltarea noastra sa fie pusa sub pericol.

Eu, pur si simplu, vreau sa va aduc aminte despre faptul ca Sfatul Tarii, intr-un fel, pe parcursul istoriei sale foarte scurte a luat niste decizii care, intr-un fel sau altul, satisfac doleantele oamenilor de diferite orientari politice in tara noastra. Noi sintem o societate in care sint moldovenisti, sint romanisti si anume acest criteriu de dezbinare ne face sa trecem printr-o perioada foarte dificila.

Reintorcindu-ne la istoria Sfatului Tarii, sa ne aducem aminte ca acest organ, de fapt, a votat Republica Democratica Moldoveneasca. Este vorba despre inceputul statalitatii moldovenesti. Aceasta e, sa zicem, o reverenta in partea moldovenistilor. A facut si alt lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule coleg,

Atentie la timp.

 

 

 

Domnul Anatol Taranu:

A votat unirea Basarabiei cu Romania. Este, sa zicem, o reverenta in alta directie. Haideti sa ne asumam istoria noastra in toata plinatatea ei si sa tinem minte ca istoria, spre deosebire de viitor, nu are alternativa. Fratii nostri latini, spaniolii, la timpul respectiv au trecut printr-o perioada extrem de complicata, care, intr-un fel, este asemanatoare cu a noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati. Propunerile se fac in doua minute maximum, eu va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Acus o formulez.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua minute au expirat deja.

 

Domnul Anatol Taranu:

Eu vreau sa va aduc aminte faptul ca Spania a ajuns la o conciliere dupa Pactul Moncloa. Atunci cind adeptii lui Franco...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu,

Nu va suparati, va rog, pentru acest gen de informatie (eu v-am spus de multiple ori ca nu limitez accesul la microfon si la tribuna) va inscrieti, faceti o declaratie la sfirsit si atunci aveti pina la 7 minute sa prezentati aceasta informatie.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Pur si simplu, noi vom fi nevoiti acum sa votam si, daca nu fac o motivare, o buna parte din colegii nostri nici in clin, nici in mineca nu au cu Sfatul Tarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu,

Noi sintem intr-un fel constrinsi de prevederile Regulamentului. Propunerea la ordinea de zi se acompaniaza cu o motivare care se incadreaza in maximum 2 minute. Deci, noi deja discutam mult mai mult acest subiect.

 

Domnul Anatol Taranu:

Okey.

Domnule Presedinte,

Aruncati o privire in urma, acolo e umbra lui Ion Inculet si ar fi bine ca noi toti sa fim la nivelul marilor inaintasi ai neamului nostru. Inca o data repet. Haideti, daca nu votam...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule Taranu.

Nu va suparati, s-a terminat timpul.

 

Domnul Anatol Taranu:

Nu v-a placut Ion Inculet?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Mie nu-mi plac umbrele, domnule Taranu.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Eu vreau sa atrag atentia intregului Parlament asupra unei situatii (si o sa propun includerea in ordinea de zi a unei chestiuni) care s-a creat in relatiile de conflict dintre Primaria satului Micauti si primarul satului Micauti si cariera Micauti care este situata pe teritoriul acestui sat.

Problema este ca de citiva deja, poate chiar ani de zile, mai mult de un an de zile in litigiul acesta au fost antrenate judecatoriile, Procuratura, politia, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, Ministerul Administratiei Publice Locale, Serviciul Standardizare si Metrologie, Camera de Licentiere si alte institutii ale statului.

94 milioane de lei datoreaza aceasta cariera primariei si nu doreste sa le achite. Si de la un timp incoace, practic, activeaza ilegal, deoarece a depasit toate teritoriile pe care putea lucra in conformitate cu legislatia in vigoare. In favoarea primariei au fost pronuntate mai multe decizii, insa organele locale si nationale intreprind toate masurile pentru ca aceste decizii sa nu fie implementate, inclusiv judecatoriile locale, Procuratura, politia.

Noi nu am vrut sa ridicam aceasta chestiune la nivel de Parlament, fiindca consideram ca administratia publica centrala va intra in esenta problemei si va rezolva problema asa cum trebuie, dar in ultimele zile s-au intimplat niste lucruri iesite din comun. Marti, in centrul Chisinaului primarul Ion Nicolaev este oprit de un grup de oameni si amenintat cu moartea. Daca nu va inceta sa insiste asupra cerintelor corecte si drepte care sint puse de catre el, consilieri si cetatenii satului Micauti, atunci va urma drumul primarului de la Drasliceni.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Care e propunerea pentru ordinea de zi?

Domnul Dumitru Braghis:

O sa anunt, domnule Presedinte, propunerea numaidecit, fiindca trebuie sa cunoastem ce sa votam. Ieri, in centrul Chisinaului aceluiasi primar s-a incercat sa-i fie inscenata prin surprindere o luare de mita, din simplu motiv ca cei care au incercat l-au incurcat cu alt om care se afla in masina, acest lucru nu s-a intimplat.

Ca urmare a celor relatate si tinind cont de faptul ca deja se pune in pericol viata unui ales local, noi propunem ca pentru ziua de miine sa avem aici o informatie a Procuraturii Generale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Administratiei Publice Locale si a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale asupra situatiei si a actiunilor care sint sau pot fi intreprinse de catre aceste structuri pentru a solutiona problema in conformitate cu decizia judecatii Curtii de Apel, care a fost pronuntata de mai mult timp.

Cu atit mai mult ca astazi, conform spuselor celor din teritoriu, si oamenii de acolo sustin completamente opinia si pozitia primarului si a Primariei, a consiliului, ca aceasta societate comerciala activizeaza ilegal.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Solicit timp pentru luare de cuvint la proiectul nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile inaintate la ordinea de zi si, urmind acest set de propuneri, o sa supun votului fiecare din ele, nemaivorbind de existenta inca a
4 propuneri cu referinta la 4 proiecte de legi, care va v-au fost distribuite in supliment, la fel pentru perioada 29 noiembrie 7 decembrie.

Propunerea domnului Diacov privind excluderea de pe ordinea de zi timp de doua saptamini a proiectului de Lege privind modificarea Legii bugetului pe anul 2007. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. Propunerea nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

La fel propunerea domnului Diacov privind excluderea proiectului nr.1826 de pe agenda sedintei de astazi a plenului. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul nu sustine propunerea inaintata.

Propunerea doamnei Pavlicenco privind formarea grupului de lucru la subiectul evocat de colega noastra de la microfonul nr.5. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi. O situatie similara, propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Eremciuc privind excluderea de pe ordinea de zi a proiectului nr.4666. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Mersi.

Propunerea este acceptata.

Propunerea domnului Urechean privind includerea in ordinea de zi a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi. Propunerea nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

In continuare. Propunerea domnului Cosarciuc privind excluderea a doua proiecte, nr.3767 si nr.3839, de pe agenda plenului Parlamentului pentru urmatoarele doua saptamini. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea a fost acceptata.

La fel colegul nostru a propus sa invitam reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene la subiectul evocat de colegul nostru. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului invocata de colegul nostru, domnul deputat Ciobanu, privind includerea a doua proiecte pe ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini nr.3841, nr.3974. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea a fost sustinuta.

Propunerea domnului deputat Klipii privind organizarea dezbaterilor pe marginea implementarii Planului de Actiuni Republicii Moldova Uniunea Europeana. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. Aceasta propunere plenul Parlamentului nu o accepta.

Propunerea domnului deputat Braghis privind invitarea reprezentantilor Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii si ai altor institutii care au fost enumerate pentru data de 30 noiembrie curent. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

23 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Referitor la propunerea colegului nostru domnului deputat Taranu o sa va rog foarte mult, stimate coleg, faceti o propunere catre Biroul permanent, juristii au anuntat ca in Regulamentul Parlamentului avem cu strictete indicat programul de activitate, inclusiv a plenului Parlamentului. Oricare deviere sau modificare a acestui program trebuie sa fie decizia Biroului permanent, care inainteaza aceasta decizie pentru votul final al plenului Parlamentului. Deci, urmeaza sa mergem pe aceasta cale. O faceti in scris si la urmatoarea sedinta a biroului examinam propunerea dumneavoastra.

Si ultima. Suplimentul care va fost distribuit cu proiectele nr.4128, nr.4127, nr.4143, nr.3703. Cine este pentru includerea acestor proiecte pe ordinea de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Sint acceptate.

Domnule Braghis,

Pe scurt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Trebuie sa constatam ca nu numai organele statele, dar si fractiunea majoritara in Parlament sustine toate acele ilegalitati despre care am vorbit noi.

Mai mult ca atit, trebuie sa intelegem ca posibilitatea sau atentatul la viata unui primar nu costa nimic in Parlamentul Republicii Moldova si sintem gata sa trimitem acest om la moarte. In aceasta situatie, in semn de protest, noi vom parasi sedinta Parlamentului si vom pleca la Micauti, ca sa explicam cetatenilor din sat ca 94 de milioane datorita fractiunii majoritare nu se doresc sa fie aduse in primarie. Si cei care astazi ameninta cu moartea primarul pot sa ramina mai departe in libertate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor de acte legislative incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Si vom incepe cu proiectul de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nr.1826 si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, are ca sens stabilirea unor interdictii privind detinerea cetateniei multiple de catre functionarii de stat si de catre alte categorii de persoane care exercita atributii de interes public. Amendamentele si propunerile inaintate de catre comisiile permanente ale Parlamentului, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, au fost puse in discutie in cadrul sedintei comisiei, intocmindu-se o anexa a amendamentelor, care este parte integranta a prezentului proiect.

La fel atrag atentia ca din proiect a fost exclus articolul 19, care prevede stabilirea interdictiei privind detinerea cetateniei multiple pentru notari. Totodata, aceasta restrictie, suplimentar, a fost stabilita pentru judecatorii asistenti ai Curtii Constitutionale, deoarece functia data este de demnitate publica, obtinuta prin numire si este asimilata cu functia judecatorului Curtii de Apel.

Este de mentionat ca normele proiectului examinat nu se vor rasfringe asupra alesilor locali de ambele nivele. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1826 in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr.1.

Guvernul, interventie. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Multumesc, stimate domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

In legatura cu faptul ca la etapa elaborarii proiectului respectiv de lege a fost omisa includerea in proiectul de lege a prevederilor privind includerea incompatibilitatii cu cetatenia dubla a unor categorii de persoane incluse in lista functiilor de demnitate publica, Guvernul intervine in fata Parlamentului cu rugamintea ca la examinarea proiectului in lectura a doua acesta sa fie amendat in scopul de a stabili aceeasi incompatibilitate si pentru primari si presedintii raioanelor.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Pentru a introduce interdictia referitoare la dubla cetatenie pentru functia de primar sau presedinte de raion este necesar de modificat articolul 124 din Codul electoral si articolul 49 din Legea privind administratia publica locala, de aceea eu as propune pentru lectura finala, stimate domnule presedinte al comisiei, ca articolul 10 sa fie completat cu punctul 3, care ar avea urmatorul continut: La articolul 124 alineatul (2) din Codul electoral, sintagma cetatenii Republicii Moldova se substituie cu sintagma persoanele care detin exclusiv cetatenia Republicii Moldova. Aceasta tine de conditiile speciale pentru a fi ales. Deci, articolul 124 din Codul electoral. Totodata, as propune ca proiectul de lege sa fie completat dupa articolul 21 cu un articol nou cu urmatorul cuprins: La articolul 49 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administratia publica locala (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32 35, art.116), inceputul alineatului (1) este completat cu o propozitie noua, avind urmatoarea redactie: Presedintele raionului poate fi numai persoana care detine exclusiv cetatenia Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Luind in consideratie ca aceste propuneri concretizeaza lista respectiva, as propune ca aceasta propunere sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Potrivit prevederilor Regulamentului, sintem in lectura a doua. Propunerea a fost inaintata. Pozitia comisiei este clara. Supun votului propunerea invocata de deputatul Zagorodnii de la microfonul nr.2 imediat anterior. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi pro. Aceasta propunere este acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu rog sa se numere foarte atent, pentru ca au votat doar deputatii din partea majoritatii. Eu am numarat ca sint 51 de deputati din partea Partidului Comunistilor. Eu numar foarte atent de aici. Poate a iesit cineva.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati numaratori,

Eu va rog sa reconfirmati ca ati numarat corect la solicitare. Da.

 

Numaratorii:

Da, in sectorul nr.1 in prezent sint 28 de deputati.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, numaratorii imi spun ca au votat 50 si.... 28 plus 24 52 de voturi.

Stimate coleg,

Numaratorii, cei care au aceasta functie, anunta rezultatele oficial, se stenografiaza, ne-au reconfirmat ca sint 28 plus 24.

Microfonul nr. 3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Tot, ma iertati. Mai departe.

Microfonul nr.4.

Domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Desi nu a fost acceptata ideea ca sa fie exclus proiectul din discutie, eu totusi as propune ca sa fie o claritate. Am inteles ca in prima lectura si domnul presedinte Turcan a vorbit despre necesitatea reducerii numarului de persoane care urmeaza a cadea sub incidenta acestei legi. Dar se propune de a fi exclusi numai notarii din aceasta lista, asa am inteles eu. Pe cind proiectul de lege propune excluderea primarilor si a presedintilor, Guvernul propune ca ei sa fie inclusi, sa cada sub incidenta acestei legi. De aceea, noi propunem ca fiecare categorie care cade sub incidenta acestei legi sa fie pusa la vot aici in Parlament, ca sa fie foarte clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar cum putem sa facem treaba aceasta, stimate coleg? Fiindca noi votam pe articole.

Domnul Dumitru Diacov:

In proiectul de lege sint enumerate categoriile. Nu stiu la care articol, la 19, imi pare.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, aceasta si este problema ca ei sint fixati intr-un articol. Si atunci cum sa votam pentru fiecare categorie?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Acum oricum nu este clar ce categorii ramin. Noi am vorbit ca functionarii publici, care sint circa 60 de mii in Republica Moldova, sa fie exclusi. Ei ramin sau nu ramin?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, functionarii publici, va numesc cifrele concrete: rangul I 64 de persoane, rangul II 5 mii 75 de persoane si rangul III 10 mii 500 de persoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb daca comisia a examinat raportul de expertiza care se cere conform legii sa fie si este pe site. Vreau sa stiu daca a fost examinat in comisie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care expertiza aveti in vedere?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Expertiza care este obligatorie, conform legii, facuta la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei asupra coruptibilitatii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, expertiza aceasta se face la momentul examinarii proiectului de lege la Guvern. Guvernul a prezentat acest proiect avind expertiza respectiva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar, odata ce legea este votata de Parlament, eu cred ca comisia...

Domnul Vladimir Turcan:

Asa prevede legea, ca la nivelul examinarii proiectului la Guvern...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fiindca noi am votat expertiza anticoruptie, dar niciodata nu vedem daca a fost luata in vedere sau nu. Noi nu putem crede Guvernului. Noi, comisia...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra nu puteti crede Guvernului. Noi in cazul de fata credem.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, dumneavoastra spuneti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu v-am raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Propunerea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Reiese ca nu a fost examinat. Sint niste propuneri foarte valoroase in aceasta expertiza si eu cred ca trebuia, dar daca nu s-a facut, as veni cu o propunere, fiindca mai multi colegi au cerut sa nu examinam astazi acest proiect. Cred ca nu se intimpla nimic, daca pina miine comisia examineaza, cel putin in calitate de recomandari, acest raport de expertiza anticoruptibilitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Cerem o pauza de 20 de minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Potrivit Regulamentului, la solicitarea fractiunii sint obligat sa acord aceasta pauza. Sintem la ora 10.35. Reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 10.55. Anunt o pauza.

Multumesc.

P A U Z A

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta Plenului Parlamentului. Dupa pauza solicitata vom intrerupe dezbaterile in cadrul sedintei de astazi pe marginea proiectului nr.1826, fiindca sint niste subiecte asupra carora mai trebuie de gindit. (Rumoare in sala.)

Proiectul de Lege nr.3189 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a dezbatut pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.3189, in care se prevede posibilitatea de a depune petitii in forma electronica si de a se da raspuns la ele in asemenea forma si in legatura cu aceasta comisia relateaza urmatoarele.

In raportul prezentat in prima lectura, comisia a mentionat ca, la momentul actual, autoritatile publice centrale nu dispun de posibilitati de a informa autorii petitiilor despre rezultatele examinarii acestora in forma electronica conform cerintelor prevazute de Legea nr.264 cu privire la documentul electronic si semnatura digitala.

Aceasta problema a fost examinata in cadrul sedintei comisiei, cu participarea reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii Informationale, Serviciului de Informatii si Securitate si al Ministerului Justitiei.

In rezultatul dezbaterilor, s-a constatat ca pentru persoanele care doresc sa expedieze petitii in forma electronica, cu utilizarea semnaturii digitale, vor putea fi create conditiile respective catre 1 iulie 2008. In legatura cu aceasta, comisia a ajuns la concluzia unanima ca sa fie introdus in acest proiect de lege un articol nou, articolul 2, cu urmatorul cuprins: prezenta lege intra in vigoare la 1 iulie 2008.

Totodata, comisia a acceptat unele din propunerile Directiei juridice ce tin de ordinea tehnicii legislative. Tinind cont de cele expuse, comisia propune ca proiectul de Lege nr.3189 sa fie votat in lectura a doua, cu propunerile acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3189. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3189 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3508 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile din avizele comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul sedintei comisiei. In rezultatul dezbaterilor, comisia a acceptat integral sau partial o parte din amendamente si propuneri, iar altele au fost respinse.

In urma examinarii reglementarilor proiectului de lege, precum si a tuturor amendamentelor si propunerilor la acestea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a perfectat un tabel, care este anexat la prezentul raport, cu privire la rezultatele examinarii amendamentelor si propunerilor parvenite la proiectul mentionat.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.3508 pentru examinare si adoptare in lectura a doua cu amendamentele acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Plesca.

Stimati colegi,

Alte propuneri in afara de cele incluse in raportul comisiei? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3508. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 6.

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3508 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3489 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.3489 a fost examinat si aprobaat in prima lectura si are ca scop asigurarea transparentei activitatii organului de autoadministrare judecatoreasca, a judecatorilor si sporirii responsabilitatii lor.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent au fost examinate amendamentele parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia comisiei pe marginea acestor amendamente si propuneri sint reflectate in anexa care este parte integranta a prezentului proiect de lege.

Comisia propune ca proiectul de Lege nr.3489 sa fie adoptat in lectura a doua, luind in considerare amendamentele acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Alte propuneri decit cele propuse de comisie? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului prezentat al comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3489. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3439 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3490 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3490 a fost examinat si aprobat in prima lectura de catre Parlament, avind ca scop asigurarea transparentei actului de justitie si a publicitatii hotaririlor judecatoresti. In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, au fost examinate amendamentele si propunerile parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Rezultatul examinarii si decizia comisiei pe marginea acestor amendamente sint reflectate in anexa, care este partea integranta a prezentului raport. Comisia propune examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Propuneri? Nu sint.

Multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3490. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3490 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domni deputati,

Onorata asistenta,

Raporturile de munca in Republica Moldova se afla in permanenta miscare si dezvoltare, fapt ce impune necesitatea aducerii prevederilor Codului muncii in concordanta cu schimbarile ce intervin in aceste raporturi, precum si cu cerintele ... ale economiei de piata.

Tinind cont de cele mentionate si luind in considerare practica de 4 ani de aplicare a prevederilor noului Cod al muncii, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii, care prevede modificarea si completarea a peste 40, a peste 30 de articole ale Codului.

Cele mai esentiale modificari si completari tin de articolul 33 termenul contractului colectiv de munca nu va putea fi mai mic de un an de zile.

La articolul 40 contractele colective de munca si conventiile colective vor putea fi depuse pentru inregistrare de una din partile semnatare.

La articolul 58 contractele individuale de munca incheiate pina la data intrarii in vigoare a Codului muncii vor fi perfectate in forma scrisa numai cu acordul partilor acestora.

La articolul 80 posibilitatea declansarii somajului tehnic intr-o subdiviziune interioara a unitatii, anterior, era doar in unitatea in intregime.

La articolul 85 prin acordul scris al partilor, contractul individual de munca poate fi desfacut inainte de expirarea termenului indicat, adica de 14 zile calendaristice.

La articolul 190 in caz de donare a singelui sau a derivatelor de singe in ziua premergatoare zilei de repaus sau zilelor de repaus, salariatilor donatori de singe urmeaza a fi acordata, imediat dupa zilele de repaus o zi libera cu mentinerea salariului.

La articolul 355 micsorarea termenului de adresare in instanta de judecata pentru solutionarea litigiului individual de munca de la un an pina la 6 luni.

Deci, proiectul prevede excluderea din Codul muncii a tuturor prevederilor ce tin de autorizatia de functionare din punctul de vedere al protectiei muncii. De asemenea, in proiect au fost introduse modificari si completari cu caracter redactional.

Proiectul de lege mentionat a fost coordonat cu toate organele cointeresate, cu partenerii sociali, reprezentantii sindicatelor si ai patronatelor, Asociatiei investitorilor straini, a fost discutat si sustinut de catre Comisia nationala pentru consultari si negocieri colective si consideram ca adoptarea acestui proiect de lege va inlatura coliziunile existente intre unele prevederi ale Codului muncii, va armoniza prevederile Codului muncii cu prevederile actelor legislative in vigoare.

Luind in considerare cele mentionate, rog sa sustineti acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

La articolul 376 alineatul (2) litera b), textul autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei munci se exclude. Ce inseamna se exclude textul respectiv?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

La momentul actual, un sir de organe, pentru a efectua controalele, elibereaza un sir de autorizatii de diferit gen, inclusiv organele Inspectiei Muncii eliberau pentru angajatori autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii.

Dupa parerea noastra, am propus ca aceasta norma sa fie exclusa, fiindca adeseori, angajatorii, avind aceste autorizatii din punct de vedere al functionarii pentru a asigura protectia muncii, incalcau aceste norme. Angajatorul si asa, la deschiderea unei afaceri sau la desfasurarea unei activitati economice, este obligat sa respecte normele protectiei muncii. Si in cazul de fata consideram ca aceasta este o norma suplimentara care, in multe cazuri, adica impiedica atragerea investitiilor.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Dar trebuie sa fie aceasta autorizatie ori nu trebuie sa fie?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Dupa parerea noastra, nu trebuie sa fie aceasta autorizatie. Ea, la momentul actual, adica ea era eliberata de catre organele Inspectiei muncii, era eliberata gratis pentru angajatori. Insa adeseori, va spun inca o data, domnule deputat, ca, avind aceasta autorizatie, nu inseamna ca angajatorul respecta norma de protectie a muncii.

Cu acest document sau fara acest document, angajatorul este obligat sa asigure conditii inofensive de munca pentru salariatii sai, sa nu admita accidentele de munca sau alte accidente cu incapacitate temporara de munca.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu consider ca in cazul in care, in baza legii, te implici in privinta agentului economic respectiv si insisti ca el trebuie sa aiba o asemenea autorizatie, pui niste conditii, faci niste prescrieri, e o situatie. Dar in cazul in care textul respectiv lipseste, angajatorul are tot dreptul sa spuna: cu ce drept dumneavoastra cereti de la mine aceasta sau aceasta, sau aceasta?

Si problema patronatelor. Nu vi se pare dumneavoastra ca noi le acordam patronatelor aici mai mari drepturi decit ele le aveau pina acum in legislatie? Fiindca mai multe patronate isi permit, de fapt, de a incalca legislatia si de a nu permite deschiderea sindicatelor la intreprinderile respective. Eu ma refer si la articolul 9, si la alte articole, care acorda patronatelor niste drepturi suplimentare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de articolul 9.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

De articolele 5 si 9.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de articolele 5 si 9. Daca vorbim despre articolul 5, aici este mentionat despre dreptul de a se asocia in sindicate. Practic, acest lucru este prevazut, ca atare, si in Legea cu privire la sindicate. Dar in cazul de fata se repeta si in Codul muncii, este prevazut si in Legea patronatelor, deci dreptul de a se asocia pe baze benevole in patronate.

Ca sa fie o norma echitabila atit pentru sindicate, cit si pentru patronate, adica membrii grupului de lucru, care au elaborat proiectul Codului muncii, au propus ca la articolul 5 sa fi acest drept si pentru patronate. Dar, la momentul actual, este si Legea sindicatelor, este si Legea patronatelor. Adica, norma aceasta sau trebuie sa fie pentru ambii parteneri, sau trebuie sa fie exclusa pentru ambii parteneri.

Deci, la momentul de fata, noi am propus ca sa fie completata cu sintagma ca dreptul de asociere in patronate este a patronatelor sau sa excludem ceea ce tine de asocierea in sindicate, fiindca este Legea sindicatelor si este Legea patronatelor.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Cum talmaciti dumneavoastra: a fi membru de patronat, deci aceasta e persoana juridica sau persoana fizica?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, a fi membru de patronat aceasta inseamna o persoana juridica. Si, in acest context, ceea ce tine modificarile articolului 9, aici era prevazut in Cod ca salariatul are dreptul sa se adreseze patronatelor, pentru a-i solutiona o anumita problema. In cazul de fata, patronatul raspunde asupra membrilor sai de patronat, adica nu raspunde de obligatiunile sau indatoririle membrilor de patronat.

Deci salariatul trebuie sa isi rezolve problema nu la patronate in intregime, dar la angajatorul sau. Dar in Cod era prevazut ca el trebuie sa se adreseze patronatului. Patronatul, de exemplu cel national sau cel ramural, nu solutioneaza problema unui salariat nemijlocit. Lucrul acesta il face angajatorul cu care se incheie raportul de munca, contractul individual de munca.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Aici este o incoerenta. Fiti de acord, noi o sa discutam si Legea despre asigurari sociale si acolo dumneavoastra acordati drepturi foarte mari patronatelor, dar aici, in principiu, ii eliberati de o parte de obligatiuni. Asa mi se pare mie, in tot cazul. Proiectul acesta e in prima lectura acum.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

As vrea sa va intreb: cit de minutios ati examinat cazurile care au ajuns in judecata dupa introducerea noului Cod al muncii, care au fost motivele adresarii in judecata si daca ati luat in vedere atunci cind ati venit cu acest proiect de lege in Parlament?

Si tot in acest context. Cum a influentat modificarea deja a noului Cod in anul 2005 de catre Parlament, din pacate, care, pentru neindeplinirea hotaririi instantei de judecata... daca pina in 2005 se prevedeau 5% din salariul angajatului pentru fiecare zi de neindeplinire a hotaririi instantei de judecata, Parlamentul a micsorat de 50 de ori aceasta suma, a stabilit 0,1% pentru fiecare zi, ceea ce a pus salariatul intr-o asemenea situatie, incit acesta nu mai are pentru ce se adresa in judecata si asa unde merge cu anii si cheltuie mult mai mult.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc.

In principiu, ceea ce este prezentat astazi dumneavoastra spre examinare a fost elaborat de un grup de lucru format din reprezentantii Guvernului, patronatelor si sindicatelor, deci cu implicarea nemijlocita a tuturor actorilor in domeniul raporturilor de munca si este un produs comun, care a fost aprobat si sustinut de catre Comisia nationala pentru consultari si negocieri colective. Au fost mai multe propuneri de modificare, completare, insa daca nu au avut acceptul tuturor partilor, ele nu au fost promovate si nu se contin in acest proiect.

Ceea ce tine de articolul 330, plata sumei de compensare pentru neachitarea la timp a salariilor. De exemplu, eu nu stiu nici un caz prin care ar fi fost aplicata aceasta norma, dar acea norma putea fi aplicata numai in situatia in care salariul putea sa nu fie platit nu din vina angajatorului. Poate sa existe situatia cind intreprinderea nu are surse financiare la cont si, in acest context, nu poate fi aplicata aceasta norma, chiar si norma de 0,1%. Doar atunci cind angajatorul are la cont mijloace financiare, dar el efectueaza alte operatii, in loc sa achite salariul, se aplica aceasta norma.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Imi cer scuze, dar articolul 330 nu se refera la achitarea salariului. Articolul 330 se refera la neindeplinirea hotaririi instantei de judecata, care poate sa nu fie legata de salariu. Angajatul a obtinut cistig de cauza, dar angajatorul nu indeplineste decizia hotaririi de judecata si angajatorul trebuie sa fie pedepsit, pina in 2005 trebuia sa fie pedepsit cu 5%.

Ceea ce tine, ce spuneti dumneavoastra, de neachitarea la timp a salariului. Sint alte articole si alte sanctiuni pentru neachitare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu. Articolul 330 anume tine de obligatiunile angajatorului de a recupera paguba in diferite situatii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Inclusiv retinerea salariului, inclusiv alte situatii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Retinerea salariului in caz de eliberare din serviciu, si nu retinerea salariului, ceea ce spuneti dumneavoastra, lunar.

Va multumesc.

Eu o sa am luare de cuvint si o sa atrag atentia la aceste momente.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

La articolul 229 punctul 24 (din proiectul de lege), cuvintul autorizatia l-ati substituit cu cuvintul avizul. Care va fi totusi diferenta dintre autorizatie si aviz, fiindca intentia dumneavoastra de a exclude autorizatia pentru functionare este buna. Mai mult ca atit ca in Legea cu privire la reglementarea activitatii de intreprinzator noi am scris ca organele controlului si controalele poarta caracter consultativ, inclusiv pentru Inspectia muncii.

In acest caz, daca agentul economic incepe activitatea, el notifica Inspectia Muncii ca incepe activitatea, aceasta vine si controleaza si ii propune acolo consultanti. Cred ca nu este nevoie de un aviz. Dumneavoastra aici ati substituit cuvintul autorizatie prin cuvintul aviz. Care este diferenta, pentru ce?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, deci o autorizatie este un document care certifica corespunderea a unor conditii, anumite norme.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar avizul?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Avizul va fi, pur si simplu, in scris, ca ceea ce este prevazut astazi sau ceea ce a intreprins angajatorul pentru ca sa desfasoare o activitate economica corespunde normelor in vigoare. Uitati-va, inca un aspect. Autorizatia, ca atare, se pune intr-o rama, se afiseaza la un loc destul de vizibil, dar un aviz poate sa contina ce trebuie sa mai intreprinda un angajator, ca la intreprinderea respectiva conditiile de munca sa corespunda normelor inofensive de munca. Adica, poate sa fie inclus in acest aviz absolut ce trebuie sa intreprinda un angajator ca, ulterior, la aceasta intreprindere sa fie respectate normele de protectie a muncii. Adica, toate prescriptiile ce trebuie sa faca un angajator ca normele de munca sa corespunda conditiilor inofensive.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Pentru lectura a doua eu as propune ca noi sa excludem, in general, aceasta norma, pe care dumneavoastra o propuneti, adica, se exclude cuvintul autorizatia, dar nu se mai substituie prin nimic in loc, fiindca ceea ce spuneti dumneavoastra ar putea sa faca Inspectia Muncii, fara a include in lege, deoarece avem alte legi care prevad acest lucru, inclusiv Legea cu privire la reglementarea activitatii de intreprinzator. Rog sa examinam in lectura a doua, ca sa excludem.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat. De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii, prezentat de Guvern, si constata urmatoarele. Necesitatea elaborarii si adoptarii proiectului de lege nominalizat rezulta din considerentul aducerii prevederilor Codului muncii in concordanta cu schimbarile care au intervenit in raporturile de munca aflate in permanenta miscare si dezvoltare dupa punerea in aplicarea acestui Cod de la
1 octombrie 2003, precum si cu cerintele moderne ale economiei de piata, care, potrivit articolului 126 din Constitutie, este de orientare sociala.

Proiectul a fost examinat si avizat de 6 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati (care, totodata, a propus si un sir de amendamente), Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia pentru administratie publica s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea acestui proiect.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune proiectul spre dezbatere in Parlament. Directia juridica a Aparatului Parlamentului, la fel, a prezentat un sir de obiectii si propuneri, care vor fi examinate in cadrul examinarii acestui proiect in lectura a doua.

Comisia sesizata in fond, la rindul sau, considera necesar de accentuat doua momente importante ce tin de conceptul legii prezentate si anume:

1) in punctul 2 se propune excluderea din articolul 9 alineatul (1) litera g) din Codului muncii a cuvintului patronate, adica, in fond, de a anula dreptul existent al salariatilor de a se adresa catre patronate cu petitii, ceea ce nu poate fi sustinut, deoarece dreptul oricarui cetatean, inclusiv al salariatului, de a se adresa persoanelor juridice este garantat de articolul 52 din Constitutie, de Legea cu privire la petitionare si Legea patronatelor;

2) in punctul 28 se propune ca in articolul 355 alineatul (1), litera a) din Codul muncii termenul de depunere in instanta de judecata a cererii privind solutionarea litigiilor individuale de munca sa fie redus de la un an la 6 luni, lucru care, la fel, nu poate fi acceptat, tinind cont de faptul ca dreptul dobindit licit (si aplicat al 5 an deja dupa dobindire in anul 2003) nu poate fi ulterior diminuat ori restrins, fapt mentionat de mai multe ori de catre Curtea Constitutionala.

Totodata, modificarea propusa contravine partial dispozitiilor articolului 20 Accesul liber la justitie si articolului 54 Restringerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati din Constitutie, ceea ce, in consecinta, fac imposibila acceptarea acesteia.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune, cu luarea in considerare a concluziilor conceptuale invocate mai sus si tinind cont si de propunerile parvenite astazi in plenul Parlamentului, sa adoptam acest proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Luare de cuvint doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prin proiectul propus, autorii nu au obtinut scopul pus de modificare si completare a Codului muncii, de a aduce prevederile acestui Cod in concordanta cu schimbarile ce intervin in raporturi, precum si cerintele moderne ale economiei de piata.

Autorul nu a tinut cont si nu a examinat practica de trei ani de aplicare a prevederilor noului Cod in vigoare din octombrie 2003. Chiar daca se introduc modificari in 34 de articole, multe din modificarile propuse inrautatesc si mai mult situatia salariatilor. Ma refer la articolul 85 Demisia, modificarile propuse sint adecvate, dar nu depline. Articolul 86 Concedierea, la care autorul nu se refera deloc. Dar, in special, dupa privatizarea masiva a intreprinderilor, angajatorii straini utilizeaza in folosul sau prevederile acestui articol, dupa ce salariatii cu anii se judeca, in loc de 30 de zile, si stim noi cum se termina aceste procese de judecata.

De fapt, Parlamentul a modificat articolele de raspundere a angajatorului in caz de neachitare a salariului, atunci cind angajatul este eliberat din serviciu si in caz de neexecutare a hotaririlor judecatoresti, micsorind aceasta amenda de 50 de ori pina la 001%, fiind de 5%. Sint necesare si sanctiuni pentru angajator, in cazul sanctiunilor disciplinare aplicate angajatilor, cind angajatorul nu respecta articolele 206, 210 din Codul muncii, la care autorul nu s-a referit deloc. Fara a invoca in ordinul de sanctionare a temeiurilor de fapt si de drept ale aplicarii sanctiunilor, emit ordine de sanctionare, fara a solicita explicatii inainte de emiterea ordinului de sanctionare, apoi concediaza salariatii, utilizind pe larg articolul 86, alineatul (1), in special litera g) incalcarea repetata pe parcursul unui an a obligatiilor de munca si litera h) absenta fara motiv de la lucru mai mult de 4 ore consecutive in timpul zilei de munca.

Cel putin la aceste litere din alineatul (1), articolul 86, as veni cu propunerea: concedierea sa fie efectuata prin decizia instantei de judecata. Mai mult ca atit, ca timp de un an partile se pot adresa in judecata. Angajatorul, de asemenea, utilizeaza alineatul (4) din articolul 85 Demisia, in special cind angajatorul incalca cerintele contractului individual de munca. Dar pentru a-si repara cauza, angajeaza urgent pe altcineva chiar din colectiv, incalcind Codul muncii, pina la expirarea a 14 zile, cind angajatul isi poate retrage cererea de demisie.

Nu s-a facut, practic, nimic din partea Guvernului ca salariatii sa cunoasca cerintele Codului muncii, cit si interpretarea clara a unor articole din acest Cod. Autorul trebuia sa se refere si la contractele colective de raspundere materiala, fiind intarite cerintele prin Hotarirea de Guvern nr.449 din 29 aprilie 2004. Si la acest capitol este prapad.

Contractul individual de munca, in special, la intreprinderile cu capital privat, cind se incheie, fara a fi respectate cerintele Codului muncii. Reprezentatul autorului cunoaste multe cazuri de acest fel.

Parlamentul a mai modificat, din pacate in graba, Codul muncii in anul 2005, inrautatind cu mult situatia salariatilor, din care motiv as solicita, stimati colegi, sa nu ne grabim sa il adoptam astazi, deoarece am propus si modificarea a unor articole care nu sint in proiectul propus de autor. Eu cred ca autorul ar accepta ca proiectul sa fie remis in comisie si sa introducem impreuna cu autorul si unele modificari in alte articole care necesita acest lucru.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In contextul dezbaterilor proiectului nr.2318, au fost exprimate doua puncte de vedere, au fost inaintate doua propuneri. Propunerea comisiei privind aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege si chiar acum, imediat anterior, propunerea colegii noastre doamna Cusnir privind remiterea acestui proiect in comisie.

In ordinea in care aceste propuneri au fost inaintate, le voi supune votului, prima fiind cea de aprobare in prima lectura, in conditiile raportului prezentat de catre comisia de profil a proiectului de Lege nr.2318. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2318 este aprobat in prima lectura.

Sintem la ora 11.25. Ora interpelarilor. Au fost invitati reprezentatii organelor guvernamentale caror dumneavoastra, anterior, le-ati adresat intrebari. Mai multi dintre ei, am fost informat de catre Secretariat, au convenit, intr-un mod sau altul, cu autorii intrebarilor, prezentindu-le informatia. In acest context, in aceasta situatie avem doar un singur invitat, pe care o sa il invit la tribuna centrala.

Este vorba de domnul Buga, viceministru al sanatatii, pe care il invit pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de catre doamna deputat Cusnir.

 

Domnul Mircea Buga viceministru al sanatatii:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Cu referire la interpelarea in Parlament a deputatului Valentina Cusnir, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 22 noiembrie curent, Ministerul Sanatatii, in limitele competentei institutionale, va comunica.

Pe parcursul ultimilor ani au loc mai multe procese de reformare in cadrul asistentei medicale si in cadrul sistemului de sanatate din tara, neracordarea la standardele internationale din diferite sisteme de raportare europene si scheme adecvate de organizare a tratamentului.

In acest context se inscrie si procesul de delimitare juridica a serviciului de asistenta medicala primara de cel specializat de ambulator secundar la nivel raional, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile a sistemului de sanatate si sporirea accesului populatiei din sectorul rural la servicii medicale calitative.

La luarea deciziei s-a tinut cont de experienta tarilor europene, Republica Moldova fiind unica tara europeana cu structura primara subordonata structurii specializate secundare. S-a tinut cont de recomandarile expertilor internationali, de prevederile Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, ale politicii nationale de sanatate si ale Strategiei de dezvoltare a Sistemului de sanatate pe termen mediu si lung.

Concomitent, delimitarea juridica a serviciului de asistenta medicala primara de cel secundar este prevazuta si in Planul de actiuni pentru anii 2006-2007 in vederea realizarii Programului de reforma pentru cresterea economica si reducerea saraciei in Moldova a Bancii Mondiale, elaborat si aprobat de Guvern.

Scopul strategic al delimitarii juridice a serviciului de asistenta medicala primara este imbunatatirea managementului si dirijarii serviciului in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru implementarea obiectivelor propuse in cadrul Strategiei de dezvoltare a Sistemului de sanatate.

Vreau sa mentionez ca descentralizarea surselor financiare alocate in asistenta medicala primara si gestionarea lor oportuna va contribui la utilizarea surselor nemijlocit pentru dezvoltarea capacitatilor serviciului de asistenta medicala primara, la reducerea cheltuielilor de intretinere, precum si a altor cheltuieli, la orientarea lor spre tehnologiile contemporane de diagnostic si tratament, precum si la crearea conditiilor atractive pentru atragerea medicilor de familie in localitatile rurale.

Mentionam, in acest context, doamna deputat, ca in republica exista deja experienta activitatii institutiilor de asistenta medicala primara in conditiile autonomiei financiare. De exemplu, sint contractate la direct 14 centre de sanatate din cadrul Directiei sanatatii a Consiliului municipal Chisinau aflate in suburbii, Centrul medicilor de familie Balti, Clinica universitara de asistenta medicala primara.

Concomitent cu suportul proiectului Comisiei Europene de la 1 ianuarie 2007 au fost contractate la direct Centrul medicilor de familie Orhei si centrele de sanatate Peresecina, Pelivan si Teleseu din raionul Orhei.

Delimitarea juridica a institutiilor medicale primare a demonstrat ca utilizarea resurselor financiare este mai eficienta, gestionarea lor mai flexibila, iar structura organizationala mai atractiva si exclude conflictul de interese intre diverse nivele de asistenta medicala primara.

Nu in ultimul rind, cu suportul proiectelor Bancii Mondiale si Comisiei Europene, institutiile medico-sanitare publice autonome vor beneficia prioritar de dotare cu echipament, de reabilitarea sediilor, de asigurare prioritara cu tehnologii informationale, de instruire in domeniul managementului sanatatii publice si de transport.

In scopul bunei desfasurari a delimitarii juridice a asistentei medicale primare la nivel raional au fost numite persoane responsabile de acordare a suportului organizator metodic necesar, iar functia de coordonare a activitatii sistemului de sanatate, de promovare a politicelor, a strategiilor in teritoriu, conform legislatiei in vigoare, urmeaza a fi atribuita autoritatii administratiei publice locale.

Mentionez ca modificarile mentionate in structura sistemului de sanatate nu presupun cheltuieli suplimentare de intretinere si salarizare, fiind reglementate in limita statelor existente si surselor financiare destinate salarizarii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

In primul rind, stimata Presedinte al sedintei, intrebarea mea adresata Guvernului a fost mult mai ampla si ceea la ce am primit raspuns este doar o mica parte care se cerea abordata inclusiv. Nu este prima data cind Guvernul procedeaza in asa fel. Intrebarea se referea la promisiunea Presedintelui Voronin in aprilie 2005 de reducere a Aparatului central cu 70 la suta.

Eu tin sa multumesc domnului ministru pentru aceasta informatie prezentata si as vrea sa-l intreb ce s-a intimplat, pentru ca in 2003, cind s-a revenit la raioane, situatia era mult mai buna. In 2005, venind in Parlament, am adresat mai multe interpelari de ce se intimpla unele lucruri proaste cu medicina primara. Am primit niste raspunsuri ca este foarte bine, ca sa veniti in 2007 si sa spuneti ca reveniti la acea situatie. Am pierdut 4 ani de zile.

Cine poarta vina pentru situatia care o sufera cetatenii nostri, in special din satele noastre? Ca veniti si spuneti ca este bine, putin mai bine la Chisinau, la Balti si in suburbiile Chisinaului. Dar ce facem in satele noastre? De ce s-au pierdut acesti 4 ani si cum Guvernul incearca sa repare situatia?

 

Domnul Mircea Buga:

Va multumesc, doamna deputat.

De fapt, dupa cum am mentionat in raspuns, ceea ce se preconizeaza a se realiza incepind cu 1 ianuarie 2008, intr-adevar, reprezinta o prioritate pentru sistemul sanatatii, avind in vedere ca si ramura respectiva, asistenta medicala primara, este prioritara si acopera in mare masura 90 la suta din toate serviciile medicale prestate persoanelor.

De aceea apropierea nemijlocita de pacienti corespunde anume acestor cerinte, nu numai ale noastre, dar si ale organismelor internationale.

Cit priveste structura existenta pina acum, dumneavoastra cunoasteti faptul ca incepind cu 1 ianuarie 2004 a avut loc o reforma importanta in sistemul de sanatate odata cu implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. Si pentru prima etapa, intr-adevar, era necesara aceasta concentrare a eforturilor la nivel local, in special la nivel raional, intr-o singura institutie care sa gestioneze aceste fonduri in noile conditii pentru a avea o certitudine ca aceste fonduri sint gestionate destul de transparent si corespunzator.

Dar sa revenim la ceea ce ati intrebat dumneavoastra. Eu am spus si in raspunsul meu ca Republica Moldova este unica tara din spatiul european care are astfel de structura primara gestionata de structura secundara specializata. Si de aceea noi revenim, de fapt, la ceea ce trebuia sa se intimple, revenim la structura logica a lucrurilor, unde asistenta medicala primara, de aceea si se numeste primara, este primul pas al pacientului in sistemul de sanatate, unde medicul de familie este acea persoana care-l indruma in intregul sistem.

Iar sistemul secundar este o alta etapa, ulterioara, specializata unde pot fi prestate servicii de alta categorie care nu au putut fi prevenite sau nu s-a putut face profilaxia lor la nivelul primar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult si imi pare bine ca cel putin in domeniul sanatatii pe hirtie vom corespunde cerintelor Uniunii Europene.

 

Domnul Mircea Buga:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Continuam. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa adresez o interpelare Comisiei Electorale Centrale. Acum ceva timp Organizatia raionala a comunistilor din Hincesti a dat in judecata si a cerut renumararea voturilor in alegerile locale din acest raion, netinind cont de faptul ca celelalte partide imediat dupa alegeri au dat in judecata si au pus la indoiala corectitudinea alegerilor care au fost organizate in primul scrutin.

Judecata le-a respins ca nefondate. Saci cu buletine s-au pastrat in incinta judecatoriei in conditii specifice, moldovenesti. Peste jumatate de an Organizatia raionala a comunistilor da in judecata si cere renumararea voturilor. Sint foarte multe indoieli ca acesti saci s-au pastrat in conditii adecvate, ca sa nu aiba acces cineva s.a.m.d.

Se creeaza un precedent de a pune la indoiala peste jumatate de an, dar noi tinem minte ca inainte de alegerile locale doamna Lupu a fost presedinte de raion, o doamna foarte pregatita si desteapta, cum spune doamna Ostapciuc, care nu cred ca a scapat posibilitatea sa organizeze alegerile asa cum au fost organizate.

Si acum se insista categoric. De aceea, eu ma adresez, din numele fractiunii, Comisiei Electorale Centrale si eventual Procuraturii Generale sa examineze, sa analizeze in ce fel de conditii s-au pastrat buletinele de vot in Hincesti.

Si poate nu ar strica sa se verifice si in alte raioane unde se pastreaza acesti saci cu buletine de vot, fiindca sint foarte multe indoieli sau se poate de presupus ca cineva a avut acces la acesti saci, a facut ceea ce a facut si acum se merge cu capul sus la alegeri, la renumararea voturilor. De aceea, va rog foarte mult ca Comisia Electorala Centrala cu atragerea unor specialisti in domeniu sa faca o expertiza a conditiilor in care s-au pastrat buletinele de vot pe parcursul acestei jumatati de an.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

O interpelare pe care o adresez ministrului educatiei si tineretului, domnului Tvircun. In rezultatul examinarii unor adresari ale parintilor elevilor Liceului Moldo-Rus Mihai Eminescu din Otaci, precum si in baza informatiei parvenite de la Ministerul Dezvoltarii Informationale al Republicii Moldova, s-a confirmat ca functia de director al liceului nominalizat este exercitata multi ani de catre cetateanul Ucrainei Jelin Victor Constantin, care isi are inregistrare de domiciliu in orasul Moghiliov, Podolsk.

Plus la aceasta,conform evidentei Ministerului Dezvoltarii Informationale, persoana in cauza nu detine cetatenia Republicii Moldova. In legatura cu aceste date, eu vreau sa aflu pozitia Ministerului Educatiei si Tineretului, in ce masura este asigurata calitatea administrarii liceului, dar si cea a procesului instructiv-educativ intr-o institutie de invatamint, eu vreau sa subliniez moldo-rusa, de catre o persoana care este cetatean al altui stat. Nu este cetatean al Republicii Moldova si nici nu cunoaste limba de stat, iar perioade lungi de timp se gaseste in afara tarii, dupa marturia parintilor.

De asemenea, va rog, il rog pe domnul ministru sa-mi ofere si anumite precizari referitoare la procedura legala de selectare si desemnare a directorilor de licee, care sint criteriile obligatorii pentru ocuparea acestor functii, precum si care sint problemele cu cadrele la Otaci, ce fac de multi ani imposibila suplinirea functiei de director al Liceului Mihai Eminescu de catre un specialist calificat din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Doua interpelari. Prima interpelare o adresez domnului Tarlev sau domnului Prim-ministru. Recent s-au implinit zece ani de la oficializarea relatiilor dintre Uniunea Europeana si tara noastra prin semnarea in anul 1997 a Acordului de parteneriat si cooperare. Catre anul 2005 a fost posibila semnarea de catre Republica Moldova a unui Plan individual de actiuni, a carui realizare cu succes ii va oferi tarii noastre oportunitatea de apropiere de comunitatea europeana, inclusiv semnarea unui acord de asociere obiectiv strategic al statului nostru.

In viitorul apropiat insa va expira termenul de realizare a Planului individual de actiuni, iar realizarea propriu-zisa a angajamentelor asumate treneaza, din pacate. Mai mult, adevarata stare de lucruri este tinuta in secret de factorii responsabili. In acest context, domnule Prim-ministru, solicit explicatii in legatura cu cauzele neexecutarii pina in prezent a tuturor angajamentelor asumate de Guvern prin semnarea Planului de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova. Rog sa-mi prezentati un raspuns amplu la acest subiect, inclusiv in ceea ce priveste starea relatiilor actuale cu comunitatea europeana, mai ales perspectivele semnarii unui acord de asociere.

Si a doua interpelare o adresez domnului ministru Pop, in legatura cu raspunsul dat recent la o interpelare anterioara, prin care dumnealui ma asigura ca in politica de cadre in ceea ce priveste inspectoratele fiscale raionale totul este in regula. In particular, dumnealui m-a asigurat oficial ca in cazul doamnei Axenti din Nisporeni a fost obtinut un acord din partea dumneaei pentru a fi destituita din functia de sef al inspectoratului, numind in functia data un lider comunist local.

In fata am, domnule ministru, o declaratie a coalitiei democratice anticomuniste din Consiliul raional Nisporeni, prin care afirmatiile dumneavoastra oficiale sint dezmintite. In acest context, rog sa va prezentati in plenul Parlamentului pentru a raspunde si a prezenta argumentele respective.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Imi cer iertare, microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cu titlul de precizare, in contextul adresarii la Comisia Electorala Centrala as dori sa mentionez in continuare ca fractiunea PCRM din Consiliul raional Hincesti s-a adresat in instanta de judecata in iulie 2007, dupa invalidarea alegerilor in trei sectii de votare, in trei sate, unde au fost depistate falsificari.

Oamenii au votat, dar de facto erau peste hotare. Aceasta a servit ca motiv de inaintare a actiunii in judecata privind renumararea voturilor. Este altceva ca instanta de judecata a pus pe rol si a examinat, si examineaza si la moment, in luna decembrie, acest caz. De aceea, totusi as mentiona ca Comisia Electorala Centrala sa ia atitudine fata de aceste momente si opinia publica sa fie informata corect: ca nu actualmente, dar in iulie a fost adresata cererea privind renumararea voturilor in legatura cu falsificarea in mai multe localitati a alegerilor locale din 3 iulie.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Acum o luna am adresat o interpelare Guvernului Republicii Moldova cu referire la statutul juridic al terenurilor dintre riul Prut si sirma ghimpata de la acest riu. Am primit un raspuns semnat de catre domnul Colenov, un raspuns formal in care imi da lectii la capitolul respectiv si nu am primit un raspuns detaliat, asa cum am solicitat, din partea Guvernului la acest capitol.

De aceea, readresez aceasta solicitare, ca Guvernul sa-mi prezinte totusi in scris: 1. Care este statutul juridic al terenurilor situate intre sirma ghimpata si granita de stat de pe riul Prut? 2. Care este suprafata totala a acestor terenuri, inclusiv pe destinatie: terenuri agricole, pasuni, paduri si altele? 3. Cine concret gestioneaza aceste bunuri? 4. Cind Guvernul va veni cu o propunere privind modificarea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale in sensul transmiterii catre acestea a terenurilor la care m-am referit mai sus? Informatia o solicit in scris.

Si alta interpelare la adresa Guvernului. Am adresat o interpelare in scris la care am anexat o petitie a unui colaborator de politie din municipiul Balti, care s-a plins pe faptul ca Ministerul Afacerilor Interne l-a demisionat din functie nelegitim. La articolul 7 alineatul (2) din Legea cu privire la petitionare scrie clar ca Petitiile, in care este atacat un act, o decizie, o actiune ori inactiune a unui organ legislativ sau persoana oficiala, care au lezat drepturile si interesele legitime ale petitionarilor, se adreseaza organului ierarhic superior de prima instanta, ceea ce am si facut.

Interpelarea am adresat-o Guvernului. Raspunsul mi-a parvenit formal din partea Ministerului Afacerilor Interne, semnat de viceministru, in care nu se indica motivele pentru care acest colaborator a fost demisionat. In legatura cu aceasta, solicit Guvernului republicii examinarea detaliata a acestui caz invocat in petitia cetateanului Cimbriciuc Marcel, fost colaborator al Sectiei politie rutiera din Municipiul Balti si raspunsul il astept in scris in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Desi domnul Presedinte Marian Lupu ne-a asigurat ca toti au venit sa raspunda la intrebarile deputatilor, iar daca nu au venit, au convenit sa nu vina, vreau sa va anunt ca eu am avut si a doua intrebare adresata Guvernului referitoare la creditele luate in perioada 2001 si pina in prezent: cine si cum le plateste, cine le-a utilizat? Nu a venit nimeni si nu a discutat nimeni, nu mi-au dat nici macar un raspuns in scris. Sau poate domnul Lupu a considerat ca nu mai sint deputat? Credea ca va fi votata Legea privind dubla cetatenie si eu, detinatoare a cetateniei Ucrainei, nu voi mai fi deputat?

Pe aceste motive, reiterez intrebarea mea de joia trecuta si solicit ca joia viitoare sa vina Guvernul si sa-mi raspunda, ca nu ati votat astazi legea.

Si avusem o intrebare adresata catre Biroul permanent al Parlamentului referitoare la situatia de pe strada Corobceanu 1, unde 56 de familii se folosesc de butelii de gaz, este o bomba aici, in centrul Chisinaului. Vreau sa fiu informata daca aceasta intrebare a fost examinata, cum a promis domnul Presedinte Marian Lupu, la sedinta Biroului permanent si ce decizie a luat Biroul permanent.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Intrebare adresata Aparatului Guvernului Republicii Moldova. In urma interpelarii adresate cu 3 saptamini in urma, pare-mi-se, prin care am solicitat sa mi se prezinte numarul de autoturisme care au numere speciale si mai ceream atunci ca dincolo de numarul respectiv sa-mi fie prezentate si institutiile care deservesc masinile care au numere speciale de inmatriculare, am primit aceasta informatie: sint circa 260 de numere de acest fel Republica Moldova A, Republica Moldova Guvern. Nu am primit informatie vizavi de numerele de masini care au numar special de inmatriculare Republica Moldova Parlament.

In acest sens, adresez intrebarea si catre Cancelaria Aparatului Parlamentului sa-mi suplimenteze numarul de masini cu asemenea numere.

Insa catre Aparatul Guvernului intrebarea ramine si urmeaza a-mi fi prezentata informatia detaliata asupra cheltuielilor care sint facute de catre fiecare institutie pentru fiecare autovehicul luat in parte. Raspunsul rog sa-mi fie prezentat in scris, in conformitate cu prevederile legale.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Nu am inregistrat alte solicitari. Anunt ca sedinta de astazi a plenului Parlamentului este inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 


Copyright © 2001-2009