DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 30 martie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3577 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.174⁵, 174⁶, 174²⁶ s.a.; Legea cu privire la politie – art.13; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.35; s.a).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.840 privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale caror lucrari de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice, sint scutite de taxa pe valoarea adaugata.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.881 pentru ratificarea Protocolului Optional la Conventia impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la 18 decembrie 2002, la New York.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.865 privind ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficului de fiinte umane, semnata la 16 mai 2005 la Varsovia.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.596 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de conducte de apa intraurbane in orasul Ceadir-Lunga, semnat la
18 noiembrie 2005.

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.973 privind constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Legii
apiculturii nr.59.

10. Aprobarea ordinii de zi pentru urmatoarele doua saptamini 6 aprilie –
13 aprilie.

11. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Anatol Taranu (pe cont propriu) – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

13. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

14. Declaratia domnului deputat Dumitru Ivanov – Fractiunea Partidului Democrat din Moldova.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 99 de deputati, si-au inregistrat prezenta un numar de 90 de deputati. Absenteaza deputatii: Serafima Borgan, Vasile Iovv, Anatolie Onceanu, Vlad Cubreacov, Iurie Rosca, Marcel Raducan, Oleg Serebrian, Nicolai Deatovschi, Lidia Gutu.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, cu referinta la colega noastra doamna Lidia Gutu. a fost declarata vacanta unui mandat. Rog sa se tina cont de acest lucru.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Propun sa incepem cu lucruri ceva mai placute. Doar o clipa. La 29 martie
si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Iurie Eriomin. Sa-i dorim un frumos la multi ani, sanatate si mari realizari. (Aplauze).

La fel, un subiect de procedura care vizeaza programul de activitate al plenului Parlamentului. Anterior, am decis cu dumneavoastra desfasurarea sedintelor in plen in zilele de joi. Tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi si miine in tara se afla in vizita oficiala domnul Valdas Adamkus, Presedintele Republicii Lituania. Domnia sa si-a exprimat dorinta sa tina o alocutiune in fata plenului Parlamentului. Este o propunere binevenita, din punctul meu de vedere. Sper ca aceasta solicitare va gasi un ecou pozitiv si din partea dumneavoastra, pe care motiv, stimati colegi, Biroul permanent propune o modificare a programului de activitate a plenului Parlamentului, in special cea care vizeaza desfasurarea unei sedinte a plenului in ziua de miine, 31 martie, la
ora 10.00, pentru a oferi posibilitate excelentei sale Presedintelui Lituaniei Valdas Adamkus sa tina o alocutiune aici, in sala plenului. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Solicit timp pentru o declaratie pe cont propriu la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Pe parcursul acestui an parlamentar, mai multi deputati din fractiunea noastra v-au adresat personal dumneavoastra intrebari, care au ramas fara raspuns, in legatura cu ce noi va invitam respectuos pe dumneavoastra, marti, la sedinta fractiunii, fiind convinsi ca dumneavoastra o sa aveti niste raspunsuri exhaustive la toate intrebarile parvenite din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Prima chestiune.

Si a doua chestiune. Deja a devenit o traditie: Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu rog putina liniste. Daca nu exista dispozitie de munca astazi, anulam sedinta. Sau nu este cazul? Deci, la subiectul nr.1 ar fi foarte bine, inainte de a face asemenea declaratii, sa ma consultati, domnule Untila. Sa-mi consult programul meu de munca. Daca va fi posibil, voi participa la invitatia dumneavoastra.

La cel de al doilea subiect. Eu rog o opinie legala, deci ne-am confruntat cu propunerea, cu solicitarea domnului Taranu cu titlu privat. Asa am inteles, domnule Taranu? In nume propriu. Si declaratia in numele fractiunii. Juristii, rog sa ne dati o mina de ajutor aici, pentru a avea eu un tablou clar in fata.

Microfonul nr.1. Solicit o confirmare a acestui lucru.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice al Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Vreau sa mai consult inca o data Regulamentul.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Revenim la acest subiect. Eu am luat nota.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, rog ca proiectul de Lege nr.2385 sa fie aminat pentru sedinta din saptamina viitoare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Luat act. Voi supune votului acest moment putin mai tirziu.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pe data de 29 iulie 2005, Parlamentul a format o Comisie speciala pentru a verifica corectitudinea Hotaririi Guvernului nr.352 despre alocarea a 14,4 milioane de lei din Fondul de sustinere a populatiei. Comisia si-a indeplinit lucrarile si este gata de a prezenta raportul in cadrul sedintei de astazi, daca este posibil.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Braga,

Daca privim cu atentie propunerile referitoare la ordinea de zi a urmatoarelor doua saptamini, acest subiect este deja propus pentru saptamina viitoare, pentru joi. Rog sa acceptati aceste propuneri.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa ma refer la ordinea de zi. Privesc aceasta ordine de zi si, chiar cu retragerea proiectului nr.2385, constat ca sint proiecte serioase, dar care reflecta in putina masura problemele fundamentale importante ale Republicii Moldova de astazi.

Noi taman in aceste zile ne confruntam cu o situatie extraordinara, cind producatorii interni ai Republicii Moldova au mari probleme privind exportul si comercializarea marfurilor. Am in vedere, in primul rind, situatia creata in legatura cu interdictiile introduse pentru vinificatorii Moldovei, interdictiile introduse de Ucraina la exportul de carne. Si este o problema foarte serioasa, de exemplu, peste 200 000 de oameni angajati in vinificatie au ramas astazi fara lucru. Nici un combinat de vinificatie nu lucreaza in momentul de fata.

Eu stiu ca in Parlament este o adresare a vinificatorilor, prin care acestia cer constituirea unei comisii pentru examinarea situatiei create. Eu cred ca Guvernul... Este important... Stiu ca domnul Mironescu s-a deplasat la Moscova, dar intelegem ca acest efort nu este suficient.

In Parlament, noi avem oameni pregatiti, specialisti, acelasi domnul Todoroglo, acelasi domnul Gutu, acelasi domnul Raducanu si alti reprezentanti ai fractiunilor ar putea sa examineze aceasta situatie. Ar putea sa ceara Guvernului niste actiuni mai concrete.

De aceea, Fractiunea Partidului Democrat, eu sper cu sustinerea tuturor, cere crearea aceastei comisii chiar astazi, pina la sfirsitul sedintei. Si reprezentantii Parlamentului sa isi spuna cuvintul in vederea solutionarii acestei situatii foarte serioase.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Si fractiunea noastra este, la fel, ingrijorata de situatia creata. In acelasi timp, Guvernul intreprinde in acest sens actiuni. Domnul Diacov deja a mentionat ca o delegatie guvernamentala, condusa de domnul Mironescu, a plecat la Moscova.

De aceea, mai intii trebuie sa cunoastem rezultatele reale ale negocierilor in desfasurare de la Moscova. In acest context, eu cred ca, deocamdata, poate, este prematur. Sintem si noi, intr-adevar, ingrijorati de situatia creata, dar, ca sa nu tensionam spiritele, propun sa facem o pauza. Si daca va fi necesar, atunci la sedinta viitoare vom dezbate aceasta problema fara emotii si fara a politiza situatia, fiindca ea, intr-adevar, este una grava. Si in acest sens, as iesi anume cu o atare propunere, ca, in caz de necesitate, sa abordam aceasta problema la una din sedintele urmatoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

O precizare, daca se poate.

Domnule Stati,

Eu n-am propus sa discutam, eu n-am propus sa introducem emotii in Parlament, eu n-am propus sa anticipam niste lucruri, eu am propus crearea unei comisii speciale din numarul de reprezentanti ai Parlamentului care cunosc foarte bine problemele Republicii Moldova, ale exportatorilor nostri si chiar am nominalizat niste persoane.

Noi putem crea aceasta comisie speciala care poate, foarte linistit, dar insistent sa se ocupe de problema data. Astazi, noi ne confruntam cu o situatie extraordinara. Si imi pare rau ca in Parlament este liniste totala, noi nu abordam... Crearea acestei comisii nu inseamna ca noi astazi facem aici scandal s.a.m.d.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Propun atentiei dumneavoastra o informatie. Deci, ca actiuni, ca sa stie toti colegii, urmare a situatiei create o data cu blocajul de exporturi ale vinurilor moldovenesti pe piata Federatiei Ruse, ieri, la nivelul Presedintelui Parlamentului si al presedintilor urmatoarelor trei comisii: politica externa si integrare europeana, agricultura si industria alimentara si politica economica, buget si finante, s-a convenit de a pregati 5 adresari foarte detaliate, cu argumente la acest subiect, adresari care vor fi inaintate conducerii Adunarii federale, conducerii Dumei de Stat si conducerii celor trei comisii de profil din Duma de Stat a Federatiei Ruse cu exactitate la subiectul mentionat.

Mai mult decit atit, colegii din aceste comisii au primit deja solicitari si indicatii din partea mea pentru a continua acest dialog si pe dimensiunile unor contacte ale lor cu persoanele vizate din Parlamentul Federatiei Ruse, pe care motiv v-am adus la cunostinta aceasta informatie pentru a nu admite afirmatii ca Parlamentul nu se misca si Parlamentul nu intreprinde actiuni.

De fapt, eu o sa-l rog pe colegul nostru domnul Diacov sa specifice, care ar fi fost sarcinile acestei comisii? Noi ne dam foarte bine seama ca este un subiect care poate fi deblocat pe linie de negocieri. Deci, o comisie in sens clasic, o comisie speciala care ar studia aici, la fata locului, n-are nici un rost ce sa studieze. Situatia este clara. Sarcina este deblocarea si ajungerea din nou la posibilitatea de furnizare pe piata Rusiei.

Apropo, colegii mei au primit aceste indicatii tocmai in contextul desfasurarii acestui dialog. Si eu contez foarte mult... Inca in cadrul unei actiuni... Si aici ma refer la deplasarea unui grup de deputati din Parlament in a doua jumatate a lunii aprilie la Moscova pentru discutii in cadrul unei vizite de lucru tocmai la acest subiect numarul 1.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

O singura propozitie, domnule Presedinte.

Eu ma gindeam la o comisie destul de mobila, compacta, alcatuita din oameni bine pregatiti, care ar examina aici, la Chisinau, daca executivul moldovenesc a luat masurile adecvate si a intreprins tot ce se poate in aceste conditii, inclusiv o deplasare la Moscova, de a trece prin toate birourile si de a convinge oamenii. Fiindca nivelul, la care astazi se ocupa cu aceste probleme, imi pare ca este insuficient. Si Parlamentul, cred eu, ar putea, prin aceasta comisie, sa demonstreze ca nu este indiferent de situatia creata.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu impartasesc nelinistea domnului Diacov, dar, aflindu-ma 4 ani in componenta Guvernului, stiu ce inseamna aceasta. In primul rind, aceasta este o problema a executivului, care trebuie sa clarifice situatia concreta. Noi putem sa intram in fiecare coridor, in fiecare birou si cind nu o sa ni se permita sa intram in fiecare birou, rezultatele o sa fie zero.

De aceea, exista o comisie interguvernamentala moldo-rusa, creata nemijlocit pentru rezolvarea unor asemenea probleme, cu caracter economic, dintre doua tari. De aceea, eu consider ca acestea sint probleme ale Executivului, pe care trebuie sa inceapa a le clarifica. Un moment.

Al doilea moment. Noi, parlamentarii, ca si intreaga republica, in afara de informatia pe care o avem in ziare, nu avem mai mult nimic. De aceea, ar fi bine sa asteptam citeva zile cind Executivul va pregati o informatie asupra situatiei reale create cu asemenea decizii primite din partea Rusiei.

Si in liniste o sa luam decizii conform informatiei, o sa cerem de la executiv ajutorul necesar pentru implicarea Parlamentului la rezolvarea acestei probleme. Eu consider ca noi trebuie sa reactionam linistit, doar avem organe concrete, create oficial din partea a doua tari, care, sigur, deja de ieri trebuiau sa activeze in aceasta directie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu de mult stau la microfon, dar cum a aparut domnul Todoroglo, imediat i
s-a dat cuvint.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca chiar discutia si parerile expuse astazi in Parlament la aceasta problema. Noi toti trebuie sa recunoastem ca nu este o problema noua de doua zile. Luni la rind, conducatorii intreprinderilor, producatorii inaintau concret aceasta problema si o discutau la diferite niveluri, preintimpinau conducerea republicii.

Acum, primul moment, delegatia care a fost trimisa la Moscova la nivelul de director general al unei agentii, un om foarte simpatic chiar si poate bun conducator, aceasta este, eu as spune, o dispretuire a Rusiei. Aceasta este o greseala. Nu s-a gasit un ministru sa plece la Moscova?

Al doilea moment. Ceea ce s-a propus, domnule Presedinte, ca noi sa ne adresam cu scrisori comisiilor respective ale Dumei de Stat, eu cred ca aceasta este iarasi o actiune formala. Fractiunea noastra “Alianta «Moldova Noastra»” propune, si rog sa se puna la vot, ca, in ordinea de zi a sedintei de miine a Parlamentului, sa fie introduse informatia si raportul Guvernului asupra actiunilor in momentul de fata si planul de actiuni in legatura cu acea situatie critica creata in Republica Moldova.

Vreau sa va aduc la cunostinta, stimati colegi, ca in sistemul bancar s-a creat o situatie foarte critica. Pina la 70% din credite sint livrate pentru sectorul vitivinicol. Doua luni de zile multe intreprinderi nu achita creditele. Deci eu consider ca aceasta este o actiune foarte bine gindita si poate chiar si din partea rusa, poate si din partea Republicii Moldova. De aceea, eu nu cred ca putem sa vorbim cu o nota majora despre o situatie catastrofala din Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa-mi rezervati timp pentru a face o declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr 3.

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, daca imi permiteti, as vrea sa comentez inca o data pozitia Fractiunii P.C.R.M. Noi, intr-adevar, sintem ingrijorati de situatia creata, dar eu cred ca orice dezbatere in Parlament, la momentul actual, sint premature, pe motivul ca o delegatie guvernamentala, nu inteleg de ce Fractiunea A.M.N. nu are incredere in conducatorul agentiei respective, care se numeste “Moldova-Vin”, abilitat pentru a negocia cu partea rusa aceasta situatie.

De aceea, eu as propune ca noi sa nu incercam acum sa luam niste decizii abstracte sau, cel putin, sa incercam sa tensionam spiritele si sa asteptam cind va reveni domnul Mironescu de la Moscova cu o informatie in acest sens, cu rezultate reale. Si atunci vom avea tot dreptul si cred ca vom putea foarte calm si linistit sa ascultam aceasta informatie si deja vom cunoaste situatia reala, fara a incerca sa tensionam spiritele.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, vreau sa aduc felicitari deputatilor ucraineni si tuturor cetatenilor din Republica Moldova cu cetatenie si ucraineana in legatura cu desfasurarea in conditii democratice a alegerilor din Ucraina.

In al doilea rind, am vrut sa-mi exprim, sa formulez o intrebare, o nedumerire sau chiar un repros in legatura cu faptul ca la conferinta de presa privind bilantul unui an de activitate parlamentara nu au fost prezenti liderii fractiunilor parlamentare, desi se fac multe vehiculari si se mentioneaza in plan pozitiv declaratia comuna a grupurilor politice din Parlament cu privire la realizarea obiectivelor de integrare europeana.

Eu consider ca este o scapare, o greseala sau, poate, chiar o intentie rea si subliniez faptul ca este un decalaj intre ceea ce facem si ceea ce spunem. De aceea, daca spunem despre consensul politic pe problemele transnistreana si integrare europeana, eu cred ca ar trebui sa demonstram acest lucru cu fiecare ocazie, ca sa beneficiem de o imagine intr-adevar pozitiva a Republicii Moldova si a Parlamentului si in fata opiniei publice din interior si din exterior.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Eu tin sa afirm ca nu a fost o scapare. Modul in care s-a desfasurat conferinta de presa de ieri, a fost tocmai acela planificat. Nimeni inca nu l-a lipsit pe Presedintele Parlamentului de dreptul de a convoca, de a organiza conferinte de presa proprii si nimeni nu-i impiedica pe liderii fractiunilor parlamentare sa convoace, la initiativa lor, o conferinta de presa. Serviciul de presa al Parlamentului va v-a sta la dispozitie. Doar o singura rugaminte, sa se dea dovada de aceasta invitatie si initiativa.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Noi practicam in Parlament, nu stiu de ce, un limbaj pseudodiplomatic, mai diplomatic decit acel al Ministerului de Externe. De fapt, situatia in care se afla Republica Moldova in momentul de fata este un rezultat foarte concret al politicilor de integrare europeana sau al declaratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova. Deci este logic, ca in acest blocaj politico-economic in care
s-a pomenit Republica Moldova, sa avem o discutie foarte clara cu participarea Guvernului, pentru a intelege clar ce se intimpla, care sint solutiile.

Eu revin la propunerea domnului Gutu, care invita Guvernul in Parlamentul Republicii Moldova, pentru a avea o discutie foarte clara despre ceea ce face in contextul solutionarii problemei transnistrene. Si care sint pasii de mai departe, fiindca noi incercam sa ne ascundem dupa un paravan de pseudocomisii, pseudodelagatii, scrisori catre persoane importante din Federatia Rusa, dar, de fapt, sintem in fata unui blocaj politico-economic.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Aveti dreptate. Sintem in fata unui blocaj politic si toate actiunile propuse si discutate aici nu au doar menirea sa dezbatem aceste subiecte fara o finalitate practica, ci sa contribuim la gasirea de solutii practice pentru a depasi o situatie concreta.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as veni in sustinerea colegilor intru formarea unei comisii parlamentare si cred ca aceasta comisie nu va veni in contradictie cu acea echipa guvernamentala care lucreaza la Moscova. Mai mult decit atit, nu stiu pe cit este de corect, eu la radio am auzit ca aseara aceasta comisie, aceasta echipa guvernamentala s-a intors de la Moscova fara solutii.

Si chiar as propune ca in aceasta comisie sa fie inclus domnul Dumitru Braghis. Noi am avut atare situatii si in 2000, si 1999 si care, prin implicarea si a Parlamentului, si a Guvernului, au fost solutionate operativ. Eu cred ca formarea comisiei mentionate va impulsiona procesul de solutionare a acestui blocaj politic pe care il avem astazi din partea Federatiei Ruse.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca astazi comisia nu s-a intors, domnul Bolboceanu... Ea continua sa lucreze. Astazi, la 12.00, o sa aiba loc chiar o conferinta de presa. Si eu cred ca noi prea ne grabim cu comisia parlamentara, mai mult decit atit ca noi avem comisia de baza. Este Comisia pentru problemele agriculturii, este comisia care poate sa se implice si sa rezolve toate problemele, sa ne dea toate informatiile. Apropo de comisiile speciale, daca doriti, data viitoare va prezentam lista tuturor comisiilor speciale pe care le-am creat astazi in Parlament si chiar informatia cum au lucrat aceste comisii.

Noi cream comisii si facem o galagie foarte mare, ca dupa aceasta sa nu facem nimic. Avem comisie de baza si trebuie sa lucram. Informatia o sa vina atunci cind terminam negocierile, pentru ca dumneavoastra stiti ca aceasta este o problema politica. Si cind o sa se termine negocierile, comisia care lucreaza acum la Moscova o sa se intoarca in tara si noi o sa avem informatia.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnul Presedinte.

Eu cred ca n-o sa repet ceea ce s-a vorbit aici, desi poate ar fi cazul sa mentionam inca o data, ca sa auda toata lumea si sa constientizeze toti ca problema, intr-adevar, este critica. Sa incercam sa ne ascundem in spatele unei comisii. Si eu sint perfect de acord ca este absolut gresit ca in fruntea comisiei respective care a plecat la Moscova se afla un director de agentie, nu conteaza calitatile pe care le poseda. Si sa ne ascundem in spatele acestei comisii, precum ca lucrurile sau problemele se discuta s.a.m.d., ar fi o greseala.

In al doilea rind, eu consider ca noi trebuie sa vorbim un pic mai serios vizavi de institutia Parlamentului. N-am avut nici o initiativa vizavi de crearea unei comisii, despre audienta unui minister sau a Guvernului in general, ca sa nu auzim argumente: Guvernul lucreaza, n-avem ce ne implica s.a.m.d. Parlamentul, in afara de functia de a adopta legi, mai are o functie foarte importanta si, anume, controlul asupra executarii legii.

Domnule Presedinte,

Eu sint constient de faptul ca procesul de negociere a acestui conflict, de fapt, care este politic, cu tente economice, si nu invers, este unul care va dura. Dar, totodata, avem probleme care trebuie rezolvate aici, in Republica Moldova. Domnul Gutu a mentionat ca circa 70 la suta din portofoliul creditelor acordate agentilor economici sint plasate anume in acest domeniu. Producatorii au creante enorme fata de sistemul bancar.

Eu v-as propune si v-as ruga ca dumneavoastra personal, impreuna cu Banca Nationala, cu sectorul bancar, in general, sa efectuati operativ o diagnoza sau sa raportati, sa veniti cu un raport in Parlament asupra situatiei si de intreprins masuri urgente vizavi, de ce nu, de interventia Bancii Nationale pentru restructurarea creditelor s.a.m.d. Ca sa nu ajungem ca deblocam exporturile de vinuri in Rusia, dar in acest rastimp falimenteaza foarte multe intreprinderi. Deci aceasta ar fi o propunere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca acei care iesiti la microfon vor sa se refere la acelasi subiect, eu rog sa incheiem aici exercitiul de incalzire. Si, conform normelor Regulamentului, voi supune votului aceste propuneri. Daca sint interventii la alte subiecte, poftim.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, la alte subiecte.

Domnul Marian Lupu:

Alte subiecte? O clipa.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vroiam sa ma refer la exercitarea de catre Parlament a controlului asupra situatiei create in republica, la executarea legilor, sa ne gindim ca se apropie
1 aprilie, cind expira si Acordul privind livrarea gazelor din Federatia Rusa. Eu stiu ca populatia este foarte ingrijorata de faptul cum merg lucrurile, ce acord s-ar putea semna si care va fi impactul acestui acord?

De aceea, eu cred ca si in acest sens ar fi bine ca sa vina cineva de la Guvern sa ne prezinte starea de lucruri. Pentru ca daca lucrurile merg prost, oamenii vor spune: ce face acest Parlament, care nu se intereseaza de ceea ce se intimpla in aceasta republica? Vreau sa spun ca sarcina acestui Parlament este de a-l scoate din buzunarul Presedintiei. Si noi trebuie sa avem rolul nostru si rostul nostru in structura politica a tarii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Eu cred ca nu e necesar de a explica domnului Stati, cit si altor demnitari din Parlament, cum se desfasoara negocierile cu Rusia. Eu va rog foarte frumos sa puneti la vot propunerea de a chema, si nu pe cineva de la Guvern, dar pe seful Guvernului.

Prima chestiune – criza pe care o avem astazi la exportul productiei. Si o chestiune nu mai putin importanta este dialogul mutual al Guvernului actual cu societatea din Republica Moldova la capitolul gaze, importul de gaze, deoarece e
1 aprilie si nu cunoastem situatia. Numai dezinformari in mass-media si declaratii iresponsabile chiar si ale domnului Lazar, ministru al economiei si comertului, care spune ca nu ne intereseaza preturile la importul gazelor naturale din Rusia.

De aceea, eu insist ca la capitolul gaze naturale si referitor la problema vizata de domnul Gutu sa fie invitat domnul sef al Guvernului Vasile Tarlev, chiar, daca este necesar, la o sedinta inchisa a Parlamentului, si sa auzim raspunsuri concrete: care sint acele cai de depasire a situatiei. De altfel, intram intr-o criza de proportii. Deja cursul leului vizavi de dolar la ziua de ieri este in detrimentul Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Totusi eu rog permisiunea dumneavoastra ca sa continui discutia asupra temei.

Stimati colegi,

Noi absolut toti cunoastem radacinile si caracterul problemei. Ea nu are un caracter, ca rezultat al activitatii agentilor economici, dar e legata de calitatea productiei. Decizia nu este luata oficial la nivelul legislativului Rusiei si al Guvernului Rusiei. Este luata la nivelul medicului sanitar, serviciului sanitar al Rusiei. Sigur ca aceasta problema reiese... Sau sta putin aparte de la activitatea unei sau altei comisii parlamentare.

Noi putem crea astazi si zece comisii. Corect a spus domnul presedinte al Parlamentului, dar care o sa fie imputernicirile sau o sa le aiba aceasta comisie a deputatilor? Nimic. De aceea, situatia creata dupa luarea unei asemenea decizii din partea Rusiei, invers, cere de la noi, toti deputatii din diferite fractiuni, sa nu incepem acum sa cautam un cistig sau altul politic si sa incepem intr-o altfel de situatie sa agravam ceea ce avem in tara. Invers, mi se pare, stiind ca actiunile Guvernului, conducerii tarii sint legate de crearea unui sistem pe care il avem noi, sistemul de vama cu Transnistria, care este legat de aceasta problema. Dar de ce noi incepem sa cautam un cistig politic din problema care este legata absolut de aceasta. Si fiecare din dumneavoastra cunoasteti aceasta problema.

De aceea, eu va rog, sigur ca informatia trebuie sa fie neaparat despre situatia creata. Si absolut nu sint de acord cu colegii care spun ca Mironescu e la asa nivel. El este la nivelul lui si el a clarificat problemele la nivelul lui, dupa posibilitati. Dar eu vorbesc inca o data, in afara de comisia interguvernamentala, in primul rind... Aceasta comisie este creata intre doua tari, aceasta comisie se implica, ea trebuie sa dea raspuns la toate problemele.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Nu strigati din sala, va rog.

Microfonul nr.4.

Domnule Oleinic,

Eu va rog sa va comportati intr-un mod decent, conform regulamentului, fara replici.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu insist ca si cea de a doua chestiune... Sustin propunerea domnului Urechean de a pune la vot prima chestiune. Dar sustin ca si cea de a doua chestiune cu privire la formarea unei comisii parlamentare sa fie pusa la vot si explic de ce. Deci, daca noi cu adevarat...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Cer scuze, doar un lucru...

Domnul Leonid Bujor:

N-am terminat intrebarea, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, pe dimensiunea juridica ca insistati, ca nu insistati, exista norme ale Regulamentului si chiar fara insistenta dumneavoastra eu voi pune la vot aceste propuneri. Nu va truditi cu insistenta, va rog.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc.

Eu am facut, cel putin, doua propuneri in cadrul sedintelor pe parcursul unui an, care nu au fost puse la vot.

Va multumesc si eu.

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel.

Domnul Leonid Bujor:

De aceea eu va rog foarte frumos ca cea de a doua chestiune sa fie pusa la vot si explic de ce. Deci domnul Mironescu, prin mesajul sau de ieri in dialogul cu partenerii de la Moscova, a dat dovada, viziunea mea poate fi subiectiva, de o tratare incorecta a partenerilor sai. De aceea, eu sint convins ca este necesar sa avem o comisie de un nivel mai inalt si sa negociem in mod serios cu partenerii de la Moscova, pentru a apara posibilii someri in urma inchiderii fabricilor.

Si in al doilea rind, pentru a proteja interesele agentilor economici din Republica Moldova. Sint convins, citez pe cineva, pe un clasic, nu vreau sa-i numesc numele de familie, ca orice taraganare in cazul nostru este in detrimentul Republicii Moldova.

Va multumesc. Stiu, stiu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Leonid Bujor:

Sint doi–trei deputati care nu stiu aceasta fraza, domnule Stepaniuc.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

O clipa, domnule Stefan.

Eu va rog, stimati colegi, eu as ruga tot ce se refera la clasici, cunostintele de care dispun la acest subiect deputatii ori nu dispun, sa ramina discutii in afara acestei sali.

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Eu regret faptul ca aici, in Parlamentul Republicii Moldova, se incearca a bate o alarma falsa, asa cum zilele trecute a incercat s-o faca Smirnov cu blocada lui economica. Si nimeni nu a remarcat faptul ca este vorba, de fapt, de un santaj din partea Rusiei. Si in aceasta situatie, Republica Moldova si Parlamentul, in primul rind, trebuie sa dea dovada de fermitate. Si eu as crede ca asemenea lucruri trebuie fixate chiar si intr-o declaratie, despre care am pomenit saptamina trecuta in cadrul sedintei noastre, care ar putea fi elaborata de catre Parlamentul Republicii Moldova.

Faptul ca Guvernul Republicii Moldova incearca acum sa poarte tratative in conditii foarte complicate, eu cred ca acest lucru nu poate fi ignorat de catre deputati. In acelasi timp, consider ca Guvernul ar trebui din cind in cind ca vina si sa informeze si Parlamentul asupra rezultatelor acestor negocieri. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa punem bete in roate Guvernului, piedici, atunci cind, in conditii foarte complicate, Guvernul incearca sa convinga Moscova ca nu este bine sa faca acest santaj impotriva Republicii Moldova.

Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Eu propun sa trecem la exercitiul de vot. Prima. Eu v-am permis de doua ori, doamna Vitalia. Eu cred ca trebuie. Bine, supun votului. Cine este pentru incheierea, dupa 35 de minute, a acestor dezbateri asupra ordinii de zi, ori sintem inca la acest capitol, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea comisiei de profil pentru a raporta proiectul de Lege nr.2385 pentru sedinta plenului Parlamentului din saptamina viitoare in data de 6 aprilie. Cine este pentru acest amendament, rog sa voteze. Majoritatea a acceptat.

Va multumesc.

Supun votului propunerea inaintata de domnul Diacov, care vizeaza formarea unei comisii speciale la subiectul mentionat si discutat atit timp in cadrul sedintei de astazi. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Voi supune votului cea de a doua propunere inaintata de domnul Ion Gutu si sustinuta de alti colegi, dar nu acum, ci la ultimul compartiment al sedintei de astazi, care vizeaza ordinea de zi pentru viitoarele doua saptamini ale plenului. Ordinea de zi.

Pe miine ati solicitat? Bine, supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii de a solicita informatii si raport. De fapt, cer scuze. Sintem constienti toti ca echipele pe ambele probleme – si gaz si vin, sint la Moscova. De acord.

Voce din sala:

Seful Guvernului este acasa.

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea este respinsa, ceea ce nu impiedica, stimati colegi.. Dar nu este un subiect pe care doresc sa-l supun discutiei aici, ci in cadrul sedintei Biroului permanent, la momentul incheierii negocierilor sa revenim, pentru a discuta la Biroul permanent includerea pentru o perioada ulterioara de timp a raportului si informatiei. Ordinea de zi. Rog putina liniste. Deci cele trei declaratii pentru care s-au inscris colegii sint notate si timpul va fi oferit.

Proiectul de Lege nr.3577 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la politie, Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi.

Lectura a doua, rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3577 din 27 octombrie 2005, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de catre Parlament prin Hotarirea
nr.3 din 9 februarie 2006. Proiectul are ca scop aducerea in concordanta a legislatiei in vigoare cu prevederile Codului de executare al Republicii Moldova si crearea unui cadru legal pentru o activitate mai eficienta in domeniul executarii hotaririlor judecatoresti.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Au fost examinate amendamentele si propunerile parvenite din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia comisiei se contin in anexa, care este parte integranta a prezentului raport.

Totodata, deputatii comisiei, in scopul determinarii informatiei care va fi obtinuta de catre oficiile de executare de la institutiile financiare, au propus ca la articolul 22 alineatul (2) din Legea institutiilor financiare (articolul 5 din proiectul de lege), dupa cuvintele “oficiilor de executare ale Departamentului de executare” sa se introduca cuvintele: “in limita necesara executarii documentelor executorii”.

De asemenea, pentru asigurarea executarii incontestabile a deciziilor de aplicare a amenzilor, la articolul 17 alineatul (4) din Legea cu privire la standardizare (articolul 6 din proiectul de lege), la articolul 31 alineatul (3) din Legea metrologiei (articolul 7 din proiectul de lege), la articolul 28 alineatul (5) din Legea privind protectia consumatorilor (articolul 12 din proiectul de lege), dupa cuvintele “institutiile bancare” sa se introduca cuvintele “cu dispozitia incaso”.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.3577 din 27 octombrie 2005 in lectura a doua, luind in considerare amendamentele acceptate si cuprinse in anexa.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri, altele decit cele evocate in raportul comisiei pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Acest proiect de lege era de mult timp asteptat si, intr-adevar, este o lege binevenita, daca va fi votata astazi. Fiindca tocmai din cauza faptului ca lipsea o definire clara sub aspect juridic al statutului judecator, executorului judecatoresc, multe decizii de judecata erau sabotate.

Dar vreau sa va intreb, in cazul in care aici, cu referire la opunerea de rezistenta executorului judecatoresc care prevede, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetateanului si este specificata marimea acestei amenzi, in cazul unei opuneri repetate a rezistentei, nu considerati dumneavoastra ca ar fi cazul sa fie aplicata o sanctiune si mai aspra? Fiindca sint nenumarate cazuri, cind acei vizati de o decizie judiciara, in mod repetat, se incapatineaza si nu vor sa onoreze aceasta decizie si sfideaza toate apelarile care parvin din partea executorului judecatoresc.

Nu considerati dumneavoastra ca ar fi cazul sa inasprim un pic sanctiunile in cazul cind aceste opuneri sint repetate?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Doar o clipa, va rog.

Domnule Varta,

Dumneavoastra stiti bine, sintem in lectura a doua. Inaintati propunerea concreta.

Domnul Ion Varta:

Pai asta am vrut sa propun.

Domnul Marian Lupu:

Care anume? Propunerea concreta, evocati-o, va rog.

Domnul Ion Varta:

Propunerea concreta in cazul in care opunerea este una repetata, sanctiunea sa fie mai aspra.

Domnul Marian Lupu:

La care anume? Propunerea concreta trebuie sa vina...

Domnul Ion Varta:

Bine, daca aici este in marime de 10 pina la 25 de unitati conventionale, atunci putem propune de la 25 la 40, eu stiu...

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu va multumesc.

Deci in cazul in care are loc o incalcare repetata a legislatiei, deja, conform principiilor de baza ale legislatiei, eu am in vedere Codul contraventional si Codul penal, poate sa apara problema aplicarii unor sanctiuni prevazute de Codul penal.

In acest context, eu as vrea sa mentionez ca Guvernul, in timpul cel mai apropiat, vine cu un pachet de legi, inclusiv referitor la problema statutului insusi al executorului si modificarile in Codul penal, inclusiv ceea ce se refera la modificarea unor sanctiuni la mai multe articole.

Eu cred ca aceasta propunere poate fi luata in considerare cind vom examina pachetul respectiv.

Domnul Ion Varta:

Da, va multumesc domnule presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3577, tinind cont de propunerile reflectate in raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3577 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.840 privind completarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei obiectelor ale caror lucrari de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice, sint scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Guvernul.

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege privind completarea anexei la Legea nr.331 din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale caror lucrari de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice, sint scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Prezentul proiect de lege este elaborat in scopul sustinerii de catre stat a initiativelor maselor largi ale populatiei privind restabilirea si reconstructia monumentelor de cultura. In cazul dat este vorba de complexul monumental Manastirea “Nasterea Domnului” din satul Curchi, raionul Orhei.

In acest scop, se propune de a include in lista respectiva obiectul la care m-am referit, pentru scutirea de taxa pe valoarea adaugata a lucrarilor de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane cointeresate.

Rog sustinerea acestui proiect.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint? Sint.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule Puscuta,

O intrebare. Dumneavoastra ati spus ca initiativa maselor largi trebuie sa fie sustinuta. Atunci intrebarea mea este urmatoarea: masele largi de tarani si fermieri au cerut ca sa nu fie aplicata taxa pe valoarea adaugata pentru produsele din fitotehnie si zootehnie. Au cerut sa nu fie aplicata taxa pe valoare adaugata pentru importul de tehnica, tractoare s.a.m.d. Si acolo masele largi nu au fost sustinute.

De ce atunci dumneavoastra, Guvernul pe care il reprezentati astazi, aveti aceasta abordare, eu stiu, dubla, dublu standarda. Pentru unii se poate, pentru altii nu se poate. As vrea sa raspundeti la aceasta intrebare.

Multumesc.

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc domnule deputat.

Referitor la regimul taxei pe valoarea adaugata, aplicat la livrarea de anumite lucrari, la prestarea anumitor servicii se refera mai mult la domeniul politicii fiscale pentru perioada respectiva si vizeaza un domeniu mai vast de activitate al economiei nationale.

Mai mult decit atit, vreau sa spun ca acea politica fiscala a fost acceptata de Guvern, a fost sustinuta de Parlament si, paralel, s-au gasit si acele pirghii, mecanisme de compensare si de subventionare, in special a sectorului agricol la care v-ati referit, in legatura cu aplicarea taxei pe valoare adaugata la materia prima agricola.

De aceea, proiectul pe care il mentionez acum se refera la un obiect concret de constructii care tine mai mult de domeniul cultural, de patrimoniul cultural al tarii, si nu se refera la o activitate economica, in special la agricultura, industrie sau altceva.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu nu sint multumit de raspuns, fiindca dumneavoastra ati invocat initiativa maselor largi ale populatiei. Si atunci cind dumneavoastra va este convenabil, veniti aici si spuneti ca, uite, masele largi trebuie sustinute, dar masele mult mai largi de sute de mii de tarani acolo nu sint mase largi de acum? Acolo sint altii, alte mase de acum care nu va convin sau altceva?

Adica aceasta este abordarea dubla si dublu standarda in Republica Moldova. Acolo unde cineva vrea sa faca politica, o face prin intermediul acestor proiecte de legi, prin diferite consilii de coordonare s.a.m.d. Adica aceasta este situatia la noi in Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Initiativa este una pozitiva. Intr-adevar, merita sa fie votat un asemenea proiect de lege, numai ca, probabil, ar fi fost mai corect, daca legea respectiva ar prevedea toate lacasele de cult in proces de constructie, de reconstructie, de finisare si atunci nu am discrimina pe nimeni, mai ales ca stim cu totii ca exista mai multe obiective de acest gen care, in momentul de fata sint santiere de constructie.

Si atunci poate ar fi cazul sa fie elaborat un proiect de lege special care ar viza toate confesiunile religioase, toate bisericile care se afla intr-o asemenea situatie deplorabila si care necesita reconstructie, restaurare. Cum credeti dumneavoastra?

Domnul Sergiu Puscuta:

Stimate domnule deputat,

Tin sa reamintesc articolul 103 alineatul (1) punctul 4) din Codul fiscal, acesta e titlul III din Codul fiscal, care prevede ca scutirea de T.V.A., nu dau citire intregului punct, citesc doar: “sint scutite de T.V.A. lucrarile de expertiza tehnica si de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoanele fizice si juridice la obiectele incluse in lista aprobata de Parlament”.

Deci insusi titlul III din Codul fiscal invoca necesitatea aprobarii unei liste concrete de catre Parlament.

Domnul Ion Varta:

Deci acceptati, in principiu, ideea pe care am enuntat-o ceva mai inainte.

Domnul Sergiu Puscuta:

Da.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Puscuta,

Ma intereseaza daca ati luat cunostinta de avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, unde, la punctul 2), se spune ca, conform articolului 11 alineatul (5) din Legea nr.847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar, “nici un proiect de lege, altul decit privind modificari la legea bugetara anuala, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament, daca acesta nu include sursa reala de acoperire a pierderilor in scopul mentinerii nivelului deficitului bugetar stabilit”.

La fel, articolul 131 alineatul (6) din Constitutie prevede ca nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

Intrebarea mea este: ce mijloace si de unde sint prevazute pentru acoperirea acestor reduceri prin neincasarile la buget? Si daca nu considerati dumneavoastra ca, prin prezentarea acestui proiect de lege, sinteti, de fapt, implicat intr-un proces de cistig politic pentru Fractiunea Comunistilor?

Adineauri, domnul Todoroglo ne-a invinuit pe noi ca vrem sa stim situatia care este in stat, ca vrem cistig politic. Prin aceasta nu este un cistig politic, prin inselarea oamenilor care pun bani la o manastire distrusa tot de comunisti in anii sovietici?

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc, doamna deputat, de intrebare.

Deci, cu referinta la avizul Directiei juridice. Primul moment pe care as vrea sa-l mentionez. Cind s-a format sau cind s-a calculat prognoza bugetului pe anul 2006, surse de venituri suplimentare in legatura cu efectuarea lucrarilor respective in partea de venituri a bugetului nu a fost inclusa. Pierderi la partea de venituri a bugetului nu se preconizeaza. Acestea o sa fie niste lucrari suplimentare.

Mai mult decit atit, vreau sa spun ca de evaluat concret care o sa fie eventualele, asa-numitele pierderi bugetare, este complicat. Deoarece, mai accentuez o data, surse donate, urmeaza sa fie surse donate benevol, al caror cuantum... volumul acestor donatii cred ca este imposibil de a-l aprecia in momentul de fata, ele vin pe parcurs.

In partea ce tine de compensarea cheltuielile bugetare, eventualele venituri ratate, eu mai spun o data ca, partea de venituri a bugetului, planificata si aprobata de catre Parlament, asa venituri de la aceste lucrari nu au fost puse in calcul.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

O clipa, eu am vrut sa spun ca noi nu avem o economie planificata, unde am prevedea totul ce intra, ce iese. Noi facem pe baza de prognoze si, probabil, interesul nostru public este ca sa nu ratam incasarea nici unor impozite.

Iar in ceea ce priveste avizul Directiei juridice, as vrea sa-i recomand conducerii Parlamentului, sa vada daca aceasta directie este competenta cind prezinta asemenea avize, pe care dumneavoastra atit de simplu le respingeti.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.4.

Domnul Vasile Grozav:

Domnule Presedinte,

Am avut careva obiectii la proiectul dat, dar nu vad ca a gasit locul cuvenit. Rog, dupa finele acestei intrebari, cuvint la tribuna centrala.

Domnul Marian Lupu:

Da, neaparat, inainte de lectura intii va va fi oferit. Alte intrebari pentru raportor? Nu sint. Rog sa luati loc. Intrebare?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa iau cuvint in dezbateri.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Domnule Puscuta, rog sa luati loc.

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele.

In conformitate cu prevederile articolului 103 alineatul (1) punctul 4) din Codul fiscal si cu prevederile Legii nr.331-XV din 7 octombrie 2004, taxa pe valoare adaugata nu se aplica la lucrarile de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice la obiectele incluse in lista aprobata de Parlament.

Astfel, prin proiectul de lege se propune de a include in Lista obiectelor scutite de taxa pe valoarea adaugata la lucrarile mentionate anterior, complexul monumental Manastirea “Nasterea Maicii Domnului” din satul Curchi, raionul Orhei, care este un veritabil monument de cultura, simbol al arhitecturii de cult si de importanta deosebita pentru Republica Moldova.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia se pronunta pentru sustinerea proiectului de lege respectiv si il propune spre aprobare in prima lectura si spre adoptare in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Bondarciuc,

Scrie foarte frumos in raportul dumneavoastra ca aceasta manastire este un veritabil monument de cultura, simbol al arhitecturii de cult si de importanta deosebita pentru Republica Moldova. Nu credeti ca predecesorii dumneavoastra comunisti, cind au distrus acest monument, de ce n-au vazut ca acesta este un veritabil monument de cult si acum dumneavoastra nu vreti sa condamnati acele crime pe care le-au facut ei, transformind manastirea in spital de psihiatrie?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca aveti intrebari la proiectul respectiv, poftim, eu sint disponibil sa va raspund.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pregatiti-va bine si dati intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Da domnule Presedinte,

Am auzit pur si simplu.

Va multumesc.

In primul rind, vreau sa anunt ca Fractiunea Partidului Democrat va sustine acest proiect. Este vorba de o idee nobila. Si ceea ce tine de impozitarea donatiilor cred ca este o intrebare cam stranie. Dar, totodata, domnule Presedinte al Parlamentului, mai mult dumneavoastra as vrea sa ma adresez.

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul bugetului de stat, direct sau indirect, a sustinut si sustine in continuare diferite proiecte. Noi le-am numit asa, ca sa nu vorbim foarte dur – stranii. Un exemplu, “Orasul vinului” s.a.m.d. prin atribuire de loturi de pamint.

Iar vizavi de acest proiect foarte nobil nu vedem participarea Guvernului, a statului in general, fiindca putem vorbi in diferite forme cine a participat la distrugere si cine nu. Dar tot statul a contribuit, indiferent de guvernarea care a fost, la distrugerea acestui lacas sfint.

Eu cred ca este foarte bine ca populatia reactioneaza, contribuie de la mic la mare. Dar, totodata, eu cred ca este si de datoria statului sa contribuie la reconstruirea acestui lacas sfint.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act cu totii.

Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc domnule presedinte al comisiei.

Inainte de aprobarea in prima lectura, conform Regulamentului, ofer timp pentru luarile de cuvint solicitate.

Domnule Grozav, va rog.

Domnul Vasile Grozav:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Am fost martori cu totii ai campaniei intensiv mediatizate de colectarea donatiilor din partea populatiei si a persoanelor juridice pentru restructurarea, reconstructia lacasului istoric al Manastirii Curchi. Am vazut cu cita daruire oamenii simpli isi donau banutii la aceea ce considerau ei a fi valoare spirituala, care cu adevarat ii reprezinta.

Dorinta lor de a fi partasi la o opera care, cu siguranta, va depasi generatia lor, vor fi partasi fie si anonimi, desi Domnului numele nu ii este anonim. Am vazut ca putem fi o natiune cind, intr-adevar, vine vorba despre a ne uni in jurul a ceva etern, stramosesc care este simbolul unitatii si dainuirii noastre pe acest pamint, in lume, in vesnicie.

Aceasta campanie initiata in numele Parlamentului de catre Presedintele lui nu este o premiera deja pentru poporul nostru. Repetarea prea frecventa la nivel de campanii a unor asemenea initiative, ar putea banaliza iremediabil aceste chemari cu adevarat necesare pentru refacerea patrimoniului nostru spiritual pus la grele incercari nu numai in perioada sovietica, dar si dupa declaratia independentei noastre.

De aceea, pentru a evita aceste banalizari si, de ce nu, profanari, care ne asteapta la fiecare noua initiativa de acest gen, de ce sa nu contribuim, in cadrul hotaririi Parlamentului, care vine sa definitiveze legislativa acestei campanii, prin introducerea in lista obiectelor respective a tuturor manastirilor istorice, pietre de temelie ale constiintei noastre.

Caci mai avem inca vreo duzina–doua de asemenea manastiri cu o istorie extraordinara si esentiala pentru statalitatea noastra, pentru dainuirea poporului nostru pe acest pamint. Asa manastiri ca: Rudi, Calaraseuca, Varzaresti. Cea mai veche manastire pastrata vie pina astazi dintre Prut si Nistru, Manastirea “Noul Neamt” de la Chitcani, care, aflindu-se in zona ocupata din estul tarii, nu poate beneficia de nici un ajutor, dar Manastirea de la Saharna sau cea de la Tipova. Dar manastirile in stincile nistrene ramase din veacuri, din secolele VIII si IX, unde se refugiau ortodoxii persecutati de Bizant? Dar cite si mai cite alte manastiri carora le datoram, in ultima instanta, chiar si aflarea noastra aici, in acest for legislativ. Sa nu uitam ca in sudul Moldovei noastre nu s-a pastrat nici o manastire din cele cite au fost. Si acest fapt ar putea constitui o grija a noastra sa facilitam pe cai legislative reasezarea in cel putin a unei manastiri de maicute si a unei de calugari in Eparhia de Sud a Moldovei.

Din aceasta contributie a noastra nu facem decit sa recunoastem acel rol inestimabil pe care-l are biserica noastra in societate. Trebuie sa recunoastem faptul evident ca religia ortodoxa este religia traditional-nationala a Republicii Moldova. Acest fapt se datoreaza tocmai aportului determinat al bisericii noastre la constituirea poporului bastinas al Moldovei, la dainuirea lui in istorie, la formarea istorica a statalitatii moldovenesti si la mentinerea ei in istorie, la formarea intregirii patrimoniului cultural national al poporului Moldovei, la formarea entitatii etnoculturale a poporului bastinas al Moldovei si la formarea principalelor grupuri etnoculturale din tara: ucraineni, rusi, gagauzi si altii, la formarea si la mentinerea pacii sociale etnice si civice intre reprezentantii tuturor grupurilor etnoculturale, la formarea liantului cultural, spiritual intre cetatenii tarii, la viata in ansamblu a societatii moldovenesti si a majoritatii covirsitoare a cetatenilor tarii.

Este evident ca biserica noastra nu se reduce numai la piatra, la restaurarea constructiilor bisericesti. Aici este cazul sa ne amintim ca, fara restaurarea sufletelor noastre, ale cetatenilor nostri, aceste jertfe financiare sint zadarnice, aceasta lucrare obsteasca de redobindire a coeziunii sociale a societatii noastre, ce se va darima de vremuri, caci nu va avea cine sa se roage in aceste lacasuri restaurate. Si noi, deputatii alesi, si fata de acei ctitori anonimi, purtam o vina colosala pentru devastarea sufletelor cetatenilor nostri, pentru sacrificarea generatiilor de copii.

Noi, ca institutie suprema a tarii, am votat in Legislativul precedent legi profund anticrestinesti, antibisericesti, cum ar fi Legea cu privire la sanatatea reproductiva si altele. Fara amendarea radicala a acestei legi sintem ca si fariseii, care se rugau in vazul lumii donind pungi cu aur bisericilor, dar cu atita rivna l-au rastignit pe Hristos. Oare nu cu lipsa noastra de constiinta cetateneasca, deputateasca, de fapt, s-a introdus in sistemul de invatamint asa-numita disciplina “Deprinderi de viata”, prin care se pregateste clientela pentru bordeluri, inchisori si dispensare psihiatrice si narcomani.

Oare nu noi, prin refuzul nostru de a introduce religia ortodoxa ca obiect de studiu in scoala, am oprit accesul copiilor celor care doneaza prin campaniile noastre televizate la cuvintul adevarului, care, vorbea poetul, din imnul inca oficial al tarii noastre, trebuie rostit in hram, in casa. Nu oare datorita nepasarii noastre orasul este impinzit de panouri publicitare demne de bordeluri. Panouri cu imagini reproduse practic din asemenea publicatii identice ca “Playboi” sau de alte publicatii si mai obscene.

Astfel de exemple ale fatarniciei noastre de deputat pot fi lesne continuate. Pe drept cuvint, noua ni se adreseaza si astazi mintuitorul Hristos cu apelativul fatarniciilor. Prin comportamentul nostru tindem nu numai sa institutionalizam in Parlament fatarnicia, cea mai reprezentativa caracteristica a deputatului si a cinismului, ca felul de a fi al parlamentarilor nostri. Oare nu este cinism absolut sa colectezi de la oamenii sarmani banutii pentru restaurarea a ceea ce a fost construit de stramosii nostri? Doar a fost distrus de catre stat. Totodata, acest stat, in persoana noastra, votind legi anticrestinesti si antispirituale, dar chiar si fizicul batrinilor si al copiilor nostri. Fara ca Parlamentul nostru sa adopte legi ziditoare de suflet, nu ucigatoare de suflete si trupuri, sint lipsite de sens optiunile noastre de a ne arata grijulii pentru biserica.

Oamenii simt fatarnicia noastra, cinismul nostru, caci aceste ginduri pe care vi le-am expus ca la colegi, le am din discutiile cu diferiti oameni, care, ca si noi, au fost martori la aceasta recenta campanie mediateca. Fara sa fi uitat, bineinteles, nici campania precedenta cu restaurarea Manastirii Capriana.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Grozav, inca un minut.

Domnul Vasile Grozav:

Repet, nu sintem impotriva restaurarilor acestor lacase, care au fost distruse tot de statul nostru. Acest lucru este necesar, dar tot el este absolut insuficient. Deci devine si inutil fara a amenda serios legile anticrestinesti adoptate de Parlament.

In acest sens, propun sa completam acest punct din lista cu denumirea tuturor manastirilor ale cultelor, istorice, inclusiv si doua manastiri din sudul Moldovei. Sa formam o comisie de lucru pentru revizuirea legislatiei in vigoare in vederea inlaturarii prevederilor incompatibile cu morala crestineasca a cetatenilor nostri, a poporului nostru. Sa instituim o fundatie patronata de Parlament, Presedinte si Guvern, care sa colecteze donatii nu numai pentru restaurarea constructiilor, dar si pentru editarea de carti de capatii, pentru orice moldovean, rus, ucrainean s.a., care formeaza in republica noastra peste 98% din populatia tarii si toti sint de traditii cultural-ortodoxe. Nu ma refer aici la religie, la dogmatica, ci strict la mostenirea noastra culturala comuna.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Grozavu, timpul.

Eu va rog sa incheiati, deja ati depasit 10 minute si v-am oferit inca doua in plus.

Domnul Vasile Grozav:

Ca sa termin domnule Presedinte, nu se refera la numele dumneavoastra, care vi l-a dat Domnul, Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu se refera la numele meu.

Domnul Vasile Grozav:

Vreau sa rostesc un citat al lui Ioan-Gura-de-Aur: “Cind vor lipsi pastorii, se vor aduna lupii”. Ma rog de ma iertati.

Domnul Marian Lupu:

Lupii deja sint prezenti aici, putin cite putin. Deci urmatoarea luare de cuvint, la solicitarea domnului Susarenco, va rog la tribuna centrala.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Vreau sa amintesc aici ca, potrivit articolului 31 din Constitutie, cultele religioase sint autonome, separate de stat si se bucura de sprijinul acestuia, iar, in baza articolului 16 din Legea suprema, toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, subliniez, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.

In nota informativa al acestui proiect de lege, semnat de catre ministrul de finante Mihai Pop si sustinut cu certitudine de catre Guvern, se subliniaza ca scutirea de taxa pe valoare adaugata a lucrarilor de expertiza tehnica de prospectiuni, de proiectare, de reconstructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice, executate la manastirea “Nasterea Maicii Domnului” din satul Curchi raionul Orhei, prin modificarea Legii nr.331-XV din 7 octombrie 2004 se face in scopul, subliniez sustinerii de catre stat a initiativelor maselor largi ale populatiei.

Cred ca este binevenita aceasta initiativa legislativa, care va avea toata sustinerea grupului parlamentar al Partidului Crestin Democrat. Cu atit mai mult cu cit sintem de acord cu faptul, ca acest complex monastic este un veritabil monument de cultura, un simbol al arhitecturii de cult cu o istorie de multe secole si de o importanta deosebita pentru Republica Moldova.

Sintem, de asemenea, de acord cu opinia Guvernului si in privinta faptului ca, in prezent, din pacate, acest monument de cultura si arta se afla intr-o stare deplorabila si trebuie sa beneficieze de sustinerea sporita din partea statului. Fiindca, am adauga noi, anume statul sovietic, in frunte cu un regim totalitar comunist, a distrus nu numai manastirea din satul Curchi, dar sute si sute de lacasuri sfinte din Basarabia si Transnistria.

De aici propunerea noastra ar fi, ca obiectul acestui proiect de lege sa fie largit, pentru a nu permite o favorizare selectiva la repararea unor sau altor obiecte de cult. Ori aceasta ar fi o discriminare pozitiva a unor subiecti in defavoarea altora, cu atit mai mult cu cit a devenit deja o regula, ca in aceste actiuni sa se implice multi functionari de stat, cum ar fi presedintii tarii si ai Parlamentului.

De aici vine si propunerea noastra, pozitia 5 din proiectul propus sa aiba urmatorul cuprins: 5) Manastirea “Nasterea Maicii Domnului” din satul Curchi raionul Orhei, precum si toate lacasurile inregistrate in mod legal pe teritoriul Republicii Moldova, aflate in proces de constructie, reconstructie sau reparatie.

Consideram ca, adoptind in aceasta redactie legea respectiva, Parlamentul va face dreptate din punct de vedere istoric si va consolida societatea. Ori acelasi articol 31 din Constitutie, referindu-se la libertatea constiintei, mai prevede ca... Citez: “In relatiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestari de invrajbire”.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Mai sint luari de cuvint?

Domnul Stepaniuc este inscris.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Mie mi se pare ca noi nu trebuie sa ne convingem prea mult unii pe altii ca acest proiect trebuie votat. Este altceva: trebuie sa cadem de acord ca la ziua de astazi acesta este nu, pur si simplu, un monument de cult sau un obiect de cult, dar este, totusi, un monument de cultura, de arhitectura. Si atita timp cit vorbim de un program national de dezvoltare a turismului, trebuie sa cadem de acord ca acest program national trebuie sa fie bine finantat si ar fi normal ca el sa fie o prioritate a statului. Din pacate, din cauza diferitelor probleme financiare pe care le avem in diferite domenii ale vietii sociale si economice, nu este posibil tot timpul de finantat sau de avut un program si coerent.

Dar la ziua de astazi trebuie sa spunem ca asemenea obiecte aflate in constructii sau in reconstructii, sint aproximativ in numar de 366. Este capabil bugetul Republicii Moldova sa ii sustina pe toti, deci azi, mine? Eu cred, ca, din acest punct de vedere, si la Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, noi, discutind asupra programului de dezvoltare a turismului, am ajuns la concluzia ca, desigur, este nevoie ca acest program sa fie pe o perioada de 10–15 ani si sa prevada o anumita prioritate in reparatia si constructia obiectelor de cultura.

Republica Moldova, si de fapt trebuie sa recunoastem ca, nu numai Republica Moldova, dar chiar si tarile vecine, si Ucraina, si Romania, si acele tari care sint in Europa Centrala, din pacate, au mai putine obiecte de cultura, de arhitectura decit tarile vest-europene si est-europene. Este o problema, probabil ca a secolelor de mijloc, a secolelor XVI, XVII, XVIII, XIX probabil ca, din cauza mai multor razboaie care au avut loc in aceasta zona si a distrugerilor.

As fi de acord cu colegii nostri ca, desigur, este o problema si de moralitate, si de responsabilitate cetateneasca, si nu as cadea de acord ca trebuie sa dam vina pe sistemul de ieri. Fiindca, daca este vorba de sistemul existent pina la 1991, care a facut anumite greseli in acest domeniu, cred ca sint destule exemple si vreau sa subliniez, practic, in fiecare localitate sint foarte multe exemple de pingarire a monumentelor de cultura si de istorie care au avut loc si dupa 1991.

Ar fi bine si noi, deputatii, cunoastem situatia in foarte multe localitati si chiar aici, in centrul Chisinaului. Monumente, care sint introduse in catalogul U.N.E.S.C.O., din centrul Chisinaului se deterioreaza si nimeni nu a atras atentie in acesti ani. De aceea, ar fi bine sa sprijinim aceasta initiativa si sa cadem de acord cu acei colegi care au vorbit ca, desigur, este nevoie de un program national foarte bine gindit de perspectiva si sa facem aceste lucruri bune in interesul cetateanului, in interesul generatiei de miine si in interesul statului Republica Moldova.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa a dezbaterilor supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.840 in prima lectura. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura. Comisia a propus adoptarea acestui proiect in a doua lectura.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa votam in a doua lectura formula propusa de catre comisie.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ce amendamente au fost propuse?

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Nu uitati, stimati colegi, ca in a doua lectura se fac amendamente si fractiunea noastra a facut deja un amendament de la tribuna Parlamentului. De aceea, supuneti votului amendamentul respectiv si pe urma adoptati decizia comisiei, daca doriti.

Domnul Marian Lupu:

Evocati-o inca odata, domnule Stefan. Daca ati putea sa prezentati acest amendament, daca il tineti minte.

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Chiar acum a fost pronuntat si ati spus ca, asemenea conditii fiind facute pentru absolut toate lacasurile sfinte aflate in proces de constructie, reconstructie din tara noastra, am face dreptate pentru toata lumea.

Si eu in satul meu de la Cahul am inceput din 2000, impreuna cu enoriasii de acolo, sa construim o biserica si intimpinam foarte mari greutati. Si incercam, prin toate metodele posibile, sa adunam mijloace.

De asemenea, ar fi, eu zic, un lucru concret care ar impaca toti enoriasii, toata lumea, toata societatea noastra. Aceasta a propus Partidul Popular Crestin Democrat. Si va rugam sa acceptati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Trebuie sa fac o precizare. Legea prevede scutirea, dar prin includerea in lista a obiectelor concrete. Astazi, initiativa legislativa parvenita de la Guvern, este obiectul concret despre care noi astazi am discutat. Daca cineva are alte propuneri, poftim, iesiti cu initiative legislative. Dar, in general, noi nu putem sa le scutim pe toate, legea nu prevede asa mod.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimati colegi,

Sa nu ne grabim, sa asteptam sa vedem si sa reusesc si eu sa consult acea legea despre care dumneavoastra spuneti acum, ca cere lucruri concrete, asa cum v-ati exprimat dumneavoastra. Sa nu ne grabim, saptamina viitoare o adoptam.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Cred ca ar fi necesar un timp suplimentar pentru a se examina acest subiect. Fiindca, intr-adevar, propunerea are foarte multe rationalitati. Si eu as sugera sa revenim pentru lectura a doua cu strictete saptamina viitoare joi, 6 aprilie. Se accepta propunerea?

Va multumesc.

De fapt, tin sa profit de ocazia dezbaterilor la acest subiect pentru a aduce toate multumirile si expresiile de recunostinta tuturor celor care au contribuit din putinul pe care il au, persoane fizice, persoane juridice la acumularea de fonduri pentru aceste lucrari foarte importante, pline de sens si spirit.

Proiectul de Lege nr.881 pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia impotriva torturii si a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la 18 decembrie 2002 la New York. Initiativa Presedintelui Tarii.

Domnule Esanu, va rog.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege, prin care preconizam ratificarea Protocolului optional la Conventia impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

Obiectul acestui protocol este aderarea Republicii Moldova la prevederea care abiliteaza subcomitetul Natiunilor Unite pentru prevenirea torturii si a altor pedepse crude inumane sau degradante de a face vizite periodice sau ad-hoc in Republica Moldova.

Vreau sa mentionez ca exista deja un mecanism care prevede vizita unui comitet similar la nivel european. Sintem vizitati periodic de catre comitetul respectiv care face rapoarte cu privire la situatia in sistemul penitenciar si in cadrul izolatoarelor Ministerului Afacerilor Interne, in care sint detinute persoane private de libertate.

Consideram ca ratificarea acestui proiect va fi insa un element in eforturile pe care le intreprinde Republica Moldova pentru alinierea legislatiei interne la standardele internationale in acest domeniu. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura si daca nu exista obiectii – si in a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Textul acestui proiect de lege, care ne-a parvenit noua, contine o sumedenie de inexactitati de ordin lingvistic, inclusiv chiar genericul. Titlul contine niste termini inadecvati, o traducere nereusita. Ar fi bine, cind il prezentati, mai ales texte de un asemenea caracter, care sint conventii internationale, sa fie redactate intr-o limba literara.

Iata chiar si in generic, va spuneam: “pedepse crude”. Probabil ca e vorba... corect ar fi “pedepse aspre, crunte”. Fiindca adjectivul “crud” se ofera mai mult la substantivele animate. Si tot asa in textul propriu-zis sint o sumedenie de inadvertente, de greseli de ordin gramatical. Ar fi cazul, pe viitor, sa se tina cont, sa ni se prezinte niste texte lucrate in mod judicios din punct de vedere literar.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Din cite cunosc eu, terminologia este adecvata si traducerea denumirii respective a conventiei este facuta inclusiv de Romania, care a ratificat aceasta conventie. Si din cite cunosc eu, repet inca o data, datele specialistilor in drept international sint notiuni adecvate.

Domnul Ion Varta:

Pedeapsa cruda?

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Ion Varta:

“Crunta, aspra” este corect.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint?

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul Protocolului optional la Conventia impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude si a ajuns la concluzia ca acesta se inscrie totalmente in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova. E vorba despre crearea unui subcomitet pentru prevenirea torturii si a unui grup ad-hoc.

Toate comisiile Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au expus in favoarea ratificarii acestui Protocol optional. Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune votarea in prima si a doua lectura a proiectului propus.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.881 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.881 in lectura a doua, rog sa voteze. La fel, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.881 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.865 privind ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficului de fiinte umane. Initiativa Presedintelui Tarii.

Domnul Bodorin, va rog.

Domnul Igor Bodorin – viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Fenomenul traficului de fiinte umane evolueaza in lume de-a lungul anilor, luind o amploare catastrofala in ultimii ani in Republica Moldova si prezentind o amenintare serioasa pentru securitatea, sanatatea si bunastarea cetatenilor si necesita actiuni de combatere eficienta in cel mai restrins timp.

In urma eforturilor intreprinse in ultimii ani de Republica Moldova pentru a reduce fenomenul infractional in genere si, in special, traficul de fiinte umane este incontestabila importanta ratificarii Conventiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficulului de fiinte umane. Ratificarea conventiei va reitera continuarea politicii statului nostru in domeniul luptei cu traficul de fiinte umane si solidaritatea cu statele membre ale Consiliului Europei.

Implementarea prezentei conventii va asigura o cooperare mai eficienta intre statele membre ale Consiliului Europei, va permite schimbul de experienta si informatie si va facilita considerabil prevenirea, combaterea si depistarea traficului de fiinte umane, protectia victimelor traficului, in special, a femeilor si copiilor.

Conventia Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficulului de fiinte umane nu va aduce atingeri drepturilor si obligatiilor ce decurg din alte tratate internationale, la care Republica Moldova este parte.

Obiectul prezentei conventii este de a identifica elementele-cheie ale unei legislatii coerente si eficace pentru lupta impotriva traficulului de fiinte umane la nivel international. Ratificarea prezentei conventii nu impune statul la infiintarea unor noi structuri sau reorganizarea a celor existente, precum si suportarea unor obligatii financiare pentru bugetul Republicii Moldova.

In contextul celor mentionate si in scopul prevenirii combaterii si depistarii traficulului de fiinte umane solicitam si consideram oportuna ratificarea acestui tratat international, care va contribui la promovarea imaginii Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Este salutabil procesul de ratificare a tuturor conventiilor care sint atit in beneficiul Republicii Moldova cit si al cetateanului, mai mult decit atit cind este vorba de o conventie care ar lupta cu acel flagel, fenomen negativ cum este traficul de fiinte umane.

Dar vreau sa va intreb, daca puteti sa-mi spuneti, care va fi mecanismul de monitorizare si indeplinire a prevederilor acestei conventii? Pentru ca articolul 29, punctul 4 ne spune despre “desemnarea unui raportor national sau a altor mecanisme insarcinate cu supravegherea activitatilor de lupta” si in continuare conform textului.

In anexa prezentata aici este un plan de actiuni, am vazut, dar nu este clar, cum se va face acest lucru? Cum se va face raportul national? Pentru ca stiu ca in cazul altor conventii se face acest raport national.

Domnul Igor Bodorin:

Deci, responsabil de implementarea acestor activitati este respectiv Ministerul Afacerilor Interne, in cadrul caruia este creat Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane. Si, respectiv, toate actiunile si toate atributiile la acest compartiment sint atribuite Ministerului Afacerilor Interne, care, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, va prezenta regulat notele informative la acest compartiment.

Doamna Valentina Golban:

Unde? Va rog, vreau sa stiu.

Domnul Igor Bodorin:

Nemijlocit la Consiliul Europei, care si este responsabil, care si este promotorul acestei idei.

Doamna Valentina Golban:

Si cit de frecvent? Daca puteti sa-mi spuneti.

Domnul Igor Bodorin:

Conform prevederilor, o data la doi ani.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Vreau sa va intreb, ati mentionat si dumneavoastra ca in Republica Moldova acest fenomen a capatat, in ultimii ani, proportii catastrofale. Care sint cauzele acestui fenomen? Si cum credeti dumneavoastra, care ar fi solutiile ca sa nu aprofundam aceasta catastrofa umana in Republica Moldova?

Domnul Igor Bodorin:

Desigur, cauzele le cunoastem cu totii, aceasta este situatia dificila la compartimentul “Locuri de munca”, salariul insuficient. Si, o data cu majorarea posibilitatilor statului de a asigura bunastarea populatiei, desigur, fluxul de persoane si, in special, traficarea persoanelor se va micsora.

Totodata, la acest compartiment este necesar de luat in considerare acele interese materiale care parvin din partea unor grupari criminale cointeresate in traficarea persoanelor pentru a dispune pe pietele altor state forta de munca mai ieftina si, desigur, acele profituri pe care le obtin ei personal.

Domnul Igor Klipii:

Deci, daca am inteles corect, aveti in vedere ca in Republica Moldova, in ultimii ani, se aprofundeaza saracia si criminalitatea.

Domnul Igor Bodorin:

La acest compartiment “Saracia”, dupa cum cunoasteti dumneavoastra, sint elaborate programele respective si an de an numarul de persoane care sint traficate se micsoreaza. Iar insasi lupta cu gruparile criminale, la acest compartiment, se intensifica.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus si a ajuns la concluzia ca acesta totalmente se inscrie in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale. Conventia respectiva a fost semnata de Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin in cadrul summitului III al Consiliului Europei. Noi consideram ca aceasta conventie este una binevenita pentru tara noastra cu toate implicarile in procesul de combatere a traficulului cu fiinte umane. Este, cred eu, un lucru care urmeaza sa fie generalizat si efectuat la nivelul intregii societati europene.

Toate comisiile Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au examinat acest proiect propus si sustin in totalitate propunerea comisiei sesizate in fond referitor la votarea in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Eu solicit luare de cuvint, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Consider ca intrebarea era mai binevenita daca era pusa domnului viceministru, dar cu o deosebita placere o adresez domnului presedinte al comisiei.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

In luare de cuvint in prezentarea proiectului de ratificare a acordului, domnul viceministru a spus ca se duce o lupta impotriva grupurilor criminale s.a.m.d. In cadrul examinarii, si nu numai a acestui proiect, in comisie sau din informatiile de care dispuneti, ati examinat sau ati depistat implicarea in acest proces, nici nu stiu daca e cazul sa-l numesc proces, a institutiilor de stat? Sau care este gradul de implicare a institutiilor de stat in tolerarea sau in traficarea fiintilor umane?

Domnul Sergiu Stati:

Noi nu am examinat, dar, din cite cunosc eu, in cadrul Ministerului de Interne, inclusiv si la nivel de Guvern, sint create structuri respective, care urmeaza sa contracareze acest flagel. Doresc sa mentionez ca el nu tine numai de Republica Moldova sau de cetatenii nostri, ci este un proces, revin ca si dumneavoastra la acest cuvint, care nu cred ca este unul potrivit, dar si in acest context tocmai si il propunem spre ratificare. Pentru ca, presupun, imbinarea eforturilor va da un efect benefic.

Referitor la tolerare. Eu nu cred ca institutiile de stat tolereaza traficul cu fiinte umane. Asta ar fi, ma scuzati de banalitate, antiuman, ar fi o crima.

Domnul Vladimir Filat:

De acord, domnule presedinte al comisiei.

Intrebarea, pe care am pus-o, de fapt, vine in urma afirmatiei facute de domnul Presedinte Voronin la Colegiul Ministerului de Interne care a mentionat, de fapt, ca unele fenomene sint chiar patronate, din pacate, de institutiile respective. Si cu aceasta ocazie, cred ca ar trebui de mentionat ca numai ratificarea acestui acord, fara actiuni concrete din partea institutiilor statului, nu vor da rezultatele scontate.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Exact. Adica, eu nu dispun de informatia de care dispune, evident, Presedintele Tarii, probabil ca, exista. Dar eu nu as vrea ca noi, aici, sa presupunem sau, cel putin, sa generalizam niste fenomene care, posibil, exista in societate, ca unele persoane abilitate cu functie de raspundere, intr-un fel sau altul, au fost sau sint implicate in procese, inclusiv si in procesul de trafic.

Dar as vrea sa mentionez aici inca un lucru, ca comisia propune ca sa facem un amendament la proiectul respectiv referitor la imposibilitatea extinderii prevederilor conventiei asupra teritoriului Transnistriei, pina la solutionarea problemei transnistrene.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

Pentru luare de cuvint o invit la tribuna centrala pe doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In prezent, la prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si acordarea asistentei juridice sint antrenate atit organele de stat competente, cit si organizatiile neguvernamentale. Pe plan international, in domeniul antitrafic, Republica Moldova a aderat la un sir de tratate si conventii, intentionat nu le enumer, deoarece le cunoastem cu totii. Ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficulului de fiinte umane, semnata la Varsovia la 16 mai 2005, Fractiunea Partidului Democrat considera inca un mecanism care ar permite sa incercam sa contracaram acest flagel destul de durut pentru societatea noastra.

Lupta cu acest flagel poate avea succese in cazul in care vor fi antrenate si tarile de destinatie, cum ar fi: Italia, Grecia, Turcia, Spania, Muntenegru si altele. Numarul de cazuri asistate de catre Organizatia Internationala pentru Migratiune in anii 2000–2006 este de circa 1 752 de victime traficate, inclusiv minori. Doar in anul 2004 au fost sistate de catre aceasta organizatie circa 368 de cazuri, din care 58% traficati in Turcia. In anul 2005 – 183, circa 52%, de asemenea, in Turcia.

Ne ingrijoreaza si numarul de copii traficati. De aceea, consideram ca este binevenita ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficulului de fiinte umane, dar totodata sintem obligati sa constatam, ca sintem impusi sa marim responsabilitatile si sa imbunatatim cadrul legislativ national, care, presupun, la capitolul “Prevenire” urmatoarele: ajustarea legislatiei nationale la prevederile conventiei si protocoalelor ratificate de Republica Moldova, abordarea problemei traficulului de fiinte umane ca o crima organizata transnationala de catre organele de drept, elaborarea strategiilor complexe de combatere a fenomenului, identificarea traficantilor, identificarea metodelor de recrutare, documentare, adapostire, transportare, exploatare in noile tari de destinatie.

La capitolul “Reabilitare” avem inca destule de facut. Numarul mic de adaposturi va spori raspindirea maladiilor sexual transmisibile, inclusiv SIDA, tuberculoza. La capitolul “Incriminare” sintem obligati sa cream un cadru legal care ar permite accesul la asistenta gratuita a victimelor, inclusiv copii, in procesele de pedepsire a traficantilor. Ca dosarele penale sa fie examinate in termene rezonabile, deoarece la instrumentarea dosarelor nu se lucreaza de multe ori profesionist, se aduc ca probe doar marturiile victimelor, nefiind protejate victimele si care urmeaza si sint de multe ori amenintate de catre traficanti, iar in echipa de judecata fiind nevoite sa-si schimbe marturiile.

De asemenea, este necesar sa se elaboreze indicatorii de evaluare a acestui flagel. Care sint cheltuielile necesare pentru a curma activitatea traficantilor si care sint masurile de control din partea statului? Doar realizarea unui plan complex de masuri atit legislativ, cit si la nivel executiv, ne va permite sa prevenim acest flagel durut – traficul de fiinte umane.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.865 in prima lectura. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.865. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

82 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.865 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.596 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de conducte de apa interurbane in orasul Chiadir-Lunga.

Guvernul.

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de constructie de apa interurbane in orasul Ciadir-Lunga.

Tin sa mentionez ca activitatea de cooperare tehnica intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia a demarat o data cu semnarea memorandumului de intelegere inca incepind cu anul 1994. Pe parcursul acestei etape, deja au fost finantate de catre Guvernul Republicii Turcia un sir de activitati in Republica Moldova. Volumul total al asistentei nerambursabile, acordate de catre Guvernul Republicii Turcia, in anii 1994–2004, este de aproximativ de
2,3 milioane de dolari S.U.A.

Actualmente, se planifica lansarea proiectului privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila in orasul Ciadir-Lunga. Cu acest scop suplimentar la memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea economica, semnat in octombrie 2004, partea turca a venit cu propunerea de a incheia un acord care va contine prevederi mai detaliate referitor la implementarea proiectului care urmeaza a fi lansat.

Tinind cont de cele mentionate, consideram ca ratificarea acordului respectiv va facilita lansarea cit mai rapida a lucrarilor de reconstructie a proiectelor respective si va duce la dezvoltarea si solutionarea unor probleme ce tin de infrastructura, in special aprovizionarea cu apa potabila. In acest sens, rugam si va propunem sa sustinem acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Vrem sa stim, domnule viceministru, in negocierile care tin, intelegem, de un acord dintre doua guverne, care, in principiu, este binevenit si noi sustinem si problema este stringenta pentru localitatea data... Dar avind in vedere ca nu este stipulat insusi, nu este definit proiectul dat pe compartimente, adica ce este de facut concret in proiectul dat? Nu este stipulata suma proiectului si termenele in care se va infaptui acest lucru, fiindca noi vedem avizele prezentate si se spune ca aceasta tine de partea turca, ca depinde de finantarea din partea Turciei.

Si eu atunci ma intreb: noi putem sa mizam pe o finantare care, pina la urma, n-o stim sumar si intrebarea, si proiectul dat poate sa fie tergiversat in timp pe
5, 10, 20 de ani, dar problema purificarii apei este o problema care trebuie poate rezolvata de urgenta. Si aceasta este o problema pe care noi trebuie s-o stim. Cum vede ministerul?

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca imi permiteti, as aduce unele detalii care deja sint la aceasta etapa. De acum au fost efectuate unele proiectari estimative, as aduce argumentele de ce nu este indicata expres suma si perioada? Deoarece in momentul de fata nu putem cunoaste estimativ exact, care va fi suma necesara pentru implementarea acestui proiect. Insa acele negocieri care deja au avut loc, este vorba de finantarea proiectului in valoare nerambursabila, doresc sa mentionez, in valoare de
1,1 milioane de dolari, nu au fost introduse expres in proiectul acordului, deoarece partea turca a spus ca in cazul in care vor fi necesare suplimentar mijloace banesti, pentru finantarea proiectului concret, atunci le va acorda.

Domnul Valeriu Guma:

Noi calificam aceasta ca un fel de garantie din partea statului, pe care noi ne-o luam, neavind o claritate in proiectul acesta care, pina la urma, nu poate fi adoptat, dupa parerea mea, in asa mod in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Dodon.

Rog sa luati loc.

Va rog, comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus si a ajuns la concluzia ca acesta corespunde prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale, este unul benefic pentru tara noastra si prevede un mecanism de constructie a sistemului de aprovizionare cu apa pentru orasul Ciadir-Lunga. Comisiile Parlamentului s-au expus la fel in favoarea sustinerii acestui proiect. Directia juridica nu a avut obiectii. Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune votarea proiectului in prima si a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Intrebarea pe care a pus-o colegul Guma, in ce masura este o problema care trebuie adusa in Parlament. Ca exista proceduri mai multe, procedura interna acceptata de Guvern este o solutie. Si este procedura de ratificare. Noi citim: “Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia”. Eu am o intrebare atunci, daca aveti cumva informatii prin intermediul Ministerului de Externe, acest acord este ratificat si de Parlamentul Turciei?

Domnul Sergiu Stati:

Din cite cunosc eu, prevederile tratatelor internationale, presupun indeplinirea unor proceduri interne. Deci, in cazul dat respectiv, luind in considerare Legea privind tratatele internationale, astfel de tratate care contin obligatiuni financiare urmeaza sa fie puse la vot in Parlament. Cu regret, eu nu cunosc care este procedura interna in Turcia, dar aceea ca va fi indeplinita procedura interna inclusiv si in Turcia sint convins. Fiindca intrarea lui in vigoare urmeaza sa fie efectuata numai dupa schimbul instrumentelor de ratificare, adica dupa intrarea obiectiv in vigoare a acestui proiect.

Multumesc.

Domnul Dumitru Diacov:

Dar noi trebuie sa intelegem ca, daca este ratificat de catre Parlament, aceasta inseamna ca este o garantie din partea statului si mai devreme sau mai tirziu poate sa apara pretentii fata de Republica Moldova. Sau nu, sau exista garantii ca nu vor aparea pretentii?

Domnul Sergiu Stati:

Eu nu cred ca urmeaza sa fie, adica sa apara probleme de ordin financiar pentru Republica Moldova, fiindca prevederile acordului nu prevad nici un fel de obligatiuni financiare din partea Republicii Moldova. Si tin numai de acordarea unor facilitati pentru importul utilajului sau pentru efectuarea lucrarilor de proiectare si constructie a acestei conducte. Si in acest sens Guvernul nostru nu suporta obligatiuni de ordin financiar.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a propus pentru introducere in proiectul de lege a unui punct prin care sa se nominalizeze: cheltuielile efectuate pe marginea acestui acord sa fie suportate de catre autonomia Gagauz-Yeri. Din raportul dumneavoastra eu n-am inteles, este luata in vedere ori nu este luata in vedere parerea comisiei? Va rog sa-mi raspundeti.

Domnul Sergiu Stati:

Deci, pina la urma, este un acord interguvernamental si la nivel de Guvern deja va fi decis care va fi sursa. Sau din bugetul republican, sau din bugetul local al Gagauz-Yeri vor fi in acest sens suportate cheltuielile care revin Republicii Moldova. Dar vreau sa mentionez ca, in acest sens, nici un fel de obligatiuni directe financiare noi nu avem. Vom acorda numai niste facilitati referitor la introducerea utilajului si la proiectarea respectiv a conductei.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

In asa mod eu fac o propunere pentru lectura a doua in cazul acesta. Rog ca, dupa articolul 2 sa fie introdus articolul 3 cu urmatorul cuprins: “Cheltuielile ce tin de implementarea articolului 2, literele b) si g) si a articolului 3.3 al acordului nominalizat vor fi suportate de bugetul autonomiei locale Gagauz-Yeri”. Rog sa fie pus la vot.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule deputat,

Daca imi permiteti, fiindca mie acum imi este foarte greu sa ma pronunt la acest subiect. As vrea, domnule Presedinte, daca imi permiteti, sa consult opinia Guvernului, fiindca eu nu prea sint la curent cu aceste probleme.

Domnul Marian Lupu:

Da, in acest context. Poate o informatie suplimentara.

Microfonul nr.1.

Domnul Igor Dodon:

Tinind cont de faptul ca unele atributii nu tin doar de competenta unitatii Gagauz-Yeri, ele tin de competenta si altor autoritati, a autoritatilor publice centrale, cum ar fi Serviciul Standardizare si Metrologie, a altor institutii de stat. Nu poate fi expres indicat in acest proiect ca toate responsabilitatile vor tine doar de administratia publica locala Gagauz-Yeri. Anume din aceste considerente si se propune sa fie in varianta propusa de catre Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu rog sa nu va precipitati. Noi sintem inca inainte de lectura intii. Revenim la acest subiect, domnule Braga, cind depasim aceasta prima etapa.

Microfonul nr.4, daca este o intrebare.

Domnule Klipii,

Concentrati-va, va rog. Da, deconectati microfonul nr.4. Daca iesiti la microfon, eu rog sa fiti atent.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Voi incerca sa fiu la maximum atent la ceea ce se face in Parlament in continuare. Am o intrebare, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Lasati, domnule Klipii, doar o clipa. Eu cred ca in aceasta sala cel putin cu obrazniciile n-ar trebui sa ne jucam.

Domnul Igor Klipii:

Eu tot sint de aceeasi parere, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Primiti aceasta obiectie care a fost si a fost pe buna dreptate, fara comentarii, va rog.

Domnul Igor Klipii:

Pe baza de reciprocitate.

Domnule presedinte Stati,

Vreau sa va intreb. Noi sintem acum invitati sa dam un vot in alb, deci. Care ar fi soarta acestui acord si acestui vot in Parlament, daca ulterior nu va urma nici o actiune? Partea turca, de exemplu, din anumite considerente obiective sau subiective, nu va intreprinde nici o actiune?

Domnul Sergiu Stati:

Prin semnarea acestui acord, partea turca deja si-a aratat disponibilitatea sa de a implementa un proiect pentru Republica Moldova. In acest sens, deja intervin prevederile Acordului respectiv si cred, sper ca ei isi vor onora obligatiunile. Adica, in acest caz, deja intervin niste prevederi mai serioase, fiindca exista semnatura Guvernului Turciei sub acest document.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Si eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

La fel, rog sa citim cu multa atentie documentele pe care le dezbatem. La articolul 4 este foarte clar indicat, fiecare dintre parti poate oricind denunta prezentul acord si sint redate conditiile la care acest lucru se face.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Imi cer iertare ca ies a doua oara. Noi vom vota acest proiect pina la urma,
dar este o chestie de principiu, ca noi sa ne clarificam. Uitati-va ce scrie la
articolul 4 alineatul (1): “Prezentul acord va intra in vigoare la data ultimei notificari prin canale diplomatice privind indeplinirea de catre parti a procedurilor interne, necesare intrarii lui in vigoare”.

Din cite eu cunosc, noi avem doua proceduri interne. Una. Un document este aprobat de catre Guvern si procedura specificata de fiecare data intr-un acord, ca intra in vigoare dupa ratificarea de catre Parlament. Aici nu este expres mentionat acest lucru. Parerea mea personala este ca acest acord putea fi aprobat prin decizia Guvernului si gata, punct. Si informata partea turca ca procedura interna a fost realizata. Pentru viitor, pur si simplu, trebuie de clarificat aceste situatii, sa nu venim cu toate aceste documente in Parlament, fiindca ratificarea de catre Parlament in practica internationala are o anumita semnificatie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Sergiu Stati:

Eu nu comentez.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Stati.

Va rog, sa luati loc.

Deci, ratificarea acestui acord cu trimitere la prevederile articolului 2.1 se impune in mod obligatoriu, pe simplul motiv ca, conform legislatiei Republicii Moldova, toate prevederile care stipuleaza abateri sau devieri de la cadrul fiscal sau financiar, de la normele standarde, ori asemenea devieri, le gasiti pe pagina a doua a acestui acord, in mod evident trebuie sa fie supuse ratificarii.

Stimati colegi,

In aceste conditii... Asa, a fost o solicitare pentru luare de cuvint, inainte de lectura intii? Nu. Deci supun votului pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.596. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acum lectura a doua. Propuneri altele decit au fost, decit cele evocate in raportul comisiei.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa concretizez ca am primit raspuns de la domnul viceministru si vreau sa concretizez inca o data propunerea mea. Ca nu tinea de ceea la ce s-a referit dumnealui. Dumnealui s-a referit la toate responsabilitatile. Eu n-am formulat “toate responsabilitatile”. Eu doar m-am referit la responsabilitatile financiare. Si, in conformitate cu Legea despre finantele publice locale si Legea despre administratia publica locala, aceste atributii revin administratiei publice locale.

Eu numai am concretizat ca aceste cheltuieli vor fi nominalizate la administratia publica locala in cazul dat. Adica nu vor fi de la bugetul de stat. Si insist sa fie pus la vot in formula urmatoare: “Cheltuielile ce tin de implementarea articolului 2, literele b) si g) si a articolului 3.3 al acordului nominalizat vor fi suportate de bugetul autonomiei Gagauz-Yeri”.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braga,

Doar o intrebare. Partea textuala este clara pentru toti. Cel putin specificati ca este o propunere pentru a amenda unul dintre cele trei articole din proiectul de lege sau apare un nou articol?

Domnul Vladimir Braga:

Un nou articol, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Articolul 4?

Domnul Vladimir Braga:

Articolul 3.3 se transforma in 4.

Domnul Marian Lupu:

Deci, articolul 1.2 ramine asa cum sint redate.

Domnul Vladimir Braga:

Exact, si 4 tot.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra ceea ce ati propus e pentru un nou articol: 3.3 devine 4?

Domnul Vladimir Braga:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Rog opinia comisiei.

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu presupun, in primul rind, acordul este semnat deja. Orice modificare a textului necesita o renegociere a documentului cu partea turca. Daca este vorba despre proiectul hotaririi Parlamentului, el poate fi modificat.

Domnul Marian Lupu:

Este vorba de proiectul legii prin care se ratifica acest act.

Domnul Sergiu Stati:

Atunci, aceasta-i, da.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Opinia dumneavoastra? Sau, totusi, va luati putin timp sa mai ginditi putin situatia.

Domnul Sergiu Stati:

Da, trebuie sa consultam problema cu Guvernul si de aceea imi este greu sa ma pronunt acum expres dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

Stimati colegi,

In aceste conditii si avind totusi importanta si seriozitatea acestui subiect, propun sa ne oprim aici in cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua. Comisia sa continue activitatea sa si revenim pentru lectura a doua la acest subiect la 6 aprilie, joia viitoare. Se accepta? Comisia?

Multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.973 privind constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale.

Domnule Turcan, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca imi permiteti?

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, chiar va rog, domnule Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Atentiei dumneavoastra se prezinta initiativa legislativa a deputatului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, care prevede constituirea unei Comisii speciale in scopul executarii unor masuri prevazute in programul calendaristic al actiunilor legislative, elaborat in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, in special, in cazul dat al Republicii Moldova, si aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.284 din 11 noiembrie 2005.

Acest proiect prevede ca atributiile comisiei, de fapt, obiectivele de baza ale comisiei vor fi: examinarea legislatiei cu privire la controlul administrativ al actelor autoritatilor administratiei publice locale, distribuirea competentelor intre diferite niveluri ale administratiei publice si legislatia ce se refera la finantele locale si relatiile interbugetare. In baza acestor examinari si a concluziilor facute, comisia va elabora proiectele de legi pentru modificarea legislatiei in vigoare si le va prezenta Parlamentului. In proiect este prevazut si termenul activitatii acestei comisii – patru luni. Si este clar ca, o data cu adoptarea legilor necesare, va inceta si activitatea acestei comisii.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza nr.973 din 22 martie 2006 si constata ca initiativa corespunde atributiilor Parlamentului, prevazute la articolul 66 din Constitutie si prevederilor articolului 32 din Regulamentul Parlamentului referitor la initierea cercetarilor pentru interesele societatii si, respectiv, cu privire la dreptul Parlamentului de a constitui comisiile speciale pentru elaborarea unor acte legislative complexe, pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei speciale.

Totodata, la articolul 32 alineatul 2 al din Regulamentul Parlamentului se prevede ca, prin aceeasi hotarire a Parlamentului, se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta nominala a comisiei speciale, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei. Ca rezultat al dezbaterilor in cadrul Biroului permanent, atentiei dumneavoastra este propusa si componenta nominala a comisiei speciale.

In calitate de presedinte al comisiei este propus sa fie numit domnul Lupu Marian. Vicepresedinte al comisiei – domnul Misin Vadim. Secretarul comisiei Grosu Lora. Membrii comisiei: domnii Bondarciuc Nicolae, Calin Ivan, Iovv Vasile, Miron Anton, Balan Vasile, Untila Veaceslav, Cubreacov Vlad, Ciobanu Vladimir.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.973 cu completarile mentionate in prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la acest subiect.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as vrea sa vorbesc dupa, inainte de votare.

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint inainte de vot?

De acord.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si apoi ce daca este hotarire?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Nu am o intrebare, mai mult o propunere, daca acceptati s-o fac. La inceputul activitatii sale, Legislativul a format componenta mai multor comisii speciale in vederea modificarii mai multor acte normative si legislative. Una din aceste comisii a fost comisia condusa de domnul Serebrian in vederea consolidarii autonomiei locale.

Aceasta comisie a si desfasurat o anumita activitate. Eu inteleg ca comisia data este formata in baza articolului 32 din Regulament si, totusi, as vrea sa va rog pe dumneavoastra, stimati colegi, sa studiati putin propunerea mea. As vrea sa propun in componenta acestei comisii candidatura domnului deputat Serebrian, desi inteleg ca nu este membru al fractiunii, dar s-a ocupat de aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra va referiti la o inlocuire sau la o propunere aditionala?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Suplimentar.

Domnul Marian Lupu:

Suplimentar. Bine, eu am notat si acusi revenim la acest subiect. Cel putin, vreau sa va informez cu titlu de informare, ca colega noastra s-a referit nu atit la comisie, fiindca nu am creat comisia. Atunci, in aprilie, au fost create grupuri de lucru ad-hoc, pentru a adresa un sir de subiecte, care au derivat si continue sa derive din prioritatile parteneriatului politic. Practic, toate celelalte grupuri au produs amendamente concrete, care s-au tradus, la rindul lor, in proiecte, ce au fost adoptate de Parlament anul trecut. Deci, prin aceasta actiune de formare a unei comisii incercam sa consolidam puternic partea institutionala intraparlamentara.

In modul in care, fara a pierde mai mult timp, sa ajungem pina la finele lunii iulie cu aceste sarcini indeplinite, sarcini propuse acestei comisii. Deci, se propune candidatura domnului Serebrian. Doamna Grosu, doamna Lora, noi am trimis in mod special scrisori, de fapt, ne-am adresat catre fractiuni si deputatilor. Aceasta propunere cu care veniti dumneavoastra, de ce a aparut ea acum, nu a fost evocata anterior? Doamna Golban, eu imi cer scuze. Mai greseste si presedintele uneori.

Stimati colegi,

Rog sa va expuneti pe marginea acestei propuneri, pentru a-l include pe domnul Oleg Serebrian in componenta acestei comisii. Este necesar sa supun votului sau se accepta tacit acest lucru?

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Daca il includem pe domnul Serebrian, noi nu sintem impotriva, atunci fractiunea cere inca un loc. Si noi il includem pe domnul Afonin.

Domnul Marian Lupu:

Da, pentru a pastra proportionalitatea, inteleg.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Ca sa fie reprezentativ.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este necesar sa supunem propunerea doamnei Golban la vot sau am acceptul plenulului Parlamentului?

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate, domnule Presedinte?

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca aceasta intrebare sau aceasta propunere nu este de principiu, eu as vrea sa mentionez ca, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului, orice deputat are dreptul sa participe la sedinta si la lucrarile oricarei comisii. Si propunerile pe care o sa le aiba dumnealui, fara doar si poate, vor fi luate in considerare si examinate in cadrul comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Nu, greutatea nu este absolut diferita, fiindca, stimati colegi, trebuie sa intelegem ca ceea ce va fi produs de catre aceasta comisie, va circula pentru avizare la toate comisiile permanente ale Parlamentului. Aceasta comisie nicidecum nu substituie organele permanente.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Eu imi dau bine seama, este chiar de principiu, pentru ca va rog foarte mult, pentru ca stiu ca mai sint anumite derogari de la cerintele Regulamentului si este ceva care ar putea fi acceptat. Eu, sigur, ca va rog pe dumneavoastra sa acceptati aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Regret ca colegul nostru nu este in sala, fiindca as avea o intrebare catre domnul Serebrian. A trecut un an de zile, practic, de la formarea acestui grup
ad-hoc si este unicul grup care nu a prezentat nimic in calitate de proiecte la acest subiect.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Dicov:

Eu cred ca si in primul caz de dimineata cu comisia este o problema care poate fi rezolvata in trei minute si fara discutii. Domnul Serebrian doreste sa-si aduca contributuia la imbunatatire si eu cred ca noi nu trebuie sa fim impotriva. Si domnul Afonin, pe care l-a propus doamna Ostapciuc. Ii introducem pe ambii si nu-s probleme.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru a accepta aceste doua propuneri, pentru a coopta doi colegi de ai nostri in plus in componenta acestei comisii? Cine este pentru, rog sa voteze. Consens deplin.

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Pentru luare de cuvint il invit la tribuna centrala pe domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Tribuna este mica.

Onorat Parlament,

Noi consideram ca aceasta comisie se inscrie perfect in acel plan de actiuni al Parlamentului pentru ajustarea legislatiei nationale. Sigur ca noi vom sustine crearea acestei comisii si-i vom dori sa activeze eficient. Dar consideram necesar sa clarificam unele lucruri, aceasta m-a adus la tribuna, ce tin mai mult de configuratia politica a actualului Parlament. Este vorba de faptul ca in textul, in lexiconul nostru parlamentar se implementeaza sistematic si in mod eronat termeni care nu au nici o acoperire constitutionala si nici legala. Cu atit mai regretabil este faptul ca astfel de termeni se strecoara, pe vrute, pe nevrute, si in documentele oficiale, semnate chiar de Presedintele Parlamentului.

Asadar, in nota informativa la proiectul de hotarire, pus in discutie si semnat de catre domnul Marian Lupu, se spune ca, la constituirea comisiei speciale, este necesar de respectat principiul de reprezentativitate. Acesta din urma intrunind atit delegati ai tuturor fractiunilor parlamentare, cit si deputati independenti. In ultimul timp, si mai ales dupa dezagregarea blocului electoral “Alianta «Moldova Noastra»”, unii deputati, care au parasit aceasta alianta, tot mai frecvent si mai frecvent se autoidentifica drept deputati independenti. Cred ca a sosit momentul sa clarificam niste lucruri de principiu.

Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1181-XIII din 21 noiembrie 1997, in vederea participarii subiectilor electorali in alegerile parlamentare opereaza cu termeni strict determinati, cum ar fi: bloc electoral, organizatie social-politica, partid politic, candidati independenti. In opinia noastra, candidatul independent este persoana care isi desemneaza candidatura pentru ocuparea functiei de deputat in Parlament, independent de partide, organizatii social-politice si blocuri electorale.

Prin hotarirea Comisiei Electorale Centrale nr.979 din 11 martie 2005 au fost atribuite mandatele de deputat in Parlamentul Republicii Moldova concurentilor electorali, in urma alegerilor din 6 martie 2005, de unde putem observa ca toti deputatii actualului Parlament au accedat in functia data pe liste de partid sau blocuri electorale. Si nici un candidat independent nu a trecut pragul electoral de
3 la suta din voturi.

Ulterior, nici Curtea Constitutionala nu a validat deputatii independenti in actualul Parlament. De aici concluzia fireasca ca deputatii care, pe parcursul actualului legislativ, au parasit, din diferite motive, partidul sau blocul pe a carui lista au venit in Parlament, poate fi numit deputat care a parasit fractiunea si nicidecum deputat independent sau deputat P.S.L. N-am nimic impotriva colegilor nostri, dar acest partid nu a venit in Parlament cu lista sa. Ori nici Legea despre statutul deputatului in Parlament, nici cea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, nici Constitutia Republicii Moldova nu spune altfel.

Principiile enuntate nu fac parte din arsenalul ritorismului propagandistic, mai condamnabil decit lipsa principiilor. Cum spuneam la inceput, aceste lucruri tin de configuratia politica a Parlamentului si de buna functionare a acestuia.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Turcan:

In principiu, aceasta intrebare este destul de discutabila, deoarece la momentul validarii mandatelor, da, intr-adevar, noi avem deputati care au trecut prin lista partidelor si deputati independenti. Dupa validarea mandatelor nu se exclud situatii cind acelasi independent poate sa intre in componenta unei fractiuni si atunci cine este el? Independent sau deja membru al fractiunii? De aceea, eu cred ca nu e cazul ca noi sa incepem acum discutia. Mai avem discutii de felul acesta, cind vom examina modificarile in Regulamentul Parlamentului si atunci ne intoarcem la problema in cauza.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Sa vedeti cit de talentati sintem, de unde am pornit, care este subiectul pe care il examinam? Autonomia locala. Si unde am ajuns? Sa discutam configuratiile politice aici pe intern. Eu as recomanda, cu tot respectul pentru colegii mei, nu in contextul acestui document sa facem dezbateri la acest subiect. Va atrag atentia ca, oficial, am transmis conducerii tuturor fractiunilor sinteza celor opt initiative legislative, care sint pe rol la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si vizeaza amendarea Regulamentului Parlamentului.

Vreau la fel sa va informez, stimati colegi, ca fractiunea majoritara miine, practic, va incheia dezbaterile interne pe marginea acestei sinteze. Rog foarte mult ca toate celelalte fractiuni sa incheie la fel de rapid dezbaterile. In modul in care situatia ne-ar permite sa propunem pe ordinea de zi deja pentru o perioada de maximum doua saptamini de aici examinarea acestui subiect si sa gasim solutiile acestor intrebari. Sint foarte multe subiecte care permit o interpretare neunivoca. Si inchidem toate problemele o data cu aprobarea acestui pachet de amendamente la Regulament.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa fac replica stimatului meu presedinte de comisie. Problema nu este atit de simpla si nu se refera, de fapt, la subiectul nostru, la discutia pe care am pornit-o. Dar pentru prima data, intr-un document oficial, semnat de Presedintele Parlamentului, vedem notiunea de “deputat independent”. Nu exista. Deputatul a iesit din fractiune, a parasit sau sa fie bun sa adere la alta fractiune, nimeni nu-i interzice. Insa el nu poate fi numit deputat independent. Aceasta o spune teoria dreptului constitutional.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, sa dam dovada de respect pentru teorie. Si acum sa ne intoarcem la aspectele practice.

Deci, stimati colegi,

Ati avut timp la microfon, domnule Susarenco.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.973. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.973 este aprobat.

Proiectul Legii apiculturii nr.59, lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul Legii apiculturii, lectura a doua. La raport este anexata sinteza amendamentelor si propunerilor parvenite in comisie. As vrea sa mentionez ca, la examinarea acestui proiect de lege in lectura a doua, au participat activ societatea civila, se au in vedere acei care lucreaza in aceasta ramura a apiculturii in Republica Moldova. As vrea sa mentionez ca majoritatea propunerilor inaintate in comisie au fost acceptate, cu exceptia a trei amendamente care au fost examinate in comisie si care nu au fost acceptate.

Eu as intreba daca acei care au inaintat aceste amendamente vor sa insiste la aceste amendamente. Mai ales la articolul 4 alineatul (2), Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea literelor d) si f), aceasta se refera la faptul cind roiul de albine, eu stiu, paraseste stupul si il prinde altul, si aceasta este o practica normala, fiindca este o practica pentru protectia acestor albine. Si noi am mentinut in proiectul de lege ceea ce a fost propus initial. Si propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati nu se accepta.

Eu propun, stimati colegi, sa votam acest proiect de lege in lectura a doua. Si sa multumesc celor care au participat activ la examinarea proiectului mentionat, au inaintat amendamente, printre care doamna Pavlicenco, domnul Musteata si alti colegi din Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele evocate in raport?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Vreau sa va intreb, inainte de a propune ceva concret, tinind cont de faptul ca exista date concrete ca albinile contribuie in mod considerabil, prin polenizare, la cresterea productivitatii la hectar a fructelor, legumelor, altor culturi agricole, nu ar fi cazul ca sa scutim apicultorii de impozite, pentru a stimula dezvoltarea acestei ramuri extrem de importante pentru agricultura noastra?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi avem in acest proiect de lege un capitol care prevede stimularea apicultorilor. Si, in rezultatul examinarii in comisie, s-au mai acceptat variante, de pilda, despre faptul ca multe teste pe care le fac laboratoarele noastre sa fie facute fara plata. Si a fost inaintata o propunere ca aceasta ramura sa fie stimulata prin Legea bugetului, dar nu a fost acceptata. Si argumentul principal a fost ca acest fond de subventionare directa in agricultura, el se examineaza anual, se prezinta aici, in Parlament, in distribuirea acestor surse. Si atunci, la examinarea acestui fond de subventionare directa noi putem sa intervenim ca sa identificam prioritarii inclusiv pentru apicultura.

Domnul Ion Varta:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut sa spun ca am avut si eu un amendament in acest sens si mi s-a explicat ca exista articolul 49, care se refera la agentii micului business, cind sint scutiti pe trei perioade fiscale. Si mi s-a spus ca acest lucru vizeaza si pe acei din apicultura, eu asa am inteles si cred ca este corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Exact, doamna Pavlicenco. La articolul 49 din Codul fiscal titlul I vizeaza si activitatea data, fiindca majoritatea apicultorilor din Republica Moldova sint reprezentanti ai micului business. Si ei pot sa solicite aceste perioade fiscale si sa nu plateasca impozitul pe venit.

Domnul Marian Lupu:

Asa este.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, va multumesc.

Si celelalte doua amendamente pe care le-am avut eu au fost acceptate.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ele au fost acceptate.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, mersi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si am mentionat in raport.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, in conditiile continutului raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.59 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.59 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Continuam.

Stimati colegi,

Doua subiecte care vizeaza modul de organizare a programului activitatii plenului Parlamentului pentru perioada imediat ulterioara de timp. Biroul permanent, in ultima sa sedinta, a examinat subiectul, care ar viza propunerea ca sedintele in plen sa se desfasoare pentru urmatoarele doua saptamini doar in zilele de joi.

Intre timp, tin sa fac o remarca, s-au mai adaugat subiecte pe ordinea de zi, pe proiectul ordinii de zi. Avem circa 30 la numar. Pe care motiv sunt obligat si inaintez aceasta propunere a Biroului permanent sa desfasuram sedintele doar in zilele de joi, avind peste 15 subiecte pe ordinea de zi. Sau avind aceste noi circumstante, cu alte propuneri pe ordinea de zi, sa mergem in program clasic.

Deci supun votului propunerea Biroului permanent privind programul de activitate a plenului Parlamentului in zilele de joi, respectiv 6 si 13 aprilie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Nu-mi ramine decit sa ne dorim mult curaj cu o agenda foarte impunatoare.

Urmatorul subiect, proiectul ordinii de zi la fel este inaintat de catre Biroul permanent al Parlamentului.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte, va multumesc frumos.

Ma refer la ordinea de zi propusa pentru perioada 6-14 aprilie. Daca imi permiteti, vreau sa va amintesc ca la 10 aprilie doamna Valentina Buliga, presedintele Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie a solicitat de a transfera examinarea proiectului de Lege nr.597 pentru sedintele din data de
23–24 martie. Cunoastem cu totii ca acest proiect n-a fost examinat nici in cadrul sedintei din 23 martie, nici in cadrul sedintei de astazi.

De aceea, vin cu propunerea ca, de rind cu chestiunile prevazute in ordinea de zi pentru ziua de 6 aprilie, sa fie examinat proiectul de Lege nr.597, subliniind ca el nu a fost exclus din ordinea de zi, dar a fost transferat termenul examinarii. De aici, de la microfonul nr.4, eu am acceptat transferarea examinarii proiectului respectiv. Consider ca taraganarea examinarii nu ne da absolut nimic.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Avizul Guvernului la proiectul Legii a parvenit in comisie pe data de
28 martie. La 5 aprilie comisia va examina din nou acest subiect si el poate fi inclus pentru data de 13 aprilie pentru sedinta.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului, stimati colegi. A, pardon, de fapt, noi nu am votat inca ordinea de zi. Cer scuze.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dimineata, cind m-am referit la raportul comisiei speciale, nu cunosteam ordinea de zi, ca a fost inminata inainte de intrare in sala. De aceea, avind in vedere ca de la data de 9 se preconizeaza o delegatie parlamentara pentru data de 9 si 15, adica posibil, rog ca acest raport sa fie inclus pe data de 6 in ordinea de zi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Noi pe acest proiect de ordine de zi nu avem inca distributia pe zile a subiectelor, pe care motiv am luat nota de acest lucru si va fi inclus pentru ziua respectiva.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In unele din sedintele precedente a fost facuta propunerea, care a fost votata in Parlament, privind audierea implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. La 14 aprilie, daca nu gresesc, si daca nu-mi scapa ceva, el lipseste in ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Klipii, acest lucru nu a fost dat uitarii. Mai mult decit atit, voiam putin mai tirziu sa va aduc la cunostinta ca am insistat la Guvern sa ne fie prezentat un raport in scris, cel putin cu zece zile inainte de dezbaterile pe marginea raportului care va fi prezentat in plenul Parlamentului.

Deci Guvernul, mi-a semnalat Prim-ministrul in persoana, ca o prima varianta de raport, care a fost examinata, nu s-a considerat a fi calitativa, de aceea a solicitat ca acest lucru sa fie examinat suplimentar si ne-a cerut o saptamina de aminare, de pe data de 14 in data de 21, deci, in aceasta regiune. In modul in care sa fie posibila prezentarea cu zece zile inainte a raportului in scris. Toti deputatii sa-l studieze, se pregatesc si apoi urmeaza dezbaterile. Nu va fi ratat. Eu personal, oficial va asigur de acest lucru.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Eu cred ca intrebarea mea va fi mai mult in legatura cu ordinea de zi pentru ziua de astazi. Propunerea pe care am facut-o la inceputul sedintei vizavi de convocarea factorilor de decizie de Banca Nationala, sistemul bancar in general, pentru a discuta problema si de a vedea cum am putea sa intervenim pentru a facilita situatia agentilor economici vizavi de situatia in care se afla astazi. Dumneavoastra ati spus ca ati notat aceasta propunere ca sa-mi fie clar, si nu numai mie, care va fi soarta propunerii mele. As ruga sa specificati.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Propunerea dumneavoastra a fost adresata mie, din cite imi aduc aminte.

Domnul Vladimir Filat:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Si m-ati rugat sa invit pe acei de la Banca Nationala sa examinam acest subiect. Deci nu s-a vorbit despre examinarea in sedinta in plen. Eu am luat nota de acest lucru. Si ma voi convoca cu factorii de decizie, la Banca Nationala, invitind si reprezentantii altor structuri cointeresate la momentul cind programul acestui lucru va permite.

Domnul Vladimir Filat:

Acest raspuns l-am si asteptat, domnule Presedinte.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Referitor la proiectul de Lege nr.997 noi asteptam decizia comisiei, raportul.

Domnul Marian Lupu:

Nr.597.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, nr.597. Si dupa aceasta o sa sustinem sau nu o sa sustinem. Dar acum de ce sa includem in ordinea de zi? Noi nu sintem pentru.

Domnul Marian Lupu:

Voi supune votului.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Tot referitor la ordinea de zi pentru 6 – 13 aprilie curent. Azi, dimineata nu
s-a acceptat propunerea de a crea comisie si nu s-a acceptat ca miine sa vina in Parlament Guvernul. Atunci fractiunea Partidului Democrat ar propune ca sa fie inclusa o astfel de chestiune in proiectul ordinii de zi pentru saptamina viitoare, la 6 sau 13 aprilie, ca sa avem o informatie aici, in Parlament, sa avem o discutie referitor la situatia din agricultura, adica 6-13 aprilie, acum.

Domnul Marian Lupu:

Eu tin sa va readuc inapoi la inceputul sedintei, cind plenul Parlamentului nu a acceptat pentru ziua de miine si fac referinta la mentiunea pe care am facut-o eu, care nu inseamna ca, in timpul apropiat, dupa ce echipele se reintorc de la Moscova, acest subiect nu trebuie discutat, ba, invers, ar trebui sa fie discutat si am facut o remarca. La urmatoarea sedinta a Biroului permanent acest lucru o sa fie discutat, stabilita data si toate elementele pentru o atare discutie. Si plenul nu a avut obiectii la acel moment.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Uitati-va cum se intimpla. Noi am anuntat ca lucram astazi, joi, vine presedintele Lituaniei, noi convocam pentru miine Parlamentul in semn de stima si respect fata de tara prietena. Noi, in interiorul Republicii Moldova, avem o problema extraordinar de serioasa si noi ne sfiim sa convocam Parlamentul pentru oarecare zi, pentru o zi de vineri, cind nu sintem programati, sa venim aici, in Parlament, sa ascultam o informatie, sa facem un schimb de pareri. Poate,
intr-adevar, intr-o sedinta inchisa, dar trebuie Parlamentul cindva si cindva sa discute problemele. Noi am propus saptamina trecuta sa vina cineva de la Guvern sa ne informeze referitor la situatia din Transnistria. N-a venit nimeni.

Acum rugam sa vina in Parlament pentru informarea Parlamentului, ca deputatii sa nu faca speculatii, ca fractiunile parlamentare sa inteleaga ce se intimpla, ca oamenii sa inteleaga ca Parlamentul este ingrijorat de situatie. Eu nu inteleg de ce noi incercam sa tinem la o parte, la distanta Guvernul de Parlament? Ce, implicarea Parlamentului este in dauna Republicii Moldova? Noi vrem sa punem umarul, sa fim constructivi s.a.m.d. Pe cuvint de cinste.

Eu imi amintesc activitatea noastra intr-un Parlament, cind fractiunea de opozitie a Partidului Comunist insista foarte mult si noi eram foarte receptivi. Acum noi propunem si fractiunea majoritara respinge ideea. Eu nu inteleg de ce se intimpla lucrul acesta?

Domnul Marian Lupu:

Eu voi supune votului aceasta propunere de rind cu...

Eu va multumesc.

Putin calm. Deci, aceasta propunere va fi supusa votului de rind cu propunerea nr.597.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa fac urmatoarea rectificare. Eu nu am solicitat ca proiectul de Lege nr.597 sa fie inclus in ordinea de zi si sa fie supus votului, din simplul motiv ca acest proiect de lege a fost votat in Parlamentul Republicii Moldova si inclus in ordinea de zi. Din anumite motive a fost transferat termenul examinarii acestui proiect pentru data de 23-24 martie. Si am solicitat ca, in legatura cu faptul ca el nu a fost examinat pe 23 si nici nu a fost inclus nici pentru azi, 30 martie, sa fie examinat de rind cu proiectele de legi care vor fi supuse votului astazi si acel proiect nr.597.

Si nu trebuie sa ne temem de votarea lui, fiindca examinarea si adoptarea acestui proiect de lege va solicita, in cazul in care va fi implementat de la 1 mai, 360 mii de lei, iar in cazul in care va fi implementat de la 1 iulie, vom avea nevoie de 286 mii de lei. Eu sint convins ca Guvernul Republicii Moldova, daca cu adevarat tine la adevaratii eroi ai Republicii Moldova, va gasi din fondul de rezerva maximum 360 mii de lei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Totusi tin sa mentionez, si pentru domnul Bujor la fel, faptul ca... Nu, puteti sa luati loc, deci nu e nimic afectat... este vorba de normele de procedura, cind examinarea acestui subiect pe motivul lipsei avizului pe care trebuie sa-l avem in mod obligatoriu, fiindca este vorba ca a ajuns tirziu, pe care motiv, in perioada anterioara de doua saptamini, el nu a fost examinat. Faptul ca el a fost prezent pe ordinea de zi in trecut, nicidecum nu este motiv procedural pentru trecere automata a acestui subiect pe ordinea de zi pe care o discutam astazi, din care cauza el va fi supus votului.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Noi astazi, de la acest microfon, am fost indemnati sa manifestam fermitate si, as spune eu, si unitate in fata actiunilor Rusiei, declarata ca partener strategic de catre actuala putere. De acord. Am adoptat declaratii comune in acest sens, stiti foarte bine, si la inceputul legislaturii, si pe parcursul legislaturii. Chiar recent am adoptat in problema crizei frontaliere. Tocmai pentru ca avem o republica.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Nu va suparati, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

O clipa. Tocmai am o propunere.

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu ma supar, daca imi dati voie sa vorbesc.

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog, noi sintem pe propuneri de ordinea de zi.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Tocmai propunerea. Noi sintem o republica parlamentara, pentru ca avem un Prim-ministru care trebuie sa aiba initiativa si Parlamentul trebuie sa aiba controlul asupra Guvernului. Noi dorim, insistent, in sensul si pentru onorarea unitatii, obiectivului de unitate si fermitate a clasei politice, reprezentate in Parlament, ca aici sa vina Primul ministru cit mai repede, se poate si pe data de 1 aprilie, ca sa vorbeasca despre problema gazelor, care este o problema foarte serioasa si care sa fie si in sedinta deschisa, sa auda intreaga populatie.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ce intreprinde Parlamentul si Guvernul pentru a rezolva si a gestiona cit mai bine situatia. Vreau sa va spun ca fermitatea si unitatea nu inseamna ca opozitia este de acord sa fie complice la gestionarea proasta a situatiei din Republica Moldova si a relatiilor cu Rusia.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Bujor.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra si a tuturor deputatilor ca Guvernul Republicii Moldova a prezentat cu intirziere de sase zile avizul sau. Deci, de faptul ca noi n-am examinat astazi in cadrul sedintei, nu sint vinovati deputatii sau comisia in fond.

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

Domnul Leonid Bujor:

Acesta nu este un motiv pentru a supune votului. Si cel de al doilea moment. La 10 martie, eu am atras atentia, subliniind, accept anume propunerea formulata de doamna Valentina Buliga, dat fiind faptul ca sint anumite nuante la acest proiect de lege. De aceea, vreau sa va comunic ca am consultat si eu, de rind cu unii juristi, inclusiv bine pregatiti din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Si noi nu vom gasi un articol in Regulamentul nostru care, vasazica, ar servi ca temei pentru revotare a acestui proiect. El nu a fost exclus din ordinea de zi. El a fost transferat pentru examinare in cadrul altei sedinte, ceea ce schimba considerabil accentele.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa vin in sustinerea interventiei domnului Bujor, pe motiv ca totusi nu inteleg de ce Parlamentul tergiverseaza prin diferite motive includerea in ordinea de zi a acestui subiect. Subiectul alocarii unor indemnizatii de rind cu eroii Uniunii Sovietice si eroii Muncii Socialiste si Cavalerii “Ordinului Republicii” si a acelor citeva sute de detinatori ai Ordinului “Stefan cel Mare”.

Consideram noi ca aceasta se face intentionat, nu este nici o legatura cu procedura. Si ar fi bine s-o includem in ordinea de zi pentru data viitoare. Sa terminam cu problema aceasta, care este foarte dureroasa si foarte spinoasa.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel, stimati colegi.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma refer la situatia cu vinificatia. Eu am analizat.

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa pun la vot acest lucru.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa va argumentez. Am examinat patru documente care sint in comisie cu privire la situatia creata acum cu Federatia Rusa. Da, Federatia Rusa ne santajeaza. Dar Guvernul trebuia sa intreprinda masuri ca sa nu apara probleme de santaj. Inca in septembrie 2005, Guvernul Republicii Moldova a fost atentionat ca se schimba normele sanitare aplicate in Federatia Rusa.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un Regulament cu privire la normele sanitare pentru produsele alimentare. In acest regulament Guvernul Republicii Moldova a invocat un regulament al Federatiei Ruse din 1996, desi in Federatia Rusa este aplicat un regulament, asa-numitul “Sanpin” din 2001 si aceasta e toata problema.

Este vorba despre eliberarea certificatelor de igiena, de aceea se insista ca Guvernul sa vina aici, in Parlament, si sa demonstreze ca el poate gestiona crizele care apar si poate preveni aceste crize. Dar din ceea ce noi am analizat, din documentele prezentate, pot sa va asigur ca Guvernul Republicii Moldova nu poate gestiona crizele si nu le poate preveni pe acestea.

De aceea noi, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, insistam ca acesta, sa fie inclus in ordinea de zi si sa ne clarificam totusi cine si cum trebuie sa activeze in Republica Moldova, ca legislatia sa fie indeplinita si relatiile noastre economice sa nu fie supuse pericolului permanent, asa cum s-a intimplat si cu situatia in domeniul fitosanitar, care nici pina in ziua de astazi nu este hotarit.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Pe aceste doua subiecte particulare, supun votului. Cine este pentru includerea in programul de activitate a plenului Parlamentului pentru perioada 6–13 aprilie 2006 a prezentarii unei informatii, a unui raport al Guvernului, care vizeaza situatia in sectorul vinicol si in sectorul gaze, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Referitor la proiectul 597.

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Ar fi bine ca propunerea dumneavoastra sa fie tot pusa la vot, va rog. Sa spuneti inca o data pentru televiziune ca noi sintem pentru. Da, cum ati propus dumneavoastra, sa fie examinat, sa termine negocierile si dupa aceasta sa vina cu informatia.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Propunerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Aceasta nu cred ca este, rog putina liniste, un subiect pe care poate chiar ar trebui sa-l pun la vot. Fiindca, oricum, la momentul cind, la urmatoarea sedinta a Biroului permanent, vom determina ordinea de zi, acest subiect oricum va fi inclus.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cazul in care se pune la vot problema cu privire la includerea proiectului de lege la care m-am referit pe parcursul sedintei de astazi de doua ori, pentru sedintele din 6–13 aprilie, in baza articolului 77 alineatul (2), propun de a pune la vot prin apel nominal.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, modalitatea de vot o vom determina-o la momentul dezbaterilor, conform normelor regulamentului. Supun votului includerea proiectului nr.597 pe programul de activitate a Parlamentului pentru perioada 6–13 aprilie. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea nu este acceptata. Deci in continuare, nu, si eu imi cer scuze. Noi am supus votului includerea si rezultatele au fost anuntate. Rog putina liniste in sala, putin calm. Putin calm, va rog.

Urmatorul subiect pe ordinea de zi, noi nu am terminat examinarea acestora. Intrebari?

Va rog, microfonul nr.5, dar daca nu va fi de procedura.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Mai putine comentarii, mai bine.

Domnule, vreau sa va intreb, dar iata la examinarea acestei chestiuni cu privire la ordinea de zi pentru saptamina viitoare, putem lua cuvintul in dezbateri?

Domnul Marian Lupu:

Acesta nu este subiect pentru dezbatere, este o nuanta tehnica, sint propuneri.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asa scrie in Regulament, da?

Domnul Marian Lupu:

...Aspecte, doamna Pavlicenco.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu, vreau sa va spun.

Domnul Marian Lupu:

Mai putin sarcasm.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Faptul ca nu s-a votat ceea ce am propus noi, arata ca Fractiunea Comunistilor este acoperisul.

Domnul Marian Lupu:

Deconectati va rog microfonul nr.5.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea ordinii de zi in ansamblu pentru perioada 6... Noi sintem in procedura de vot si rog sa va linistiti. Dupa aceasta, domnule Susarenco. Dupa, fiindca noi aprobam ordinea de zi. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru 6 si 13 aprilie, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele. Inca o data.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi, 58 de voturi. Ordinea de zi este aprobata.

Va rog, pentru chestiuni de procedura.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu rog o consultatie juridica de la seful Directiei juridice, domnul Creanga, sa nu... Sa fie dat ca eu imi expun opinia. Cum se voteaza in cazul in care este procedura de vot, cind un deputat a propus ca unul din subiecte sa fie votat nominal. Se voteaza propunerea sau nu?

Domnul Marian Lupu:

Unul din subiectele care nu este prezent pe ordinea de zi, rog sa specificati acest lucru. Subiectul nu este prezent pe ordinea de zi.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este prezent, fiindca el nu a fost exclus. El a fost inclus in ordinea de zi in aceasta sesiune, dar n-a fost exclus. Includerea lui n-a fost corecta, in opinia mea, fiindca n-a fost exclus.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, domnul Creanga. Si tot la acest subiect. In cazul in care n-a fost exclus un subiect de pe ordinea de zi a sesiunii, el trebuie sa mai fie o data inclus sau nu?

Domnul Ion Creanga:

Deci, in viziunea mea, domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Ordinea de zi se aproba pe o zi concreta. Dupa examinarea in cadrul zilei ea se considera consumata, inclusiv daca a fost examinata pina la urma sau nu. Ulterior, in alta zi, se formeaza din nou. In situatia respectiva consideram aminarea respectiva drept consumata si atunci introducerea, revenirea si introducerea in ordinea de zi urmeaza sa fie acceptata de Parlament.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da si cu votul nominal, domnule Presedinte.

Cum se voteaza propunerea pentru votul nominal? Se pune la vot votarea nominala sau nu se pune?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Creanga, va rog.

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga:

Regulamentul nu reglementeaza expres, se pune la vot sau nu. Dar in mod normal cred ca presedintele decide daca va pune la vot, se accepta sau nu chestia aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi am procedat in mod normal.

Va multumesc.

Ordinea de zi pentru 6–13 aprilie a fost aprobata.

In continuare runda de intrebari si interpelari, dupa care va fi oferit timpul solicitat pentru cele 3 declaratii ale colegilor nostri. Dar Ora Guvernului, rog sa nu va precipitati, nu inainte de a invita la tribuna centrala reprezentantii structurilor invitate pentru a oferi raspuns la intrebarile evocate saptamina trecuta.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Pavel Untura, viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor. Eu va rog foarte mult, nimeni nu este stopat, nici eu, nu rog pe nimeni, in cadrul sedintei plenare, sa nu paraseasca sala, fiindca se iese si se revine inapoi. Sa fim corecti.

Domnul Untura va oferi, stimati colegi, daca nu mai este gust de continuare, facem o pauza sau incetam sedinta. Nu, cum spuneti dumneavoastra.

Bine. Atunci putina liniste. Raspuns la intrebarea doamnei Valentina Golban.

Domnule Untura, va rog.

Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
 drumurilor:

Stimate domnule presedinte,

Stimati deputati,

Onorata doamna Valentina Golban,

Referitor la interpelarea dumneavoastra privind acumularile in fondul rutier si utilizarea mijloacelor financiare respective, vreau sa mentionez ca, pe parcursul anului 2005, au fost acumulate in fondul rutier 149,9 milioane de lei, inclusiv defalcari de la accize la benzina si motorina 69,6 milioane de lei si taxe rutiere 80,345 milioane de lei.

In primele doua luni ale anului curent au fost acumulate in fondul rutier 23,439 milioane de lei, inclusiv de la accize la benzina si motorina 9,976 milioane de lei si taxe rutiere 13,46 milioane de lei.

Privind utilizarea acestor surse financiare. In anul precedent, din volumul de 139 milioane de lei, nemijlocit pentru lucrarile rutiere, au fost utilizate la intretinerea drumurilor 64,59 milioane de lei. Pentru drumurile nationale – 50,8 si pentru drumurile locale – 13,79 milioane de lei.

Pentru reparatii. In total pentru un an, au fost utilizate 35,9 milioane de lei, inclusiv la drumurile nationale – 23,26 milioane de lei si la drumurile locale – 12,64 milioane de lei.

In afara de aceasta, au fost utilizate inca 31,8 milioane de lei – rambursarea datoriei catre antreprenori la volumele valorificate in anii precedenti.

Cu referire la kilometrii reparati pe parcursul anului precedent. Din
contul mijloacelor financiare sus-mentionate, pentru intretinerea drumurilor in suma de 64,59 milioane de lei, a fost executata reparatia curenta a drumurilor pe
3 mii 989 kilometri de drumuri, inclusiv nationale – 1979 de kilometri, pe locale – 1910 de kilometri.

Si au fost reparate in total 271,2 de kilometri, inclusiv pe drumurile nationale – 67 de kilometri si pe drumurile locale – 24,2 de kilometri.

In fine, as vrea sa solicit bunavointa doamnei deputat Valentina Golban ca executarea lucrarilor pe obiective sa fie prezentata in scris, ea fiind foarte ampla si necesita foarte mult timp.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Untura,

Eu va multumesc pentru informatie si chiar va rog sa-mi lasati informatia in scris. Intrebarea mea, desigur, pornese de la faptul ca acei care defalcheaza la fondul rutier mai au si dreptul sa ceara drumuri bune.

Dar drumurile existente, stiti, totusi influenteaza asupra securitatii celor care sint la trafic.

Eu va multumesc si astept informatia.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnule Varta, dumneavoastra tot ati pus intrebarea? Deci incalcam Regulamentul. (Rumoare in sala.)

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

De ce se trateaza selectiv si numai discriminatoriu deputatii? Eu am adresat exact aceleasi intrebari, aceeasi interpelare exact cu 4 saptamini in urma si dumneavoastra ati sabotat raspunsul si veniti acum si raspundeti. Care-i explicatia, 4 saptamini in urma v-am adresat exact aceeasi interpelare, de la acelasi microfon. De ce procedati atit de incorect si selectiv?

Domnul Pavel Untura:

Cu multa stima fata de dumneavoastra, domnule deputat. Nici o problema, prezentam si miine daca trebuie.

Domnul Ion Varta:

Pai, la interpelarea care v-am adresat-o eu acum 4 saptamini, ati preferat tacerea. Dupa o saptamina v-ati prezentat promt si ati raspuns. Ar fi corect ca sa tratati toti deputatii la fel.

Doamna Maria Postoico:

Da, da.

Va multumim, domnule Varta.

Domnul Pavel Untura:

Cu respect deosebit.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Domnule Untura,

Va multumim mult.

Deci, va rog, prezentati si pentru domnul Varta raspunsul care a fost solicitat.

Se invita la tribuna centrala domnul Leonid Zaharia, seful Consiliului Republican de Expertiza Medicala si a Vitalitatii, pentru a da raspuns deputatului Lora Grosu.

Poftim.

Domnul Leonid Zaharia – seful Consiliului Republican de Expertiza
 Medicala si a Vitalitatii:

Stimati deputati,

Buna ziua. La interpelarea doamnei deputat Lora Grosu din 26 martie 2006, vreau sa va informez ca timp de citiva ani am controlat toata Republica Moldova si am depistat unele lacune in lipsa unor dosare medicale care sint unicul document legitim pentru aprecierea gradului de invaliditate.

Si in 2005, pentru prima data in Republica Moldova, am facut o inventariere a dosarelor medicale cu dosarele de pensie. Si avem aceea ce avem. Conform dispozitiei Guvernului, fiindca 3 luni am fost paralizati de o boala curabila, consider ca dupa aceea am primit tratament si am inceput a face o inventariere si o restabilire a dosarelor si as vrea sa va spun ca a fost emis ordinul ministrului sanatatii, unde au fost implicati medicii de familie, care dispun de informatii si acte medicale necesare privind fiecare invalid in parte.

Totodata, vreau sa mentionez ca medicii de familie au primit indicatii ca atit bolnavii gravi, cit si pensionarii de virsta inaintata sa nu fie invitati la reexpertizare.

Referitor la cazurile mentionate in scrisoare despre micsorarea gradului de invaliditate, vreau sa mentionez ca in cazul Voloiciuc Virghinel din Soldanesti, de catre Consiliul de Expertiza Teritorial a fost comisa o eroare care, in aceeasi zi, a fost de ei insisi corectata. In celelalte trei cazuri, vreau sa mentionez ca decizia medicilor este corecta.

Totodata, mentionam ca, in multe cazuri, are loc nu numai micsorarea, dar si majorarea gradului de invaliditate, luind in considerare atit evolutia bolii, cit si faptul ca bolnavii nu au fost examinati zeci de ani.

In ceea ce priveste reexpertizarea invalizilor, indiferent de gradul de invaliditate detinut, cit si termenul invaliditatii, conform Hotaririi Guvernului nr.746 din 30 iunie 2004, reexpertizarea periodica a invalizilor se efectueaza pentru a verifica eficienta tratamentului si a masurilor de reabilitare, precum si pentru a identifica schimbarile in semnele invaliditatii si a gradului de reducere a capacitatii letale, cit si ca masura de control in cazul depistarii unor incalcari ale acestei hotariri. Si vreau sa va spun ca miine vom informa Guvernul si n-am dat gres ca am inceput acest lucru.

Referitor la Serviciul Expertiza Medicala a Vitalitatii Specializate, vreau sa va informez ca, conform hotaririi Guvernului nr.109 din 31 ianuarie 2006, privind Consiliul republican de expertiza medicala a vitalitatii in noua structura, nu sint incluse consiliile de expertiza medicala a vitalitatii specializate: ftiziopulmonologie, oncologie si psihiatrie.

Aceste consilii lucrau ineficient, avind un volum foarte redus si chemau bolnavii din diferite colturi ale Republicii Moldova pentru a-si face volumul de lucru. Toate consiliile teritoriale din republica indeplineau acest lucru, in afara de 4 consilii municipale, care nu indeplineau si dadeau acest volum de lucru acestor consilii – 3, specializate.

Concomitent, Consiliul Republican de Expertiza Medicala si a Vitalitatii, in cadrul caruia activeaza medici experti: psihiatru, oncolog si ftiziopulmonolog, acordul, suportul consultativ, metodic necesar consiliilor teritoriale, examineaza cazurile dificile in plan de apreciere a gradului de invaliditate. La necesitate, asigura accesul la expertiza a pacientilor spitalizati in institutiile medico-sanitare publice de profil oncologic, ftiziopulmonologic si psihiatric, la solicitarea acestor institutii.

Functiile consiliilor nominalizate, care au fost preluate de catre consiliile teritoriale sint mai accesibile pentru populatie, mai ales din localitatile indepartate ale republicii.

Multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

Microfonul nr.4.

Doamna Lora Grosu:

Domnule Zaharia,

Vreau sa va rog foarte insistent sa exercitati control, totusi, asupra activitatii comisiei din Soldanesti si sa luati atitudine asupra activitatii acestei comisii.

Domnul Leonid Zaharia:

Va multumesc frumos.

Doamna Lora Grosu:

Fiindca inca o data, acolo sint destinele a foarte multi oameni pusi in pericol.

Domnul Leonid Zaharia:

Va multumesc frumos.

Noi am luat aceasta ca baza.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Zaharia.

Domnul Leonid Zaharia:

Si Consiliul de Expertiza, cum terminam acest lucru, Consiliul de Expertiza Soldanesti va fi primul controlat de Consiliul republican.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Zaharia.

Luati loc.

Stimati colegi...

Domnul Leonid Zaharia:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Sintem la alt subiect. Deci derulam in continuare intrebarile si interpelarile.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima interpelare Procurorului General, domnul Valeriu Balaban, solicitindu-i sa verifice legalitatea stabilirii pretului de vinzare de cel putin
400 000 de lei, inclusiv T.V.A., pentru cafeneaua “Mugurel” din satul Tahnauti, Rezina de catre Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova. Ma intereseaza ca Procuratura Generala sa verifice existenta actului de evaluare, efectuat conform Legii cu privire la evaluarea bunurilor imobile, la stabilirea acestui pret, care face, practic, imposibila procurarea, in regim prioritar, de catre cetateanca Virginia Rosca din Tahnauti, membra al “Moldcoop”, datorita faptului ca aceasta cetateanca a avut in arenda, pe baza de contract, pe care l-a onorat, obiectivul respectiv.

Lasa impresia ca avem de a face cu un fenomen menit sa impiedice respectarea dreptului prioritar la privatizare al cetatenilor care fac parte din aceasta categorie, pentru ca obiectivele respective sa poata fi privatizate ulterior la un pret micsorat de persoane protejate de putere. Transmit copiile documentelor de care dispun Secretariatului. Astept raspuns in scris.

A doua interpelare este adresata, de asemenea, Procurorului General. Ieri, in sedinta Consiliului raional Soldanesti, cu participarea reprezentantului Aparatului Guvernului, a fost destituit din functia de primar al localitatii Soldanesti Nicolae Roman, primar din partea A.S.L. “Moldova Noastra”. Solicit Procuraturii Generale verificarea legalitatii acestei hotariri a consiliului raional Soldanesti.

Astept raspuns in scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Angela Arama:

O interpelare catre presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului domnul Ion Mihailo. Mie imi pare foarte rau ca acest consiliu nu s-a sesizat din oficiu, asa ca voi sesiza eu urmatoarea incalcare.

Unele posturi de radio incalca flagrant deciziile consiliului municipal de modificare a denumirii strazilor si a parcurilor din municipiul Chisinau si, in special, decizia comitetului executiv al municipiului Chisinau din 1992, semnata inca de regretatul primar Nicolae Costin.

Este vorba ca mai multe posturi de radio pastreaza in spoturile publicitare de limba rusa, pe care le difuzeaza, le aud difuzindu in ultimul timp denumirile strazilor deja scoase din uz. Astfel, aud ca strada “Kogalniceanu” este numita in continuare “Pirogov”. Lacul din Valea Morilor este in continuare “Komsomolskoie ozero”. Iar, se zice, sectorul “Riscani” este in continuare “Riskanovka”. Altfel, ne vom pomeni ca si bulevardul “Stefan cel Mare” intr-o buna zi va fi redenumit bulevardul “Lenin” si nimeni nu va lua nici o atitudine in acest sens.

Asa ca eu as solicita Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa intreprinda toate masurile necesare in asa fel, incit aceste posturi de radio sa reintre in legalitate. Iar asupra masurilor intreprinse sa fiu informata conform legislatiei in vigoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Golban:

Doua interpelari adresate Guvernului Republicii Moldova. In data de
23 februarie curent am adresat o interpelare in scris Prim-ministrului Republicii Moldova, la care nu am primit inca raspuns. De aceea, ma vad nevoita sa reiterez interpelarea mea, prin care solicit Guvernului prezentarea informatiei care sa reflecte numarul de familii cu multi copii, cu repartizarea lor pe raioane. Ce intreprinde Guvernul intru perfectionarea cadrului legal in scopul ajutorarii continuie si permanente a acestor familii?

Totodata, rog sa fiu informata despre masurile de perspectiva si concrete care vor fi intreprinse de Guvern pentru redresarea situatiei dificile a familiilor cu multi copii, inclusiv despre cele de stimulare a parintilor pentru a-si educa copiii in sinul familiei si in scopul prevenirii cazurilor de institutionalizare a copiilor din aceste familii.

A doua interpelare o fac in legatura cu sesizarea care mi-a fost adresata. In conformitate cu prevederile punctului 1 din Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.109 din 31 ianuarie 2006, Departamentul de expertiza medicala a vitalitatii din cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale se reorganizeaza prin transformare in Consiliul republican de expertiza medicala a vitalitatii, institutie publica subordonata Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale.

Acest punct este ilegal totalmente, deoarece contrazice prevederile articolului 69 din Codul civil al Republicii Moldova care stipleaza ca: Pot fi supuse reorganizarii numai persoanele juridice. Iar Departamentul de Expertiza Medicala a Vitalitatii nu a avut si nu are un astfel de statut.

Atit Departamentul de Expertiza medicala a vitalitatii, cit si consiliile primare teritoriale in calitatea lor de structuri ale Casei Nationale de Asigurari Sociale pot fi reorganizate sau lichidate numai de catre acesta. Punctele nr.5 si nr.6 din Regulamentul privind organele de expertiza medicala a vitalitatii, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.746 din 30 iunie 2004 care este in vigoare si nu a fost abrogata.

Prin urmare, putea fi reorganizata Casa Nationala de Asigurari Sociale prin separarea de la ea a Departamentului de expertiza medicala a vitalitatii si a consiliilor primare teritoriale.

Din data de 20 februarie 2006 majoritatea angajatilor Departamentului de expertiza medicala a vitalitatii si a structurilor teritoriale au fost concediati din cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale si pina in prezent nu sint angajati in consiliul nou-creat, deoarece aceasta institutie nu a fost inregistrata in ordinea stabilita. Totodata, aceste persoane, pina in prezent, continuie sa se ocupe de expertizarea si reexpertizarea invalizilor.

In acest context, vreau sa stiu, in baza carui temei juridic aceste persoane continuie sa-si execute functiile? De ce pina in prezent in Republica Moldova lipsesc criteriile de apreciere a pierderii capacitatii vitale a persoanelor cu dezabilitati? Cer Guvernului explicatiile de rigoare vizavi de solicitarile mentionate. Ambele raspunsuri la interpelari le solicit de la tribuna Parlamentului.

Multumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

La 21 martie 2006, in cadrul unei emisiuni TV la postul de televiziune “EuroTV-Chisinau”, precum si in cadrul unei conferinte de presa, sustinute la
22 martie 2006, domnul Valerii Climenco, in calitate de lider al unei formatiuni politice, a facut unele declaratii prin care se aduc, in opinia noastra, atingeri suveranitatii Republicii Moldova si integritatii teritoriale a tarii. In acest context solicit:

Domnului Procuror General al Republicii Moldova Balaban sa examineze, daca aceste declaratii contin elemente de infractiune. Si doamnei ministru al justitiei Victoria Iftodi sa examineze, daca declaratiile cu pricina pot fi tratate ca activitate prin care se mediteaza impotriva suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

Mai ales ca domnul Climenco a aparut in dubla ipostaza: de presedinte de partid si de membru al Consiliului municipal Chisinau.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, doamna presedinte al sedintei.

Am o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova si Procurorul General. In urma deplasarii la fata locului in orasul Floresti simbata, am constatat un sir de violari grave ale drepturilor enoriasului parohiei ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” din orasul Floresti, care se afla sub jurisdictia Mitropoliei Basarabiei, din partea Consiliului raional Floresti, Comisariatului de politie si judecatoriei din localitate, care s-au dedat abuzarilor si chiar unor acte de agresiune fizica a cetatenilor pentru a ingradi executarea titlului executoriu din 25 noiembrie 2005, emis pe marginea dosarului civil Petru Botezatu si altii, versus consiliul raional Floresti, privind obligarea eliberarii avizului.

Se stie ca Consiliul raional Floresti refuza de un an de zile sa execute Hotarirea definitiva a Curtii Supreme de Justitie din 30 martie 2005 prin care este obligat sa elibereze un aviz de constatare a existentei acestei parohii.

Exista si un titlu executoriu din 25 noiembrie 2005, formulat de executorul judecatoresc Vera Ivanciuc din cadrul Departamentului de Executare al Ministerului Justitiei al Republicii Moldova. Ca reactie la acest titlu executoriu in aceeasi zi la 25 noiembrie 2005 politia locala, in loc sa-l execute, a pus lacat pe biserica construita de enoriasii Mitropoliei Basarabiei. Lacatul a fost scos de catre credinciosi la 25 martie 2006, dupa ce biserica a fost 4 luni inchisa abuziv.

Intre timp, autoritatile locale au procedat la fals si uz de fals si au oficializat cladirea bisericii pe numele altei comunitati, apartinind structurii locale Patriarhiei Moscovei. Politia a intervenit de mai multe ori doar impotriva credinciosilor mitropoliei Basarabiei.

Doua persoane au fost retinute, una dintre acestea – Ghenadie Ciobanu a si fost condamnat de catre judecatorul Victor Tighineanu simbata la 5 zile de arest administrativ, fara ca acestuia sa i se permita sa aiba acces la avocat si in lipsa martorilor.

Solicit respectuos ca Guvernul sa investigheze absolut toate ilegalitatile comise de catre reprezentantii autoritatilor vizate la data de 24 si 25 martie 2006 in incinta lacasului sfint mai sus-pomenit, iar Procuraturii, prin prisma articolelor 151, 303, 307, 320 ale Codului penal, sa traga la raspundere persoanele care se fac vinovate de savirsirea infractiunilor contra justitiei, vietii si sanatatii persoanei, care s-au exprimat prin:

1. Neexecutarea intentionata a Hotaririi instantei din 30 martie 2005 a dosarului Petru Botezatu si altii, versus Consiliul raional Floresti, privind obligarea eliberarii avizului.

2. Maltratarea, detinerea in arest ilegal in conditii inumane a cetateanului Ghenadie Ciobanu, care, contrar prevederilor articolului 6 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului si Libertatile Fundamentale, fara a i se oferi dreptul la aparare si justitie echitabila, a fost supus de catre judecatoria Floresti arestului administrativ de 5 zile la data de 25 martie 2006, iar la momentul retinerii de catre Politia din Floresti a fost chiar batut.

Fac aceasta interpelare, stimati colegi, si in contextul Rezolutiei provizorii, adoptate alaltaieri de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei privind nerespectarea de catre autoritatile moldovene a Hotaririi Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la Mitropolia Basarabiei. Prin aceasta rezolutie, autoritatile noastre sint indemnate inca o data sa adopte masuri de implementare necesare pentru a fi in concordanta cu cerintele Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si Libertatile Fundamentale.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Tulea:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare domnului Miron Gagauz, ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor, la cererea mai multor locuitori din satele Chircaiesti, Hagimus, raionul Causeni.

Pe data de 3 martie 2006, autoritatile transnistrene au blocat trecerea trenurilor din Moldova prin statia Bender, ruta pe care o foloseau des pentru a se deplasa acasa din capitala, mijloc ieftin de transport. Intr-un fel construirea tronsonului Revaca–Cainari s-a incercat de a solutiona problema, trecerea prin aceasta zona, dar nu este posibil acum pentru acesti locuitori sa se deplaseze, folosindu-se de acest mijloc de transport.

In acest context rugam ca domnul ministru sa ne raspunda in scris, care este solutia, in opinia ministerului, vizavi de aceasta problema?

Locuitorii spun ca lansarea trenului pe ruta Chisinau-Revaca-Cainari- Causeni-Chircaiesti-Hagimus ar fi o solutie. Si daca da, care sint termenele in care este posibil de a realiza acest lucru?

Multumesc anticipat.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Am o interpelare catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev. Conform unor semnale parvenite din mai multe raioane, au aparut dificultati in implementarea mult asteptatei Legi cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Ma refer in mod special la articolul 16 alineatul (2), care prevede salarizarea personalului instantelor judecatoresti, procuraturii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Citez: “In scopul premierii se utilizeaza mijloacele fondului de salarizare, in marime de 6 fonduri lunare pe an”. Citat incheiat. Si la articolul 35 din “dispozitii finale si tranzitorii” alineatul (2) din, care, cu referire la acelasi articol 16, se stipuleaza, citez: “in partea ce tine de acordarea mijloacelor pentru premiere..., care se va efectua treptat in anii 2006–2007 – pentru functionarii publici din autoritatile administratiei publice locale si in anii 2007–2008 – pentru functionarii publici din autoritatile publice centrale, in marimile si in termenele stabilite de Guvern.” Citat incheiat.

Se pare ca Guvernul taraganeaza nu se stie din ce motive crearea mecanismului de aplicare a acestei legi. Deoarece in momentul de fata, in loc de suma de 50 la suta prevazuta in lege, pentru respectiva premiere, salariatii vor primi doar 25 la suta, la indicatia Guvernului, dupa cum spun responsabilii de la consiliile raionale. Va rog, domnule Prim-ministru, sa explicati aceasta situatie. Si care sint motivele executarii doar partiale a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar? Solicit raspuns in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimata doamna presedinte,

Stimati colegi,

Am o interpelare in adresa Ministerului Afacerilor Interne si a Procuraturii Generale. Recent, am avut o vizita de lucru in raionul Ocnita, dupa aceea am fost sesizat de doamna Murgulet Ludmila, locuitoare a satului Mereseuca, raionul Ocnita. Pe scurt cazul. Pe data de 27 martie 2006, la ora 18.00 primarul satului Mereseuca Albu Emilia, cu trei politisti, a venit la domiciliul acestei doamne, al familiei Murgulet, cu intentia de a lua din ograda un utilaj de scos cartofi, pe care l-au primit la cota valorica acum citiva ani in urma inca de la alta primarie, in a carei componenta intra si acest sat. Cind gospodarul s-a opus, adica nu a fost de acord ca i se ia acest utilaj, fiindca nu aveau nici un document care le-ar fi permis sa faca acest lucru, l-au batut, l-au insingerat, au imbrincit-o pe doamna. Toate acestea au avut loc in prezenta vecinilor.

Dupa aceea a fost arestat si dus la judecata, a fost arestat si pentru 10 zile judecata a mentionat ca, da, nu a avut dreptul Primaria sa intre sa faca aceasta perchezitie, doar nu a fost autorizata de autoritati. Si totusi omul acesta sta in inchisoare, sta intr-o celula de unul singur si este temeiul ca poate fi si mai departe batut.

Dat fiind faptul ca sint evidente semnele infractiunilor... si comisii de politisti care au participat la acest incident..., tentativa ilegala de acaparare a unui bun material cu forta, violarea domiciliului garantat de Constitutia Republicii Moldova, pricinuirea de leziuni corporale domnului Murgulet si doamnei Murgulet, retinerea ilegala a domnului Murgulet si detinerea lui intr-o celula separata, depasirea, de catre primarul satului si politistii implicati, a atributiilor lor de servicii, rog Ministerul Afacerilor Interne si Procuratura sa ma informeze in scris despre masurile luate pentru solutionarea acestui caz si neadmiterea pentru viitor a unor asemenea cazuri de subalternii lor.

Adaug la acest moment ca domnul Murgulet are un proces depus la C.E.D.O., care este pe ordinea de zi a Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte.

Eu am o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova. Cer o informatie vizavi de utilizarea fondului de rezerva pe perioada ianuarie 2005 – aprilie 2006. Rog ca informatia respectiva sa-mi fie prezentata in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Adresez prima mea interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In cadrul unei vizite la Liceul “Stefan cel Mare” din Grigoriopol, una din cele 8 institutii de invatamint din Transnistria care activeaza in baza programei Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului din Republica Moldova, am atestat o situatie critica. Mentionez ca Liceul “Stefan cel Mare” din Grigoriopol, mai bine de peste
6 ani de zile, fiind izgonit de catre autoproclamatul regim separatist din propriul edificiu, este refugiat in localul Liceului din Dorotcaia, fapt care genereaza multiple inconveniente.

Desi, in acest sens, pe parcurs s-au facut mai multe promisiuni, situatia pina astazi nu s-a schimbat. De asemenea, administratia liceului are necesitate stringenta de un calculator si un autoturism. In acest context, reamintesc ca, pentru procurarea unei unitati de transport in varianta initiala a planului de finantare a institutiei mentionate pentru anul 2002, a fost inclusa suma de 130 mii de lei, dar din motive incerte a fost exclusa si nu s-a mai revenit la acest aspect pina astazi. Solicit Guvernului si Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului sa identifice solutii concrete si operative in problemele sesizate.

A doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al reintegrarii, Vasile Sova, si vizeaza situatia cetatenilor Republicii Moldova, care locuiesc in localitatile situate in preajma postului vamal intern de control Firladeni, raionul Causeni. Nemultumirea continua a populatiei din localitatile la care ma refer, este generata de impozitele pe care sint nevoiti sa le plateasca permanent pentru orice obiect trecut prin punctul de control respectiv. Aproximativ 400 de persoane din Firladeni activeaza in Tighina si li se percep tot felul de taxe pentru orice obiect procurat din partea stinga a Nistrului, inclusiv pentru produse alimentare. Unii cetateni mi-au marturisit ca li s-a perceput impozit chiar pentru mobila veche adusa de la rude, pentru lemne de foc etc. In acest context, reamintesc si faptul ca domnul ministru Vasile Sova, in cadrul unei vizite la Firladeni, le-a promis locuitorilor din comunitatea data ca va face demersurile de rigoare pentru a li se stabili un regim preferential de trecere prin postul de control vamal intern.

In acest context, va solicit domnule prim-ministru si domnule ministru al reintegrarii sa-mi puneti la dispozitie o informatie exhaustiva privind masurile luate pina in prezent in vederea realizarii promisiunii facute in cadrul vizitei la Firladeni. Care sint motivele tergiversarii solutionarii acestei probleme si care sint masurile preconizate pentru solutionarea definitiva a problemei date? La ambele interpelari solicit informatie in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna presedinte.

In vara anului trecut, la cererea unui grup de actionari ai Societatii pe Actiuni “Tutun-C.T.C.”, am facut o interpelare la care am primit un raspuns formal. In acea interpelare, daca ne amintim, era vorba despre faptul ca una din cele mai profitabile ramuri din sectorul agrar ale Republicii Moldova – tutunaritul, treptat, se duce de ripa, tutunul nu se cultiva aproape de loc in Republica Moldova, Societatea pe Actiuni “Tutun-C.T.C.” nu face de loc investitii in ramura respectiva, precum ar trebui sa se faca, ori statul este acela care are majoritatea covirsitoare de actiuni. In acelasi timp, in aceasta societate se intimpla lucruri stranii, se procura diferite automobile de lux, membrii consiliului isi angajeaza rudele s.a.m.d.

Dupa ce am facut aceasta interpelare, dupa cum am fost informat suplimentar, numai pe parcursul anului 2005, au fost procurate din nou 22 de autoturisme “Dacia”, “Reno-Logan” in suma de peste 200 mii de euro. Sume enorme de bani au fost cheltuite in urma unor reparatii nejustificate a bazelor de odihna in Ucraina si Vadul lui Voda, blocului administrativ al acestei intreprinderi. Reparatia acestora se duce de niste firme foarte dubioase.

Am mai fost informat ca, la insistenta unor factori de decizie, se cumpara mecanisme care sint foarte stranii si neimportante. La indicatia vicedirectorului Lupu, recent, a fost cumparat un tractor in suma de 150 mii 345 de lei, care, apoi, s-a transformat in metal uzat de 1000 de lei. In sectorul agrar nu se investeste, dupa cum spuneam. O foarte interesanta afacere cu o firma din Grecia, care solicita Guvernului si Ministerului de Externe un ajutor pentru a incasa circa 600 mii de dolari S.U.A., pentru anul 2005 un membru al Consiliului de administrare primeste salariu de circa 82 mii de lei, suma totala constituind circa 47 mii lei.

La 7 aprilie va avea loc adunarea generala a actionarilor acestei societati si pentru a nimeri in lista membrilor se duce o lupta vehementa. Si, in rezultat, nimic bun nu ii asteapta pe actionari: si in acest an, ca si in anul trecut, ei nu pot primi nimic dividende.

Este evident faptul ca conducerea actualei intreprinderi si, in special, conducerea ei de virf, prin actiunile sale, pregatesc intentionat acest subiect de o privatizare, pentru a pune mina pe acest obiect strategic al statului.

De aceea, solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului Procuror General Valeriu Balaban, domnului presedinte al Curtii de Conturi Ala Popescu si domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, domnului Mejinschi, urmatoarele.

In primul rind, as propune Guvernului sa faca o interventie urgenta, prin intermediul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si sa puna in discutie, intr-o sedinta a Guvernului, situatia critica creata in ramura tutunaritului, iar Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Curtea de Conturi si Procuratura sa faca o investigatie concreta pentru a vedea daca in actiunile celor care gestioneaza acest obiect nu sint elemente constitutive de infractiune.

Si a doua interpelare este adresata doamnei ministru al justitiei, Victoria Iftodi si domnului Procuror General Valeriu Balaban. Prin decizia Colegiului Civil al Curtii de Apel Chisinau din 22 noiembrie 2005, domnul Victor Molosag a fost repus in functia de presedinte al Federatiei Sindicatelor Angajatilor din Serviciile Publice.

Ministerul Justitiei al Republicii Moldova, in baza deciziei nominalizate, trebuia sa radieze inregistrarea domnului Iurie Spivacenco in calitate de presedinte al Federatiei respective si sa-l inregistreze in functie de presedinte pe domnul Victor Molosag.

Insa Ministerul Justitiei, la 9 februarie 2006, solicita Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare, oficiul Buiucani, explicatiea modului de executare a hotaririi. Adica, ministerul solicita de la departamentul sau explicatii cum sa execute hotarirea pronuntata.

Prin deciziile Colegiului Civil al Curtii de Apel Chisinau din 20 ianuarie 2006 si 10 februarie 2006, ministrului justitiei i se explica ca, in conformitate cu decizia Curtii de Apel respectiva, Victor Molosag urmeaza sa fie repus in functie incepind cu data de 19 martie 2004, indiferent de faptul ca anterior a fost adoptata hotarirea Congresului III din 23 mai 2005 cu privire la alegerea domnului Spivacenco in calitate de presedinte al Federatiei respective. Iar conform articolului 256
alineatul (2) din Codul de procedura civila, hotarirea de repunere in functie urmeaza a fi executata imediat.

Conform incheierii Oficiului de Executare Buiucani din 30 ianuarie 2006, s-a stabilit Ministerului Justitiei termenul de 15 zile de executare benevola a inregistrarii lui Molosag in functie de presedinte al Federatiei.

La 20 februarie 2006 Ministerul Justitiei elibereaza lui Molosag extras din Registrul de Stat al organizatiilor neguvernamentale, prin care se confirma
faptul ca presedinte al Federatiei, inregistrat la 21 septembrie 2001, este Victor Molosag, 2001.

Iar ulterior, la 1 martie 2006, cu alt numar de inregistrare, acelasi minister al justitiei elibereaza alt extras din Registrul de Stat al organizatiilor neguvernamentale lui Iurie Spivacenco, precum ca acesta este presedinte al Federatiei.

In legatura cu aceasta si conform articolului 120 din Constitutia Republicii Moldova in care se mentioneaza ca, respectarea sentintelor si altor hotariri definitive ale instantelor judecatoresti, precum si colaborarea solicitata de acestea in timpul procesului si executarii sint obligatorii, rog Procurorul General si ministrul justitiei sa ne informeze in plenul Parlamentului despre cazul acesta al executarii deciziilor in privinta lui Victor Molosag si de ce pina in prezent n-a fost executata hotarirea instantei.

La ambele interpelari solicit raspuns aici, in plenul Parlamentului. De fapt, se creeaza o impresie foarte interesanta, stimata presedinte si onorat Parlament, ca noi facem interpelari, dar ele merg ca in apa.

De aceea, eu reiterez solicitarea mea catre Procurorul General la interpelarea din joia trecuta, care trebuia astazi sa ne informeze, a fost sau nu intentat un dosar penal in privinta presedintilor Judecatoriei Centru – Vasilevici si Buiucani – Bejenari pentru depasirea atributiilor de serviciu prin incalcarea articolului 344 din Codul penal, la repartizarea dosarelor penale spre examinare judecatorilor.

Si a treia oara, reiterez intrebarea Guvernului si Agentiei Relatii Funciare si Cadastru privind abuzurile primariei Durlesti vizavi de stramutarea loturilor de pamint afiliate, aliniate imediat in apropierea Chisinaului cotasilor si incalcarea hartilor cotelor-parti din teren.

Eu va multumesc si voi reitera de fiecare data aceste intrebari.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Ma adresez Guvernului Republicii Moldova, personal domnului viceprim-ministru Valerian Cristea. Interpelarea mea vine in urma unei petitii pe care am primit-o de la locuitorii satului Curchi din raionul Orhei, despre care am vorbit si astazi in sedinta in plen, care mi-au scris ca sub patronajul domnului viceprim-ministru Valerian Cristea a fost reparat si renovat unul din cele mai vechi si frumoase izvoare ale satului lor si a teritoriului adiacent.

Dar mare le-a fost necazul oamenilor atunci, cind in urma lucrarilor de renovare, s-au pomenit intr-o situatie mult mai proasta. Izvorul nu se stie din ce motiv a secat si oamenii au ramas fara apa.

In aceasta ordine de idei, acesti locuitori cer ajutorul domnului
viceprim-ministru pentru a duce lucrul pina la capat, iar eu personal solicit o informatie in scris in ceea ce priveste solutionarea acestei situatii pentru care va multumesc anticipat.

A doua interpelare o inaintez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si in ea este vorba despre situatia destul de agravanta care s-a creat in sectorul Bucuria din orasul Orhei.

Alunecarile de teren care se amplifica pe an ce trece pot avea un sfirsit destul de grav. Un numar impunator de case de locuit se pot pomeni in cimitirul evreiesc, care se afla in imediata apropiere. Despre acest lucru a fost scris in presa, se discuta la Consiliul raional, primaria locala. Dar aceasta situatie nu poate fi solutionata doar cu puterile administratiei publice locale.

Citiva ani in urma s-au alocat sume fabuloase pentru redresarea situatiei, dar lucrarile initiale foarte curind au fost conservate, iar oamenii in continuare dorm in casele lor cu frica in spate.

In acest context, solicit o informatie in scris referitor la problema in cauza, pentru ca unele lucruri sau mai bine zis despre intelegerile dintre administratia publica centrala si cea locala cunosc doar la nivel declarativ.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc doamna presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare domnului Primar General ad-interim al municipiului Chisinau Vasile Ursu. O hotarire speciala a Guvernului, adoptata in 1992, prevede acordarea unui supliment la salariul de baza, echivalent cu 20% din acest salariu, cadrelor didactice care activeaza in scoli, licee si gradinitele de copii.

Invatatorilor, profesorilor, angajatilor gradinitelor de copii din localitatile suburbiilor municipiului Chisinau de citiva ani li se promite, din partea autoritatilor municipale, acordarea acestui adaos de 20% la salariul lor de baza. Un atare supliment la salariu ar fi extrem de oportun, mai ales daca tinem cont ca salariile cadrelor didactice si, in special, ale celor care activeaza in cadrul gradinitelor de copii, sint derizorii si nu satisfac onorarea celor mai vitale si elementare necesitati cu care se confrunta aceasta categorie sociala.

In aceasta ordine de idei, adresez domnului Primar General ad-interim urmatoarele intrebari: de ce pina in prezent n-au fost onorate aceste promisiuni, facute in mod public in repetate rinduri de catre idolii capitalei?

Ce intentioneaza sa faca conducerea primariei pentru a satisface asteptarile cadrelor didactice din scolile si gradinitele de copii pe care le-am mentionat ceva mai sus?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule Varta,

Eu va rog sa va retineti putin la microfon. Ma refer la replica dumneavoastra privind fondul rutier. Iata acum i s-a prezentat extrasul din stenograma sedintei de pe data de 10 februarie, la care dumneavoastra ati adresat aceasta interpelare catre Prim-ministrul Vasile Tarlev. Dumnealui a readresat aceasta interpelare catre Ministerul Finantelor. Si dumneavoastra ati primit in scris, pe data de 20 februarie, raspuns la interpelarea dumneavoastra.

Deci vreau sa ma refer ca, probabil, ati dat uitarii acest raspuns primit la intrebarea dumneavoastra care a fost reiterata catre domnul Pavel Untura. Afirmati sau infirmati aceasta.

Domnul Ion Varta:

Nu am primit. Eu nu am primit raspuns, de aceea si i-am reprosat domnului Untura acest fapt, ca abordeaza absolut diferentiat deputatii si raspunde selectiv la interpelarile care se fac. Eu, pina in prezent, nu am avut un raspuns. Desi aceasta interpelare, care este una identica cu cea a doamnei Golban, a facut-o cu ceva timp inaintea domniei sale.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta,

Este raspunsul de la Ministerul Finantelor primit anume la interpelarea dumneavoastra, referitor la acelasi subiect.

Domnul Ion Varta:

Am inteles, dar mie nu mi-a parvenit pina in prezent. De aceea si m-am...

Doamna Maria Postoico:

Verificati, va rog, si atunci ne informati.

Multumesc.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatorul subiect al ordinii de zi... Probabil ca nu mai sint alte solicitari, sint declaratiile. Se invita la tribuna centrala... Nu, in ordinea scrisa, domnul Anatol Taranu.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Acei care ati rezistat si ati ramas in sala, aceasta declaratie este lansata cu titlu de interpelare parlamentara de deputat. Deci la 27 martie curent s-au implinit
88 de ani de la actul istoric votul organului suprem legiuitor al Republicii Democratice Moldovenesti Sfatul Tarii, care a consfintit unirea Basarabiei cu Patria-mama Romania. Acest vot a pus capat unui secol de o presiune straina, de deznationalizare cumplita a elementului etnic moldo-roman din Basarabia. Votul Sfatului Tarii din 27 martie 1918 a salvat viata a sute de mii de basarabeni, care, in acest fel, au evitat ororurile razboiului civil din Rusia sovietica, teroarea statului bazat pe dictatura proletariatului, colectivizarea fortata a taranimii de la inceputul anilor 1930 ai secolului trecut, foametea organizata, asa-numitul “golodomor” din 1933, represarea regimului comunist-stalinist din 1937 s.a.m.d.

In martie 1918, statul roman, in virtutea circumstantelor create de primul razboi mondial, a fost, de fapt, teritorial redus la Moldova de la vest de Prut. Unirea Basarabiei cu Romania, in acest fel si in acele conditii istorice, de fapt, a semnificat reintregirea Moldovei istorice, reintoarcerea moldovenilor basarabeni acasa, de unde ei au fost rapiti de cotropitorii taristi.

Votul Sfatului Tarii din 27 martie 1918 a fost un act eliberator, care incununa visul secular al romanilor de la est de Prut de libertate si de reintoarcere in matca nationala. Pe parcurs de aproape doua secole, autoritatile tariste, iar mai apoi sovietice, incercind legitimarea raptului din 1812, care a adus la dezmembrarea teritoriala si etnoculturala a Moldovei istorice, au intreprins eforturi enorme intru deznationalizarea moldovenilor basarabeni, desprinderea lor din contextul etnocultural roman. Cu o deosebita furie, ideologia comunista falsifica actul istoric din 27 martie 1918.

Pe timpul regimului sovietic, orice incercare, chiar cea mai timida, de apreciere obiectiva a actului unirii Basarabiei cu Romania, echivala cu o decimare morala si cu ani grei in gulag pentru purtatorul unor asemenea aprecieri.

Astazi, sintem nevoiti sa constatam cu ingrijorare ca asistam la recidivarea practicilor totalitariste comunist-sovietice in Republica Moldova. Deosebit de pregnant acest lucru devine evident, cind iai cunostinta de reactiile autoritatilor in raport cu actiunile cetatenilor tarii noastre de pastrare a memoriei istorice, de cinstire a marilor inaintasi ai neamului, de cultivare a demnitatii nationale.

La 27 martie curent, un grup de tineri patrioti, pe cont propriu, ghidati doar de sentimentul demnitatii nationale, au decis, intr-un mod absolut nevinovat, sa comemoreze aniversarea a 88-a a votului istoric al Sfatului Tarii din 27 martie 1918.

Acesti tineri au procurat, din surse proprii, scoci de trei culori, culorile tricolorului nostru national, si au confectionat citeva mii de fluturasi cu informatia despre declaratia Sfatului Tarii din 27 martie 1918. Conducindu-se de traditia de infrumusetare a orasului pe timp de sarbatoare, acesti tineri au incercat sa ornamenteze pilonii de pe citeva artere ale municipiului cu tricolorul national. Aceasta actiune de sinceritate patriotica a fost imediat curmata si reprimata de politie.

Mai multi tineri au fost retinuti si escortati in sectiile de politie din sectorul Ciocana si Botanica, unde au fost supusi unui tratament umilitor. Au fost perchezitionati, interogati in conditiile unui presing psihologic, brutalizati cu sudalme si in termenii lexicii informale.

Insusi reprezentantii politiei au recunoscut ca, din cauza acestor tineri,
110 lucratori ai politiei au fost alertati in acea noapte si trimisi pe strazile Chisinaului sa dezlipeasca tricolorul de pe pilonii deja ornamentati.

Tinerii retinuti de politie au fost amendati pentru actiunile lor si preveniti in traditiile cele mai sumbre ale dominatiei C.G.B.–lui, ca deja sint luati la evidenta de S.I.S. ca cetateni neloiali statului. Ca vor avea probleme de cariera pe viitor, ca rudele lor vor avea de confruntat consecintele actiunilor lor negindite.

Unele din persoanele care au anchetat cazul au refuzat sa le vorbeasca retinutilor in limba de stat, raspunzindu-le si interogindu-i numai in limba rusa. Majoritatea persoanelor, care anchetau cazul, erau in straie civile si refuzau categoric sa se legitimeze.

Luind act de un asemenea comportament al reprezentantilor fortelor de ordine, sintem nevoiti sa constatam ca in Republica Moldova actuala guvernare comunista a reinnascut traditia imperiala de deznationalizare si intimidare nationala a etnicilor moldo-romani, de deformare a memoriei lor istorice, de control totalitar al vietii spirituale. In Republica Moldova asistam la o degradare continue a drepturilor democratice ale cetatenilor, in primul rind, a dreptului la libera exprimare a opiniei.

Cazul este cu atit mai grav, cu cit asistam la ingradirea de catre reprezentantii puterii a dreptului la libera si nestingherita difuzare a tricolorului national, de profanare a tricolorului de catre lucratorii de politie, fapt intilnit doar in teritoriul subordonat regimului criminal de la Tiraspol.

In aceste conditii, profitind de dreptul nostru de deputat deocamdata neingradit de actuala guvernare, de interpelare a reprezentantilor puterii, adresam urmatoarele intrebari ministrului de interne al Republicii Moldova Gheorghe Papuc.

Prima intrebare. Difuzarea insemnelor de stat si nationale in speta tricolorului national este o incalcare a ordinii publice?

A doua intrebare. Cum explica domnul ministru faptul ca interogarea romanilor moldoveni de catre lucratorii politiei se face in limba rusa?

A treia intrebare. Care este deosebirea dintre politia moldoveneasca si militia transnistreana in conditiile cind si unii, si altii se opun afisarii tricolorului national in locurile publice?

Intrebarea a patra. La comanda cui au fost alertati peste 100 de politisti in noaptea de 26 spre 27 martie curent, care a fost motivul acestei alerte?

Si intrebarea a cincea. Pe mai multe edificii din municipiul Chisinau cineva a imprimat cu vopsea rosie semnul secerii si ciocanului, care este simbolul, dupa cum se stie, al unui partid politic din Republica Moldova?

Domnule ministru,

Rog sa-mi comunicati cite persoane implicate in mizgilirea municipiului Chisinau au fost retinute de politie, care este numarul dosarelor administrative intentate acestor persoane si cum au fost ei sanctionati?

Si inca doua intrebari pentru directorul S.I.S.-ului, domnul Ion Ursu. Au participat lucratorii S.I.S. la investigatia cazului enuntat mai sus, inclusiv la investigarea cazului de imprimare a secerii si ciocanului pe edificiile orasului Chisinau?

Si a doua intrebare. In ce fel a fost antrenat S.I.S.-ul in contracararea actiunilor de comemorare de catre cetatenii Republicii Moldova a votului Sfatului Tarii din 27 martie 1918? Raspunsurile la aceste intrebari le astept in plenul Parlamentului.

Si in incheiere vreau sa-i multumesc domnului Frunza pentru amabilitate, datorita caruia eu am posibilitate sa vorbesc acum de la tribuna Parlamentului.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Se invita la tribuna centrala domnul Untila. Eu, va rog, putina liniste. Este colegul dumneavoastra la tribuna centrala, eu va rog, putina liniste.

Domnul Veaceslav Untila:

Declaratie cu privire la incalcarea de catre guvernarea comunista a drepturilor opozitiei

In incercarea de a submina activitatea “Aliantei «Moldova Noastra»”, recent puterea comunista a mai comis un abuz, ingradind drepturile cetatenilor Republicii Moldova la libertatea intrunirilor. Desi isi declara disponibilitatea de a merge pe calea democratizarii institutiilor statului, actuala guvernare isi continua cu inversunare opera “de demolare a valorilor democratice”. Conducind tara intr-un mod autoritar, comunistii nu impartasesc decit scopul de a intimida opozitia, de a o lipsi de orice pirghie reala de control asupra puterii.

Astfel, dupa mitingul organizat de catre formatiunea noastra pe 12 martie curent, am fost etichetati in fel si chip, deoarece am indraznit sa ne exprimam protestul impotriva politicii duplicitare a comunistilor si aliatilor lor din coalitia ros-oranj. Unii comentatori au trecut cu vederea faptul ca participantii la miting au condamnat vehement regimul criminal si banditesc al lui Smirnov si au salutat implicarea Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Ucrainei si Romaniei in procesul de reglementare a referendumului transnistrean. Nu incape indoiala, ca guvernarea foloseste aceste tertipuri pentru a discredita “Alianta «Moldova Noastra»”, singura formatiune de opozitie activa din Parlament.

Noi sintem constienti ca in actuala conjunctura este mult mai mult dificil sa te opui regimului comunist, deoarece acum el isi acopera faradelegile cu lozinci democratice si proeuropene. Dar aceasta inca nu inseamna ca guvernarea nu poate fi criticata si ca nu i se va cere sa raspunda pentru abuzurile pe care le comite.

Tocmai de aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” a decis sa picheteze pe
4 aprilie, la un an de guvernare ros-oranj, Parlamentul Republicii Moldova. Deoarece anume atunci a avut loc acel tirg rusinos dintre puterea comunista si unele partide de opozitie, deoarece anume atunci, a fost compromisa grav notiunea de opozitie, in general, si notiunea de opozitie anticomunista, in particular. Anume atunci a fost ratata sansa de a schimba raportul de forte pe scena politica moldoveneasca.

Urmind ordinea stabilita “Alianta «Moldova Noastra»” a depus la Primaria municipiului Chisinau o declaratie prealabila, solicitind avizul institutiei respective. Vom mentiona ca, potrivit legislatiei internationale, ma refer la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificata si de Republica Moldova, acei care in forma de protest organizeaza pichetari nu sint obligati sa-si ceara voie de la organele locale sa protesteze. Ei doar trebuie sa anunte organele abilitate despre preconizata manifestare. Cu toate acestea, Primaria municipiului Chisinau a refuzat sa autorizeze pichetarea sediului Parlamentului pe data de 4 aprilie 2006, invocind un pretext formal, cum ar fi vizita oficiala a unei delegatii din strainatate.

Nu ni s-a permis sa desfasuram o intrunire pasnica, de parca o asemenea actiune ar fi constituit un pericol social. In acest timp, Consiliul municipiului Chisinau, convocat in sedinta extraordinara, a luat decizia de a atribui Partidului Comunistilor un lot de pamint chiar in centrul orasului pe strada Armeneasca. Vreau sa va informam ca partidul de guvernamint dispune inca, cel putin, de trei imobile pe strada Iorga, pe strada Dosoftei si pe strada Bucuresti.

Interpretind legislatia Moldovei dupa placul lor, comunistii si-au insusit pe gratis un lot de pamint, care nu este altceva decit un teren de sport destinat copiilor. Potrivit estimarilor, acest teren cu suprafata de 0,247 ha valoreaza circa 4 milioane de lei. In felul acesta, chisinauienii au fost practic furati de catre 4 milioane lei, iar copiii au fost privati de un teren pentru joaca. Iata cum isi manifesta guvernantii grija fata de cetatenii tarii. Chiar daca ni s-a refuzat pichetarea Parlamentului, va asiguram ca actiunile de protest organizate de “Alianta «Moldova Noastra»” vor avea totusi loc. Sa nu creada cineva ca noi am renuntat de la actiuni de protest. Iar in acest context, “Alianta «Moldova Noastra»” declara public ca isi asuma plenar rolul de partid de opozitie reala din Parlament, de partid de opozitie anticomunista.

Noi sintem acuzati plenar de presa loiala puterii ca sintem prea duri in declaratii atunci cind criticam regimul comunist. Ca ar trebui sa inaintam si propuneri constructive de depasirea situatiei. De ce insa declaratiile si propunerile “Aliantei «Moldova Noastra»” nu sint difuzate la posturile radio si TV, publice. Sa ne judece oamenii, sa se vada cine are dreptate si cine nu. Vreti voi sau nu vreti, dar rolul opozitiei este sa prezinte certificatul de boala a societatii. Oare nu avem noi dreptate atunci cind spunem ca coruptia a patruns in toate ramurile puterii? Oare nu avem noi dreptate atunci cind spunem ca sintem azi mai saraci ca ieri? Oare justitia nu a ramas la cheremul comunistilor? Oare economia nu bate pasul pe loc? Oare agricultura nu a ajuns la pamint? Aceste sint intrebarile care ne framinta. Acestea sint intrebarile pe care opozitia trebuie si o sa ceara raspuns.

Numai ca, in loc de raspuns, guvernantii organizeaza sondaje sociologice, pentru a demonstra ca actul de tradare din 4 aprilie 2005 a fost benefic pentru tara, dar tradarea ramine tradare, indiferent de haina pe care o imbraci. Toate incercarile de a spala imaginea aliatilor guvernarii comuniste oferindu-le cu darnicie spatiul la posturile TV nu mai au nici un rost. E foarte greu sa recapeti credibilitatea pe care ai vindut-o atit de usor. Caci nu degeaba se spune in popor: “Cinii care s-au inteles cu lupul nu mai pazesc stina”.

Stimati colegi, noi ne dam seama ca regimul comunist va incerca sa anihileze orice actiune intreprinsa de opozitia activa. Se stie insa, domnilor guvernanti, cu cit intr-o societate opozitia este mai puternica, cu atit treburile in tara merg mai bine. “Alianta «Moldova Noastra»” a votat solidar actele prin care Parlamentul s-a pronuntat in problemele-cheie ale Republicii Moldova. Noi am confirmat responsabilitatea politica si civica, sustinind declaratii de integrare europeana.

Declaratiile si apelurile cu privire la rezolvarea problemei transnistrene, am contribuit la adoptarea Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria). Este momentul sa amintim aici de problemele noastre de a audia Guvernul in privinta situatiei dezastruoase in agricultura, a situatiei critice din sectorul energetic, in privinta numarului mereu crescinde de cazuri de condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O., propuneri care nu au fost luate in seama de majoritatea comunista. Tot asa cum a ramas fara atentie pachetul de legi prezentat de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la audiovizual.

Noi am demonstrat ca, atunci cind o cere interesul tarii, sintem gata sa sprijinim unele proiecte venite din partea puterii, fara a trada insa idealurile alegatorilor nostri. “Alianta «Moldova Noastra»” va continua sa monitorizeze actiunile puterii comuniste si va aduce la cunostinta opiniei publice toate abuzurile comise de actuala guvernare. Aceasta este menirea opozitiei, aceasta este misiunea ce ii revine “Aliantei «Moldova Noastra»”.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Se invita la microfonul central domnul Ivanov.

Domnul Dumitru Ivanov:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Stimati deputati,

Doresc sa mobilizam eforturile relativului in vederea solutionarii problemelor stringente in sfera invatamintului.

Actualmente, se atesta o stare trista in ceea ce priveste indestularea cu cadre didactice in invatamintul preuniversitar, calitatea invatamintului lasa mult de dorit. Conditiile de studii in majoritatea scolilor sint mult sub nivelul cerintelor. La multe discipline scolare este utilizata doar creta. Statul de multi ani nu a mai facut cheltuieli pentru inzestrarea procesului de instruire. Majoritatea copiilor nu manifesta interes fata de carte.

Devalorizarea invatamintului la toate nivelurile este chemata de mai multe probleme sociale. Vorbesc de valoarea unui specialist cu studii superioare, de aprecierea lui la justa valoare de societate si de stat, de nivelul de salarizare, conditiile de trai etc. Evident, ca o situatie trista se atesta si la capitolul calitatii invatamintului. Aici se vad clar mai multe probleme nesolutionate: lipsa interesului elevului si studentului fata de carte, legata de viitorul care se asteapta, programe scolare sofisticate, conditiile de studii si arsenalul pustiu de materiale didactice, conditiile proaste in familie – cine vor deveni daca vor invata mai bine etc.

Evident, la sate pedagogii s-au transformat si in tarani, luptind pentru existenta si intretinerea familiei. Majoritatea covirsitoare a absolventilor din institutiile superioare nu-si gasesc un loc de munca. Corpul didactic a imbatrinit, tinerii specialisti nu vin in scoala din cauza salarizarii sub nivelul de trai. Acestea sint constatari triste.

Si iata ca in aceste conditii, mizind pe prevederile protocolului de la Bologna la care Moldova este parte, Ministerul Invatamintului, Tineretului si Sportului vine cu initiativa de a se lupta cu coruptia in ramura prin desfasurarea examenelor in scoala generala in asa-numite centre, adica aceleasi scoli. Transportind copiii la diferite distante cu autocarele care lipsesc sau daca apoi apar, sint defectate din cauza drumurilor tarii cu gropi de mari dimensiuni.

Atunci cind parintii si copiii se exprima categoric impotriva, ministrul Tvircun, insista sa fie pe a lui. In urma vizitarii, in ultimul timp, a mai multor scoli din tara de catre deputatii fractiunii parlamentare a Partidului Democrat si nu numai de catre ei, s-a observat indisponibilitatea administratiei publice locale de a exercita asemenea functii ce tin de initiativa ministerului de resort. Sefii directiilor de invatamint din raioane sint impusi de minister sa raspunda in scris, ca toata lumea sustine initiativa ministerului. Pe cind, in discutii separate cu noi, dezaproba atare forma de desfasurare a examenelor.

Avind o asemenea stare de lucruri, Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, dupa un studiu prealabil, a initiat audieri ale ministerului de resort privind problema avizata. Si ce credeti? Pina la urma, nu a avut sorti de izbinda nici parintii, nici pedagogii, nici elevii si nici deputatii din comisie, care, pina la urma, au ramas cu viziunea lor.

Toata lumea nu pricepe problema, numai domnul ministru Tvircun stie bine cum vor derula lucrurile, adica asa cum doreste dinsul. L-as intreba pe domnul ministru, ceea ce doreste dinsul este stipulat in actuala legislatie? Stresarea copiilor, pericolul transportarii lor la distante cu autocare defectate, trecerea responsabilitatilor legate de aceste procese pe seama administratiei publice locale, care nu sint pregatiti sa o faca nici cel putin financiar. Cine va raspunde de consecinte? Se aduc exemple de atare proceduri din alte tari ca Germania, Franta etc. Dar stie domnul ministru ca in aceste state sint utilizate autocare cu toate conditiile, cind afara se atesta temperatura aerului de pina la 30 de grade si drumurile sint destul de calitative in comparatie cu ale noastre.

Mai vine o initiativa din partea ministerului, care a provocat o rezonanta pronuntata in rindurile pedagogilor. E vorba de micsorarea numarului de ore in scoala primara si ciclul gimnazial la limbi si matematica si la alte discipline scolare, precum si la alte initiative. Nu cunosc cine este generatorul al unor asemenea idei, insa imi pun intrebarea: oare nimeni din cei vizati in aceasta problema nu a facut nici un studiu ce tin de continutul programelor scolare si nu au vazut ca copiii nu insusesc materia din cauza suprasarcinii mari asupra lor legata de continutul invatamintului primar si gimnazial?

 Si in aceste conditii, ministerul propune micsorarea numarului de ore, aprofundind si mai mult aceasta stare de criza. In ceea ce priveste ciclul liceal, doresc sa confirm ca si la acest capitol situatia ramine sa fie trista. 15 discipline scolare si profilarea sint incompatibile. Copilul trebuie, in egala masura, sa insuseasca toate obiectele care influenteaza rezultatele scolare, dar nu este capabil s-o faca.

Aratati, domnule ministru, in ce tara, cu exceptia spatiului ex-sovietic se mai practica asa ceva? Cum il pregatim pe copil pentru studiile specializate in universitati, utilizind principiul: de toate cite oleaca si nimic din toate.

Noi, cei din Fractiunea Partidul Democrat din Moldova, pledam pentru reforme esentiale in sfera invatamintului la toate nivelurile in favoarea copilului, familiei, profesorului si invatatorului si intregii societati. Noi stim cum s-o facem si, evident, o cunoaste mai multa lume. Si haideti s-o facem.

Partidul Democrat spune “nu” initiativelor dumnealor, ca neintemeiate. In aceasta ordine de idei, Fractiunea Partidului Democrat cere Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului sa faca studiile respective si sa vina in Parlament cu viziuni si studii argumentate. Comisia de specialitate nu a izbutit sa convinga ministrul, ca face lucruri negindite. Sintem ferm convinsi, ca conducatorii de toate nivelurile trebuie sa-si cunoasca meseria si, daca se atesta invers, trebuie sa traga concluziile respective.

Va multumesc de atentie.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine la ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 14.00.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.