DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – DECEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 3 decembrie  2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.    Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1673 din 20 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21 noiembrie 2008 (art.1, 4, 5 ş.a.).

3.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1224 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – art.29, alin. (11); art.35 ş.a.; Legea nr.276-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – art.3; Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură – art.69).

4.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1553 din 11 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Legea nr.21-XVI din 3 februarie 2009 cu privire la folosirea unor bunuri imobile.

5.    Prezentarea rapoartelor asupra proiectului de Lege nr.1842 din 2 decembrie 2009 pentru completarea articolului 12 din Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Aprobarea proiectului în primă lectură.

6.    Prezentarea raportului asupra proiectului de Hotărîre nr.1843 din 2 decembrie 2009 pentru aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2010. Adoptarea proiectului.

7.    Prezentarea rapoartelor asupra proiectului de Lege nr.1534 din 10 noiembrie 2009  pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262-XVI din 11 decembrie 2008 (anexa nr.1, anexa nr.2).  Aprobarea proiectului în primă lectură.

8.    Dezbaterea şi respingerea Codului învăţămîntului nr.293-XVI din  19 decembrie 2008. Proiectul nr.563 din 21 aprilie 2009.

9.    Prezentarea rapoartelor asupra proiectului de Lege nr.1648 din 19 noiembrie 2009 pentru modificarea unor acte legislative (Legea taxei de stat – art.4; Legea privind statutul alesului local ş.a.). Aprobarea proiectului în primă lectură.

10.    Respingerea proiectului de Lege nr.4516 din 21 decembrie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru aprobarea  Regulamentului Parlamentului – art.24, 82; Legea cu privire la Guvern – art.25; Legea pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind funcţionarea consiliilor locale şi judeţene – titlul I, titlul II).

11.     Respingerea proiectului de Lege nr.1242 din 8 aprilie 2004 privind modificarea unor prevederi ale Codului penal al Republicii Moldova (art. 347).

12.   Declaraţia doamnei deputat Galina Balmoş – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

13.    Declaraţia doamnei deputat Liliana Palihovici – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

14.   Interpelări.

15.    

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul  Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Igor Corman, Dmitrii Todoroglo – în delegaţie; Vladimir Eremciuc – din motive de sănătate; Tatiana Botnariuc, Eduard Muşuc, Petru Porcescu, Mark Tkaciuk, Vladimir Voronin.

 

Domnul  Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Vă rog, să luăm loc. Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

3 decembrie este Ziua Internaţională a Persoanelor cu Handicap. Înfiinţată în anul 1992, Ziua Internaţională a Persoanelor cu Handicap are ca obiectiv promovarea înţelegerii problemelor legate de handicap şi mobilizarea susţinerii demnităţii, drepturilor şi bunăstării persoanelor cu handicap. Prin aceasta, se încearcă, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele care ar rezulta din integrarea persoanelor cu handicap în fiecare aspect al vieţii politice, sociale, economice şi culturale.

Stimaţi colegi,

Eu cred că noi, acei care am fost aleşi şi reprezentăm toţi cetăţenii Republicii Moldova, ar fi bine dacă am fi astăzi alături de ei. Şi eu propun din contul nostru un ajutor, salariul unei zile de muncă pentru aceşti cetăţeni care suferă şi cred că acesta ar fi un lucru foarte bun.

Ce ziceţi dumneavoastră? Sînteţi de acord?

Să supun votului? Sau prin consens? La vot? Nu la vot. Ar fi…

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Bună ziua.

Domnule Preşedinte,

Vă rog, să mă înregistraţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc. Eu consider că sînteţi de acord şi nu e nevoie să supun votului propunerea mea.

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

Aş vrea să aduc la cunoştinţa societăţii decizia deja existentă a Fracţiunii PCRM de a dona salariul unei zile de muncă pentru o instituţie a persoanelor cu dizabilităţi. Deci iniţiativa dumneavoastră este susţinută de către Fracţiunea PCRM.

În acelaşi context, aş dori să reiterez solicitarea Fracţiunii noastre de a urgenta procedura de ratificare a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Acesta este un document aspirat nu numai de persoanele cu dizabilităţi din Republica Molidva, dar şi de cele din întreaga lume. Deci noi reiterăm această solicitare şi dorim să spunem că persoanele cu dizabilităţi vor avea toată susţinerea Fracţiunii în ratificarea acestei Convenţii.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Dacă nu sînteţi împotrivă, domnule Ganaciuc, pregătiţi, unde este Acordul, ca să îl examinăm astăzi şi să îl ratificăm.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi vin cu o solicitare:  proiectul de Lege nr.1420 pentru astăzi să fie transferat pentru săptămîna viitoare în vederea unei examinări suplimentare. Totodată, solicit includerea în ordinea de zi pentru astăzi a proiectului de Lege nr.1842 pentru modificarea articolului 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Iar proiectul de Lege nr.1232 din suplimentul de astăzi să fie transferat pentru mîine, 4 decembrie, pentru a le comasa şi a veni în faţa dumneavoastră cu un singur raport pentru lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc. Din partea Fracţiunii am dori să ne exprimăm indignarea noastră faţă de acţiunile şi declaraţiile făcute de domnul Ghimpu cu ocazia Sărbătorii Naţionale a României la 1 decembrie. Mă refer la declaraţiile moldofobe, antistatale şi chiar xenofobe, care sînt inadmisibile pentru o persoană oficială şi pentru un Preşedinte al Parlamentului. Vă aducem la cunoştinţă, domnule Ghimpu, că în Republica Moldova locuiesc, trăiesc nu doar români, trăiesc şi reprezentanţi ai altor grupuri etnice şi ne indignăm că aţi uitat de moldoveni.

Şi, în acest context, reiterăm propunerea noastră de a include în ordinea de zi proiectul nr.1188 privind revocarea domnului Ghimpu din funcţia de Preşedinte al Parlamentului. Şi ne adresăm tuturor fracţiunilor, inclusiv Fracţiunii Partidului Democrat să susţină propunerea noastră. Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Petrenco,

Reprezentanţi ai Partidului Comunist,

Verificaţi în Secţia resurse umane, că în 1990, cînd am venit în Parlament, în CV-ul meu e scris: „Mihai Ghimpu, român, vorbeşte limba română.” Şi după aceasta eu am votat independenţa Republicii Moldova. Eu, nu dumneavoastră, am creat cu votul acest stat. Şi nu îmi impuneţi mie că dumneavoastră sînteţi patrioţi. Dumneavoastră aţi distrus acest stat în 8 ani de zile. Şi eu vreau, cu colegii noştri din Alianţă, să îl construim, să îl dezvoltăm, ca să trăiască cetăţenii bine şi nu numai comuniştii.

Bună dimineaţa.

Microfonul nr.4. (Aplauze.)

 

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Rog să fie introdus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre de Parlament privind aprobarea bugetului Curţii Constituţionale.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Eu, într-un fel, doresc să îmi exprim solidaritatea cu moldovenii. Şi mă adresez domnului Ghimpu cu rugămintea, ca atunci cînd enumeraţi: ruşi, români, să nu uitaţi şi de moldoveni, într-adevăr. Vă rugăm frumos. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aveţi în vedere pe dumneavoastră să vă număr, domnule Diacov? Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Balan – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Comisia agricultură şi industrie alimentară roagă ca să fie inclus în ordinea de zi pentru astăzi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea, circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, nr.1769 din 27 decembrie 2008.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

Microfonul nr.2.

Îmi cer scuze, domnule Stepaniuc.

 

Doamna  Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Rog să fiu înregistrată cu o declaraţie la finele şedinţei.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc – Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule Ghimpu,

Statul Republica Moldova nu l-aţi creat dumneavoastră prin votul de la 27 august 1991, aceea că el şi-a  căpătat independenţa în anul acela, da, este adevărat. Astăzi, Republica Moldova, de fapt, este succesoarea statului moldovenesc de la 1359 şi succesoarea statului creat la 2 decembrie 1917. Printre altele, era bine ca noi astăzi să vorbim despre această dată importantă în istoria statului nostru, deci 2 decembrie  1917, atunci cînd  moldovenii şi alte popoare, inclusiv românii, ucrainenii, găgăuzii au votat o republică nu basarabeană, nu românească, dar o Republică Democratică Moldovenească. Dumneavoastră cunoaşteţi puţin istoria. Şi dumneavoastră ştiţi foarte bine acest eveniment.

Şi este ruşinos, într-adevăr, ce aţi făcut dumneavoastră pe data de 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, care este un stat suveran şi independent şi avem tot respectul faţă de acest stat. Dar în modul cum dumneavoastră v-aţi comportat la Chişinău, umblînd cu cumătria, cu nunta prin centrul oraşului, de fapt, aţi denigrat esenţa acestui stat care se numeşte Republica Moldova. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Sînt pure invenţii ceea ce se insinuează aici de domnul Petrenco şi de domnul Stepaniuc. Este ruşinos că la 1 decembrie 2008 guvernarea comunistă nu a participat în mod oficial la sărbătoarea Zilei Naţionale a României. Aceasta este ruşinos.

Iar ceea ce inventează domnul Petrenco, bineînţeles, este numai o instigare la vrajbă şi la ură. Am participat la aceste evenimente şi nu am văzut nici un fel de discriminare şi nici un fel de etalare a unor sentimente în detrimentul  altora. Dar nu vreau să deschid dezbateri.

Domnule Preşedinte,

Vă susţin în iniţiativa dumneavoastră şi eu propun să coordonăm cu Aparatul Parlamentului pentru a se deplasa Parlamentul la expoziţia cu vînzare a lucrărilor confecţionate de persoanele cu dizabilităţi de la  Centrul Republican pentru Copiii şi Tineret, care se va desfăşura la ora 11.00.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

S-a schimbat puţin ora. O să ne informeze doamna Buliga, doamna ministru.

 

Domnul  Ion Hadârcă:

Bine.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Hadârcă.

Stimaţi colegi,

Supun votului. Ordinea de zi pentru astăzi a fost votată, acum supun votului următoarele proiecte înaintate de către dumneavoastră. Să examinăm prima chestiune a ordinii de zi: proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului pentru 2009, în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Lectura a doua) şi alte legi. Aveţi proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la locuinţe, Legea cu privire la poliţie şi trupele de carabinieri. Lectura a doua.)

Cine este pentru?

Pentru mîine aceasta, da? Amînăm pentru mîine. Lăsăm atunci pentru vineri.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Legea nr.21 din 3 februarie 2009 cu privire la folosirea unor bunuri imobile.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Propunerile din sală. Proiectul de Lege pentru completarea articolului12 din Legea nr.121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Hotărîre privind aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2010. Pentru mîine, da? Sau astăzi examinăm, domnule Ioniţă? Pentru astăzi. Bine. Cine este pentru, rog să votăm.

Mulţumesc.

Şi propunerea ce ţine de proiectul Legii nr.1420 din 28 martie, amînat pentru şedinţa viitoare. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi mai avem o propunere, domnule Muntean, apoi vă ofer cuvîntul, să duc la bun sfîrşit. Şi propunerea domnului Petrenco, proiectul istoric nr.1188.

Cine este pentru, rog să voteze. 54 erau mîine. Iată, domnul Reidman, sînt 55.

Nu s-a acumulat majoritatea.

Mulţumim. Vă ascultăm.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Legea cu privire  la circulaţia alcoolului etilic   nu a  fost supusă dezbaterilor în cadrul Comisiei economie, buget şi finanţe, astfel nu poate fi supusă, prezentată în atenţia Parlamentului acum. Ea nu a fost discutată în comisia noastră, încălcaţi procedura.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Iată, acuşi ne dă explicaţie domnul preşedinte al comisiei.

Domnul  Iurie Muntean:

Nu, astăzi ea nu poate fi supusă oricum, ea nu a fost examinată în cadrul comisiei.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Propunerea vine de la deputaţi şi, ştiţi, conform Regulamentului, decide Parlamentul. Parlamentul a hotărît.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Domnule Ghimpu,

Şi noi sîntem Parlamentul Republicii Moldova, nu numai dumneavoastră. Serios.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nimeni nu neagă lucrul acesta. Numai că democraţia înseamnă majoritatea, domnule Muntean.

 

Domnul  Vladimir Filat – Fracţiunea PLDM:

Domnule Muntean…

 

Domnul  Iurie Muntean:

Domnule Ghimpu,

Aceasta e o încălcare a Regulamentului, reiterez.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu nu încalc. Doamne fereşte. Dacă convingeţi dumneavoastră deputaţii să vă susţină şi votează, eu mă supun.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Onorat Parlament,

Această lege nu a fost… în cadrul comisiei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu cred că noi sîntem deputaţi, nu Parlament, fiecare luat în parte, dar toţi împreună constituim Parlamentul Republicii Moldova. Şi de la aceasta trebuie să pornim cînd ne expunem.

Însă vizavi de acest proiect de lege. El este unul foarte important şi necesar pentru a asigura administrarea fiscală corectă în acest domeniu. Rugămintea este: dacă a apărut această situaţie, să dezbatem în primă lectură acest proiect de lege mîine. Pînă la şedinţa plenară de mîine comisia poate să se întrunească, să pregătească raportul. Dar rugămintea din partea Guvernului este ca să venim. A cui e raportul acesta?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Comisia deja a examinat, este raportul comisiei. Astăzi în primă lectură şi mîine în lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, staţi un pic, dînsul vorbeşte despre Comisia economie, buget şi finanţe. Şi, avînd în vedere că este vorba de  administrarea fiscală şi raportul sau punctul de vedere al comisiei este important, ca să asigurăm o coerenţă în activitate. Şi oricum noi mîine nu votăm în lectură finală, votăm în primă lectură. Este posibilitate ca Comisia economie, buget şi finanţe să se expună asupra acestui proiect de lege şi să o votăm, să avem şi un consens în acest sens.

Eu nu cred că cineva din acest Parlament doreşte să se menţină situaţia în acest domeniu sensibil şi important, care îl avem la ora actuală.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deci pentru mîine?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, vă rog.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Foarte bine vă priveşte rolul unui pacificator, domnule Prim-ministru, probabil, aţi preluat-o de la altcineva. Dar, oricum, vă rog frumos, să îi spuneţi preşedintelui comisiei ca să o prezinte pe agenda comisiei poate chiar astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Supun votului din nou proiectul nr.1779 îl excludem din ordinea de zi pentru astăzi şi îl amînăm pentru ziua de mîine. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Continuăm şedinţa. Prima chestiune a ordinii de zi – proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de  stat pe anul 2009. Îl invit la microfon…, din partea Guvernului cine prezintă proiectul pentru lectura a doua? Comisia doar, da?

Domnule Ioniţă, vă rog.  

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

La examinarea proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009, lectura a doua, au  parvenit în comisie peste 28 de propuneri, deci înainte erau 28, cînd s-a pregătit, apoi au venit seara încă cîteva propuneri. Comisia a examinat toate propunerile, dumneavoastră în sinteză aveţi decizia, de fapt, analiza pentru fiecare propunere. Şi vreau să spun că, în baza propunerilor parvenite, modificările care au avut loc pur redacţional sau schimbarea dintr-un articol în altul în acelaşi capitol la lege, s-a îmbunătăţit legea. Şi Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de Lege pentru completare şi modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 să fie adoptat de Parlament în lectura a doua, luînd în consideraţie toate obiecţiile care sînt în sinteza anexată la raport.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog.

Domnule Cojocaru, a

Aveţi întrebare? Poftim. Nu sînt întrebări.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Sinteza este, explicaţiile, totul este.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Din partea tuturor comisiilor sînt propunerile.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Propuneri au parvenit de la fracţiuni, de la deputaţi şi de la comisii. Toate propunerile, care au venit, toate au fost analizate şi este dat în sinteză aprobat sau nu şi explicat din ce cauză nu este posibil de a fi susţinut. Deci au parvenit atît de la deputaţi, cît şi de la fracţiuni şi de la comisii.

 

Domnul  Serafim Urechean – Fracţiunea „AMN”:

Bine.

Eu vreau să vă rog foarte frumos, Fracţiunea „Alianţa «Moldova Noastră»”, sînt aici nişte chestiuni pentru unele dezbateri, de aceea noi cerem o pauză pentru 20 de minute, pentru a veni cu o decizie concretă.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Noi am susţinut.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Eu vă spun că noi cerem o pauză.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

O pauză de 10 – 15 minute.

P A U Z Ă

 

D U P Ă    P A U Z Ă

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Ioniţă,

Mai reveniţi la tribună sau supun, continuăm? Invitaţi, vă rog.

Stimaţi preşedinţi ai fracţiunilor,

Invitaţi colegii în sală, vă rog.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa.

Domnul Ganaciuc,

Verificaţi, vă rog, prezenţa în sală. Luaţi, vă rog, loc în sală.

Domnilor deputaţi,

Domnul…

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa. Deci nu sînt întrebări faţă de raportori? Nu sînt, da? Nici în pauză nu au apărut. Mulţumesc.

Supun votului proiectul în lectura a doua.

Microfonul nr. 3. Da, vă rog.

 

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:  

Domnule Ghimpu,

Noi în sinteză sîntem menţionaţi că am avut amendamente, unde, cu părere de rău, domnul preşedinte al comisiei nu şi-a expus poziţia concretă, din care considerente nu au fost susţinute aceste amendamente. De aceea, noi reiterăm încă o dată aceste amendamente şi rugăm să le supuneţi votului. Eu vă rog, doamnă Oxana.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Domnule Ioniţă,

La tribuna centrală. Şi fiecare amendament acceptat – bine, nu – supus votului.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:  

Deci  citim pe toate 30 sau cum facem? Din sinteză.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Propunerele respinse de comisie.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Le anunţaţi şi trebuie să le respingem prin vot.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Toate 30?   

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

30?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Sau care doresc ei, care sînt. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3. Da, ascultăm microfonul nr. 3.  

 

Doamna Oxana Domenti:

Noi insistăm să se pună  în discuţie fiecare amendament în parte. Eu nu cred că veţi putea să utilizaţi doar sinteza, pentru că în sinteză, de fapt,  propunerile noastre nu au fost reflectate corect. Doar fragmentar, dar aceasta ar fi bine ca propunerea integral să fie dată citirii şi să se supună votului, să se supună dezbaterii.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă este corect ca Partidul Comunist să îşi asume rolul de avocat în condiţiile în care cineva a propus amendamente, ele nu s-au susţinut sau s-au susţinut şi ei sînt de acord. Deci dacă deputatul este de acord, pentru ce să votăm? Se votează doar amendamentele care… cel care a venit cu iniţiativa nu este de acord cu propunerea comisiei. Aceasta este corect. Dacă deputatul a propus amendamentul, comisia a propus să fie susţinut sau nu, şi ei sînt de acord, pentru ce să supui votului? Deci acela care a venit cu amendamentul.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci amendamentele nu au trecut, care…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Deci care nu sînt de acord. Deci domnul Ţurcan este de acord. Exact.

 

Doamna Oxana Domenti:

Da, nu sînt de acord cu … respectiv.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doar acelea care dumneavoastră… Atunci începem, cu care nu sînteţi de acord?

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci una din propunerile noastre a fost de a revedea suma de 364 milioane de lei, care constituie o reducere a transferului bugetului de stat către Fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Deci diminuarea sumei transferurilor am zis că contravine articolului 9 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, conform căruia, deci articolului 9 al acestei legi, suma transferurilor  din bugetul de stat în fondurile de asigurări medicale pentru asigurarea categoriilor de persoane prevăzute de buget, da, se stabileşte anual prin Legea bugetului ca o cotă procentuală în totalul cheltuielilor de bază nu mai mică de 12,1%.

Deci, în urma modificărilor operate, ponderea sumei transferurilor din bugetul de stat în fondurile de asigurări obligatorii va constitui doar 9,6. Eu am calculat că suma care ar corespunde ponderii 12,1, pe care trebuie să o transfere bugetul de stat către fonduri, fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, pentru a asigura în mărime deplină categoriile prevăzute de legislaţie, ar trebui să fie majorată cu 380  milioane de lei.

Noi înţelegem situaţia în care este astăzi bugetul şi în cazul în care actualmente bugetul de stat nu are posibilităţi, da, să transfere această sumă sau să acopere această sumă, noi propunem ca această sumă să fie fixată şi perfectată ca o datorie a bugetului de stat faţă de fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, să completăm acel sold care a fost iniţial la începutul anului în aceste fonduri şi, ulterior, deci în cazul în care bugetul de stat va avea resurse financiare, să revenim reeşalonat pentru întoarcerea acestei datorii a bugetului de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Vă rog să puneţi la vot această propunere.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Comisia, da.

Stimaţi colegi,

Comisia nu a susţinut această iniţiativă şi este foarte clar expus din ce cauză nu s-a susţinut. Eu nu ştiu dacă trebuie să citesc? Cred că fiecare are posibilitate să citească în amendament,  propun să fie supus  votului. Sau trebuie să …

 

Doamna Oxana Domenti:

Dar nu ne satisface argumentul. Dumneavoastră  aţi spus că nu sînt resurse financiare. Noi venim cu soluţii.  Nu aveţi?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi nu am spus lucrul acesta. Dacă citiţi atent, sînt scrise cu totul alte cuvinte. Şi fiecare deputat poate…

 

Doamna Oxana Domenti:

Mai scrie acolo. Puteţi să citiţi argumentarea comisiei. Scrie că în medicină sînt prea mulţi bani. Şi nu consideraţi necesar ca bugetul de stat să facă transferuri către fondul de asigurări în medicină. Noi insistăm asupra acestui amendament să îl puneţi la vot.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Vreau să înţelegem un lucru. În primă lectură s-a făcut propunerea, s-au adus argumente. Acum doar trebuie să fie supus votului: da sau nu? Căci dacă începem din nou să argumentăm, să explicăm…

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci după prima lectură se oferă 10 zile fiecărui deputat pentru a înainta amendamente.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

De acord.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci noi am înaintat acest amendament şi insistăm să se pună la  vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

De aceea şi zic: supunem votului, doar atît, în lectura a doua, fără argumentare din nou.

Cine este pentru propunerea doamnei deputat Domenti, respinsă de comisie, rog să voteze.

Sectorul nr. 1 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 30.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 10.  − 40.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 0.

Mulţumesc.

Nu a acumulat voturile  necesare. Următoarea propunere … . Microfonul nr. 3.

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Propunem majorarea cu 500 mii lei a sumei planificate pentru reparaţia căminului nr. 4 al Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie, strada Malina Mică, 11, municipiul Chişinău, care este într-o stare dezastruoasă. Iniţial, proiectul prevedea, Legea bugetului prevedea alocarea sumei de 4 milioane. Conform rectificării, această sumă s-a micşorat cu 3,88 de milioane. Noi propunem că ceea ce s-a lăsat, 160, pare-mi-se, milioane s-au acceptat de către actuala guvernare, să fie suplimentată cu 500 de milioane, care deja sînt la etapa de valorificare. Noi propunem ca să susţinem suplimentarea acelor 150, plus 500 de mii din 4 milioane iniţial în buget.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

500 de mii sau?

 

Doamna Galina Balmoş:

500 de mii.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:  

Supun votului propunerea doamnei Balmoş, respinsă de comisie. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Doamna Galina Balmoş:

Votaţi, domnule ministru.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 3 ?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Nu a acumulat voturile necesare.

Continuăm alte propuneri.

 

Doamna Galina Balmoş:

Propunem revederea proiectului acestuia la reducerea cu 25 milioane a cheltuielilor bugetare destinate asistenţei sociale suplimentare a persoanelor cu dizabilităţi, despre care noi astăzi atît am vorbit. Aceste diminuări afectează anume  gradul de protecţie socială a persoanelor  cu dizabilităţi. Rog susţinere. Nu au fost susţinute de comisie. Rog să puneţi la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cine este pentru propunerea doamnei Balmoş, rog să voteze.

Mulţumesc.

 

Doamna Galina Balmoş:

Vă rog,  domnul ministru Hotineanu, doamna ministru Buliga, vă rog să susţineţi.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1 - ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr.2?

− 10.

Sectorul nr.3?

− 0.

Nu a acumulat voturile necesare.

Următoarea propunere? Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Doamna Oxana Domenti: 

Următoarea propunere.  Noi considerăm excesivă reducerea cu 54 de milioane a alocaţiilor destinate procurării locuinţelor pentru tinerii specialişti. Se propune păstrarea la acest capitol a dispoziţiei Legii bugetului de stat pentru anul 2009. Deci argumentele comisiei au fost că noi nu avem necesităţi la acest capitol şi nu a acumulat cererile necesare.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

La dumneavoastră  este scris altfel. Fiecare deputat poate să citească.

 

Doamna Oxana Domenti:

Rog să citiţi, vă rog.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este luna decembrie, deja s-au efectuat lucrări şi  suma nu poate fi. Dar supuneţi votului.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Doamnă Domenti, dar propunerea dumneavoastră este acoperită financiar? Aveţi bani?

 

Doamna Oxana Domenti:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Noi avem bani, statul?

 

Doamna Oxana Domenti:

Au fost prevăzute surse financiare  şi s-ar putea să redistribuim de la alte, din contul altor priorităţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Conform legii aceasta este lectura a doua, nu poţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte, 

Cu titlu de precizare.

Şi, dacă nu vă supăraţi, expun punctul de vedere al Guvernului. Eu înţeleg exact şi dorinţa, şi scopul acestor ieşiri la microfon. Însă eu aşi ruga ca să fim şi un pic conectaţi la realitate. Toate acele cifre despre care s-a vorbit urmează să le privim şi prin prisma implementării. Or, noi sîntem la sfîrşit de an. Chiar dacă vom prevedea aceste sume  cerute, ele nu pot  fi utilizate.

Şi atunci o să am o rugăminte mare la toţi acei care doresc binele acestei ţări: să vă concentraţi foarte mult şi atent la elaborarea şi adoptarea bugetului pentru 2010. Şi să veniţi cu propuneri care urmează să le discutăm în dezbateri, în Parlament, în comisie. Şi să avem un buget pentru 2010 dimensionat şi să aibă şi acel caracter, pe care îl doriţi dumneavoastră, social. Dar această polemică este făcută,  probabil, pentru stenogramă, dar nu pentru a avea grijă de oameni. Acesta este ca un punct de vedere.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Supun votului propunerea doamnei Domenti. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.

Sectorul nr. 1 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2?

− 10?

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 0. Nu a acumulat voturile necesare.

Mulţumesc. Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Doamna Galina Balmoş:

Domnule Preşedinte,

Acestea nu sînt propuneri de dragul propunerilor şi numai pentru faptul de a ieşi la microfon. Vreau să zic că majoritatea din lucrări sînt demarate. Şi astăzi sînt instituţii sociale care au nevoie şi pot valorifica, pentru că deja au valorificat  parte din aceste sume, pînă la finele anului. Dar aceasta este opinia dumneavoastră. Următorul amendament: rugăm să excludem din proiect prevederile de diminuare cu 6,5 milioane de lei a cheltuielilor bugetului pentru programul de tratament în condiţii de staţionar al maladiilor socialmente condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice. Este vorba de acele maladii social-condiţionate − 6,5 milioane. Rugăm să menţineţi, să scrieţi ca o datorie a bugetului de stat faţă de bugetul asigurărilor medicale, dar să menţinem acest…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

S-a efectuat anul acesta. Deci pentru anul viitor va fi în 2010.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu vă rog să puneţi la vot această propunere.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

La sfîrşitul anului lucrurile s-au efectuat, banii s-au achitat. Ceea ce doriţi dumneavoastră  în 2010.

 

Doamna Galina Balmoş:

Încă nu este sfîrşitul anului şi mai ales că pentru luna ianuarie tot vor fi necesar de avansat nişte plăţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Vom avea bugetul din 2010, doamnă, vi s-a explicat. Va fi în 2010 peste o săptămînă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Supun votului propunerea doamnei Balmoş. Cine este pentru, rog să voteze.               Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 30.

Sectorul nr. 2?

− 10.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

− 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 0.

Спасибо. Microfonul nr. 2, vă rog.

 

Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Господин председатель комиссии, еще три месяца назад я внесла предложение относительно  внесения уточнения в Закон о государственном бюджете на 2009 год. Речь идет о том, что для района Сорока в разделе капитальные вложения  было предусмотрено 400 тысяч леев на ремонт детского сада коммуны Тэтэрэука Веке. И уточнение, с которым я обратилась,  и,  кстати, к господину Мариану Лупу обращались жители села Нёркань района Сорока с просьбой, чтобы именно в этом селе,  входящем в коммуну Тэтэрэука Веке, был отремонтирован детский сад, так это предложение даже не было изучено.

Более того, 400 тысяч леев были использованы на то, чтобы покрыть долг районного совета по ремонту школы в селе Тэтэрэука Веке. Но предложение депутата Парламента по выделению 400 тысяч леев касалось именно детского сада и именно в том селе, где детский сад не работает.  Я настаиваю, чтобы 400 тысяч леев для детского сада села Нёркань были поставлены на голосование.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă Bodnarenco,

Cu toată stima pe care o am, noi discutăm despre rectificarea bugetului, Legii bugetului, care a venit săptămîna trecută  în Parlament. Şi dumneavoastră acest amendament nu l-aţi dat la legea pe care noi o discutăm în prezent. Ceea ce dumneavoastră  spuneţi este un alt lucru.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Eu am dat la Legea rectificării bugetului de stat şi vă rog controlaţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă Bodnarenco.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

La comisie eu am făcut legătura.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dumneavoastră acum aţi confirmat…

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Aveţi răbdare, domnule raportor. Eu am controlat la comisie, la consultanţi, propunerea mea este. Şi, în afară de aceasta.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dar trei luni în urmă, doamnă Bodnarenco, legea a venit săptămîna trecută.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Fiecare deputat are dreptul de a da propuneri în cadrul dezbaterilor. Nu?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Corect. Data trecută legea a fost discutată în primă lectură. Dumneavoastră nu aţi venit cu vreoo propunere şi acum spuneţi că aţi venit şi învinuiţi comisia.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Eu am venit cu o propunere în comisie, în scris. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Puneţi, domnule Preşedinte, puneţi la vot, vă rog.

 

Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă Bodnarenco,

Eu vă răspund la această întrebare. Dacă eraţi la Tătărăuca Veche în ultimul timp, ştiaţi că Primăria Tătărăuca Veche s-a adresat cu schimbarea destinaţiei acestor bani nu pentru grădiniţe şi pentru şcoală.

 Guvernul a luat în considerare, în proiectul bugetului este. Să mergeţi mai des prin satele raionului Soroca şi o să ştiţi situaţia de pe loc.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Invitaţi-o, domnule Godea.

Supun votului proiectul, propunerea doamnei Bodnarenco. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 30.

Sectorul nr.2?

10 sau 9?

Oricum nu ajunge.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Zero.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Nu a acumulat voturile necesare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimate domnul Preşedinte,

Onorat Parlament,

Ieri la comisie, avînd în vedere faza în care se află construcţia a două apeducte în satul Grădiniţa şi unul în satul Plop-Ştiubei din raionul Căuşeni, deci noi am convenit în cadrul comisiei că aceste două obiecte vor fi transferate pentru bugetul anului 2010.

Şi, în această ordine de idei, eu vreau să mă adresez domnului Prim-ministru ca să nu să îşi uite promisiunea pe care a făcut-o recent.

Deci cu privire la transferarea unor obiecte pe anul 2010. Eu cred că aceste două obiecte, la fel ca şi celelalte, vor fi, îşi vor găsi reflecţia în bugetul anului 2010. Eu o să vă reamintesc, domnule Filat.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cred că a memorizat deja. Nu mai sînt întrebări.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmoş:

Ultimul amendament. Eu vă rog să susţineţi următoarea propunere de a menţine suma prevăzută în Legea bugetului de stat la capitolul „Construcţia spaţiului locativ pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl”. Este vorba de un milion de lei care pot fi valorificaţi în 5 zile.

Eu vă mulţumesc.

Rog să… da, este amendamentul. Nu a fost susţinut de comisie. Rog să puneţi la vot. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cît e…

 

Doamna Galina Balmoş:

Este vorba de un milion de lei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cît e un milion, domnule preşedinte?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

…de 100, un metru jumătate.

 

Doamna Galina Balmoş:

Dar noi nu vom avansa nici o dată dacă nu dăm absolut deloc bani pentru construcţia acestei case.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu nu sînt preşedintele comisiei, dar vreau să vă spun că aţi avut toată posibilitatea.

 

Doamna Galina Balmoş:

Este în Legea bugetului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Pînă a veni noi să cheltuiţi aceşti bani şi să realizaţi ceea ce v-aţi planificat dumneavoastră.

 

Doamna Galina Balmoş:

Guvernul a dat aceşti bani.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa-i, stimaţi colegi? Oricum eu supun votului propunerea dumneavoastră.

Doamna Galina Balmoş:

Eu nu am nevoie de comentarii, vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi pare rău. Îmi cer scuze, dar am deprindere de avocat.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnul Muntean a venit cu o abordare foarte corectă. Ceea ce este luna decembrie şi nu este posibil de realizat în acest an va fi pentru 2010.

 

Doamna Galina Balmoş:

Este posibil de realizat, domnule Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dumneavoastră puteţi să spuneţi, dar aici comisia a analizat şi vă spune că nu este posibil.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu rog să fie pusă la vot această propunere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu supun votului, doamnă Balmoş.

Cine este pentru propunerea doamnei Balmoş, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 30.

Sectorul nr.2?

– 10?

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Zero.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Doar 40 de voturi. Atît.

Mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2? Sectorul nr.2 – 20?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 –19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–        33.

Şi este egal cu 52.

–        51 oricum face majoritatea din 101 deputaţi.

Cu 52 de voturi, modificările sînt adoptate.

Mulţumim frumos.

Continuăm şedinţa.

Următorul proiect de Lege nr.1224. Prezintă în lectura a doua doamna Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Stimaţi deputaţi,

Raportul asupra proiectului de Lege nr.1224 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, pentru lectura a doua.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat de Guvern şi aprobat de către Parlament în primă lectură la 12 noiembrie 2009, şi constată următoarele.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit anumite propuneri şi obiecţii din partea Comisiei economie, buget şi finanţe, Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, a deputaţilor Ghenadie Morcov, deputatei Galina Balmoş, Elena Bodnarenco, Aliona Babiuc, precum şi din partea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor propunerile şi obiecţiile parvenite, ale căror rezultate sînt expuse în anexa la prezentul raport fiind partea integrantă a acestui raport.

Deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare nu au prezentat amendamente suplimentare Comisiei sesizate în fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură.

Pornind de la cele menţionate, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative cu propunerile de modificare acceptate de comisie, cu majoritatea de voturi ale deputaţilor prezenţi în şedinţă.

Pro – Palihovici, Brega, Hotineanu, Buliga, Moldovanu şi Vieru. Contra – Balmoş, Domenti, Rusu, Botnariuc.

Propunem adoptarea de către Parlament în lectura a doua a acestui proiect.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Aveţi propuneri pe care le-aţi acceptat, le-aţi respins?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Nu se acceptă propunerea domnului deputat Ghenadie Morcov, deoarece aici este vorba… dumnealui s-a referit la o indexare, iar legea prevede nu indexare dar reexaminare, în comparaţie cu salariul mediu pe economie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Morcov,

Insistaţi să supun votului propunerea dumneavoastră? Da? Supun votului propunerea domnului deputat Ghenadie Morcov. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1  – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 30.

Sectorul nr.2? 10.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Nu e 10, ci 8.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Opt.

38.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Zero.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea nu a acumulat voturile necesare.

Mulţumesc.

Alte propuneri?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Da, la Comisia juridică, numiri şi imunităţi cu referire la prevederile Legii nr.294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură unde… şi nu a fost acceptat, deoarece cînd a fost aprobată legea s-a ignorat prevederea Legii nr.355 articolul 35 cu privire la salarizare şi nu este vorba despre un drept obţinut care se ia…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Comisia insistă? Nu insistă.

Mulţumim, doamnă Palihovici.

Supunem votului proiectul în lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–        33.

Cu 52 de voturi, legea a fost adoptată. (Rumoare în sală.)

Poftim?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron – Fracţiunea PCRM:

Vă rog, aici nu sînt 19. Aici 17 numai, sectorul nr.2. Luaţi la… (Rumoare în sală.) Nu, nu, nu, aici. Nu, nu, nu. A fost şi…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

1, 2, 3, 6, 8, 10, 12. Numai în două rînduri sînt vreo 15, apoi mai departe?     Domnule Untilă,

Treceţi, vă rog, la loc.

Domnule Moldovanu … (Rumoare în sală.)

Voturile oricum sînt, domnule Miron.

Sau unii s-au aşezat în sectorul nr.2, din 2 în 3. Voturile sînt. Da. Aşa că nu sînt probleme aici.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Andrei Popov – Fracţiunea PDM:

Totuşi dacă privim, colegii întreabă deseori… Deci noi, de la începutul şedinţei din septembrie, am început să numărăm. Două persoane din prezidiu sînt în sectorul nr.2, două sînt în sectorul nr.3. Ca să fie claritate. Deci în total sîntem, cînd sînt toţi 20. Acum sînt 19.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Clar.

Mulţumim.

Continuăm şedinţa.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu rog totuşi ca toţi să ridice mîinile, să vedem cîţi sînt în sală, fiindcă, în acest caz ne duceţi în eroare. Aţi spus că sînt 19, dar ei sînt 18, partea aceasta.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dar noi, cei de aici, ce, nu ne număraţi pe noi?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, au fost număraţi, da. Sînteţi de fiecare dată în faţă şi de fiecare dată la evidenţă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ia, şi comuniştii mîinile în sus, să vă numărăm.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1,

Ridicaţi mîinile în sus, vă rog.

Doamnă,

Vedeţi că nu vă ascultă, nu vor să ridice mîinile în sus. (Rumoare în sală.) Bine. În sală sînt…

Doamnă Jantuan,

Unde sînteţi dumneavoastră? În spate. Vedeţi că… ia uitaţi-vă este alături doamna.

Bine. Data viitoare, cînd votăm, numărăm şi o să vă convingeţi că în sală există majoritatea de voturi pentru adoptarea legilor.

Proiectul de Lege nr.1553 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Legea cu privire la folosirea unor bunuri imobile.

Prezintă Guvernul şi domnul Ioniţă.

Domnul Efrim, da? Poftim.

 

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul propune atenţiei dumneavoastră proiectul Legii privind modificarea articolului 1 din Legea nr.21 din 3 februarie 2009 cu privire la folosirea unor bunuri imobile.

Acest proiect de lege a fost elaborat pentru reglementarea utilizării terenului cu suprafaţă de 0,4152 hectare, amplasat pe strada Mateevici 85, în municipiul Chişinău, aflat în proprietate publică a statului, pentru construirea sediului Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova cu păstrarea arhitecturii imobilului şi, practic, reconstruirea acestuia conform proiectului care a existat.

Acest teren, iniţial, prin legea care se modifică, a fost transmis Curţii Supreme de Justiţie pentru construirea unui nou sediu. Avînd în vedere că Curtea Supremă de Justiţie nu dispune de mijloace financiare necesare pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, iar în perioada în care identificarea acestor surse financiare necesare nu poate fi determinată, se consideră oportună realizarea transmiterii imobilului sus-menţionat în condiţiile relevate.

Transmiterea imobilului îşi găseşte argumentare şi prin prisma prevederilor punctului 1 din Hotărîrea Guvernului nr.375 din  1 iunie 1996 cu privire la rezervarea spaţiilor necesare pentru funcţionarea Corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, conform căruia terenurile şi clădirile de pe strada Mateevici sînt rezervate exclusiv în scopul atribuirii spaţiilor necesare Corpului diplomatic, reprezentanţilor statelor străine şi altor organizaţii internaţionale.

Atunci cînd la Curtea Supremă de Justiţie şi în buget se vor identifica surse necesare pentru construirea unui nou sediu, evident, Guvernul va găsi o nouă posibilitate de a atribui un lot pentru construcţia noului sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie.

Tot prin acest proiect, în vederea implementării normelor, Guvernul urmează să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura transmiterea cu titlu oneros a bunurilor imobile vizate pentru Republica Federală Germania.

Proiectul a fost coordonat cu organele interesate şi, din acest considerent, rugăm respectuos să îl susţineţi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule ministru,

O întrebare. Spuneţi-mi, vă rog, noi foarte mult apreciem suportul Guvernului Republicii Federale Germania şi perspectivele cooperării în continuare cu această ţară. Însă întrebarea mea este: de ce totuşi, pînă la urmă, nu aţi examinat posibilitatea să le oferiţi lor un lot de pămînt, încît Curtea Supremă de Justiţie, pînă la urmă, să îşi primească clădirea astfel cum s-a stabilit iniţial? Sau să examinaţi nişte înţelegeri bazate pe principii de reciprocitate.

Nu cred că ar fi o mare problemă pentru Guvernul Republicii Federale Germania să construiască o ambasadă nouă, da, ceea ce ar fi şi mai mult apreciat de Republica Moldova, avînd în vedere cheltuielile capitale pe care noi am trebuit să le facem pentru a construi o nouă clădire pentru Curtea Supremă de Justiţie.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aici urmează să menţionez trei momente.

În primul rînd, acest lot urmează a fi transmis în scopul, sau transmis cu titlu oneros pentru construcţia sediului ambasadei.

În al doilea rînd. De ce nu rămîne la Curtea Supremă? Aici sînt două momente, le-am menţiont ambele.

În primul rînd, potrivit unei hotărîri de Guvern din 1996, terenurile din strada Mateevici sînt destinate preponderent pentru construcţia sediilor ambasadelor şi altor structuri din corpul diplomatic.

Şi al doilea moment menţionat de mine este, constă în faptul că actualmente Curtea Supremă nu are în buget bani disponibili pentru valorificarea acestui lot şi în viitorul apropiat, probabil, nu va avea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule ministru,

O secundă, o secundă, foarte important. Dumneavoastră trebuie să ştiţi că pentru Curtea Supremă de Justiţie a fost elaborat deja proiectul pentru care au fost cheltuiţi bani bugetari. Ceea ce înseamnă, adică propunerea dumneavoastră implică următoarele consecinţe.

Va trebui să elaborăm un proiect nou şi iarăşi să cheltuim bani bugetari. Aceasta e prima.

A doua. Sînt foarte multe ambasade care nu sînt plasate pe strada Mateevici, ambasade care reprezintă ţările de importanţă strategică pentru Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule…

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci, pe lîngă cheltuielile care vor fi suportate de Guvernul Republicii Moldova pentru construcţia noii clădiri a Curţii Supreme de Justiţie, acesta va trebui să cheltuie iarăşi bani pentru elaborarea proiectului acestei clădiri.

Cum facem cu aceste cheltuieli? Ce facem?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, mulţumim.

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că trebuie de făcut o precizare. Nu este vorba doar de lotul de pămînt. Este vorba şi de edificiul amplasat pe acest lot de pămînt. Iar condiţiile în care se transmite, cu titlu oneros, aici să atrageţi atenţia, către Ambasada Republicii Federale Germania, este şi o condiţie: acest edificiu să fie restaurat în parametrii în care el a fost construit.

Acum vizavi de justiţie. Urmează să venim cu o abordare mult mai largă, nu cu cîrpitul şi să construim acel Palat al Justiţiei. Şi vreau să vă asigur… (Rumoare în sală.) …ascultaţi acum, nu vă grăbiţi cu banii. Urmează să venim cu o abordare,  după care, în baza acestei abordări, a acestui proiect, să găsim şi sursele de finanţare. Şi, în acest sens, în viitorul cel mai apropiat lotul de pămînt necesar şi adecvat pentru un Palat al Justiţiei în Republica Moldova va fi identificat şi transmis către cei care activează în justiţie.

Aici să staţi foarte liniştiţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Mintean,

Solicitaţi vreun coleg să vă dea cele două minte pe care dumneavoastră le-aţi depăşit din partea dumnealui. (Rumoare în sală.)

Da, poftim, întrebarea.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci de ce dumneavoastră, domnule Filat, consideraţi că abordarea noastră este una de cîrpituri?

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări către raportor, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Nu, nu, a răspuns Filat, înseamnă că Filat trebuie să… De ce nu aţi răspuns la întrebarea: ce o să fie cu cheltuielile pe care noi deja le-am suportat, în legătură cu elaborarea proiectului pentru clădirea Curţii Supreme de Justiţie?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, întrebări Regulamentul prevede, domnule Prim-ministru, vă rog eu, nu.

 

Domnul Iurie Muntean:

Cum nu a fost proiectul? Proiectul a fost elaborat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

Dacă vreţi să vă mai răspund eu, acolo sînt probleme.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vă asigur, dacă dumneavoastră aţi fi fost mai insistent, Guvernul Republicii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean…

 

Domnul Iurie Muntean:

…Federale Germania ar fi acceptat această abordare. Adică, să construiască o nouă clădire, astfel cum au făcut-o alte guverne pentru ambasadele sale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat Muntean…

 

Domnul Iurie Muntean:

Dumneavoastră rîdeţi?  Eu vorbesc de banii statului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Uitaţi-vă la domnul raportor aici. Astăzi e ziua… eu nu vreau să deconectez microfonul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Noi vorbim despre banii statului, domnule Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu mă impuneţi, vă rog.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări domnului raportor, vă rog.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Raportorul nu a răspuns, nu a răspuns nici Prim-ministrul.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să felicit Guvernul pentru această decizie. Edificiul respectiv este un monument de istorie şi arhitectură, acolo a funcţionat pînă în 1940 Liceul de Fete „Gheiking”, care a aparţinut unui … german. Nu în zadar Republica Federală a Germaniei a solicitat acest edificiu, pe care îl va restaura şi reconstrui în totalitate. Trebuie să ne bucurăm că municipiul Chişinău regîştigă în asemenea mod un monument de istorie şi arhitectură.

Şi eu aş vrea, dacă îmi permiteţi, ca Guvernul Republicii Moldova, dacă vor mai fi solicitări pentru ambasade, să se gîndească la edificiul din strada … 8A, care este Palatul Dadiani. Poate îi dăm unei ambasade, dacă nu avem bani să îl restaurăm, şi municipiul Chişinău mai recîştigă un splendid monument de arhitectură unic în stil gotic.

Eu cred că Guvernul a luat o decizie absolut corectă. Nu avem bani să restaurăm monumentele noastre de istorie şi arhitectură, să le permitem celor, care vor să îi întoarcă municipiului Chişinău monumentele lui să facă acest lucru pe banii lor.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Foarte corect, domnule Godea. (Aplauze.)

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

În primul rînd, eu aş vrea să atrag atenţie asupra faptului că în legea adoptată pe data de 3 februarie 2009, care se propune a fi modificată, de fapt, a fost o cerinţă specială, cu păstrarea tuturor aspectelor arhitecturale ale acestei clădiri, cînd s-a pus în sarcina Curţii Supreme de Justiţie. De aceea, la arhitectură, eu cred că, nu e cazul acum să atragem atenţie, deoarece  această prevedere este stipulată.

Eu la domnul raportor am două întrebări.

Prim întrebare. Am atras atenţia din nota, care este anexă la acest proiect de lege, că nu este deocamdată prezentat avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Centrului Anticorupţie. Pe mine nu mă interesează, de fapt, avizul Centrului Anticorupţie, de fapt, tot este o chestie. Dar, din punct de vedere legal, articolul 23, alineatul (4) din Legea privind organizarea judecătorească, în acest caz, este necesar să fie un aviz pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii. Aveţi sau nu?

 

Domnul  Oleg Efrim:

Mulţumesc, domnule deputat.

Avize din partea Curşii Supreme de Justiţie şi a Consiliului Superior al Magistraturii au parvenit.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Nu au parvenit.

 

Domnul  Oleg Efrim:

Au parvenit.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Aşa. Şi care e?

 

Domnul  Oleg Efrim:

Şi sînt negative.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Şi care este avizul lor?

 

Domnul  Oleg Efrim:

Şi sînt negative, da.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Negative. Conform, încă o dată repet, Legii cu privire la organizarea judecătorească, articolul 23, alineatul (4), în acest caz, noi nu putem să retragem acest lot sau acest edificiu din posesia Curţii Supreme de Justiţie. Aceasta este prevederea legală.

Şi este o chestie foarte delicată, eu cred că toţi înţelegem foarte bine, în acest caz, este vorba nu, pur şi simplu, de unificarea unei legi, dar de nişte condiţii ale activităţii unei verigi de putere, cum este puterea judecătorească. Nu întîmplător plenul Curţii Supreme de Justiţie a accentuat cu atenţie deosebită acest moment şi a spus că, în acest caz, se încalcă cerinţa ce ţine de crearea condiţiilor normale de activitate a puterii judecătoreşti.

Eu cred că dacă şi Ambasada Republicii Germane va lua cunoştinţă de toate aceste decizii, sînt sigur că poate să apară nişte chestiuni privind unele întrevederi suplimentare. Şi eu aş propune ca acest proiect de lege, din aceste considerente, să fie astăzi retras, să fie purtate nişte consultări suplimentare, inclusiv ce ţin de această problema legală, la care eu au am atras atenţie, este încălcarea altei legi. Şi după aceea ne întoarcem la problema în cauză.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Alexandru Tănase – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Eu vreau să fac o mică precizare în legătură cu acest proiect. Mai întîi de toate, nu este vorba doar despre acea hotărîre de Guvern care stabileşte că strada Mateevici este destinată exclusiv ambasadelor. Această clădire, chiar dacă ar fi fost  restaurată, ea nu poate servi ca un sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie. Noi avem situaţia cu toate instanţele de judecată, care au primit la balanţa lor în anii 90 fostele sedii ale Partidului Comunist, şi unde nu avem săli de judecată, unde nu avem camere de chibzuire şi unde nu avem elementarele condiţii pentru a desfăşura un proces de judecată. Acolo nu există loc pentru parcare. Curtea Supremă de Justiţie înseamnă un mare flux de maşini.

Acolo nu există posibilitatea de a transporta persoanele arestate. Trebuie să permitem accesul camioanelor cu persoane arestate pe strada Mateevici, unde în dreapta se află Ambasada Republicii Belorus, iar în partea stîngă se află Conservatorul.

Ceea ce ţine despre noul sediu al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea Supremă de Justiţie, spre deosebire de restul instanţelor de judecată, a beneficiat de cel mai mare suport financiar – peste 40 milioane de lei. În schimb, restul instanţelor nu au primit nimic.

Noi am discutat acest subiect la Consiliul Superior al Magistraturii şi am convenit că sumele de bani, care vor fi obţinute ca rezultat al acestei tranzacţii, vor fi investite în instanţele de judecată. Şi vom insista ca aceşti bani să fie investiţi în instanţele de fond din Chişinău.

Şi ultima precizare vizavi de avizul Curţii Supreme de Justiţie şi de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Noi, în momentul cînd am discutat la Consiliul Superior al Magistraturii acest subiect, avizul deja fusese dat. El fusese emis pînă la discuţie. Aceasta este.

Ceea ce ţine de avizul Curţii Supreme de Justiţie, este vorba de un document semnat de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Eu nu cred că acest subiect a fost discutat la plen sau la alt organ colegial al Curţii Supreme de Justiţie. Este o decizie bună pentru justiţie şi avem şi soluţii de alternativă, inclusiv pentru reamplasarea, mă rog,  a construcţiei unui nou sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

Eu vreau să spun cîteva cuvinte.

Stimaţi colegi,

Amplasarea în cartierul diplomatic a Curţii Supreme de Justiţie este absolut nejustificată şi incorectă. Argumentele domnului Tănase sînt, aş spune, destul de pozitive în acest sens. Mai sînt şi alte loturi pe strada Mateevici, cum ar fi edificiul unde a trăit Leonid Ilici Brejnev. Trebuie să ne ocupăm de deprivatizarea acestui  sediu. Acolo încă 26 de ari de pămînt sînt,  încă două edificii ale ambasadelor le vom amplasa acolo.

Dar pentru Curtea Supremă de Justiţie, bineînţeles, trebuie de găsit un alt loc. Fiindcă nu va fi corect ca maşinile cu cei care sînt transportaţi pentru, mă rog, ş.a.m.d. să avem aceste probleme în acest cartier diplomatic. Dar, mă rog, este poziţia dumneavoastră.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Eu nu  propun astăzi ca acest proiect de lege să fie respins. Eu propun ca acest proiect de lege să fie retras, să fie o examinare normală cu participarea Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu participarea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, pentru ca noi, într-adevăr, să luăm o decizie rezonabilă şi corectă, dar nu, pur şi simplu, aşa, în mod fugitiv.

Cu atît mai mult, dumneavoastră, domnule ministru, vorbiţi despre surse, dar acest edificiu se transmite cu titlu oneros. Ce fel de surse şi mijloace pot fi?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumim frumos.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

De aceea, eu propun ca să fie retras pentru o reexaminare normală, nu arde nimic. La sfîrşitul anului nu cred că e cazul ca noi acum să adoptăm aşa o decizie.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Ţinem cont de propunerea dumneavoastră.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă – Fracţiunea „AMN”:

Stimaţi colegi,

Atitudinea comuniştilor faţă de monumentele istorice nouă ne este cunoscută. Eu vreau să revin la monumentul „Conacul Teodosiu” din centrul Chişinăului, care, într-o noapte, a fost demolat de către guvernarea comunistă. Şi vreau să informez că deja Procuratura Generală a pornit o urmărire penală în baza acestui caz.

Şi ceea ce ţine de amplasarea Curţii Constituţionale sau de restaurarea de către Ambasada Germană a acestui edificiu, trebuie să ne fie foarte clar că, în următorii 4 – 5 –10 ani, Republica Moldova  nu o să dispună de resurse financiare pentru a restabili această clădire.

De aceea, eu propun, stimaţi colegi, ca noi astăzi să votăm acest proiect. Fiindcă acest edificiu, această clădire are un trecut istoric care este  legat de Germania. Este … care a fost proprietarul acestei clădiri şi eu cred că Ambasada Germaniei are tot dreptul ca să restabilească această clădire.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Noi totuşi insistăm ca acest proiect să fie retras, să nu fie respins, dar să fie retras, ca să nu încălcăm legislaţia în vigoare. Şi aş vrea să menţionez că nu există nici o decizie referitor la cartierul aşa-numit diplomatic, despre care aţi vorbit. Sînt mai multe edificii pe această stradă, inclusiv clădirea care se construieşte acum, care aparţine ASCOM-lui, domnului Stati. Şi nu e clar, cui şi cărei misiuni diplomatice aparţine atunci? Dacă este vreo decizie în  acest sens. Totuşi cerem să fie retras acest proiect de lege.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

Poftim, microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei. Vreau să spun că dumneavoastră sînteţi mai democrat preşedinte al şedinţei Parlamentului decît domnul Ghimpu. Aceasta e o întrebare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vi se pare de ce sînt aici eu?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Da. Deci întrebare către autori. Noi vorbim despre lucruri împrejurul întrebării date, dar eu v-aş întreba: cît costă totuşi reparaţia acestei clădiri? Pentru că trebuie să vorbim în cifre, să discutăm în cifre această întrebare. Cît costă reparaţia? Şi cît costă clădirea nouă, dacă va fi construită pentru Curtea Supremă de Justiţie? Aveţi aceste date ori nu?

 

Domnul  Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat. În punctul 2 al proiectului care se propune astăzi pentru aprobare, se prevede că Guvernul va întreprinde toate acţiunile pentru înstrăinarea cu titlu oneros a lotului de teren. Iar cheltuielile ulterioare necesare pentru reparaţie şi edificarea sediului ambasadei vor fi suportate de către Republica Federală Germană. Suma urmează a fi determinată de către Guvern în conformitate cu prevederile actelor legislative în vigoare.

Dacă vă referiţi la suma la care urmează să fie înstrăinat acest teren, în momentul de faţă nu putem să spunem, pentru că acest teren trebuie de evaluat după prevederile legale.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Bine. Atunci spuneţi, cît costă reparaţia atunci a acestei clădiri? Noi nu putem fără…

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Nu poate răspunde nimeni la această întrebare, deoarece nu s-a ocupat nimeni de estimarea costului, fiindcă încă nu este soluţionată problema iată, a terenului şi a acestei clădiri. Şi cît mai mult va cheltui Germania în Moldova, cu atît mai bine.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Păi, reparaţia se poate de făcut în diferite moduri, de diferite sume. Trebuie Guvernul să pună careva condiţii, dar nu aşa că noi dăruim şi mai apoi să spunem, că, iată, vedeţi, ceva am cîştigat de acolo.

 

Domnul  Oleg Efrim:

Ceea ce am putea să vorbim despre costuri astăzi, putem lua proiectul Curţii Supreme de Justiţie, dacă el a fost elaborat, pe care Guvernul nu l-a văzut, şi să vedem la ce se orienta Curtea Supremă de Justiţie. Care vor fi cheltuielile suportate de Republica Federală Germania nu putem să răspundem astăzi.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

În aceste condiţii, propun ca, într-adevăr, acest proiect de lege să fie retras şi numai după estimările respective să revenim la dînsul.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4 şi cam aceasta e.

 

Domnul  Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mie îmi este ruşine de discuţiile pe care le purtăm noi astăzi. Într-un oraş şi într-o ţară în care s-a prădat de sute de milioane de euro, noi discutăm despre un teren, care, apropo, cred că, domnule viceministru, trebuie să explicaţi ce înseamnă cu titlu oneros. Este cu plată, nu? Nu facem un cadou. Şi bun cu plată. Deci Guvernul Republicii Federale Germania, că, probabil, unii colegi din sală au crezut că facem un cadou colegilor germani. Vreau să vă spun că Germania a făcut cadouri Republicii Moldova pînă acum şi urmează să mai facă. Germania este partenerul de care noi avem nevoie, nu Germania are nevoie de Republica Moldova în momentul de faţă.

Deci, stimaţi colegi, Guvernul Republicii Federale Germania achiziţionează, de fapt, localul respectiv şi îşi asumă toată responsabilitatea pentru restaurarea, mai bine-zis pentru reconstrucţia edificiului care este în paragină în momentul de faţă.

Şi cred că Alianţa pentru Integrare Europeană, dar şi colegii din Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, vor vota pentru acest proiect de lege. Întrucît, după cum eu am spus, este un lucru de care avem nevoie întîi de toate noi.

Şi îmi pare rău că pînă în prezent problema sediului Ambasadei Republicii Federale Germania, principala putere economică europeană în momentul de faţă în Republica Moldova, nu a fost hotărîtă. Este regretabil.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Oleg Efrim:

Dacă îmi permiteţi, încă un  argument în favoarea rugăminţii Guvernului de a examina acest proiect astăzi constă în faptul că, pînă la finele anului, aceste sume ar putea fi bugetate în proiectul bugetului pentru anul 2010 şi cheltuite eficient pentru justiţie.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Dacă nu va fi prezentată această lege în mod pozitiv Statului German, nu vor fi alocate surse financiare pentru anul viitor şi, bineînţeles, ratăm o şansă de a avea încă o ambasadă aici, în Republica Moldova, a unui stat prieten.

De aceea, eu cred că, cu permisiunea dumneavoastră, sînt două propuneri. Prima este de a aproba în primă lectură această lege. Şi a doua. (Rumoare în sală.) Da, da, eu cer scuze.

Mai ascultăm şi raportul domnului Ioniţă. Poftim. Ştiam că domnul Ioniţă este de acord. Poftim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a analizat proiectul de Lege privind modificarea articolului 1 din Legea nr.21 din 2009. Acest proiect prevede transmiterea Ambasadei Republicii Federale Germania cu titlu oneros a unui teren, proprietate a statului, cu o suprafaţă de 0,41 hectare. Acest imobil a fost, iniţial, repartizat Curţii Supreme de Justiţie, dat  fiind faptul că lipsesc resurse financiare, s-a considerat oportun transmiterea Ambasadei Germaniei.

Comisia propune de adăugat după prima propoziţie, la articolul 2, următorul text: „Mijloacele obţinute în urma tranzacţiei vor fi utilizate pentru investiţii capitale ale instanţelor judecătoreşti.”

În temeiul celor expuse, Comisia economie, buget şi finanţe propune adoptarea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Întrebări la domnul preşedinte al comisiei.

Da, poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mersi mult.            Întrebare la preşedintele comisiei. Spuneţi, vă rog, domnule preşedinte, cînd s-a luat decizia la şedinţa comisiei, s-a avut în vedere faptul că această decizie contravine articolului 23, alineatul (4) din Legea privind organizarea judecătorească?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

23. Noi nu am găsit aşa ceva.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

S-a discutat sau nu această problemă? Dumneavoastră sînteţi la curent că contrazice sau nu?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Sînt la curent că nu contrazice.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Nu sînteţi la curent.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Nu, nu contrazice. Eu ştiu că nu contrazice.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Iată, încă un argument pentru ca această lege totuşi să fie retrasă, să o reexaminăm inclusiv din punct de vedere juridic.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Dar ce, în articolul acela e prevăzut că anume sediul acesta, terenul acesta?  

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Nu poate fi… Nu, nu, nu e vorba de sediu aici. Este vorba de orice local, bunurile care sînt deja în posesia instanţelor judecătoreşti, că aceste localuri, bunuri nu pot fi retrase fără consimţămîntul Consiliului Superior al Magistraturii. Consimţămîntul acesta nu există. Este aviz negativ. Iată de ce eu şi …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Acesta încă nu e local. Este o clădire dărîmată, care stă şi o distruge ploaia şi…

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Eu ştiu ce e acolo, domnule Preşedinte. Cunosc foarte bine.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

El nu pleacă de la ei.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Iar în acest caz, încă o dată repet, este avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Trebuie să ne întoarcem din nou la problema în cauză, să fie discutată la Consiliul Superior al Magistraturii cu participarea Curţii Supreme de Justiţie, încă o dată repet, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi după aceea veniţi cu un proiect.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Sînteţi de acord că eu trebuie să supun votului, nu? Datoria mea este să supun votului şi decide Parlamentul.

Domnule Ioniţă,

Mulţumim frumos.

Domnule Urechean,

Duceţi la bun sfîrşit proiectul de lege.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Au fost, de fapt, două propuneri. Deci cine este pentru a adopta?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Coraport? Coraport.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu, poftim.   

 

Doamna  Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Deci Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de lege nominalizat şi comunică următoarele. Ce are comisia? O să vă explic imediat.

La 3 februarie 2009, Parlamentul de legislatura a XVI-a a adoptat Legea nr.21, prin care Curţii Supreme de Justiţie i se permitea folosirea terenului cu suprafaţa de 0,41 hectare şi a construcţiilor aflate pe acesta, situate pe strada Alexei Mateevici nr.85, municipiul Chişinău, în scopul edificării noului sediu al instituţiei.

Legea prevedea că la construcţie Curtea Supremă de Justiţie este obligată de a păstra aspectul arhitectonic iniţial al clădirilor. Pe parcurs, s-a constatat că Curtea Supremă de Justiţie nu dispune de mijloace financiare pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, iar identificarea surselor financiare necesare pentru o perioadă bine determinată este una incertă.

În acest context, Guvernul a elaborat proiectul de lege prin care propune modificarea Legii nr.21. Autorii proiectului propun ca terenul vizat să fie utilizat pentru construirea sediului Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova. Această propunere intervine şi în contextul implementării Hotărîrii Guvernului nr.375 din 1 iunie 1996, care prevede că terenurile şi clădirile din strada Matievici sînt rezervate exclusiv pentru spaţiile necesare corpului diplomatic, acreditat în Republica Moldova. Deopotrivă, se propune ca prevederile legii în vigoare să fie completate cu sintagma, care specifică derogarea de la Legea nr.121 din 4 mai 2007, articolul 13, alineatul (1), litera b) privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, vizate fiind obiectivele înscrise în Registrul monumentelor.

În cadrul dezbaterilor,  comisia de profil a susţinut proiectul în cauză, venind cu propunerea ca textul proiectului de lege să fie suplimentat cu preambul în următoarea redacţie: „Parlamentul adoptă prezenta lege organică”.  În temeiul celor expuse, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media propune proiectul de Lege nr.1553 din 11 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Legea nr.21 din 3 februarie 2009 cu privire la folosirea unor imobile spre aprobare de către Parlament în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, doamnă Fusu,

Mulţumesc frumos.

Luaţi loc, vă rog.

Da, o întrebare aveţi?

Microfonul nr. 3.

Scuzaţi, vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu am întrebare, avînd în vedere că, în acest caz,  este prezentat coraport, coraport. Eu cer scuze, doamna Fusu, eu am crezut că dumneavoastră  aveţi aviz, dar dumneavoastră  aveţi coraport. Şi, în acest caz,  este posibil ca întrebările să fie puse  şi  coraportorului.

 

Doamna Corina Fusu:

Da.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Spuneţi, vă rog, dumneavoastră  afirmaţi că nu sînt sursele financiare şi deci, în acest caz,  evident,  apare întrebarea ca să fie transmis  altei instituţii, în cazul dat ambasadei. Aţi examinat acest proiect cu participarea reprezentanţilor Curţii Supreme de Justiţie sau nu?

 

Doamna Corina Fusu:

Deci Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat acest proiect de lege din perspectiva că monumentul de arhitectură, clădirea care este monument istoric, înscrisă în Registrul monumentelor, necesita un aviz din partea comisiei pe care o prezidez. Noi am examinat din acest punct de vedere.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Am înţeles.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu de ce am pus întrebarea? Deoarece Curtea Supremă de Justiţie deja a avut întrevederi cu un şir de organizaţii internaţionale, inclusiv cu reprezentanţii proiectului „Provocările Mileniului” referitor la alocarea surselor financiare pentru a construi această clădire. Iată de ce şi am pus întrebarea. Dumneavoastră  aţi spus că nu sînt surse financiare.

 

Doamna Corina Fusu:

Am impresia că ministrul Tănase a explicat că clădirea nu…

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc frumos, doamnă Fusu.  Deci mai multe întrebări nu sînt. Permiteţi-mi să supun votului în primă lectură acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1? Adică  majoritatea. Nu, nu, întîi aşa şi pe urmă cum ai spus dumneata. Acum au parvenit propuneri de a vota acest proiect de lege în a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1?

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0. 

 

Domnul Serafim Urechean:

− 0.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 19.   

 

Domnul Serafim Urechean:

− 19.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 52 de voturi, acest proiect devine deja lege, este adoptat. Eu cred că nu este nici un sens să supun votului retragerea. Luăm act.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga – Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Dumneavoastră  cred că cunoaşteţi că, de la 22 noiembrie pînă inclusiv ziua de astăzi, în Republica Moldova a demarat decada dedicată persoanelor cu dizabilităţi. Astăzi, la ora 12.00, în Centrul Republican pentru Copii şi Tineret este, se deschide expoziţia cu vînzare a lucrărilor efectuate de aceste persoane. Aş avea o propunere: să anunţaţi o pauză de o oră şi să plecăm să vizităm această expoziţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, doamnă deputat ministru.

Eu cred că nu numai să mergem să vizităm, dar trebuie să susţinem financiar, să procurăm. E o propunere foarte bună şi cred că, indiferent de sectoarele 1, 2, 3, toţi sîntem de acord. O pauză şi mergem să susţinem, mergem cu … ne aşteaptă troleibuzul.

Revenim la ora 13.00, da? Sau şi o pauză deja de ora mesei, cum se zice. La ora 14.00 revenim, la ora 14.00 revenim.

Mulţumim frumos.

La intrare ne aşteaptă autobuzul. Mergem organizat toţi împreună care doresc.

                                            P A U Z  Ă

                                                     *                                                   

                                                *    *   *

                                      D U P Ă   P A U Z Ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Luaţi loc. Vă rog, continuăm şedinţa. Proiectul de Lege nr.1842, completarea articolului 12 din Legea nr.121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Prezintă Guvernul.

Raportor domnul Pleşca.

Cine, domnul Efrim sau domnul ministru Tănase?

Domnule deputat,

Cine prezintă proiectul privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice? (Rumoare în sală.)

Ce e lectura a doua aici? E prima lectură, nu e a doua. Dumneavoastră, da?  Aveţi cuvîntul, vă rog.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul nr.1842, care se referă la modificarea articolului 12 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Modificarea acestui articol se face în contextul examinării proiectului de Lege nr.1232, care ţine de anularea unor scutiri, unor facilităţi la obţinerea locuinţelor pentru anumite categorii de funcţionari.

Acest proiect a fost aprobat în primă lectură. Mîine va fi aprobat, va fi supus votului pentru a doua lectură. Şi anume din acest motiv considerăm că mîine trebuie să fie examinate la pachet aceste două modificări.

Am discutat acest subiect în Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Am înţeles că ar exista anumite propuneri pentru a doua lectură. Modificarea constă în următoarele. Articolul 12  „Administrarea proprietăţii publice” se completează cu un alineat nou, alineatul c¹). Articolul va avea următorul cuprins: „Administrarea proprietăţii publice include punctul c¹) – elaborarea, aprobarea şi realizarea în limita alocaţiilor bugetare a programelor pentru construcţia locuinţelor de serviciu pe terenuri disponibile aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau a instituţiilor publice.”

De fapt, prin această prevedere, noi vom deschide lumină verde fiecărui minister, departament care ar beneficia de asemenea facilităţi şi care este în drept să solicite asemenea facilităţi, ca să le bugeteze la începutul fiecărui an în funcţie de alocările bugetare care există.

 Ştiţi foarte bine că astăzi există o serie de prevederi declarative care, de regulă, nu sînt însoţite de careva alocaţii bugetare.

Eu sînt gata să răspund la întrebările dumneavoastră. Dar, în principiu, după prima lectură, mîine, în cadrul examinării proiectului de Lege nr.1232 vom putea să examinăm aceste două iniţiative în ansamblu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Să înţelegem că întrebări nu sînt. Pentru mîine, da? Mulţumim, domnule… Domnul Pleşca, vă rog. 

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi da citire raportului asupra acestui proiect de lege. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1842 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Esenţa acestui proiect constă în introducerea în legea nominalizată a unei prevederi, conform căreia va fi posibilă elaborarea, aprobarea şi realizarea, în limita alocaţiilor bugetare, a programelor pentru construcţia locuinţelor de serviciu pe terenuri disponibile aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, locale sau a  instituţiilor publice.

Prezentul proiect este iniţiat şi înaintat ca rezultat al discursurilor purtate asupra proiectului de Lege nr.1232 pentru modificarea unor acte legislative. La examinarea acestuia în primă lectură ce ţin de soluţii compensatorii şi va servi ca temei pentru rezolvarea viabilă a problemelor privind construcţia locuinţelor de serviciu.

Comisia sesizată în fond a constatat că această iniţiativă, din punct de vedere conceptual, este oportună şi pentru lectura a doua a considerat raţional de a fi comasată cu proiectul de Lege nr.1232.

Deci, avînd în vedere cele relatate, se propune aprobarea proiectului de Lege nr.1842 în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă nu sînt întrebări, luaţi loc. Supun proiectul la vot în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect, proiectul de Hotărîre pentru aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pentru anul 2010. Prezintă domnul Ioniţă şi ca raportor, în calitate de raportor tot domnul Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pentru anul 2010. Acest proiect este conform articolului 37 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prin care ei singuri îşi adoptă, îşi elaborează bugetul. Parlamentul îl adoptă şi apoi Guvernul îl inserează în bugetul de stat.

Pentru 2010, Curtea Constituţională a calculat că au nevoie de un buget în mărime de 6,3 milioane de lei, dintre care pentru retribuirea muncii 3,1 milioane de lei.

Comisia a examinat acest proiect. Au venit mai multe propuneri. Plus, am solicitat avizul Ministerului Finanţelor. În urma discuţiilor, împreună cu membrii Curţii Constituţionale, s-a convenit şi comisia propune Parlamentului ca bugetul Curţii Constituţionale să fie micşorat cu 400 mii de lei, pînă la 5,9 milioane de lei şi micşorarea respectivă se face din contul optimizării cheltuielilor aferente compartimentelor: rechizite de birou – 100 de mii de lei, arenda şi întreţinerea mijloacelor de transport – 100 de mii de lei, procurarea mijloacelor fixe cu 200  mii de lei.

 Astfel, Comisia economie, buget şi finanţe propune plenului Parlamentului ca bugetul să fie aprobat în sumă de 5,9 milioane de lei la venituri şi 5,9 milioane de lei la cheltuieli. Deci se reduce cu 400 de mii faţă de proiectul iniţial propus de către Curtea Constituţională.

Vreau aici să spun că Curtea a acceptat această reducere de 400  mii de lei în sensul că s-a discutat împreună cu ei într-un grup de lucru format de membrii comisiei, Curţii şi Ministerului Finanţelor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Eu v-am repartizat dumneavoastră, comisiei, o solicitare a Curţii Constituţionale privitor la 15 ani de activitate 400 de mii. E inclus aici?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

 El este în buget. Curtea Constituţională prima dată vine cu bugetul lor.  Deci este un prim exerciţiu, pînă în prezent nu era şi Curtea Constituţională a introdus în bugetul lor şi această sumă care a fost discutată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ea a venit după ce au prezentat cifrele acestea.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu, nu, nu. Deci…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog să clarificaţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

450 mii este.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Sigur este.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Întrebări către domnul Ioniţă? Nu sînt. Nici în calitate… Atunci a doua funcţie, vă rog, domnule Ioniţă. În calitate de raportor, nu?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Aici a fost şi…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deja. Bine.

Mulţumim.

Luaţi loc atunci. Supun votului proiectul de Hotărîre pentru aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pentru anul 2010. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea, da? Nu, tovarăşii sînt tot ai noştri. (Rumoare în sală.) Au votat. O parte au votat şi este bine.

 Mulţumim.

Următorul proiect al ordinii de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2009.

Prezintă doamna Buliga, da? Poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru prima dată la tribuna aceasta.

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, care este elaborat în scopul precizării prin redistribuire între unele poziţii de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat în limita sumei cheltuielilor aprobate pentru 2009.

Necesitatea operării modificărilor propuse este dictată de insuficienţa mijloacelor financiare pentru plata prestaţiilor sociale, ajutorul de şomaj şi prestaţiile de asigurări sociale şomerilor şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani persoanelor asigurate. În perioada de 9 luni ale anului curent, au fost utilizate mijloacele financiare aprobate pentru întregul an 2009, rămînînd complet neacoperite lunile octombrie şi decembrie.

Cheltuielile Fondului de protecţie a familiilor cu copii, aprobate în sumă de 139 272 mii de lei, se propun a fi majorate cu 35 458 mii de lei.

Se propune, la fel, precizarea la poziţia „indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoanelor asigurate”, care urmează a fi majorată de la 122 639 mii lei pînă la 158 98 mii lei.

 Aceasta este dictat de creşterea numărului de beneficiari (planificat iniţial – 27 de mii 87… de persoane: precizat – pînă la 28 de mii 800) şi a mărimii indemnizaţiei medii a indemnizaţiei, planificat 366. În rezultat, la 1 iulie 2009 aceasta constituia 442 de lei care precizat pentru semestrul II – 482 de lei.

În rezultatul majorării în anul 2009 a cuantumului îndemnizaţiei de la 20% la 25% în baza de calcul şi a îndemnizaţiei minime de la 200 la 250 de lei.

Cheltuielile fondului de şomaj, destinate plăţii ajutorului de şomaj prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor, se propune să fie majorate cu 20 348 mii lei pentru a acoperi numărul crescînd de beneficiari de ajutor de şomaj care, conform informaţiei parvenite de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în semestrul I al anului curent constituie 5 mii 471 de persoane sau 94% din numărul total aprobat pentru anul 2009.

Cheltuielile fondului de recuperare a sănătăţii se propun să fie micşorate cu 36 de milioane 355 lei. Micşorarea se propune a fi efectuată la poziţia „cheltuieli pentru restabilirea sănătăţii prin tratament balneosanatorial”.

Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale se propun să fie precizate de la 220 948 mii de lei mai puţin faţă de cele aprobate 240 198 mii de lei.

Nu o să mă opresc detaliat la toate micşorările de întreţinere a Casei Naţionale de Asigurări Sociale din contul cheltuielilor care s-au micşorat cu 19 622 mii de lei. Reparaţia capitală a clădirilor administrative cu procurarea de mijloace fixe cu 10 586 mii de lei.

Şi, în contextul celor expuse, rog să susţineţi proiectul vizat în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Întrebări, vă rog?

Întrebări nu sînt. 

Luaţi loc, vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Palihovici,

Aveţi cuvîntul din partea comisiei.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 nr.262 din 11 decembrie 2008.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvern şi constată următoarele.

Proiectul prezentat a fost elaborat în scopul redistribuirii între unele poziţii de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009. Modificările propuse au drept scop acoperirea insuficienţei de mijloace financiare pentru plata unor prestaţii sociale.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia agricultură şi industrie alimentară, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională s-au pronunţat pentru examinarea şi aprobarea proiectului în şedinţa în plen a Parlamentului.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media s-a pronunţat cu 4 voturi pentru susţinerea acestui proiect de lege, iar 5 membri s-au abţinut de la votare.

Examinînd  argumentele invocate de către autorul proiectului, avizele parvenite pe marginea lui şi opiniile membrilor Comisiei sesizate în fond, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie unanim propune proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009 nr.262 spre aprobare de către Parlament în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Da. Şi deoarece…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Totul e clar.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Şi dacă nu sînt amendamente, aş propune să votăm şi în lectura a doua. După ce votăm în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Iată, vedeţi ce înţelegere aveţi în Parlament.

Stimaţi colegi,

Mulţumim doamnei Palihovici.

Supun proiectul votului în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Pentru prima lectură majoritatea.

Şi, sectorul nr.1 votăm lectura a doua? Nu. Ei, dacă ziceţi că nu, atunci nu dar. Mulţumim.

Continuăm.

Proiectul de Lege nr.563, Codul învăţămîntului.

Cine prezintă? Comisia, domnul Şleahtiţchi. Vă rog.

 

Domnul Mihai Şleahtiţchi – Fracţiunea PLDM:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă prezint raportul comisiei de pofil asupra scrisorii de remitere spre reexaminare a Codului învăţămîntului nr.293 din 19 decembrie 2008, a scrisorii înregistrate cu nr.563 din 21 aprilie 2009. Acest raport are următoarea formă şi constituie expresia votului majoritar al comisiei.

Codul învăţămîntului nr.293, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a la 19 decembrie 2008, a fost prezentat Preşedintelui Ţării pentru promulgare.

La 13 aprilie 2009, Preşedintele Ţării, avînd obiecţii de ordin conceptual şi redacţional asupra codului respectiv, în temeiul articolului 93 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova, a remis Codul învăţămîntului pentru reexaminare Parlamentului Republicii Moldova.

Totodată, Guvernul Republicii Moldova, prin scrisoarea nr.1275 din                  13 octombrie 2009, s-a adresat Parlamentului Republicii Moldova cu solicitarea de a iniţia procedura de reexaminare a Codului învăţămîntului din 19 decembrie 2008, deoarece, în conformitate cu programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, întitulat: „Libertate, democraţie, bunăstare”, urmează să fie elaborat un nou proiect al Codului învăţămîntului, ajustat la standardele educaţionale europene şi internaţionale.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat la şedinţa sa ordinară din 11 noiembrie curent scrisoarea Preşedintelui Ţării privind remiterea spre reexaminare a Codului învăţămîntului, precum şi scrisoarea care a venit din partea Guvernului şi relatează următoarele.

Comisia consideră că obiecţiile şi propunerile care se conţin în scrisoarea Preşedintelui Ţării privind reexaminarea Codului denotă multiple deficienţe atît de ordin redacţional, cît şi de ordin conceptual.

Concomitent, la adresa Ministerului Educaţiei au parvenit şi continuă să parvină propuneri şi obiecţii din partea mai multor colective pedagogice privind reflectarea incompletă a conţinutului reformelor din domeniul educaţional.

Conducîndu-se de aceste considerente, precum şi din intenţia Guvernului de a elabora un nou proiect al Codului învăţămîntului, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media propune Parlamentului să nu îşi menţină votul asupra Codului învăţămîntului nr.293 din 19 decembrie 2008 remis spre reexaminare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Nu sînt.

Luaţi loc, vă rog.

Deci la vot spre respingere, aşa ar fi, da?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Stimate domnule Preşedinte,

Eu sînt unul dintre acei care am lucrat asupra acestui proiect de Cod al învăţămîntului.

Vreau să vă spun că s-a făcut un lucru foarte mare. Şi nu este adevărat că nu a trecut expertiza Academiei de Ştiinţe, Institutului Ştiinţă a Educaţiei, colectivelor pedagogice, inclusiv a reprezentanţilor învăţămîntului universitar din Republica Moldova. S-a făcut o muncă foarte mare şi comisia care se preconizează a fi creată de minister o să se convingă de acest lucru, fiindcă dumneavoastră şi noi, de fapt, toţi o să ne convingem că nu poţi descoperi alte coduri decît acele coduri care există, inclusiv în ţările vecine.

Noi avem, de fapt trebuie să recunoaştem că avem o lege-cadru, una practic standardizată.

Învăţămîntul nostru a aderat la standardele procesului de la Bologna, dar, în general, textul de bază este acel text care a fost alcătuit încă atunci, în anul 1995, în vechea Lege a învăţămîntului. Consider că dacă noi astăzi am merge pe altă cale şi comisia parlamentară inclusiv mai concret şi mai profesionist ar pătrunde în capitolele respective ale legii, ale proiectului respectiv, inclusiv la unele amendamente pe care le-a înaintat Preşedintele, noi am putea, toţi împreună, şi stînga, şi dreapta, deputaţii în general, să adoptăm acest Cod. Eu personal consider că loc pentru compromis în situaţia respectivă este.

 Varianta pe care ne-o propuneţi dumneavoastră în caz de nevotare a acestei legi este una de durată. O să se descopere iarăşi bicicleta, o să se lucreze 3 – 4 ani de zile şi nu o să aveţi prea mari rezultate. Eu sînt absolut convins în aceasta.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc şi eu.

Supun votului propunerea venită din partea microfonului nr.5.

 

Doamna  Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Onorată asistenţă,

Vreau să spun că acest Cod al învăţămîntului, care a fost adoptat în mare grabă din păcate aici, în acelaşi Parlament al Republicii Moldova, cu altă majoritate parlamentară, nu a ţinut cont de acele propuneri şi amendamente care au venit şi de la colectivele pedagogice, şi de la comunitatea universitară. Şi cea mai mare carenţă a acestui Cod al învăţămîntului constituie faptul că el nu corespunde cu acele acte normative europene la care Republica Moldova este parte.

Şi îmi pare foarte rău să constat că este absolut ilizibil din punct de vedere al structurii şi al logicii acest Cod al învăţămîntului, conţine şi un aparat de metalimbaj, care nu corespunde terminologiei educaţionale contemporane, nu ţine cont nici de acelaşi proces Bologna, despre care a vorbit şi domnul Stepaniuc. Nu ţine cont nici de rezoluţiile APCE în ceea ce priveşte autonomia universitară, care trebuie să fie reflectate. Este absolut concentrat şi centralizat în ceea ce priveşte managementul resurselor umane şi financiare în toate instituţiile de învăţămînt, inclusiv ciclul preuniversitar şi universitar.

A acordat un rol sporit, exagerat Academiei de Ştiinţe, care, prin acest Cod al învăţămîntului, se transforma, de fapt, într-un al doilea minister, care monopoliza gestionarea resurselor umane şi financiare în domeniul cercetării şi managementului cunoaşterii.

De aceea, susţin ideea propusă unanim de Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media de a retrage votul pentru varianta Codului învăţămîntului, care a fost adoptat în decembrie anul trecut.

Mersi mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Stepaniuc,

Am vrut să vă susţin, dar colega mi-a stricat toată treaba. Şi nu pot să votez pentru dumneavoastră, căci sîntem colegi de fracţiune. Aşa, deci supun votului acest proiect. Cine este pentru?

Comisia a propus respingerea, da? De a nu menţine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Noi vrem să luăm cuvîntul referitor la raportul care a fost prezentat de către comisia concretă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

În cazul dezbaterilor asupra proiectului a avut loc …, nu au loc dezbateri conform Regulamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

Noi avem dreptul …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Postoico,

Dumneavoastră cunoaşteţi dragostea mea faţă de dumneavoastră.

Doamna  Maria Postoico:

Eu vă rog …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Dar nu pot să încalc Regulamentul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu-l încălcaţi. Iată, aici nu-l încălcaţi. Anume ne daţi posibilitate nouă, opoziţiei, să ne expunem poziţia noastră. Fiindcă el a fost votat în Parlamentul precedent. De aceea, eu vă rog …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Noi o să revenim încă la Cod şi o să avem posibilitate să ne expunem punctele de vedere, să dezbatem, să propunem, să analizăm, să votăm, dar Regulamentul … Aceasta e, ce să fac eu?

 

Doamna  Maria Postoico:

Atunci ne înscrieţi cu declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Declaraţie da, aici aveţi dreptul. Aici nu pot să … Cine este pentru propunerea înaintată de către comisie, rog să nu votăm sau să votăm? Să nu votăm.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Domnule Preşedinte,

Mulţumesc.

În primul rînd, pentru a vota aceste proiecte de legi, care au fost trimise de către Preşedintele Republicii înapoi la reexaminare, trebuie să ţinem cont de articolul 75 din Regulament. În acest caz, dacă Parlamentul, cu votul majorităţii, nu îşi menţine hotărîrea, legea se consideră respinsă. Dumneavoastră puneţi la vot şi dacă nu se votează, e respinsă. Dacă se votează, se menţine.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 20.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 10.

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 10.

– 30.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

30 plus 0 este egal cu 30. Nu aţi acumulat voturile necesare. Îmi pare rău. Continuăm şedinţa. Următorul proiect. A, doamna. Poftim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Noi trebuie să verificăm încă o dată cîţi sîntem în sală. Nu sînt mai mulţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cvorumul este, doamnă Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, în total exact. Dar pentru a menţine sau a nu menţine, noi trebuie să avem majoritatea. Deci să vedem cîţi sîntem. Ce avem 101 aici?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mie îmi pare că sînt vreo 103 aici.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastră de acum cu cine luaţi? Cu Preşedintele Ţării împreună, da?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ex. Bine. Continuăm. Următorul proiect, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Prezintă domnul Iurie Ţap. Proiectul de Lege nr.1648 pentru modificarea unor acte legislative.

 

Domnul  Iurie Ţap – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova  şi articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, se propune proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Prezentul proiect de lege a fost elaborat întru executarea prevederilor articolului II din Legea nr.21- XVIII din 18 septembrie 2009, prin care a fost aprobată o nouă structură a administraţiei publice centrale.

Avînd în vedere că, potrivit actului legislativ nominalizat, Ministerul Administraţiei Publice Locale nu s-a regăsit în noua structură a organelor centrale de specialitate, în proiect se prevede, ca atribuţiile ce ţin de realizarea politicii Guvernului în domeniul administraţiei publice locale să fie executate în continuare de către Cancelaria de Stat.

Proiectul de lege prevede că Cancelaria de Stat, fiind responsabilă de elaborarea, promovarea şi coordonarea politicilor de descentralizare administrativă, va asigura, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, coordonarea generală, pe plan teritorial, a activităţii serviciilor publice desconcentrate.

În acelaşi timp, de competenţa Cancelariei de Stat urmează să ţină organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor publice locale de nivelurile unu şi doi, care va fi executat nemijlocit de către Cancelaria de Stat sau de către oficiile teritoriale ale acesteia.

Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat vor substitui direcţiile teritoriale control administrativ ale  Ministerului Administraţiei Publice Locale şi vor fi conduse de către reprezentanţii Guvernului în teritorii, care, avînd statutul de persoane de demnitate publică, vor fi numite în funcţie potrivit cadrului legal în vigoare de către Guvern. Proiectul prevede, de asemenea, că Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestor oficii teritoriale urmează să fie aprobat de către Guvern.

Avînd în vedere că misiunea principală a Cancelariei de Stat constă în asigurarea exercitării de către Guvern a uneia din prerogativele constituţionale privind realizarea conducerii generale a administraţiei publice, abilitarea Cancelariei de Stat cu atribuţiile specifice, prevăzute în proiectul de lege menţionat, va permite gestionarea mai eficientă a relaţiilor dintre autorităţile publice centrale şi cele locale, precum şi a serviciilor desconcentrate.

Dumneavoastră aveţi proiectul de lege şi, cu permisiunea dumneavoastră, eu nu aş trece în revistă toate aceste modificări, dar aş fi gata să răspund la întrebările dumneavoastră, dacă vor fi. Ţin să menţionez doar faptul că avem avizul pozitiv al Guvernului, care prevede şi nişte amendamente, care vor fi luate în vedere la discuţie în lectura a doua. Respectiv, avizul pozitiv al Direcţiei juridice, la fel cu anumite amendamente corespunzător pentru lectura a doua şi avizele comisiilor de specialitate, în primul rînd Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Nu sînt.

Luaţi loc, vă rog, domnule vicepreşedinte. Invit la microfon din partea Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională doamna  Ivanov:

 

Doamna  Violeta Ivanov – Fracţiunea PCRM:

Onorat Parlament,

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat la şedinţa din 2 decembrie 2009 proiectul de Lege nr.1648 pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de deputaţii în Parlament domnul Mihai Godea şi domnul Iurie Ţap.

Comisia permanentă constată că proiectul de Lege nr.1648 din 19 noiembrie 2009 pentru modificarea unor acte legislative a fost elaborat întru executarea prevederilor articolului 2 din Legea nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern, prin care a fost aprobată noua structură a administraţiei publice centrale.

Comisia permanentă menţionează că proiectul de lege prevede abilitarea Cancelariei de Stat cu atribuţiile ce ţin de realizarea politicii Guvernului în domeniul administraţiei publice locale. Concomitent, Cancelaria de Stat va exercita şi atribuţiile privind organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale, care va fi efectuat nemijlocit de către Cancelaria de Stat sau de către oficiile teritoriale ale acesteia.

La proiectul de lege au parvenit avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul prezentat, a indicat unele obiecţii ce ţin de respectarea normelor de tehnică legislativă. Totodată, a propus ca proiectul de lege să fie completat cu modificările următoarelor acte legislative:

1. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Este vorba de anexa nr.5 ce ţine de Ministerul Administraţiei Publice Locale.

2. Legea Fondului Republican şi a fondurilor locale de susţinere a populaţiei. Este vorba de articolul nr.8.

3. Legea cu privire la dezvoltarea regională nr.438 –XVI din 28 decembrie 2006.

Comisia permanentă va examina şi va prezenta Parlamentului pentru lectura a doua sinteza propunerilor şi obiecţiilor parvenite în avizele comisiilor permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Guvernului Republicii Moldova  şi amendamentele deputaţilor.

În temeiul celor expuse, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională propune Parlamentului pentru examinare în prima lectură a proiectului de Lege nr.1648 din 19 noiembrie 2009 pentru modificarea unor acte legislative.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Nu sînt.

Luaţi loc, vă rog, doamnă Ivanov. Avem înscrişi la luări de cuvînt la proiectul respectiv. Domnul deputat Guznac, preşedintele comisiei. Poftim, vă rog.

 

Domnul  Valentin Guznac – Fracţiunea PCRM:   

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Iniţiativa legislativă a stimaţilor colegi parlamentari Mihai Godea şi Iurie Ţap de modificare a unor acte legislative este una lesne de înţeles. În situaţia în care a fost modificată Legea Guvernului şi lichidat Ministerul Administraţiei Publice Locale competenţele acestuia, fără echivoc, urmează a fi direcţionate unei structuri statale existente.

Problema cea mare însă constă în faptul că, din momentul disponibilizării cu încălcări flagrante ale Codului muncii a angajaţilor din structurile teritoriale ale acestui minister şi pînă în prezent, în domeniile ce ţin de efectuarea controlului legalităţii actelor normative aprobate de către autorităţile publice locale, coordonarea activităţii serviciilor publice desconsentrate, cît şi implementarea Programului naţional de asigurare a tinerilor specialişti din localităţile rurale cu spaţiu locativ au fost stopate integral.

Impactul, urmările acestei decizii pripite pentru comunităţile locale, pentru tinerii specialişti de la sate este unul enorm de mare. Fiecare dintre noi îşi dă foarte bine seama pe cît este de simplu de a distruge o structură funcţionabilă şi pe cît este de dificil de a crea ceva nou. În cazul nostru, structurile teritoriale ale ministerului au fost lichidate într-un timp record. Crearea structurilor noi, chiar ţinînd cont de existenţa bazei tehnico-materiale, instituţionalizarea  acestora, angajarea personalului, instruirea acestuia durează nu mai puţin de 3–4 luni. În lipsa controlului administrativ foarte mulţi dintre acei care au acces la gestionarea patrimoniului public la nivel local, indiferent de apartenenţa lor politică, îşi vor soluţiona problemele proprii şi îşi vor satisface ambiţiile materiale prin înstrăinări masive, nelegale de terenuri şi imobile. 

Constatările respective, stimaţi colegi de la guvernare, le veţi face sau le vom face toţi mai tîziu, atunci cînd structurile respective ale Cancelariei de Stat din teritoriu vor deveni funcţionabile pe deplin. Atunci însă, spre regret, în foarte multe cazuri de înstrăinare ilicită a patrimoniului public, reîntoarcerea acestuia în proprietatea comunităţilor va fi, practic, imposibilă.

Declaraţiile, care au fost făcute de către deputaţii Fracţiunii PCRM în mass-media la acest subiect, au fost foarte aprins criticate de persoane direct cointeresate în lipsa controlului administrativ şi gestionarea după bunul plac al acestora a patrimoniului public.

Stimate Parlament, crearea noilor structuri în teritoriul cu transmiterea acestora, a competenţelor fostului Minister al Administraţiei Publice Locale, putea fi făcută fără isterie, fără grabă, fără a tăia pe viu nu atît din drepturile foştilor angajaţi ai acestui minister, cît din interesele comunităţilor şi autorităţilor locale.

O trecere lentă de la direcţiile teritoriale ale Ministerului Administraţiei Publice Locale la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu păstrarea ritmului de activitate existent, a volumului de lucru, cu continuarea implementării Programului „Locuinţe pentru tineri” ar fi asigurat o percepere calmă, normală a procesului tranzitoriu în persoana fostelor direcţii, actualilor funcţionari Cancelariei de Stat, tinerilor specialişti de la sate.

Plata pentru situaţia de incertitudine în acest domeniu, pe care aţi creat-o dumneavoastră, din nou va fi acoperită de către cetăţeanul simplu, de către colectivităţile locale.

Fracţiunea PCRM  a invocat de mai multe ori inadmisibilitate a lichidării Ministerului Administraţiei Publice Locale vorbind despre urmările nefaste în acest domeniu pentru comunităţi şi pentru autorităţile publice locale.

În contextul celor expuse şi ţinînd cont de lipsa unui proces lucrativ, echilibrat, tranzitoriu, cît şi de impactul extrem de negativ provocat intereselor comunităţilor locale, Fracţiunea PCRM nu va participa la votarea proiectului respectiv de lege.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim. Cuvînt de încheiere domnului Ţap.

 

Domnul  Iurie Ţap:

 Stimaţi colegi,

Conform articolului 62 din Regulamentul  Parlamentului, raportorul are dreptul la cuvînt după terminarea dezbaterilor. Poate nu era cazul, dar vreau să fac unele precizări, fiindcă iarăşi am revenit la problema lichidării Ministerului Administraţiei Publice Locale şi consecinţele nefaste.

Nu vă fie cu supărare, dar activitatea Ministerului Administraţiei Publice Locale în aceşti ani poate a avut şi unele aspecte pozitive, dar, în esenţă aceasta, de fapt,  a fost o structură docilă Partidului Comuniştilor, care, prin intermediul lor, promova politica pe care o promova.

Vin doar să aduc cîteva argumente şi, vă rog, fiţi atenţi. Patru legi foarte importante, unele care au fost nominalizate astăzi, Legea nr. 435 privind descentralizarea administrativă, practic, nu a fost realizată. Articolul 16, (2) spunea, de fapt, această lege, articolul 16, (1): „Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.” Articolul 16, (2) spunea foarte clar că: „Prezenta lege se va aplica după implementarea unui program distinct de descentralizare.” Ceea ce nu a fost făcut.

Pînă în prezent, dezvoltarea regională bate pasul pe loc. Aş putea să fac trimitere şi la alte momente foarte importante, care nu au fost realizate. Şi proiectele realizate ce ţin de cooperarea transfrontralieră, mai departe euroregiunile, care trebuia să atragă investiţii foarte serioase, problema cadrelor şi multe altele.

Alt aspect. Direcţiile teritoriale control administrativ nicidecum nu influenţează problema ce ţine de locuinţe pentru tineri. Şi mai mult, putem să facem o constatare că, în această perioadă, foarte mulţi conducători ai Direcţiei teritoriale control administrativ, folosind unităţile de transport şi folosind timpul, mă iertaţi, se preocupau de probleme care băteau în Guvernul actual, ce nu era deloc bine.

Şi vin să zic că noile structuri vor asigura acea legătură, Cancelaria de Stat va asigura legătura dintre autorităţile publice centrale şi cele locale, pentru a asigura şi acea coerenţă în activitatea acestor organe. Plus la aceasta, vor fi gestionate bine şi structurile desconcentrate, care în prima perioadă au fost conduse de preşedinţii de raioane, care este un nonsens.

De aceea, vream să vă asigurăm că implementarea acestor prevederi va asigura buna funcţionare a ţării şi, cel mai important, va fi asigurat un sistem de administraţie publică coerent, bazat pe principiile comunitare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Să vă ajute Dumnezeu.

Supunem votului proiectul, vă rog, în primă lectură, da? Da, în prima lectură.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Sectorul nr.1?

Nu participaţi la votare.

Mulţumesc.

Următorul proiect. Proiectul de Lege nr. 4516 din anul, cred că, 1996, din anul 1990, da? Prezintă domnul Pleşca, vă rog. Aveţi  două proiecte, aşa că rămîneţi la tribuna centrală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să dau citire raportului asupra proiectului de Legea nr.4516 din                          21 decembrie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.  Dumneavoastră  aţi primit raportul la acest proiect de lege. El şi-a pierdut actualitatea  demult. De aceea comisia propune ca acest proiect de lege să fie respins.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim. Întrebări, stimaţi colegi?

Nu sînt.

Bine, vă mulţumesc frumos. Supun votului proiectul nr.4516. Cine este pentru, rog să voteze.

Nimeni.

 

Domnul Ion Pleşca:

Nimeni. S-a respins.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

S-a respins.

Numărul 1242.

 

Domnul Ion Pleşca:

Este din 2004,  al unui grup de deputaţi, printre care şi domnul Roşca. Şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi  propune şi acest proiect de lege ca să fie respins, deoarece el totuşi şi-a pierdut actualitatea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, întrebări. La vot.

Cine este pentru?

Nimeni.

Se respinge.

Mulţumesc frumos. 

Trecem la declaraţii. Deci încă o dată repet, trecem la declaraţii.

Cuvîntul se oferă doamnei Galina Balmoş, PCRM, poftim. 

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Onorat Parlament,

Astăzi au fost modificate două legi de importanţă majoră: Legea bugetului de stat şi cea a bugetului al asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Rectificări care au drept scop echilibrarea şi racordarea acestora la realităţile financiare ale anului curent. În ultimii opt ani, procedurile de rectificare au fost operate mai mult în sensul majorării veniturilor, cheltuielilor şi alocărilor suplimentare în anumite domenii prioritare.

Spre regret, în acest an rectificarea este în sensul diminuării atît a veniturilor, cît şi a cheltuielilor. Acest lucru se întîmplă din cauza crizei mondiale, a situaţiei politice din ţară, tensionate prin evenimentele din 7 aprilie şi alegerile anticipate, provocate de liberali-democraţi. Urmare a acestor evenimente o constituie diminuarea atractivităţii şi credibilităţii investiţionale. Pentru informare: în anul 2008 investiţiile străine au constituit mai mult de 770 milioane dolari; în 2009 – 34,6 milioane de dolari, cauzele sînt de asemenea şi disciplina fiscală scăzută, procedura de formare şi reformare în instituţiile guvernamentale, precum şi alţi mulţi factori.

Noi înţelegem cu toţii acest lucru şi Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, în cadrul examinării în primă lectură a proiectului de rectificare a Legii bugetului de stat, a formulat în jur de 30 de întrebări şi propuneri la care nu au răsunat răspunsuri concrete convingătoare şi argumentate, iar propunerile nu au fost luate în consideraţie. Reducerile operate pe diferite programe nu au la bază principii clare, priorităţi sistemice şi se creează impresia că în ultimele luni nu s-au încercat sau prea puţin s-au încercat acţiuni de acumulare a mijloacelor financiare.

Au fost reduse sursele pentru programele naţionale de sănătate, ceea ce afectează preponderent cetăţenii cu grave maladii. Sursele care se economisesc din contul tratamentului şi prevenirii îmbolnăvirilor prin tuberculoză, HIV SIDA, diabet, maladii oncologice şi cardiovasculare, în al  căror domeniu şi sînt aceste programe naţionale absolut nu îndreptăţesc scopurile dumneavoastră.

La capitolul „sănătate” diminuările constituie 500 milioane de lei, ceea ce provoacă reducerea contribuţiilor statului pentru fiecare persoană pe care o asigură. În acelaşi timp, numărul persoanelor asigurate din contul statului nu este în descreştere. Cum vor fi compensate aceste diminuări decît dacă nu prin redistribuirea surselor din contul salariaţilor, diminuarea pachetului de servicii medicale sau aplicarea invenţiei de coplăţi în funcţie de vulnerabilitatea persoanei.

Stimaţi deputaţi,

Rectificările în sensul reducerii cu 50% a transferurilor către autorităţile administraţiei publice locale ating direct şi în mod dezastruos, în primul rînd, localităţile unde primarii sînt comunişti sau simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor. Au fost afectate investiţiile capitale anume pentru aceste localităţi. Conducătorii instituţiilor de diferite ranguri, primarii, specialiştii care sînt membri ai Partidului Comuniştilor sînt intimidaţi, ameninţaţi şi impuşi să părăsească partidul în schimbul postului sau al susţinerii ori sînt impuşi să semneze liste întru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al statului.

Onorată asistenţă,

Tot ce se întîmplă astăzi în Parlament, în societate, interminabilele alegeri, criza politică, precum şi destabilizarea societăţii, toate sînt din vina  unui om, din cauza ambiţiilor egoiste ale unei persoane, ale lui Marian Lupu. Atît. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, ambiţii sănătoase.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Palihovici, poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Stimate doamne şi domni deputaţi,

La 14 octombrie 1992, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a proclamat ziua de 3 decembrie Zi Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. Acest eveniment marchează, în primul rînd, o zi de conştientizare profundă a problemelor persoanelor cu dizabilităţi. Este o zi cînd societatea manifestă solidaritate, înţelegere şi atitudine promptă faţă de barierele create artificial şi nejustificat în faţa persoanelor cu dizabilităţi.

În Moldova,  numărul persoanelor cu dizabilităţi este de peste 174 de mii, dintre care aproape 15 mii sînt copii. Numărul mare de beneficiari de asigurări şi beneficii sociale în combinaţie cu problemele sociodemografice, care ar fi îmbătrînirea şi migraţia populaţiei, constrîngerea legalităţii vieţii au redus capacitatea reală a sistemului de a oferi un suport comparabil cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, în Moldova, pe lîngă problemele de ordin material, persoanele cu dizabilităţi, din păcate, s-au pomenit într-o situaţie de captare şi dependenţă de stat, familie şi instituţii.

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că, de obicei, în aceste zile se fac declaraţii frumoase, compătimiri, se manifestă milă şi binefacere, dar nu de milă au nevoie aceste persoane, nu numai de dragostea noastră, ele au nevoie de un loc printre noi în societate, în instituţiile statului, acces la educaţie, la muncă, la o viaţă plină în familiile şi comunităţile lor. Este imperativ să se întreprindă măsuri pentru a schimba abordarea sistemului care, în viziunea mea, nu trebuie numai să compenseze dizabilitatea, dar să ofere posibilităţi reale de reabilitare, de integrare socioeconomică. Numai această abordare poate avea un impact decisiv asupra calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi.

La 30 martie 2007, Republica Moldova, prin semnarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, s-a angajat de iure în procesul de punere în aplicare a drepturilor persoanelor cu abilităţi. De facto însă, timp de doi ani, Convenţia a rămas subiect de discuţie doar în mediul societăţii civile. În acest context, ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi desemnează o nouă etapă atît în promovarea drepturilor omului în Moldova, cît şi în dezvoltarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Însă conştientizăm că Republica Moldova nu mai are dreptul să ratifice documente din motive propagandistice. Ratificarea acestui document fundamental trebuie efectuată concomitent cu iniţierea practică a reformelor în domeniul dizabilităţii. Este crucial să ştim ce facem în fiecare zi, în fiecare lună, în fiecare an, ca prevederile acestei Convenţii să devină o realitate. Cu acest prilej, fac apel către toate partidele parlamentare, societatea civilă, asociaţia de profil, autorităţile publice centrale şi locale, organisme internaţionale, să pună umărul la pregătirea Republicii Moldova pentru implementarea acestui document, să estimeze clar reformele de politici, care trebuie întreprinse, să îşi identifice rolul în acest proces. 

Astăzi, persoanele cu dizabilităţi trăiesc o realitate condiţionată de sistemul învechit moştenit, care promova mai mult excluderea şi compensarea. Este evident că ele au nevoie de mai mult. Exprim convingerea că domeniul dizabilităţii se va bucura în continuare de reforme. Vom avea cu toţii capacitatea să abordăm problemele persoanelor cu dizabilităţi din punct de vedere critic şi să contribuim la modificarea abordării tradiţionaliste faţă de persoanele cu dizabilităţi. Grija, dragostea, mila sînt sentimente bune, dar trebuie să înţelegem că persoanele cu dizabilităţi au nevoie de un rol activ, de valorificarea lor în societatea noastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie sau neatenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim frumos.

Stimaţi colegi,

Conform ordinii de zi, urmează întrebări. Dar noi am fixat pe la ora 15.00 şedinţa Biroului permanent. Şi dacă dumneavoastră nu sînteţi împotrivă, să transferăm întrebările pentru mîine, da, mai formulaţi, o să mai aveţi timp să vă mai gîndiţi, să completaţi lista de întrebări. Şi să declar şedinţa închisă şi să invit colegii, membrii Biroului permanent la şedinţă în Sala mică, aici.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ghimpu,

Este totuşi rugămintea să ne daţi astăzi, căci astăzi e joi,  conform Regulamentului este ora Guvernului. Noi avem cîteva întrebări şi atunci noi finisăm.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Eu v-am întrebat dacă sînteţi de acord.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci noi, Fracţiunea noastră, insistă ca să fie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Bine, o clipă numai vă rog. Atunci anunţ membrii Biroului permanent că, îndată după şedinţa în plen a Parlamentului, va avea loc şedinţa Biroului permanent în Sala mică şi preşedinţii de comisii tot prezenţi la şedinţa Biroului permanent.      

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

După şedinţă, Comisia economie, buget şi finanţe − în Sala mare pe                     5 minute, şedinţa comisiei.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Aşa, bine, urmează întrebările.

Poftim, microfonul nr. 3.

       

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Eu am o întrebare la domnul Osipov, viceprim-ministru, responsabil de procesul… (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, domnule Muntean. Vă rog linişte în sală. Colegul dumneavoastră pune întrebarea şi noi facem gălăgie. 

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci întrebarea mea se referă la domnul Osipov, viceprim-ministru, responsabil de procesul reintegrării ţării.

De mai mult timp, în satul Copanca din raionul Căuşeni există două probleme. Problemele pe care noi în cadrul, adică pe parcursul guvernării precedente le-am pus pe… de fapt a fost pe cale de a le rezolva şi chiar le-am rezolvat, şi care acum au apărut din nou.

Prima este aprovizionarea cu apă a satului Copanca. Deci noi am lansat acolo un proiect de aprovizionare cu apă. A fost conectat la apeduct 1/3 de sat. Şi acum, la solicitarea preşedintelui raionului domnului Ciontoloi, care reprezintă Alianţa „Moldova Noastră”, deci aprovizionarea cu apă în acest sat a fost stopată. Satul de peste 6 mii de locuitori a rămas fără apă, inclusiv obiectele de menire socială.

Deci îl rog pe domnul Osipov să se implice personal şi să mă informeze despre soluţionarea acestei probleme către următoarea Oră a Guvernului.

A doua problemă, foarte mare, este aprovizionarea satului Copanca cu pîine. Satul se află la o distanţă de raion şi o soluţie a fost, şi noi soluţia aceasta am implementat-o, deci în anul curent şi anul trecut aprovizionarea satului cu pîine din Bender.

Deci acum această cale a fost stopată. Satul nu primeşte pîine suficientă nici din Căuşeni.

Vă rog frumos, problema aceasta, de aprovizionare a satului cu pîine, la fel să fie soluţionată cît mai rapid şi către Ora Guvernului următoare, adică săptămîna viitoare să fiu informat despre soluţionare.

Mersi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Atît, da? Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо. Больше месяца назад я направила вопрос Правительству, касающийся продолжения газификации района Сорока, в котором 47 сел остаются еще не подключенными к газопроводу.

Ответа не получила до сих пор. Поэтому прошу Правительство предоставить в письменном виде информацию о планах по газификации района Сорока на 2010 год.

И вторую информацию прошу предоставить также по району касающуюся Сорока, планов по подключению к водоводу Сороки–Бельцы тех 17 сел, которые были предусмотрены программой обеспечении питьевой водой и канализацией.

Спасибо.

 

Domnul Mihai Ghimpu

Mulţumim.

Domule Dodon,

8 luni în urmă a fost interpelarea. Poate pregătiţi împreună răspunsul.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vasile Iovv – Fracţiunea PCRM:

Interpelarea se adresează domnului Negruţă, ministrul finanţelor. Conform datelor din anexa 14 la Legea privind modificarea Legii bugetului 2009 şi informaţia Ministerului Finanţelor, în 10 luni ale anului curent pentru construcţia şi repararea obiectivelor sociale în localităţile raionului Criuleni ministerul trebuie să aloce pînă la finele anului 3 milioane de lei.

În unele primării, pentru finisare lucrărilor de reparaţie şi punerea a obiectivelor în funcţie sînt necesare surse financiare mizere.

 De exemplu, pentru darea în exploatare a sistemului de încălzire a liceelor şi şcolilor din 7 localităţi sînt necesare … 2 milioane. Pentru fiecare obiectiv 100, pînă la 300 mii de lei.

Propunem să fie întreprinse măsuri concrete pentru alocarea surselor  financiare plănuite şi asigurarea dării în exploatare a obiectivelor menţionate pînă la finele anului.

Răspunsul rog să fie dat în scris.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Iovv. Microfonul, doamna Mironic.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc frumos.

Adresez întrebare domnului Filat.

Организация ветеранов Республики Молдова направила письмо в адрес Правительства от Государственного комитета по делам ветеранов Украины, который в рамках соглашений и решения принятого у нас в Кишиневе на саммите глав государств, направил со 2 по 5 декабря делегацию ветеранов Великой Отечественной войны с целью посещения мемориалов и памятников, где захоронены и украинцы.

 Они уже были в Дондюшанах, Бельцах и сейчас направляются в Кишинев.

Меня интересует: какова позиция Правительства по этому вопросу и какая оказывается и будет оказана поддержка Организации ветеранов в связи с этим?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Prima întrebare domnului ministru de stat Victor Bodiu. Întrebarea avînd ca obiect modul de executare a clauzelor contractuale. Conform deciziei Consiliului municipal Chişinău din 22 ianuarie 2007 privind rezultatele concursului investiţional. Televiziunea municipală EURO TV, transformată ulterior în EU TV,  a fost vîndută domnului Igor Boldureanu la un preţ de 2 milioane de lei, volumele investiţiilor asumate fiind de peste 25 de milioane de lei în decurs de un an, contract încheiat de părţi la 27 ianuarie 2007.

Iar postul de radio Antena C i-a revenit domnului Dumitru Liuticov, la un preţ de aproximativ un milion de lei, volumul investiţiilor asumate fiind de peste                             3 milioane de lei pentru 3 ani, contract încheiat la 2 februarie 2007.

Şi aici o întrebare. Solicit în scris modul şi măsura în care au fost respectate de către cetăţenii Liuticov şi Boldureanu obligaţiile contractuale, avînd ca obiect investiţiile pentru dezvoltarea posturilor Antena C şi EURO TV.

Şi cea de a doua întrebare, directorului SIS Gheorghe Mihai şi ministrului de interne Victor Catan. Întrebarea avînd ca obiect modul de valorificare a mijloacelor  bugetare.

Solicit răspuns în scris la următoarea întrebare. Condiţiile în care domnului Artur Reşetnicov, ex-director SIS şi prin cumul actor de ficţiuni în firme de ocazie a fost asigurată paza personală la domiciliu pe perioada aflării acestuia în funcţie, inclusiv prin instalarea unei gherete pentru adăpostirea unui colaborator al Serviciului de Pază, deşi potrivit Legii privind Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, acesta nu face parte din categoria demnitarilor Republicii Moldova care beneficiază în mod obligatoriu de protecţie de stat, creîndu-şi astfel din bani publici condiţii oligarhice de viaţă. Fiind încălcat în felul acesta principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

 Şi doi. Cîţi bani publici a costat acest moft bugetul de stat şi din ce surse au fost acoperite acestea?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aici trebuie să răspundă şeful Pazei de Stat domnul Bodorin. Cu tot respectul, domnule Dodon.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon – Fracţiunea PCRM:

 Da, eu vă mulţumesc foarte mult. Domnule Preşedinte,

Nici nu speram că o să fiu vizat la sfîrşitul şedinţei. M-aţi provocat.

 Vreau să vă promit că împreună cu domnul Lazăr, care răspunde de acest sector, cred că vom găsi o soluţie să monitorizăm sesizarea respectivă.

 Însă mă bucur nespus de mult că vă orientaţi atît de bine în timp ca şi în limbi străine. De exemplu limba poloneză.

 Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, se vede că sînteţi doctor în economie.

 Stimaţi colegi,

Eu chiar v-aş ruga, domnule Dodon, ca, împreună cu domnul Lazăr, să ajutaţi cetăţenii din satul respectiv din Soroca să aibă şi ei posibilitatea să aprindă… sau să încălzească nişte sarmale la Crăciun, cu cît mai repede cu atît mai bine.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă. Ne vedem mîine la ora 10.00.

Membrii Biroului permanent şi preşedinţii comisiilor îi ivit în Sala mică la şedinţa Biroului permanent.   

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.15.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
 în Direcţia documentare parlamentară
 a Aparatului Parlamentului.