version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA IUNIE 2006

Sedinta din ziua de 30 iunie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2005. Nr.1305.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2407 asupra raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2005 si asupra informatiei Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului privind activitatea Centrului in perioada de timp indicata.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.343 pentru modificarea si completarea articolului 30 din Legea nr.330-XIV din
25 martie 1999 cu privire la cultura fizica si sport.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2215 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare privind finantarea Proiectului Educatia de calitate in mediul rural din Republica Moldova, semnat la Chisinau la 5 aprilie 2006.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei (art.1, 4, 5 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.977 pentru completarea unor acte legislative (Legea invatamintului art.401; Codul cu privire la stiinta si renovare al Republicii Moldova art.86).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.1, 2, 3 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1414 privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului.

11. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1704 privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului (art.5/1).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3537 privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1949 privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului (art.3, 4, 4/1).

14. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2009 pentru modificarea Anexei nr.8 la Hotarirea Parlamentului nr.12-XVI din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului si Hotaririi Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.

15. Declaratia Fractiunii PCRM. (Prezinta domnul deputat Grigore Petrenco.)

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Rog sa va ocupati locurile.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputatii. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Valeriu Cosarciuc, Dumitru Diacov, Vlad Cubreacov in delegatie; Vasile Iovv, Nicolae Bondarciuc, Albert Datco, Vasile Balan, Valentina Serpul.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Vreau sa va anunt un caz care mi s-a intimplat ieri si care, consider, nu concorda cu spiritul de democratie parlamentara de la noi. Este vorba de interventia telefonica din partea presedintelui raionului Rezina Valeriu Ciorici, care, dupa interpelarea facuta de mine ieri in cadrul Orei Guvernului, a incercat sa-mi spuna in batjocura si ironic, sa-si ceara iertare pentru ca nu m-a invitat la manifestarea de blasfemie la adresa istoriei noastre si, dupa ce i-am spus sa nu-si bata joc de mine, ci de acei care il diriguiesc, el mi-a spus ca ma felicita cu ocazia zilei de 28 iunie.

Eu il sesizez pe Primul ministru si pe procuror in legatura cu aceasta tentativa de intimidare a deputatului si de agresiune telefonica si consider ca, daca asemenea persoane conduc raioanele si se simt in securitate din cauza umbrelelor lor, noi, acei care trebuie sa ne exercitam mandatul, trebuie sa asteptam din partea organelor competente ca sa se ia masuri, pentru ca asemenea actiuni sa nu se repete pe viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din numele comisiei, va rog proiectul de Lege nr.1089 sa fie retras din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, proiectul nr.1089, nr.12 pe ordinea de zi. De acord. Vom supune votului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ieri, colegul nostru Alexandru Lipcan a facut o interpelare referitoare la imobilul Universitatii de Studii Umanistice.

Stimati colegi,

Vreau sa va anunt ca, indiferent de faptul ca Parlamentul intervine pe un caz de litigiu, functionarii de stat, Agentia de Privatizare, mi se vorbeste si despre implicarea directa a domnului Prim-ministru, continue incercarile de instrainare abuziva a acestei cladiri.

Mie mi se pare ca o asemenea atitudine este una front direct la adresa Parlamentului. Si eu vreau sa anunt ca Fractiunea Alianta Moldova Noastra in permanenta va tine in vizorul sau acest caz, fiindca iarasi este vorba despre incalcarea flagranta a dreptului la proprietate in Republica Moldova.

Vreau sa va anunt ca acest caz a fost adus la cunostinta Marianei Mico de catre liderul nostru Serafim Urechean si el de acum vine si in vizorul atentiei institutiilor internationale. Cit se poate ca in aceasta tara legea sa fie incalcata in modul acesta flagrant si suparator pentru demnitatea chiar a Parlamentului Republicii Moldova?

Domnule Presedinte,

Poate incercati dumneavoastra sa interveniti cu imputernicirile dumneavoastra pentru a stopa aceasta faradelege. Nimeni nu spune ca ar putea sa se intimple ca aceasta cladire, cu adevarat, trebuie sa fie instrainata, nici o problema. Dar legea trebuie sa fie respectata, rigorile legale. Altminteri cu ce se deosebeste politia de o banda inarmata? Politia aplica forta numai in cazul legii, altminteri ei se prefac in banditi. Aceasta este problema.

Iar statul acesta poate sa ia, pur si simplu, sa aiba reputatia unui stat politienesc. N-ar fi bine ca noi sa mergem pe aceasta cale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti la luari de cuvint la chestiunea 1 din ordinea de zi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Presedinte,

Rog, de asemenea, sa fiu inscris pentru luare de cuvint, declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

La sfirsitul sedintei. De acord.

Stimati colegi,

Cu acest amendament... Ma iertati.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris la luarea de cuvint la problema drepturilor omului.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Tulea:

Domnule Presedinte,

Multumesc mult.

Pentru chestiunea intii, de asemenea, vreau sa am luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, la subiectul nr.1.

 

Domnul Oleg Tulea:

Da.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea ordinii de zi in varianta amendata a acesteia, tinind cont de propunerile care au fost inaintate. Cine este pentru, rog sa voteze.

Va multumesc.

Tin sa va atrag atentia dumneavoastra ca avem o ordine de zi complexa, cu un numar impunator de subiecte, inclusiv pe dimensiunea de continut a acestora, pe care motiv as dori sa va consult. Propunerea mea este sa incepem cu audierea raportului, subiectul nr.1 pe ordinea de zi, dupa care avem un sir de subiecte la care sint invitati reprezentantii de la Guvern, de la alte institutii, propunerea mea este sa examinam aceste subiecte si dupa aceea sa examinam pachetul cu cele patru subiecte care se refera la chestiunea noastra pura a Parlamentului, ma refer la Regulamentul Parlamentului. Avem, daca nu gresesc, patru proiecte la acest capitol. Acceptati propunerea pe care am inaintat-o? Subinteleg ca da.

Va multumesc.

Subiectul nr.1 pe ordinea de zi Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2005, proiectul nr.1305.

Pentru prezentarea raportului o invit la tribuna centrala pe doamna Apolschi, avocat parlamentar, directorul Centrului pentru Drepturile Omului. O sa rog, doamna Apolschi, sa ne anuntati cit timp va fi necesar pentru prezentarea raportului. Dupa raport urmeaza runda de intrebari-raspunsuri.

 

Doamna Raisa Apolschi avocat parlamentar, directorul Centrului pentru
Drepturile Omului:

Am nevoie de 1520 de minute.

 

Domnul Marian Lupu:

1520 de minute.

Va multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

In conformitate cu articolul 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova prezinta raportul privind respectarea drepturilor omului din Republica Moldova in anul 2005.

Tinindu-se cont de faptul ca sintem in faza pregatirii marcarii celei de-a 15-a aniversari de la proclamarea suveranitatii si independentii statului nostru, aceasta prezentare este semnificativa. Cu 15 ani in urma a fost marcata trecerea Republicii Moldova spre un stat de drept democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme si sint garantate. Pentru realizarea acestor nobile scopuri a fost creata institutia avocatilor parlamentari, ca o institutie de incontestabila noutate in sistemul juridico-statal moldovenesc.

Organismele internationale ONU, OSCE, Consiliul Europei califica crearea acestui institut ca una din principalele conditii de formare a institutiilor democratiei, asigurarea corelarii efective dintre structurile statale si societatii civile.

Avocatul parlamentar este o valorificare la realitatile societatii si exprima clar tendinta de racordare a Republicii Moldova la valorile si exigentele umane si juridice vest-europene. Republica Moldova, propunindu-si aderarea la Uniunea Europeana, a semnat Planul de actiuni, important document strategic si politic ce urmeaza sa fie implementat pe parcursul anilor urmatori.

Un capitol aparte in Plan ii revine asigurarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Constientizind importanta respectarii angajamentelor asumate in acest context de Republica Moldova, Centrul pentru Drepturile Omului isi asuma promovarea obiectivelor trasate drept una din conditiile de realizare a scopurilor propuse intru integrarea europeana.

In pofida multor dificultati, institutia avocatului parlamentar se impune in societatea noastra, fiind receptata de cetateni ca o institutie a sperantei, careia i se adreseaza frecvent si in care au tot mai multa incredere. Imi permit sa fac aceasta constatare drept urmare a analizei comparative a activitatii Centrului pentru Drepturile Omului in perioada de referinta si anii anteriori.

Institutia avocatului parlamentar, neanulind si nesubstituind competentele organelor statale, este chemata sa suplineasca modalitatile existente intru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului. Asadar, tin sa mentionez ca in raportul vizat ne-am propus sa reflectam cele mai frecvente incalcari ale drepturilor omului invocate in cererile adresate catre avocatii parlamentari. Analiza si sistematizarea problemelor abordate de petitionari ne-au determinat sa concluzionam ca, de fapt, gradul de respectare a drepturilor omului in Republica Moldova nu s-a prea schimbat calitativ. Persista acelasi spectru de probleme in pofida faptului ca statul intreprinde masuri de ameliorare a situatiei la acest capitol. Atare situatie este constatata si de coraportorii pentru Republica Moldova ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

In anul 2005, la Centrul pentru Drepturile Omului si filialele institutiei au fost inregistrate 1 422 de petitii adresate de catre persoanele fizice din tara si strainatate, dintre care circa 70 de petitii au fost trimise spre examinare de Comisia parlamentara pentru drepturile omului. In anul 2004, pentru comparatie, au fost inregistrate 1102 petitii, iar in primele 6 luni ale anului curent avem deja
968 de petitii.

Au fost acordate 3 194 de audiente in cadrul carora au fost invocate incalcari ale drepturilor persoanelor fizice si dintre care au fost retinute spre solutionare
136 de petitii.

Prin intermediul serviciului telefonic Linia fierbinte pe problemele drepturilor omului, 1 411 persoane au primit informatie si consultatii juridice urgente privind incalcarea drepturilor si libertatilor constitutionale si eventualele cai de repunere in drepturi. Petitiile si adresarile verbale catre avocatii parlamentari au avut ca obiect de abordare referinta la incalcari ale unor drepturi si libertati cetatenesti, precum si abuzuri ale autoritatilor publice.

Spre exemplu, in domeniul accesului liber la justitie s-au inregistrat 27,7 la suta de adresari. Circa 14,9 la suta din numarul total de adresari se refera la proprietate, 16 la protectia sociala, 10,6 la securitate si demnitatea personala. La fel, ca si in anii precedenti, la Centrul pentru Drepturile Omului continue sa parvina adresari, care, de fapt, nu tin de competenta avocatului parlamentar. In aceste cazuri, petitionarului i se dau explicatii asupra problemelor pe care le invoca si li se indica caile de ameliorare.

In decursul anului 2005 au fost prezentate Parlamentului si Guvernului
11 propuneri in vederea perfectionarii legislatiei in vigoare. De asemenea, avocatii parlamentari au sesizat Curtea Constitutionala in vederea controlului constitutionalitatii unor prevederi ale Legii cu privire la indemnizatie pentru incapacitatea temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale si la unele prevederi din anexa la Hotarirea Guvernului cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a detinatorilor de autovehicule electrice urbane.

Principalul obiectiv al avocatilor parlamentari este asigurarea eficientei interventiilor pentru solutionarea petitiilor cu care sint sesizati. Esentiale sint, in acest sens, procedeele si mijloacele de interventie specifice Centrului pentru Drepturile Omului. In anul 2005 s-au efectuat 2 concilieri, s-au inaintat 27 de avize cu recomandari privind masurile ce urmeaza a fi luate pentru repunerea imediata in drepturile incalcate ale petitionarului, 4 sesizari privind neglijenta in lucru, tergiversarile si birocratismul.

In anul de referinta, in circa 27,7 la suta din petitii a fost invocata problema accesului liber la justitie. Spre regret, ea ramine a fi acuta, inregistrindu-se aceleasi impedimente, cu mici exceptii, la fel ca si in anii precedenti.

Tergiversarea examinarii cauzelor penale si civile, lipsa mijloacelor banesti pentru achitarea taxei de stat intru initierea procesului civil sau inaintarea cererilor de apel si recurs, angajarea unui avocat, neexecutarea hotaririlor judecatoresti, dreptul la un proces echitabil.

Conform statisticii, in perioada ianuarie-decembrie 2005, la adresa avocatilor parlamentari au parvenit 704 adresari de la detinuti. La capitolul Securitatea si demnitatea personala au fost inregistrate 380 de adresari. Din an in an spectrul problemelor abordate nu difera cu mult. Se pastreaza situatia critica la capitolul Conditiile de detentie. Comportamentul inadecvat al colaboratorilor institutiilor penitenciare si institutiilor de detentie provizorie, accesul la informatie, accesul la asistenta medicala adecvata.

O data cu intrarea in vigoare, la 1 iulie 2005, a Codului de executare, adoptat prin Legea din 24 decembrie 2004, sistemul penitenciar al Republicii Moldova s-a confruntat cu un sir de impedimente la realizarea practica a prevederilor acestuia. Una din problemele primordiale o constituie realizarea practica a prevederilor de la alineatul (9) al articolului 172 din Codul de executare, conform carora penitenciarele, inclusiv izolatoarele de urmarire penala, trebuie sa asigure executarea arestului preventiv. In acest sens, a devenit si mai stringenta necesitatea transmiterii izolatoarelor de detentie provizorie de sub jurisdictia Ministerului Afacerilor Interne sub jurisdictia Ministerului Justitiei.

Din lipsa surselor financiare necesare, este problematica realizarea prevederilor Codului de executare la urmatoarele capitole: crearea in penitenciare a conditiilor corespunzatoare pentru detinerea separata a condamnatilor in functie de antecedentele penale, functiile anterior ocupate, precum si asigurarea securitatii personale, asa cum prevad articolele 224 si 225 din Codul de executare; comunicarea de catre condamnat familiei, avocatului sau altei persoane a locului de detentie (in scris sau telefonic, in mod gratuit), conform prevederilor articolului 219 din Codul de executare; asigurarea respectarii normelor de spatiu stabilit pentru un condamnat, care nu poate fi mai mica de 4 metri patrati, conform prevederilor aceluiasi Cod de executare; utilarea si completarea bibliotecilor din penitenciare cu fonduri de carte pentru uzul tuturor categoriilor de detinuti, conform caidului legislativ; organizarea obligatorie a invatamintului secundar general, precum si crearea conditiilor pentru invatamintul superior conform articolului 259 din Codul de executare si, totodata, asigurarea gratuita a condamnatilor cu garnitura de imbracaminte de modelul stabilit de Departamentul Institutiilor Penitenciare, Codului de executare. De altfel, anume problema conditiilor de detentie este cel mai frecvent abordata de detinuti.

De la intrarea in vigoare a Codului de executare, persoanele care executa pedeapsa privativa de libertate au fost lipsite de posibilitatea de a achita prejudiciul material si/sau moral, stabilit prin hotarirea instantei de judecata, deoarece administratiile penitenciarilor nu au temei juridic pentru detinerea sumelor respective. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca titlul executoriu, conform prevederilor articolului 14 din Codul de executare, se elibereaza de catre prima instanta creditorului, care, la rindul lui, il prezinta spre executare, conform prevederilor alineatului (1) al articolului 17, respectiv, titlurile executorii ramin, de facto, la creditori.

De mentionat ca pentru a beneficia de unele facilitati ce tin de posibilitatea obtinerii libertatii sau de reducere a termenului de pedepse, prevazute in Codul penal, condamnatul trebuie sa repare integral daunele cauzate de infractiune pentru a carei savirsire isi ispaseste pedeapsa.

Situatia expusa mai sus face imposibila aplicarea prevederilor articolului 9 Eliberarea conditionala de pedeapsa inainte de termen si aplicarea amnistiei, prevazuta de articolul 107 din Codul penal.

Analizind problema in cauza, precum si informatia Departamentului Institutiilor Penitenciare privind situatia aplicarii prevederilor Codului de executare, avocatii parlamentari au inaintat Parlamentului la 23 ianuarie 2006 propunerea de revizuire si completare a articolului 17 cu norme, prin care titlul executoriu, eliberat de catre instanta de judecata, sa fie trimis spre executare din oficiu.

In Republica Moldova, respectul fata de demnitatea persoanei aflate in detentie sau in arest este departe de a fi ideala. Tortura, tratamentul inuman sau degradant sint fenomene frecvente aplicabile, ceea ce a conditionat completarea Codului penal cu articolul 309/1 Tortura.

Cele mai grave incalcari la acest capitol sint inregistrate in cadrul efectuarii urmaririi penale. Persoanele retinute sint tratate ca potentiali criminali,
netinindu-se cont de principiul prezumtiei nevinovatiei. Probele si declaratiile necesare sint obtinute prin constringere si abuz de putere, amenintari, interdictii.

Se practica, deseori, metode de influenta psihologica asupra persoanelor, nu se respecta dreptul la petitionare. Datorita situatiei in care se afla persoanele retinute, acestea nu au posibilitate sa depuna momentan plingere la Centrul pentru Drepturile Omului sau in alta institutie despre cazurile de tratament inadecvat din partea colaboratorilor organelor de urmarire penala. Aceasta posibilitate survine mult mai tirziu, dupa producerea evenimentului si cele invocate de petitionar nu pot fi dovedite.

In institutiile penitenciare sint inregistrate abuzuri in cadrul aplicarii abuzurilor pentru abateri disciplinare, efectuarii perchezitiilor corporale in timpul primirii si expedierii coletelor si postei condamnatilor. In acest context, este salutabil faptul ca Moldova se afla printre cele 141 de state care au ratificat Protocolul optional la Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, intrat in vigoare la 22 iunie anul curent.

In anul 2005, din locurile de detentie au fost eliberati 2551 de cetateni. Prin prisma adresarilor, la centru atestam ca adoptarea lor sociala este anevoioasa. Multe persoane, la eliberare din institutiile de corijare, nu dispun de acte de identitate, de haine decente, de surse financiare pentru a se deplasa la locul de trai permanent, de spatiu locativ. Incontestabil, statul intreprinde masuri concrete intru ameliorarea situatiei acestora.

Iar la 1 ianuarie 2006 au intrat in vigoare modificarile la Legea cu privire la adaptarea sociala a persoanelor eliberate din locurile de detentie conform carora persoanele eliberate din loc, conform carora persoanele care si-au ispasit pedeapsa privativa de libertate beneficiaza de o indemnizatie unica, care se achita la data eliberarii de catre penitenciarul respectiv. Pina la intrarea in vigoare a acestor modificari, de indemnizatii puteau beneficia doar posesorii buletinelor de identitate.

Lipsa actelor de identitate este un alt impediment pentru integrarea pe deplin a fostilor detinuti in societate, actele de identitate provizorii model forma noua, eliberate de Ministerul Dezvoltarii Informationale, fiind doar o solutie temporara. Lipsa banilor nu este unicul motiv de imposibilitate a obtinerii actelor de identitate, ci si lipsa spatiului locativ si, respectiv, a domiciliului stabil este o piedica serioasa in procesul reintegrarii sociale.

Se stie ca in multe cazuri rudele apropiate ale persoanelor care isi ispasesc pedeapsa, recurg la diverse tranzactii imobiliare in urma carora detinutii pierd dreptul asupra spatiului locativ. Iar directiile de evidenta si documentare a populatiei cer neintemeiat prezentarea vizei de resedinta la perfectarea buletinului de identitate. Acest cerc vicios nu permite solutionarea multor probleme si realizarea drepturilor acestei categorii la libera circulatie, munca, ocrotirea sanatatii etc.

Intr-o situatie si mai defavorizanta se afla persoanele detinute in stare de arest. Problema in cauza continue sa ramina in vizorul avocatilor parlamentari. Avocatii parlamentari au informat Consiliul Superior al Magistraturii inca in anul 2004 despre unele incalcari grave la capitolul infaptuirea justitiei, ce nu pot fi tolerate intr-un stat de drept democratic. In conditiile in care in anul 2005 au fost adoptate sentinte de achitare in privinta a 362 de persoane tergiversarea examinarii dosarului si inminarea tardiva a copiilor de pe sentinta constituie o incalcare grava a drepturilor la un proces echitabil, recunoscut de Conventia pentru apararea dreptului omului si a libertatilor fundamentale.

Conform Codului de Procedura Penala, judecarea cauzelor penale se face in termen rezonabil, drept criteriu de apreciere a caruia fiind complexitatea cazului, comportamentul partilor in proces, conduita instantei de judecata. In virtutea unor factori obiectivi si subiectivi, notiunea de termen rezonabil este apreciat in mod diferit, fapt care genereaza tergiversarea examinarii dosarelor penale, indeosebi in instantele de fond.

Cauzele acestor carente sint nu numai de ordin obiectiv: lipsa salilor de sedinta, nivelul insuficient de dotare a instantelor cu echipament tehnic, insuficienta de translatori, dar si de ordin subiectiv: organizarea nesatisfa-catoare a timpului de lucru a judecatorului, gestionarea irationala a salilor de judecata.

Dreptul la egalitate in fata Legii si la protectie impotriva discriminarii pentru toate persoanele constitue un drept universal, recunoscut de Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In opinia avocatilor parlamentari respectarea onorabila a cadrului legislativ deja existent ar permite, in mare parte, realizarea benefica a articolului 16 din Constitutie, conform caruia statul ocroteste si respecta fiecare persoana. Suplimentar, sint oportune ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare si ratificarea protocolului nr.12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnate de catre Republica Moldova la 4 noiembrie 2000.

Din adresarile parvenite la centru constatam unele lacune in legislatia in vigoare, cum ar fi conditiile discriminatorii pentru unele categorii de cetateni la realizarea drepturilor lor, astfel devenind contradictorii principiile constitu-tionale despre echitate si egalitate in fata legii. Cetatenii Republicii Moldova au dreptul de a iesi si intra in Republica Moldova in baza pasaportului care este eliberat de organele competente in baza documentelor prevazute de lege.

In adresarile la centru s-a constatat ca in multe cazuri cetatenilor le este refuzata eliberarea pasapoartelor in baza informatiei gresite referitoare la anticedentele penale care figureaza in baza centrala de date a Ministerului Afacerilor Interne. In urma intervenirii avocatilor parlamentari, fiecare caz concret a fost solutionat si, respectiv, au fost efectuate rectificarile corespunzatoare in baza de date.

Implicarea avocatilor parlamentari in fiecare caz similar nu este o iesire din situatie, deoarece necesita timp si efort suplimentar din partea solicitantilor de a perfecta pasapoarte. Constatam ca aceste situatii sint generate, in unele cazuri, de neglijenta persoanelor responsabile de evidenta, in alte cazuri de lipsa unui mecanism eficient de conlucrare intre institutiile responsabile de prezentarea informatiilor, despre anticedentele penale ale cetatenilor.

Un aspect dezavantajos al procedurii de eliberare a actelor de identitate este solicitarea vizei de resedinta, or Curtea Constitutionala a constatat, in Hotarirea din 19 mai 1997, ca existenta institutiei, viza de resedinta in legislatia Republicii Moldova, utilizarea ei in raporturile sociale intra in contradictie cu normele si principiile constitutionale, constituind o piedica in exercitarea dreptului cetatenilor Republicii Moldova la libera circulatie.

In 2005 Centrul a analizat modul de respectare si asigurare a drepturilor si libertatilor copiilor, declarate si garantate de Constitutia Republicii Moldova si de actele internationale la care Republica Moldova este parte. Lipsa accesului la invatamintul primar pentru grupuri specifice ale populatiei a devenit tot mai pronuntat, iar invatamintul in localitatile din republica se afla in pericol de a contribui mai mult la inegalitatea, decit la promovarea egalitatii oportunitatilor.

E important de mentionat si problema abandonului scolii (spre exemplu, plecarea la munca peste hotare) de copiii din sistemul invatamintului secundar.
S-au constatat un sir de factori care contribue la privarea copiilor de dreptul la educatie, remunerarea deficitului de cadre didactice, lipsa materialelor didactice, nerepararea cladirilor scolilor existente etc.

Acestea constitue dificultati in asigurarea accesului la o educatie calitativa pentru toate categoriile de copii. In plus, pretul materialelor didactice este prea mare in comparatie cu nivelul mediu al familiei. Drept consecinta, multe familii nu-si pot permite sa le procure. Desi statul intreprinde unele masuri intru ameliorarea situatiei create in domeniul invatamintului (elaborarea de proiecte, planuri de actiuni, strategii planul strategic de cheltuieli in domeniul educatiei pe anii 20062008), asigurarea gratuita cu manuale pentru elevii claselor I-IV, alimentatie gratuita pentru copiii de aceeasi virsta. Totusi analiza starii de lucruri atesta ca actiunile intreprinse nu sint suficiente.

In ultimul deceniu, republica a cunoscut experienta sociala si dezvoltare economica, in care s-au diminuat unii indici de bunastare a copiilor. Consecintele generate de somaj, inegalitati in venituri si reducero ale investitiilor in toate sferele vietii s-au soldat cu evolutia fenomenului delicventei juvenile.

Fenomenul copiilor aflati in conflict cu legea este catalizata in mare masura de catre factorii economici si sociali, printre care: situatia materiala dificila,
(circa 80% din infractorii minori sint din familii socialmente-vulnerabile); diminuarea rolului parintilor in protectia si educarea copiilor; lipsa sistematica de sustinere si resurse, numeroase familii fiind incapabile sa asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea copiilor.

In opinia Ministerului Afacerilor Interne, autoritatile publice locale nu-si onoreaza de deplin obligatiile, consiliile pentru protectia drepturilor copiilor practic nu activeaza, iar eforturile intreprinse in ultimii ani de catre institutiile statale si structurile internationale in domeniul reformelor economice si sociale nu au produs rezultatele asteptate, fapt ce denota ca copilul si familia ramin a fi cele mai vulnerabile grupuri supuse riscurilor sociale.

De mentionat ca standardele internationale stabilesc principii directionale la acest capitol. Aceasta se bazeaza pe obligatiile statutului de a asigura interesul superior al fiecarui copil si de a garanta ca masurile luate fata de copiii care au incalcat legea sa fie proportionale cu gravitatea infractiunii comise, luindu-se in considerare circumstantele fiecarui minor in parte.

Spre regret, sint numeroase cazurile cind minorul este tratat ca un potential infractor, fiindu-i lezate in acest mod cele mai elementare drepturi prezumtia nevinovatiei, accesul liber la justitie etc.

In opinia avocatilor parlamentari, o diminuare a fenomenului delicventei juvenile ar putea fi obtinuta pe calea solutionarilor mai multor probleme, printre care ar fi perfectionarea cadrului juridic, functionarea permanenta a completelor de judecata specializate ce ar judeca cauzele privind minorii, instruirea persoanelor implicate nemijlocit in procesul penal cu participarea minorului (judecatori, procurori, avocati, ofiteri de urmarire penala etc.), dezvoltarea sistemului de masuri alternative la detentia preventiva a minorilor, initierea si desfasurarea unor programe post-privative de libertate, educare, reabilitare psihologica si sociala, care ar facilita incadrarea minorului in societate.

Persoanele cu dizabilitati sint o categorie de populatie cu un statut evident dezavantajat fata de alte categorii de oameni. Politica sociala a statului fata de ele caracterizeaza nivelul democratiei si cel de umanitate in societatea data. In linii mari persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul depune efort intru asigurarea realizarii politicii nationale de egalitate a sanselor, tratament si integrare in viata comunitatii.

Totodata, de rind cu consecintele perioadei de tranzitie la economia de piata, care a influentat considerabil situatia social-economica a membrilor societatii, persoana cu handicap mai este si afectata de incapacitatea de a-si satisface necesitatile. In diminuarea acestui fenomen, copiii si maturiii cu dizabilitati fizice sau mintale trebuie sa fie asistati de catre stat. Altfel spus, statul trebuie sa-i asigure persoanei cu handicap o viata decenta, garantindu-i demnitate si independenta intru participare la viata sociala si integrare in comunitate.

Drepturile si necesitatile unui numar de 146 de mii 600 de cetateni cu dizabilitati nu sint abordate in mod adecvat, fapt care conduce la excluderea acestei categorii vulnerabile a populatiei din viata economica si sociala a tarii. Nu exista o politica sociala coerenta cu privire la integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii ori pentru asigurarea lor cu servicii de orientare si instruire profesionala. Angajatorii nu sint dispusi sa ofere locuri si conditii de munca speciale pentru aceste categorii de persoane.

Informarea si instruirea juridica a populatiei privind drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor prevazute de legislatia nationala ce tine de domeniu si actele juridice internationale la care Republica Moldova este parte constitue unul din obiectivele Centrului pentru Drepturile Omului, in a carui realizare o importanta deosebita o are constientizarea drepturilor si libertatilor fundamentale in corespundere cu prevederile constitutionale si oferirea posibilitatilor de cunoastere a acestora, cit si a mijloacelor de exercitare in vederea protectiei acestora.

In perioada de referinta, Centrul pentru Drepturile Omului a pus accentul pe activitatea de informare si instruire a comunitatii in domeniul drepturilor omului; pe activitatea de elaborare si editare, pe colaborarea cu diferiti parteneri sociali din republica si de peste hotare; pe contribuirea la realizarea prevederilor Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. S-a lucrat asupra elaborarii unor materiale informative privind drepturile omului; selectarii informatiei referitoare la domeniu solicitate mai frecvent de catre cadrele didactice, elevi, studenti, reprezentanti au organizatiilor neguvernamentale nou-create.

In perioada de referinta la capitolul Colaborarea cu partenerii sociali din republica si de peste hotare Centrul, in calitate de partener, a participat la realizarea unor actiuni de informare si educare despre in spiritul si pentru drepturile omului, organizate de Centrul National de Studii si informare pentru Problemele femeii, in vederea implementarii Proiectului Scoala de alfabetizare juridica, care a constat in organizarea vizitelor in teritoriu in 16 localitati ale republicii in scopul desfasurarii unor intrevederi cu diverse categorii ale populatiei in problematica drepturilor omului si organizarea audientelor pentru cetatenii localitatii respective.

In perioada de referinta, la capitolul contribuirea la realizarea prevederilor Planului national, Centrul a dezvoltat in continuare serviciul informational telefonic Linia fierbinte pentru problemele drepturilor omului in cadrul institutiei, demarat in perioada anului 2004, cu suportul financiar al Proiectului Sustinere in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova.

Experienta de activitate a institutiei avocatilor parlamentari denota existenta potentialului de sporire a eficientei acesteia la realizarea principalelor obiective stabilite de lege. Una dintre directiile prioritare ale activitatii avocatilor parlamentari intru repunerea in drepturi a cetatenilor este aplicarea masurilor preventive pentru crearea conditiilor in care drepturile si libertatile omului nu se vor incalca sau probabilitatea incalcarii acestora se va limita considerabil.

Este necesara sporirea accesibilitatii populatiei la avocatii parlamentari, ceea ce presupune extinderea cimpului informational, familiarizarea locuitorilor din toate raioanele republicii cu metodele de lucru, scopurile si imputernicirile institutiei. Urmeaza a fi activizat procesul de educare si formare a culturii juridice a populatiei. Cetatenii trebuie sa cunoasca drepturile si libertatile garantate de lege si sa-si invete sa le apere prin intermediul institutiilor de stat si organizatiilor neguvernamentale.

Este necesara intreprinderea unor masuri concrete din partea statului si societatii, directionate spre sporirea eficacitatii institutului avocatilor parlamentari. Prioritar ar fi respectul constient fata de institutia statala de aparare a drepturilor omului si fata de acele valori democratice pe care ea le intruchipeaza. In conditiile actuale ale Republicii Moldova, avocatul parlamentar trebuie sa aiba o pondere reala, si nu declarativa. Anume asa va fi posibila realizarea rolului firesc de mediator intre stat si societatea civila, precum se face in multe tari ale lumii.

Prin urmare, este inadmisibila atitudinea paternalista si nihilismul fata de autoritatea si statutul institutiei ombudsmanului. Este necesara dezradacinarea completa a ignorarii interpelarilor avocatului parlamentar sau prezentarea unor raspunsuri formale, practici reprobabile intr-un stat democratic.

Sintem constienti de faptul ca este depasit timpul amplificarii Centrului pentru Drepturile Omului. Totodata, necesitatea eficientizarii activitatii institutiei a determinat avocatii parlamentari sa inainteze Parlamentului propuneri de modificare a structurii si statului de functii ale Centrului pentru Drepturile Omului.

Stim ca eficienta ombudsmanului depinde de maniera de lucru si de personalitatea celui desemnat in aceasta functie. Totodata, sintem siguri ca avocatul parlamentar va putea deveni unul din pilonii sistemului de protectie a drepturilor omului, numai daca se va bucura de incredere si de sprijinul atit al autoritatilor publice, cit si al cetatenilor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna director.

Stimati colegi,

Intrebari pentru doamna Apolschi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ati mentionat in raport un sir de incalcari de catre organele de urmarire penala. M-ar interesa daca aveti careva pilde concrete, daca aveti numarul de acest fel de incalcari, care sesizari le-ati efectuat in adresa Procuraturii Generale si care sint rezultatele.

 

Doamna Raisa Apolischi:

Eu, de fapt, nu sint pregatita astazi cu exactitate sa numesc numele de familie, dar astfel de avize, recomandari in acest sens noi le avem. Daca este necesar, va pot prezenta o informatie suplimentara. De fapt, mai sint si descrieri in raport, dar au fost interventii, au fost in urma controlului izolatoarelor de detentie provizorie, au fost inaintate avize catre Ministerul Afacerilor Interne. A fost un raport tematic in acest sens in anul 2004. Au fost avize si pe parcursul anului 2005 si, de fapt, si in 2006 avem astfel de avize.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am studiat putin raportul, care este in scris, si constatam aceeasi situatie: noi nu avem aceste date, pilde concrete, in baza carora mai apoi am trage careva concluzii. De aceea as dori, intr-adevar, in Comisia de Securitate Nationala o astfel de informatie ampla despre toate incalcarile care sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimata doamna director,

As vrea sa va intreb, m-am uitat peste raportul pe care l-ati prezentat dumneavoastra desfasurat si nu exista nici un capitol care ar face trimitere la persecutii pe motive politice. Credeti dumneavoastra ca in Republica Moldova nu exista persecutii pe motive politice?

 

Doamna Raisa Apolischi:

Cel putin nu am fost sesizati la acest capitol si nu am. De aceea, poate nici nu este lipsa in raport aceasta situatie.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Exista, din pacate.

Doamna director,

Eu as vrea sa va spun ca dumneavoastra aveti si capacitate de autosesizare, nu-i asa? Pot sa va citez citeva cazuri. Consilierii raionali, primarii care sint supusi efectiv unei persecutii politice. Doi consilieri raionali PSL in raionul Singerei, Ion Rosca si Grigore Manole. Domnul Florenta, consilier raional PSL raionul Cantemir. Primari ai Partidului Social-Liberali suspendati din functie, inclusiv in orasul Durlesti timp de mai bine de doi ani.

Foarte multi activisti ai partidelor fostului bloc Moldova Democrata antrenati in campania electorala, care sint terorizati efectiv. Nu conteaza de la ce partid politic, din ce partid politic fac parte. Dar vreau sa va intreb, aceste discutii in jurul cazului Pasat. Dumneavoastra nu v-ati autosesizat pe marginea faptului respectiv. Am inteles, ieri, chiar Marian Emicos a intrebat in legatura cu situatia lui. L-ati vizitat cel putin in inchisoare?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu, nu l-am vizitat, pentru ca dosarul este pe rol in instantele de judecata si care trebuie sa se pronunte. De fapt, toate incalcarile, in viziunea domnului Pasat si a avocatilor care il reprezinta in instanta, sint obiect de discutii in cadrul instantelor, care trebuie, de fapt, si sa ia o decizie pe marginea acestora. De fapt, este un dosar penal. Nu stiu daca... Sigur ca cineva vede tenta politica.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimata doamna director,

Eu nu la asta ma refeream, imi pare rau ca va intrerup. Nu ma refeream la dimensiunea juridica, nu-i dau nici dreptate, nici nu-l apar. Erau mai multe semnale ca situatia sanatatii dumnealui ar fi grava, ca juristii, avocatii nu au acces la aspecte pur..., care tin efectiv de dreptul omului.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu stiu, cel putin il cunosc pe domnul Amihalachioaie care reprezinta interesele. Nici o data, chiar in discutii private, nici o data.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu s-a adresat.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu s-a adresat si nici nu mi-a spus ca ar avea careva interdictii.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Ca sa aiba acces la domnul Pasat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna raportor,

La compartimentul Detinuti, din start, constatati, asa, pe o tonalitate destul de optimista, ca sistemul penitenciar este intr-o continua reformare si treptat se perfectioneaza.

Dar sint mai mult niste formulari declarative in realitate si din ceea ce ati comunicat dumneavoastra, si din textul inserat in cadrul acestui compartiment vorbeste despre cu totul altceva. Acelasi tratament inuman, degradant, cazuri de tortura, conditii antisanitare, inumane, subnutritii, boli infectioase, puteti confirma cumva aceasta asertiune din debutul acestui compartiment ca exista aceasta tendinta de reformare, de imbunatatire.

Fiindca din datele pe care dumneavoastra le inserati in textul acestui compartiment, nu rezulta acest lucru si, prin urmare, este o fraza, asa, de ordin declarativ. Care sint, totusi, in viziunea dumneavoastra, aceste schimbari benefice care s-au produs in perioada pe care ati analizat-o in sistemul penitenciar din Republica Moldova?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Multumesc.

De fapt, este o tendinta pentru ca este si o conceptie de reformare a sistemului penitenciar. Aceasta este dictata si de Codul de executare, care a fost adoptat in anul 2005. Este o alta problema de ordin obiectiv, pentru ca Departamentul Institutiilor Penitenciare, de fapt, nu este finantat in masura in care are nevoie pentru a redresa situatia, pentru ca totul se opreste la capitolul bani.

Deci, din informatia pe care dinsii au prezentat-o, este o parte foarte neinsemnata, as zice eu, pentru a redresa situatia in acest sens.

 

Domnul Ion Varta:

Bine, dar aveti citeva elemente pozitive, cu caracter pozitiv, care denota, demonstreaza ca in cadrul sistemului penitenciar s-au produs niste schimbari spre bine, benefice, ceea ce afirmati din startul acestui...

 

Doamna Raisa Apolschi:

Daca anul trecut am avut multe petitii de la persoanele detinute in penitenciare ca sint hraniti cu piine care are si nisip prin ea si mincarea, practic, nu este comestibila, atunci, in urma verificarilor de anul trecut prin penitenciare, situatia s-a redresat.

De fapt, s-au mai construit niste blocuri in unele penitenciare. Deci, s-a mai renovat ceva in penitenciarul de la Rusca, deci, ceva schimbari sint, dar ele nu sint poate esentiale, asa cum ni le dorim, din motivul pe care l-am expus mai sus.

 

Domnul Ion Varta:

A doua intrebare, in legatura cu afirmatia pe care o inserati in acelasi compartiment. Spuneti asa, se pastreaza situatia critica la capitolele... si unul din aceste capitole este comportamentul inadecvat al colaboratorilor institutiilor penitenciare.

Sint, ati inregistrat cel putin citeva cazuri de comportament inadecvat din partea colaboratorilor institutiilor penitenciare, sint asemenea exemple, exista o tendinta de crestere sau de diminuare a unor asemenea manifestari cu caracter negativ. Care au fost sanctiunile aplicate acestor colaboratori care s-au facut vinovati de incalcarea legislatiei si de aplicarea acestor metode incorecte care nu cadreaza cu cadrul legal.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci, s-au adresat, au fost avize facute de catre avocatii parlamentari cu referire la aplicarea pedepselor disciplinare fata de condamnati. In unele situatii, intr-adevar, se abuzeaza din partea colaboratorilor de politie. Chiar este caz, eu nu risc acum sa numesc numele de familie, ma tem sa n-o schimonosesc, dar este cazul respectiv sesizat.

Deci, aceasta problema a fost abordata si in cadrul audierilor parlamentare care au avut loc la capitolul realizarii Planului national in acest sens si mai putini... Este o chestie ca nu intotdeauna petitia care denota aceasta situatie ajunge la timpul potrivit sau in timpul minim la Centru ca sa putem interveni imediat, pentru ca atunci cind este deja depasit evenimentul, va dati seama ca este foarte greu, desi a fost sesizata si Procuratura in acest sens in cazurile in care au fost depistate.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima intrebare, la care am dreptul, conform regulamentului, se refera la compartimentul Discriminare.

In cadrul acestui compartiment, dumneavoastra afirmati ca s-au inregistrat mai multe cazuri de discriminare de ordin lingvistic si ati evidentiat un compartiment, referindu-va la incidentele care s-au produs in cadrul unor institutii ale administratiei publice, atunci cind reprezentanti ai populatiei alogene de origine rusa s-au adresat in limba rusa si li s-a raspuns in limba de stat. Da, vreau sa va intreb: aveti inregistrate si cazuri inverse, cind reprezentantii populatiei majoritare se adreseaza in limba de stat, in limba romana si lor li se raspunde de catre reprezentantii administratiei publice?

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Eu cer scuze. Am o rugaminte, uitati-va citi dintre colegii nostri sint la microfon.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Aceasta e ultima intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarile formulati-le mai compact, va rog, mai compact, ca sa mergem concret si sa urmam si...

 

Domnul Ion Varta:

Exact. Intrebarea a fost bine formulata, compact: manifestari discriminatorii fata de reprezentantii populatiei majoritare atunci cind se adreseaza in limba de stat si li se raspunde in limba rusa.

 

Doamna Raisa Apolschi:

In cele mai frecvente cazuri avem indeosebi situatii cind se adreseaza in limba rusa, iar actele, raspunsurile se intocmesc in limba de stat.

 

Domnul Ion Varta:

Aceasta ati spus-o.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Asta este realitatea.

 

Domnul Ion Varta:

Am confirmat, eu va intreb fenomene inverse.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu am avut, nu.

 

Domnul Ion Varta:

Ele sint foarte multe.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Pai, cel putin noi nu am fost sesizati.

 

Domnul Ion Varta:

Presa cu o anumita periodicitate relateaza asemenea cazuri si ar fi bine ca asemenea manifestari de discriminare sa intre si in vizorul dumneavoastra.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Doamna Apolschi,

Am citeva intrebari. Spuneti, va rog, dumneavoastra ati specificat in
10 compartimente diferite directii care s-au adresat, aveti cumva vreo statistica cum a fost situatia in 2004, mai apoi in 2005. Ati facut o evaluare a acestor indici sau nu, caci ei sint destul de tristi astazi, prezentati de dumneavoastra. Aceasta e prima intrebare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, este o comparatie intre problemele care sint mai frecvent sesizate in adresari.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica, aveti undeva un material suplimentar de care noi nu dispunem in acest document.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, eu pot sa numesc si cifra, m-am pregatit.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Da, daca puteti sa numiti.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci, au m-as referi la acele incalcari din domeniul dreptului ca acces la justitie. Daca in anul 2005 avem 27, 7 la suta, in anul 2004 au fost 26. De fapt, aceasta cifra este in crestere.

Dreptul la proprietate in anul 2005 a fost diminuat, daca in 2004 a constituit 15,8, atunci in 2005 14,9. S-a diminuat aceasta cifra. Si pot merge pe toate pozitiile, daca este necesar.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, bine. Acum vreau sa va intreb, Spuneti, va rog, dumneavoastra ati facut o statistica ca atare pe toate compartimentele. Fiecare statistica isi are niste analize si niste propuneri nu in aceea ca v-ati adresat acolo sau va adresati acolo. Adica, din acele adresari pe care dumneavoastra le-ati rezolvat, cite le-ati rezolvat pozitiv, de pilda 10, 20 sau cite, aveti asa o statistica sau 5, eu stiu, ca sa se vada produsul activitatii dumneavoastra. Asa si eu pot sa fac o statistica. Dumneavoastra ati facut asa ceva? Aveti?

 

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, avem statistica, evident.

 

Doamna Eva Gudumac:

La aceasta ati constatat niste fapte, fara sa faceti o comparatie si fara sa aratati ce ati facut dumneavoastra personal pentru aceasta si directia dumneavoastra.

 

Doamna Raisa Apolschi:

In raport noi nu putem include toate petitiile, continutul, raspunsul, actiunile intreprinse ca sa putem aduce la cunostinta in mod...

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica aceasta nu se include. Bine, urmatoarea intrebare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Dar noi avem la Centru, daca va intereseaza...

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, va multumesc.

Va dau scurte... Ati tras concluzie ca invalizii de gradul I nu poseda polita de asigurare. De la care date ati pornit dumneavoastra, poate ati avut in vedere ingrijitorul de invalid de gradul I, dar nu invalidul ca atare. Aceasta este o eroare, doar invalidul poseda polita de asigurare care intra in pachetul unic.

Adica, vreu sa zic ca v-as da foarte multe intrebari, ca aveti foarte multe pozitii din punct de vedere redactional necorecte si chiar prin faptul cu cine dumneavoastra ati concordat intrebarea ca acele puncte medicale care se afla acum la aceste inchisori, in continuare trebuie sa mearga sub incinta Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale.

Daca ati facut asa o interpelare si aveti o conlucrare cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, atunci care va fi costul lor, care va fi... adica acestea sint niste declaratii, asa, putin nefundamentate. Eu nu va fac obiectii mari ca va-ti straduit si ati lucrat, dar noi ceream, in afara de statistica, ceva niste propuneri concrete.

Eu va multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu vreau sa zic ca aceste... n-am concordat, aceasta este viziunea avocatilor. Noi credem ca ar fi mult mai eficienta, deci, acordarea asistentei medicale anume persoanelor aflate in detentie atunci cind nu s-ar supune administratiei direct si ar fi sub jurisdictia Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Noi n-am confirmat si am constatat ca sintem adevar in ultima instanta. Asta este viziunea noastra pentru eficientizarea acestei situatii.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, la prima intrebare, am avut in vedere mamele care ingrijesc, au copii la intretinere, nu au avut, inca in 2004 am adresat aceasta propunere ca sa fie asigurate cu politele de asigurare in medicina.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna,

Puteti, va rog, sa-mi raspundeti, intrarea, patrunderea abuziva intr-o proprietate este o incalcare a dreptului omului sau nu, cum credeti dumneavoastra?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Cred ca este, daca este abuziva, cum o calificati dumneavoastra.

 

Domnul Vasile Balan:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer iertare, vin acum de la un spectacol organizat pe strada
Grenobl 147, unde reprezentantii Guvernului, cu forte importante de politie, incearca, fara nici un document legal, sa patrunda intr-o proprietate.

Acolo este un conflict care poate denegra cu consecinte imprevizibile, pina la varsare de singe. Am sesizat Procurorul General. A trimis pe cineva de la procuratura municipala, a venit un sef de sectie, nu stiu cum se numeste, s-a uitat si a plecat. Acolo sint participantii la razboiul de la Nistru, sint oameni si invalizi. Eu cred ca ar fi de dorit acum, daca e posibil, pentru a evita acest conflict si consecintele acestui conflict, ca sa formam o grupa din 3, 4 deputati din toate fractiunile si sa mergem acolo.Pe urma poate fi tirziu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Apolschi,

Si anul trecut am audiat raportul si vreau sa va spun ca imi exprim toata compatimirea pentru ipostaza in care sinteti, pentru ca dumneavoastra, desigur, nu puteti face fata tuturor intrebarilor si situatiilor din Republica Moldova, unde incalcarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului sint o norma si, as spune, chiar o politica de stat.

Am observat aici, la doua compartimente Accesul la informatie si Libera circulatie, va referiti, de exemplu, foarte amanuntit la posibilitatea de accedere la informatie a persoanelor care se afla in detentie in penitenciare, dar noi cunoastem ca, in privinta accesului la informatie, o mare problema au ziaristii. O mare problema o au cetatenii simpli.

Ma intereseaza, in ce masura dumneavoastra v-ati autosesizat asupra cazurilor care au devenit publice, prin eforturile presei, si daca aveti ceva cazuri concrete in acest sens, ca sa deblocam accesul la informatie pentru ziaristi si pentru orice cetatean cind este vorba de a obtine informatiile necesare din structurile guvernamentale, din structurile statului.

Iar a doua intrebare se refera la viza, la asa-zisa viza de resedinta, despre care spuneti ca se invoca in cazul in care oamenii, de exemplu, nu-si pot obtine actele de identitate daca nu au demonstratia vizei de resedinta, dar nu am gasit aici o referire la cazurile foarte frecvente si deranjante in legatura cu imposibilitatea angajarii la serviciu sau aranjarii le serviciu, obtinerii unui loc de munca pentru persoanele care nu pot demonstra ca au o viza de resedinta, de exemplu, in Chisinau, sau presupun ca exista si in alte localitati.

Consider ca sint doua probleme foarte importante, ati mentionat foarte bine aici motivatia si astept raspunsurile dumneavoastra la aceste doua intrebari.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, va multumesc.

De fapt, am reflectat situatia detinutilor din simplul motiv ca sint, de fapt, in situatia in care nu pot realiza acest drept la informatie, din evidentele motive ca sint privati de libertate.

Bine, poate ar fi trebuit sa invocam si altfel problema, de o alta categorie de persoane, dar sa ne credeti ca, de fapt, nici nu am avut posibilitate reala s-o facem in masura in care ne-am dori-o poate. Dar, anume din acest considerent, la detinuti mai mult ne-am axat pe patura aceasta de populatie.

In ceea ce priveste viza de resedinta, aveti dreptate, pentru ca am fost sesizati de mai multe ori ca atunci cind se perfecteaza buletinul de identitate din motivul neprezentarii, de fapt, existentei acestei vize de resedinta, oamenii au mari probleme. Dar in acest sens exista hotarirea Curtii Constitutionale, desi am adresat si Ministerului Dezvoltarii Informationale un aviz ca sa conlucreze cumva cu oficiile din teritoriu pentru a solutiona aceasta problema. chiar daca nu au viza de resedinta.

Eu, cel putin, am intervenit personal, fiind in audienta la mine o persoana eliberata din locurile de detentie, nu avea viza de resedinta si de la Ministerul Dezvoltarii Informationale au fost foarte receptivi si au perfectat buletinul chiar intr-o zi, desi aceasta viza nu exista. Dar este, intr-adevar, o problema, pentru ca de aici apar si consecintele. Eu...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ma refer la angajarea in serviciu din cauza lipsei.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, desigur, este si acesta un impediment atunci cind... pentru ca daca nu-i poate obtine buletinul, evident ca este si...

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc.

Ceea ce ati spus aici nu neg si este foarte bine ca ati remarcat lucrurile acestea, probleme la care m-am referit eu, am avut in vedere ca sint foarte importante si ar trebui ca sa va fixati atentia in activitatea ulterioara asupra acestor probleme si chiar sa vedeti ce se poate face la nivel de Guvern, cu patronatul, pentru ca asemenea drept sa fie respectat in cazul oamenilor nostri.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu tin sa va atrag atentia, sintem la aproape o ora de discutii, continuam. Nu uitati ca avem si proiectul de Hotarire nr.2407, eu adresez rugamintea catre toti colegii deputati, cit si pentru doamna raportor, intr-un mod foarte precis, compact, atit intrebarile, cit si raspunsurile.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , , , , , , .

, .

, , , . . , . , ? .

.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu as vrea sa remarc ca aceste buletine le editam gratie misiunii OSCE in Republica Moldova, care ne finanteaza al doilea an, sint bani extrabugetari si aceste buletine sint distribuite si in bibliotecile universitatilor. La noi mai fac practica si studenti de la facultatile de drept care utilizeaza aceste buletine.

Le distribuim organizatiilor neguvernamentale, colegilor nostri de peste hotare cu care mai avem relatii in activitatea noastra. De fapt, ne straduim sa aiba acces la aceste buletine un spectru cit mai mare de oameni.

 

Doamna Ludmila Borgula:

.

 

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi trimitem si raportul, si buletinele.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. . , , , , : , , . , . , , .

, , ?

 

Doamna Raisa Apolschi:

, . , , , . , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , . . . .. . .

 

Doamna Raisa Apolschi:

. , , -, . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

As vrea, din start, sa purced la modalitatea sesizarii, fiindca, daca pun intrebarea constat ca nu sinteti sesizata si atunci... in primul rind, vreau sa va rog sa tineti cont de faptul, ca consilierii raionali si reprezentantii partidelor politice, mentionati de domnul Serebrian, trebuie luati, va rog sa considerati drept sesizare cazurile Manoli si Rosca din Singerei, cazul Florenta din Cantemir si cazul Barbaneagra din Durlesti. La fel, rog, sa va sesizati in cazul domnului Ilascu.

Si, in general, am constatat ca in raport nu exista nimic despre incalcarea drepturilor in Transnistria a cetatenilor Republicii Moldova. Deci, iara va rog, sa considerati drept o sesizare. Si cazul Invantoc, in primul rind, evident.

La fel, vreau sa fac referinta la o mentiune in raportul dumneavoastra referitor la incalcarea drepturilor pentru minoritatile nationale in Republica Moldova. Presupun ca sint cazuri reale, dar sint un pic surprins de faptul ca nu v-ati sesizat, n-ati constatat lucruri mai grave, care exista in Republica Moldova. Si va rog sa va sesizati in cazul raioanelor de nord ale Republicii Moldova: Ocnita, oraselul Otaci, de exemplu, unde nu exista functionar public care ar vorbi limba de stat a Republicii Moldova.

La fel, va rog sa va sesizati in cazul domnului director general al cailor ferate, care aici, in plenul Parlamentului, ieri, a vorbit in limba rusa, iar noi nu avem asigurate conditiile tehnice pentru a asculta traducerea in limba romana. Puteti verifica si acum. Noi nu avem respective. Deci, iara va rog sa va sesizati ca in cazul persoanei respective se incalca drepturile omului.

A doua intrebare, la care vreau sa ma refer, tine de faptul ca am constatat in raportul dumneavoastra ca un fir rosu, daca se poate spune asa, o situatie grava, deosebit de grava in localitatile rurale, deci, populate de moldoveni.

Ati folosit termine foarte importanti, seriosi, deci: salarii indecente pentru pedagogi, reducerea substantiala a universitatilor prescolare, copii nescolarizati. As vrea sa va intreb, in primul rind, citi copii nescolarizati ati constatat ca exista in Republica Moldova?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu nu tin minte cifra.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu stiti dumneavoastra. Fiindca, am incercat sa aflam aceasta de la Ministerul Invatamintului, Educatiei, Tineretului si Sportului si ni s-a spus, ca, in principiu, totul este bine.

Insa intrebarea, pe care vreau sa v-o pun tine iarasi de sistemul de invatamint. Dumneavoastra ati mentionat aici faptul ca scolile sint neasigurate, in general, in Republica Moldova. Ati mentionat ca a aparut asa un fenomen, cum sint, asociatiile obstesti de parinti si constatati ca ele au contribuit substantial la mentinerea sau la derularea procesului de invatamint.

Si, totodata, trageti o concluzie in incheiere: este oportuna modificarea legislatiei in vigoare fiind instituit un mecanism mai eficient de control asupra asociatiilor obstesti care activeaza pe linga institutiile de invatamint preuniversitar. Nu vi se pare ca este un pic paradoxala constatarea si concluzia? Fiindca, pe de o parte, constatati ca statul nu-si indeplineste indatoriile vizavi de copii, parintii contribuie cum pot ei, iar propunerea dumneavoastra vizeaza de a impiedica parintii, in loc sa propuneti ca statul sa-si indeplineasca obligatiunile.

 

 

 

Doamna Raisa Apolschi:

N-am avut in vedere chiar asa ca sa le impiedicam. Pur si simplu, trebuie sa fie un control asupra surselor financiare, chiar daca parintii si doresc sa contribuie la educatia copiilor in institutia respectiva. Dar trebuie sa fie un control. Pentru ca primaria nici nu detine date, unde, cite asociatii de felul acesta sint? Aceasta a fost ideea.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu nu neg, ideea a fost formal corecta. Intr-adevar, aceste fonduri ar trebui cumva sa aiba un caracter legal. Dar, de fapt, problema nu este aceasta, nu rezida din faptul ca parintii incearca sa-si sustina copiii in procesul de studii. Problema este ca statul nu-si indeplineste obligatiunile.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Apolschi,

Apreciez inalt prezenta unei doamne in functia de director al acestui centru, dar am si eu doua intrebari, in ceea ce priveste compartimentul Petitii. Cum credeti dumneavoastra, care ar fi motivul unui numar mic, dupa parerea mea, a petitiilor pe care le-ati primit anul acesta, deci, pe parcursul anului in centrul dumneavoastra? Deci, 1 422, asa am numarat eu acolo, de petitii, pe cind noi personal, ca deputat, avem cu mult mai multe. Care ar fi motivul? Asa si nu-l inteleg.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu stiu cum sa va explic motivul. In afara de acestea, noi mai avem si adresari, sint audiente in fiecare zi. De fapt, inca 3 149 de audiente si telefonice. Daca sa le sumam, noi exact numai cele scrise le-am indicat.

 

Doamna Zoia Jalba:

Credeti dumneavoastra ca este foarte bine cunoscut centrul dumneavoastra in republica?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Poate si mai sint rezerve la acest capitol. Noi tindem spre a familiariza populatia cu existenta acestui centru, dar este dreptul persoanei de a se adresa. Sint situatii cind omul cunoaste, cetateanul cunoaste direct calea de solutionare, adica sint organele abilitate in acest sens. Poate si aceasta este cumva o explicatie la intrebarea dumneavoastra.

 

 

Doamna Zoia Jalba:

Bine. Multumesc.

La compartimentul Drepturile copilului ma intereseaza foarte mult. Ati putea cumva dumneavoastra exemplifica un singur caz, stiu, atunci cind ati gasit solutia pentru indreptatirea, nu stiu, a unui copil, a unui grup de copii, a unei scoli, in general, din Republica Moldova. Pentru ca ati mentionat in raportul dumneavoastra despre incalcarea drepturilor copiilor.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da, chiar si acum avem pe rol o asemenea petitie, dar nu cred ca ar fi bine pentru copil sa-i divulg numele.

 

Doamna Zoia Jalba:

Nu-i vorba de nume.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Este. V-as putea oferi aceasta informatie dumneavoastra.

 

Doamna Zoia Jalba:

Bine. Eu va rog frumos.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Pentru ca nu vreau sa fie in detrimentul copilului.

 

Doamna Zoia Jalba:

Eu va rog foarte mult si va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa va informez ca vom continua runda de intrebari-raspunsuri inca
25 de minute, pina la 11.30. Eu rog sa va respectati reciproc in modul de a formula intrebarile.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Apolschi,

In virtutea functiei si a activitatii pe care o desfasor in Comisia pentru protectie, sociala, sanatate si familie, m-am vazut nevoita sa ma adresez dumneavoastra de mai multe ori dupa ajutor, in rezultatul adresarii cetatenilor in comisie. Si ar fi firesc si omenesc sa va aduc multumiri atit dumneavoastra personal, cit si colegilor dumneavoastra care au reactionat promt si au avut o implicare plenara in rezolvarea cazurilor in privinta carora m-am adresat.

Eu, personal, apreciez ceea ce-ati scos in evidenta dumneavoastra la capitolul Protectia sociala si inteleg foarte bine ca atit dumneavoastra, cit si deputatii ar trebui sa fie parteneri in rezolvarea acestor probleme. Intrebarea mea este: care au fost subiectele cele mai principale la care ati facut referinta? Si daca v-ati adresat Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale in cautarea de solutii ceea ce este lipsa bazei legislative, legale?

Pentru ca, stim cu totii, ca acea baza normativa-legislativa cu privire la drepturile si protectia copilului inca lipseste si etc. Daca puteti sa-mi specificati anumite subiecte in care ati avut rezultate in rezolvare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Mai frecvent a fost invocata problema indemnizatiilor, alocatiilor sau cuantumul a fost chiar contestat. Chiar, pur si simplu, se refera la o situatie din anul acesta. Deja a fost inaintata si o actiune in instanta de judecata referitor la actiunile incorecte ale autoritatilor publice locale la calcularea cuantumului indemnizatiilor. Deci, sint asemenea cazuri.

Dar, evident, si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a fost antrenat, chiar pare-mi-se si comisia de profil, au fost inaintate careva propuneri in vederea perfectionarii cadrelor.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna director,

Conform articolului 21: avocatii parlamentari sint in drept sa actioneze din proprie initiativa cind exista informatii veridice privind incalcarea in masa a drepturilor.

Vreau sa va intreb doua cazuri: care au fost actiunile Centrului dumneavoastra? Tin cont sa spun ca, in ultimul timp, abuzul asupra copiilor este un fenomen care nu ne poate lasa indiferenti. Copii supusi la munci grele si periculoase, copii maltratati, omoriti chiar. Statistica este foarte ingrijoratoare. Spuneti-mi, va rog, care au fost actiunile Centrului dumneavoastra la aceasta intrebare pe parcursul anului 2005?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Vreau sa zic, ca, de fapt, aceasta situatie intra in vizorul mai mult a organelor de politie. La noi nu se adreseaza cu astfel de actiuni, pentru ca aici sint imediat necesare actiuni operative in acest sens. De aceea, noi adresari de felul acesta nu am avut la Centru.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu nu in zadar am specificat articolul 21 si cred ca aici ar trebui sa va uniti eforturile cu organele, despre care dumneavoastra spuneti, pentru a contracara aceste incalcari grave la acest capitol.

Si a doua problema, care, in comun cu dumneavoastra, nu odata am avut adresari privind respectarea drepturilor conform articolului 47 din Constitutie, dreptul la un trai decent, sanatate, bunastare: care, in viziunea dumneavoastra, ar fi masurile care trebuie sa le intreprindem noi in comun cu dumneavoastra pentru a solutiona aceasta problema ca drepturile cetatenilor sa fie respectate?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu stiu, cred ca nu as putea propune exact o reteta sau o solutie care, imediat aplicata, ar fi rezolvarea problemei. Dar, de fapt, dreptul garantat de catre acest articol din constitutie depinde, este direct proportional cu situatia social-economica din tara, aceasta depinde de realitate. Nu stiu ce reteta as putea da.

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna director,

Dumneavoastra ati mentionat in raport, ca ati constatat unele incalcari comise de catre judecatorii Curtii de Apel la examinarea recurselor impotriva deciziilor cu privire la aplicarea masurii preventive in forma de arest. Exemple n-am vazut. Dar daca ati constatat asa fapte, ati informat Consiliul Superior al Magistraturii?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Sigur ca da.

 

Domnul Ion Plesca:

Si care sint rezultatele?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Rezultate nu sint.

 

Domnul Ion Plesca:

Va rog sa-mi dati si mie sesizarea ceea catre Consiliul Superior al Magistraturii.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Bine.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Apolschi,

Eu, cel putin, am asteptat, de fapt, sa faceti in raportul dumneavoastra accent si la niste momente pozitive in activitatea dumneavoastra si, in genere, ceea ce are loc astazi in tara.

Dar as vrea, totusi, sa mentionez un moment care, cred, trebuie sa ne intereseze pe toti. Vedeti, iese, de fapt, ca abaterea de la legislatie, in general, de multe formatiuni politice este calificata ca incalcarea drepturilor omului si exemple de felul acesta sint foarte multe. N-ati putea dumneavoastra sa ne dati citeva exemple de felul acesta si sa ne aratati prin acestea pozitia Centrului.

Cel putin, eu vreau sa ma opresc la un moment care a fost evidentiat astazi de reprezentantii Partidului Social-Liberal domnul Oleg Serebrian si domnul Igor Klipii referitor la aceea ca se incalca drepturile domnului Florenta de la Cantemir. Aici fix este sugerat ceea ce v-am intrebat eu pe dumneavoastra.

Domnul Florenta, in perioada preelectorala, a incalcat flagrant legislatia. Astazi, dumnealor il scot la evidenta si zic ca dumnealui personal i se incalca drepturile omului. Daca acest lucru va fi folosit in continuare de diferite formatiuni politice, eu cred ca pozitia Centrului trebuie sa fie univoca in acest moment. Puteti dumneavoastra sa-mi dati citeva exemple de felul acesta?

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, eu imi aduc ceva aminte de familia Florenta. A fost o cerere la noi, la Centru, dar am remis-o, dupa competenta, pare-mi-se organelor competente, nu a tinut de competenta noastra, daca nu ma insel. Eu ma tem acum sa afirm acest lucru.

De fapt, noi n-am urmarit scopul sa aratam, noi sintem, conform legii, in afara politicii si nu este locul nostru in politica. De fapt, noi am urmarit sa evidentiem acele situatii mai grave in unele domenii ca, ulterior, sa le putem redresa in perspectiva, pentru ca ele sint atit in Planul Uniunea Europeana Republica Moldova, cit si in Planul national avem. De aceea, am evidentiat problemele care, credem, sint mai numeroase in acest sens.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Sint foarte multe exemple si eu cred ca in situatia aceasta dumneavoastra trebuie sa va implicati foarte serios.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Scurt replica.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

O scurta replica, in legatura cu interventia domnului Popa. Din cite stiu, domnul Popa este primul secretar al comitetului raional de partid al Partidului Comunistilor din Cantemir, nu procurorul raionului Cantemir.

Si in al doilea rind, vreau sa spun ca in privinta invinuirii care i se aduce domnului Florenta dincolo de ceea ce-ati spus dumneavoastra, numai judecatoria se va pronunta, este persecutat sau urmarit in prezent din cauza ca a desenat soarele in timpul campaniei electorale pe peretii, se presupune, ai Procuraturii raionului Cantemir.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Foarte scurt.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, foarte scurt. Nu numai pe peretii procuraturii, dar in toate locurile publice cu caldarea de vopsea si cu peria au desenat acest simbol.

Domnule Serebrian,

Dar legea nu permite.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a terminat.

Va multumesc. (Rumoare in sala).

Linistiti-va, va rog frumos. Va rog foarte mult.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

 

Domnul Ion Gutu:

Doamna director al Centrului pentru Drepturile Omului,

O intrebare si cred ca o apreciere oricare, daca imi dati voie. Intrebarea mea se refera la cunoscutul caz, la dosarul Pasat. Dumneavoastra ati spus ca nu s-au adresat avocatii cu cerinte, cu adresari, n-au facut, eu stiu, niste... nu v-au vizitat pe dumneavoastra. Cum credeti dumneavoastra, noi, toata lumea intelegem ca acesta este un caz politic, un dosar care, cum s-a exprimat domnul Ilascu, este foaie verde loboda. Si eu cred ca aceasta parere este foarte bine cunoscuta.

Eu nu vreau sa ma refer la aspectul politic, dar la aspectul juridic. Totusi, dumneavoastra, din presa, din multe informatii, care au fost si sint de la diferite organisme internationale, cum credeti, in cazul Pasat se incalca drepturile omului sau nu?

Doamna Raisa Apolschi:

Multumesc.

Eu m-am referit la acest caz si, de fapt, sint si incheieri si decizii, care organe de resort sint obligate sa intreprinda unele sau alte masuri. Domnul Pasat este asistat de atitia avocati si, de fapt, acest dosar este pe rol in instanta de judecata si toate incalcarile, in viziunea dumnealui, sint obiect de discutie in cadrul acestora.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, continuu.

Doamna director,

Eu va rog frumos, dumneavoastra stiti ca judecata, Curtea de Apel de doua ori a luat decizia ca sa dee voie la un grup de medici straini, experti din Ucraina, care trebuie sa vina sa-l cerceteze la compartimentul Sanatate. De doua ori Curtea de Apel ia decizia si de doua ori departamentul respectiv al Ministerului Justitiei refuza acestui grup de medici sa vina sa-l investigheze.

Eu va rog pe dumneavoastra personal, nu sint avocatul domnului Pasat, ca deputat, va rog sa cercetati acest caz, de ce Ministerul Justitiei refuza acestui grup de medici din Ucraina sa vina sa-l investigheze pe domnul Pasat la compartimentul Sanatate. Si sa-mi raspundeti in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din practica stiu ca calitatea discutiei nu depinde de cantitatea intrebarilor, dar depinde de continutul si discutiile care o sa fie. De aceea, eu propun sa terminam sau sa stabilim 15 minute si punem punct intrebarilor, din cauza ca nu este locul la microfon pentru educatia sau porunca raportorului. De aceea, eu propun, domnule Presedinte, sa fie stabilit timpul si sa terminam, sa trecem la discutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, informatia care va v-am prezentat-o anterior, mai avem inca 12 minute pina la 11.30.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Apolschi,

Desigur, raportul dumneavoastra, consider eu, este unul destul de serios. In comparatie cu anul trecut, eu as spune ca aici sint mai multe date si analize interesante. Dar, trebuie sa recunosc, ceea ce-ati spus dumneavoastra pe linia delincventii juvenile, pe linia Ministerului Afacerilor Interne, pe linia invatamintului sint si anumite semne de intrebare.

Deoarece, ascultind in comisia parlamentara problema abandonului scolar, noi, de fiecare data, am primit alte cifre. Acele cifre pe care le aduceti dumneavoastra aici difera si difera esential. Aici as vrea sa va pun o intrebare: dumneavoastra conlucrati cu aceste ministere? Le trimiteti lor informatia respectiva? Faceti niste sedinte comune cu ei?

Si alta intrebare: in ce masura conlucrati dumneavoastra cu televiziunea publica cu canalul radio si tv? Deoarece informatia pe care o aveti dumneavoastra si analizele pe care le faceti ar fi foarte bine ca sa fie cunoscute cetatenilor, uneori ele solicita chiar dezbateri publice si nu numai cu specialistii, dar si cu opinia publica.

Eu vreau sa va spun ca, in comparatie cu anul trecut, dumneavoastra ati facut acest raport, acest capitol Delincventa juvenila si ati abordat niste probleme foarte dureroase, care, intr-adevar, exista in societate si pe mine ma bucura acest fapt.

Altceva ca noi le vorbim aici numai in stare de constatare, dar se cer a lua masuri foarte serioase si pentru a sprijini familia, si pentru a sprijini minorii, si pentru a sprijini organele care se ocupa, din partea statului si din partea administratiei publice locale, cu aceasta problematica. Aici se cere un lucru mult mai important. Si dumneavoastra insesizati, dar, totodata, practic, nu sint propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna director,

Am doua intrebari foarte succinte. Prima se refera la drepturile cetatenilor, la proprietatea privata si anume: averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Ma refer la acele depuneri banesti la casele de economii. Vreau sa spuneti pe scurt, care sint succesele timp de un an la acest capitol?

Si a doua intrebare se refera la dreptul cetatenilor de protectia statului atit in tara, cit si peste hotare. Ce s-a obtinut si la acest capitol?

Multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu, de fapt, am inteles ca prima intrebare e acea problema cu depunerile banesti care sint pina in anii, da? Sau care problema? Eu, de fapt, n-am sesizat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da e proprietatea omului, averea dobindita licit a fost confiscata. Si cum Centrul? Care sint rezultatele la acest capitol?

Doamna Raisa Apolschi:

In sensul acesta, Centrul n-a intervenit si avem situatia cunoscuta de toti. Deci, n-a intervenit in acest sens. In ceea ce priveste a doua intrebare a dumneavoastra, cu privire la protectia cetatenilor atit in tara, cit si peste hotare. Am in vedere cei migrati. Deci, sint niste evolutii, din cite cunosc eu cel putin: incheierea contractelor, legalizarea persoanelor. Deci, se intreprind niste pasi pentru ameliorarea situatiei. Nu sint pregatita sa spun in ce masura chiar si cum
ne-am dorit, dar ca se intreprind masurile respective este cert.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am avut in vedere implicarea Centrului pentru Drepturile Omului la acest capitol.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi nu avem adresari, cred ca este mai degraba biroul de migratiune, care era anterior. Posibil dinsii, da.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Doamna Valentina Serpul:

Doamna Apolischi,

Constatati in raportul dumneavoastra o afectare continue a sistemului educational prescolar. Mentionati ca, in mod paradoxal, numarul de gradinite nu creste, ci scade. Am constatat si eu acelasi lucru in cadrul multiplelor vizite in teritoriu. Spuneti-mi daca aveti in acest sens o statistica, daca stiti, puteti sa numiti acum in cite localitati din republica nu sint, nu activeaza institutiile prescolare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Poate noi putea numi raionale, sa specific, dar imi pare ca dupa numarul 1/3 din institutiile prescolare...

 

Doamna Valentina Serpul:

Pai, vroiam numarul concret. Aceasta a mentionat si in raport. Vroiam sa aud cifra.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Pentru ca noi, de fapt, poate are o tangenta si cu intrebarea domnului Stepaniuc referitor la cifrele care le operam in raport si difera de cele ale ministerului de resort. De fapt, toate cele ce tin de cifrele mentionate in raport sint luate din raspunsurile la interpelarile noastre. Pentru ca nu ne-am asumat raspunderea, sa facem, sa dam niste date statistice in afara Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Poate ele deviaza din simplul motiv ca sintem astazi in iunie 2006. Ele sint la moment 2005, poate aceasta este o explicatie, cred eu. Dar aceste cifre au fost luate anume din raspunsul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si nu...

Doamna Valentina Serpul:

Bine, eu as vrea, totusi, sa-mi puneti la dispozitie nu acum, dar am sa va contactez pe urma acest numar si vreau sa stiu care sint masurile, actiunile, mai bine zis ale Centrului privind acest fenomen?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Apolschi.

 

Doamna Valentina Serpul:

De inchidere a gradinitelor in localitati, lipsa gradinitelor in localitati, caci, evident, se incalca drepturile omului.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Copiilor, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu rog putina liniste. Va rog foarte mult sa nu deviem de la intelegerea situatiei ca Centrul pentru Drepturile Omului nu este nici minister, nu este nici organ al administratiei publice centrale si are un statut foarte bine definit si pirghii foarte bine definite. Rog sa nu iesiti din acest cadru, din cadrul de intelegere.

 

Doamna Valentina Serpul:

Ma refeream la demers catre institutiile, catre organele respective. Multumesc pentru raspuns la aceasta intrebare. Nu sint multumita, de fapt. O alta intrebare, a doua: constatati ca dintre acei 2750 de cetateni cu dizabilitati institutionalizati 1740 nu beneficiau de alocatii. Ati constat care sint cauzele? Ca nu beneficiau de alocatii?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, este o solicitare, probabil, de informatie foarte concreta si eu o inteleg pe doamna Apolschi ca este greu sa te orientezi acum ad-hoc. In acest caz, poate solicitati sa va prezinte informatia precisa in mod particular, ca sa dispuneti de ea.

 

Doamna Valentina Serpul:

Da, o rog pe doamna Apolschi si vroiam sa stiu daca iarasi ati intreprins anumite actiuni pentru a constata care au fost motivele. Si va rog sa ma anuntati, daca aveti s-o faceti.

 

Doamna Valentina Serpul:

Bine

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Apolschi,

Prezentati va rog, informatia respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Regret ca nu am primit raspunsul, dar le astept pe o alta cale, in forma scrisa.

 

Doamna Raisa Apolischii:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ultimele doua interventii.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru a o ajuta pe doamna Raisa Apolschi, din cauza ca cu cite mai multe intrebari cu atit dumneaei mai mult se pierde. Daca cititi atent raportul, in preambul este indicat ca raportul vizat reflecta cele mai frecvente incalcari ale drepturilor omului, invocate in cererile adresate catre avocatii parlamentari.

Dumneaei, in momentul de fata, nu poate raspunde la toate intrebarile generale ce vizeaza incalcarea drepturilor omului in Republica Moldova si, mi se pare, ca este binevenit anume pornind de la raportul prezentat ca sa fie puse intrebari, desi de acum intrebarile sint epuizate. Eu tot am o intrebare referitor la Serviciul informational telefonic Linia fierbinte. Spuneti-mi, va rog, in ce masura cetatenii din sectorul rural cunosc aceasta linie fierbinte si este utilizata, daca aveti poate date statistice in comparatie cu anul 2004.

Va multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci, a fost facuta o mare publicitate acestei linii fierbinti cu ajutorul proiectului PNUR si, in rezultatul acestei publicitati, pardon, aceste publicitati,
s-au marit imediat si apelurile telefonice. Si vreau sa zic ca pentru persoanele care locuiesc in sectorul rural, deci, apelurile sint gratuite si este foarte important in viziunea noastra. Si chiar de la serviciul acestei linii fierbinti au fost preluate si niste petitii spre examinare.

 

Doamna Larisa Zimina:

Faceti va rog o publicitate si numiti inca o data telefonul liniei fierbinti, pentru acei care ne privesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

080028002 , este foarte usor de retinut.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, ultima interventie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Nicolai Deatovschi:

, .

, : . , ? ?

 

Doamna Raisa Apolschi:

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Repetati va rog intrebarea. . , . , ?

 

Doamna Raisa Apolschi:

, , . , .

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

.

 

Doamna Risa Apolschi:

, , .

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

, , , . - . , . : ?

. , , ? , , . , .

 

Doamna Raisa Apolschi:

, , , . , , .

Domnul Nicolae Deatovschi:

. , , , , . . .

: , . . . ?

 

Doamna Raisa Apolischi:

.

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

. .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Apolschi,

Va multumesc pentru prezentarea raportului.

Va rog sa luati loc.

Proiectul de Hotarire nr.2407 asupra raportului Centrului pentru Drepturile Omului, raportul prezentat imediat anterior, il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Secareanu. Deci, presupun ca domnul Secareanu va face o prezentare, atit din partea autorilor, cit si din partea comisiei, a acestui proiect de hotarire a Parlamentului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Potrivit Legii cu privire la avocatii parlamentari, comisia de specialitate prezinta o nota informativa si propuneri privind imbunatatirea activitatii Centrului pentru Drepturile Omului care se contin intr-un proiect de hotarire.

Evident, eu as vrea sa expun citeva cuvinte referitoare la... inainte de a trece la examinarea prevederilor din proiectul de hotarire. Nota informativa a comisiei a fost prezentata fiecarui deputat si eu nu as vrea sa ma opresc amanuntit, deci, dupa text, pentru a nu lua din timpul foarte scump pentru noi. Eu as spune ca, in comparatie cu anul trecut, raportul prezentat de catre Centrul pentru Drepturile Omului anul acesta este mult mai bun. Au fost punctate citeva lucruri foarte importante care tin de gradul de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale in Republica Moldova. Poate nu s-a spus totul, evident.

Comisia a mentionat acest lucru in nota informativa, s-a spus clar despre faptul ca in Republica Moldova se incalca drepturile omului si acesta este important pentru noi ca tara, care am anuntat curs spre integrarea europeana si trebuie sa dam semnale clare pentru organismele internationale, ca dorim sa solutionam problemele care tin de respectarea drepturilor omului noi insine.

Noi insine trebuie sa le spunem, noi insine trebuie sa le recunoastem si sa gasim cai de solutionare, sa nu asteptam sa figuram in fel de fel de rapoarte internationale asupra acestui aspect foarte sensibil al drepturilor si libertatilor fundamentale. S-a recunoscut in raportul prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului ca in Republica Moldova exista tortura, tratamentul inuman sau degradant sint fenomene frecvente, se spune in acest raport.

Din aceasta cauza, a fost adoptat un nou articol 309/1 tortura in Codul penal al Republicii Moldova. S-a spus ca se incalca drepturile detinutilor, sint asemenea fapte si s-au adus argumente clare. Comisia pentru drepturile omului, de rind cu avocatii parlamentari, considera alarmant gradul mai mult decit insuficient de finantare de la bugetul de stat a institutiilor penitenciare.

In anul 2005 acestora le-au fost alocate doar 94,6 milioane de lei din necesarul minim de 179 de milioane. Iar in anul 2006 bugetul Departamentului Institutiei Penitenciare este acoperit doar in proportie de 46,7 la suta, alocatiile constituind doar 91 de milioane fata de necesarul minim de 195 de milioane de lei. Bineinteles, vom avea acte de incalcare a drepturilor detinutilor in situatia in care statul nu este in stare sa asigure finantarea necesara la acest capitol, s-a spus clar in raportul prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului ca noi avem probleme cu accesul liber la justitie.

S-a spus clar ca accesul la justitie si dreptul la aparare sint drepturi fundamentale, garantate de Constitutia tarii si de tratatele internationale, iar respectarea acestora nu poate depinde de nivelul economic al justitiei, al justitiabilului si de resursele pe care statul le considera suficiente.

Stimati prieteni,

Atit timp cit vom avea probleme in organizarea si functionarea justitiei in Republica Moldova, atit timp drepturile si libertatile fundamentale nu vor fi respectate. Atit timp cit vom avea coruptie in justitia din Republica Moldova, nu vom putea vorbi ca drepturile si libertatile fundamentale in tara noastra se respecta. Nu intimplator, la aceasta sedinta solemna a Parlamentului, am tinut sa invitam in mod special persoanele din fruntea structurilor institutiilor democratice ale statului si Ministerul Justitiei, si Procuratura, si Curtea Suprema de Justitie, si Ministerul de Interne nu stiu daca sint prezenti, precum si reprezentantii organizatiilor care se ocupa de drepturile omului in Republica Moldova, inclusiv organizatiile internationale.

In raportul prezentat, de fapt, Comisia pentru drepturile omului considera obiectiva si corecta pozitia avocatilor parlamentari privind defavorizarea persoanelor detinute in stare de arest. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului incuviinteaza concluziile trase de avocatii parlamentari pe marginea felului in care este interpretata notiunea de termen rezonabil in Republica Moldova, din care cauza se genereaza tergiversarea examinarii dosarelor penale.

Comisia sprijina opinia avocatilor parlamentari, desprinsa din raportul prezentat, potrivit caruia in tara noastra persista conditii discriminatorii pentru unele categorii de cetateni la realizarea drepturilor lor.

Este un exemplu clar. Legea privatizarii fondului de locuinte nr.1324 din
10 martie 1993, potrivit careia pretul spatiului locativ, solicitat pentru privatizare este raportat la stagiul de munca acumulat doar pina la 10 martie 1993, or conditiile discriminatorii de dobindire a proprietatii pentru paturile socialmente vulnerabile, invalizii de gradul I si II. Cetatenii, copiii, orfanii, copiii orfani, familiile tinere fara mari surse de existenta aduc atingere principiului egalitatii sanselor pe care cetatenii ar trebui sa le aiba in plan social. De asemenea, este vorba de Legea nr.289 privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale sau in Codul fiscal, precum si in alte acte legislative.

Comisia, ca si Centrul pentru Drepturile Omului, subliniaza necesitatea imperioasa de a supune modificarilor si imbunatatirii toate actele legislative, care contin norme discriminatorii. Comisia atentioneaza ca tara noastra, prin aderarea la instrumentele internationale, si-a asumat responsabilitatile in domeniul sensibil al drepturilor omului, iar dreptul la egalitate in fata legii si la protectia impotriva discriminarii pentru toate persoanele constituie un drept universal, recunoscut de Declaratia universala a drepturilor omului si de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si alte instrumente cu caracter universal si regional.

Comisia a luat act de activitatea Centrului pentru Drepturile Omului pentru vegherea la respectarea accesului la informatie. In acest sens, avocatii parlamentari au scos in evidenta gradul de onorare de catre stat a obligatiilor sale constitutionale de a face accesibile toate legile si alte acte normative pentru cetateni si de a asigura dreptului fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle.

Se mentioneaza, pe buna dreptate, ca accesibilitatea actelor normative publicate este pusa sub semnul intrebarii in situatia in care tirajul maxim al Monitorului Oficial al Republicii Moldova nu depaseste 20 de mii de exemplare, iar pretul de vinzare al acestuia este stabilit in mod arbitrar si inaccesibil pentru o mare parte din potentialii cititori. Cind bibliotecile din localitatile rurale se afla intr-o stare jalnica si lipsesc salile de lectura cu acces la baza de date juridice a tarii. Iar din cauza saraciei majoritatea populatiei se afla in imposibilitatea de a se abona la Monitorul Oficial ori la alte publicatii.

Comisia se alatura pozitiei Centrului pentru Drepturile Omului privitor la necesitatea stringenta de instituire a functiei de jurist consultant in primarii, indiferent de numarul populatiei din perimetrul acestora. Acesta ar fi un fel de avocat al localitatilor, aflindu-se permanent la dispozitia locuitorilor, care vor avea posibilitatea sa-si clarifice problemele la nivel local, fara a suporta cheltuieli financiare.

Totodata, comisia subliniaza ca avocatii parlamentari nu au uzat plenar de imputernicirile prevazute la articolul 21 al Legii cu privire la avocatii parlamentari de a reactiona promt la cazurile grave de ingradire a accesului la informatie de catre autoritati, semnalate de cetateni si de reprezentantii mijloacelor de informare in masa.

Comisia incuviinteaza activitatile desfasurate si analizele efectuate de avocatii parlamentari privitor la modul de respectare si asigurare in tara noastra a drepturilor si libertatilor copilului. Comisia de asemenea considera drept juste si obiective concluziile avocatilor parlamentari pe marginea fenomenului delincventei juvenile si concluziile trase pe marginea acestui fenomen. De asemenea, Comisia mentioneaza preocuparile centrului pentru soarta celor 146 de mii de cetateni cu dizabilitati din Republica Moldova.

Analizind datele statistice din ultimii ani, comisia si Centrul pentru Drepturile Omului constata ca situatia privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova nu a cunoscut modificari esentiale. In ultima perioada de timp sint sesizate tot mai frecvent incalcari ale drepturilor la egalitate, libertatea constiintei, libertatea opiniei si a exprimarii, libertatea intrunirii.

Comisia mentioneaza, de asemenea, contributia Centrului pentru Drepturile Omului la indeplinirea unui sir de activitati care i-au revenit in perioada de referinta, potrivit prevederilor din partile 3 si 4 din Planul de actiuni pentru drepturile omului pentru perioada 2004-2008.

Totodata, din lipsa posibilitatilor financiare pentru organizarea si desfasurarea sondajelor asupra unor probleme de interes comun pentru antrenarea expertilor in domeniu, pentru desfasurarea unor actiuni de informare si instruire in teritoriu, Centrul pentru Drepturile Omului nu a reusit sa realizeze mai multe obiective pe care si le-a propus, inclusiv activitati fixate in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 20042008, executant sau partener al carora a fost desemnat.

In aceasta ordine de idei, comisia stabileste ca nu au fost indeplinite mai multe obiective care au fost prezentate in nota informativa in scris dumneavoastra. Eu regret foarte mult ca nu este prezent la adunarea noastra, la sedinta noastra, domnul Valerian Cristea, care este persoana desemnata de Guvern drept responsabila pentru realizarea Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului din partea Guvernului.

De asemenea, vreau sa informez Parlamentul ca domnul Valerian Cristea nu s-a prezentat nici la una din cele 6 audieri publice care au fost organizate, desfasurate de comisia noastra pe marginea capitolelor respective din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului.

Analizind activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, comisia constata, de asemenea, ca avocatii parlamentari nu au manifestat intotdeauna suficienta initiativa in cazurile in care existau informatii veridice privind incalcarea in masa si grava a drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor si, pe intreaga perioada 2005, nu au prezentat in sedintele Parlamentului rapoarte despre aceste incalcari in stricta conformitate cu Legea cu privire la avocatii parlamentari, precum si propuneri de constituire a unor comisii parlamentare, menite sa cerceteze cazurile care au condus la asemenea incalcari.

Comisia constata, totodata, ca experienta de activitate a institutiei avocatilor parlamentari denota existenta posibilitatilor reale de sporire a eficientei acesteia pentru implementarea obiectivelor trasate in calitatea sa de institutie nationala, daca problemele cu care se confrunta nu ar fi cauzate si de atitudinea, adesea sfidatoare, fata de domeniul sensibil al drepturilor si libertatilor fundamentale, manifestata de structurile statale.

Este necesara dezradacinarea completa a ignorarii interpelarilor avocatului parlamentar sau prezentarea unor raspunsuri formale la acestea din partea Ministerului Afacerilor Interne, Casei Nationale de Asigurari Sociale, Biroului National de Migratiune, Primariei municipiului Chisinau, intreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ. Si mai regretabila este aceasta atitudine manifestata de Consiliul Superior al Magistraturii ori de Procuratura.

Comisia constata ca, pe parcursul activitatii Centrului pentru Drepturile Omului, au fost adoptate 8 hotariri ale Parlamentului si Comisiei pentru drepturile omului, in care Guvernul era obligat sa intreprinda diverse masuri de asigurare materiala si tehnica a Centului, a caror realizare ar fi contribuit simtitor la imbunatatirea activitatii Institutiei Ombudsmanului. Acestea insa nu se indeplinesc din an in an. Au ramas doar pe hirtie. Din aceasta cauza, activitatea celor 3 filiale ale Centrului este, practic, perturbata.

Astfel, conform Hotaririi Parlamentului nr.1484 inca din 1998 si nr.909 din 2000, Guvernul urma sa asigure Centrul pentru Drepturile Omului si filialele lui cu sedii, cu mijloace tehnico-materiale si de transport in termen de doua luni dupa intrarea in vigoare a hotaririlor mentionate.

Comisia subliniaza ca nici centrul si nici filialele lui nu sint asigurate cu unitati de transport care le-ar spori operativitatea activitatilor cotidiene. Unicul automobil aflat in dotarea Centrului a fost procurat de PNUD-Moldova in anul 1999 si in prezent necesita permanent reparatii. Pentru solutionarea problemelor de serviciu, in majoritatea cazurilor, colaboratorii Centrului sint nevoiti sa se deplaseze cu transportul public sau cu mijlocul personal de transport.

Comisia constata un lucru incredibil, dar real: colaboratorii Centrului pentru Drepturile Omului sint asigurati cu legatura telefonica doar in raza municipiului Chisinau, fiind lipsiti de legatura telefonica cu teritoriul de unde oamenii se deplaseaza anevoios. La telefonie mobila sau guvernamentala acestora le ramine doar sa viseze.

Comisia arata asupra salarizarii insuficiente a colaboratorilor Institutului Ombudsmanului, care sint remunerati ca functionari publici, iar de la 1 aprilie 2006 salariul acestora s-a redus si in prezent este mai mic de aproape 10 ori in comparatie cu acel al avocatilor parlamentari a caror activitate ei o asigura. Acest fapt indica asupra imperfectiunii sistemului de salarizare, dar si asupra necesitatii stringente de modificare a structurii invechite si a statului de functii ale Centrului pentru Drepturile Omului.

Comisia constata, de asemenea, ca filiala din Comrat a Centrului pentru Drepturile Omului pina in prezent nu este asigurata cu sediu, aceasta adapostindu-se in localul unei farmacii, iar sediul central din municipiul Chisinau din strada Sfatul Tarii nr.16 al Institutiei Ombudsmanului se afla de mai mult timp intr-o stare avariata. Interiorul cladirii este sumbru, necesita reparatii urgente si mobilier modern. Cel vechi de astazi, procurat din donatii straine, stirbind imaginea institutiei si a tarii, mai ales in fata reprezentantilor institutiilor similare din afara si a organismelor internationale care viziteaza frecvent institutia.

Tehnica aflata in dotarea Centrului pentru Drepturile Omului este uzata. Computerele obtinute din donatii externe sint de generatia a doua, impunindu-se schimbarea lor cu cele performante. Mai grava ni se pare situatia cind, din cauza imposibilitatii de plata, Centrul pentru Drepturile Omului din tara noastra nu este in stare sa achite cotizatiile necesare pentru aderarea la organizatiile internationale ale ombudsmenilor.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru drepturile omului face urmatoarele propuneri de imbunatatire a activitatii Centrului pentru Drepturile Omului, propuneri care se gasesc in proiectul de hotarire care a fost discutat in comisia noastra si v-a fost prezentat dumneavoastra. Nu are rost sa citesc aceste propuneri, dumneavoastra le aveti.

Vreau sa accentuez doar aceea ce cerem noi, in primul rind, de la Guvern, care, credem, va lua masuri si va intreprinde actiuni eficiente impreuna cu administratia publica locala pentru inlaturarea faptelor de incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, cuprinse in raportul privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2005 al Centrului pentru Drepturile Omului si in nota informativa a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si in vederea acordarii sprijinului necesar avocatilor parlamentari, potrivit cu prevederile Legii cu privire la avocatii parlamentari in oprirea si neadmiterea actelor de violare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor.

Guvernul, impreuna cu avocatii parlamentari:

- va elabora statutul coordonatorului in domeniul drepturilor omului, potrivit prevederilor Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 20042008;

- va inainta propuneri in vederea perfectionarii Legii cu priire la avocatii parlamentari si a Regulamentului privind Centrul pentru Drepturile Omului;

- va identifica caile de suplimentare a alocarilor bugetare pentru Centrul pentru Drepturile Omului, luindu-se in calcul cheltuielile necesare pentru asigurare cu sedii, cu mijloace tehnico-materiale si de transport, reparatia cladirilor si buna functionare a acestora, pentru realizarea eficienta si in termen a prevederilor Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 20042008 si pentru aderarea Institutiei nationale de aparare a drepturilor omului la structurile internationale ale ombudsmanului.

Acesta este proiectul, este nota informativa.

Stimate domnule Presedinte,

Am doar citeva cuvinte, nu in calitatea mea de presedinte al comisiei, ci de simplu deputat. (Rumoare in sala.)

Eu am spus parerea comisiei, daca nu-mi permiteti sa iau cuvintul in acest sens, sa va spun ca in Republica Moldova, dupa parerea mea, notiunea de avocat parlamentar este improprie atributiilor care ii revin potrivit legii.

Eu cred ca asemenea persoana, care este ombudsmanul, trebuie sa se numeasca altfel. Sa fie avocat al poporului, sa fie un imputernicit pentru apararea drepturilor cetatenilor sau ceva de felul acesta, cum exista in alte tari, pentru ca notiunea de avocat parlamentar este improprie si este invechita. Eu nu stiu, in acest sens, avocatul parlamentar apara interesele cui, ale Parlamentului, ale majoritatii parlamentare, ale guvernarii sau ale cetatenilor?

Este un lucru important. De aceea, se cere modificarea si perfectionarea legislatiei in acest sens pentru ca avocatul poporului, ca in alte tari, este mediatorul eficient intre societate si putere. Si avocatul parlamentar, in cazul nostru, nu ar trebui sa fie transformat intr-un cersetor, ci trebuie sa fie o persoana care sa aiba ponderea reala in societate, respectata de catre toti cetatenii si, in primul rind, de catre structurile statale.

De aceea, aceste lucruri se regasesc si in proiectul de hotarire. Am propus ca Guvernul sa vina cu modificari, perfectionari la legea respectiva si la Regulamentul cu privire la functionarea Centrului pentru Drepturile Omului. Eu am fost impreuna cu avocatii parlamentari la o reuniune internationala la Praga, anul trecut, in decembrie, unde au participat reprezentanti din mai multe tari si am constatat ca avocatii nostri sint bine apreciati in rindul colegilor lor din alte tari si acest lucru este imbucurator.

Altceva este ca statul nostru ar trebui sa le creeze conditiile necesare ca ei sa-si indeplineasca functiile potrivit prevederilor legii respective.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am o intrebare. In articolul 2 al proiectului hotaririi, va referiti la existenta unor lacune in activitatea avocatilor parlamentari. Vreau sa va referiti mai concret la lacunele pe care le aveti in vedere, daca ele au fost descoperite recent sau pe parcurs si ce a intreprins comisia pentru inlaturarea acestor lacune.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Chiar acum le-am mentionat in nota informativa pe care am prezentat-o. Parca dumneavoastra m-ati ascultat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am ascultat foarte atent.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact, le-am mentionat si am spus si de masurile si propunerile pe care le-a facut comisia si le face in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am vrut anume la acest subiect, lacunele in activitatea avocatilor parlamentari.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact. Le-am enumerat acum in nota informativa, un sir intreg de.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si este greu sa le repetati.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Evident ca.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa auda si lumea.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Cum?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cetatenii sa le auda.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, vreti sa repet inca o data ceea ce am citit acum in raportul comisiei?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu raportul comisiei.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, daca stati la sedinta, luati si ascultati ceea ce vorbim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

Eu am ascultat foarte atent si va rog...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, ati ascultat, de ce ma intrebati a doua oara, cind eu am spus care sint problemele Centrului si care sint lacunele in activitatea acestuia, mai ales acolo, cind m-am referit la accesul la informatie in tara noastra, lucru care nu s-a facut. La sesizarile pe care trebuia sa le faca avocatii parlamentari, inclusiv in sedintele plenare ale Parlamentului, asa cum prevede Legea cu privire la avocatii parlamentari, lucru pe care nu l-au facut pe parcursul intregului an 2005. Si alte lucruri, inclusiv activitatile care sint prevazute in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului, in special capitolele II si IV pe care acestia nu le-au, n-au reusit sa le realizeze.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Din care parte fac si eu, sint membru al acestei comisii,

Intr-adevar, as constata faptul ca, in ultima perioada de timp, avind in vedere legislatura actuala, conlucrarea Comisiei pentru drepturile omului cu Centrul pentru Drepturile Omului a devenit mai fructuoasa.

Toate activitatile care le desfasoara comisia, la toate activitatile pe care le desfasoara comisia, mai ales cele care vizeaza audierile in cadrul planului national, avocatii parlamentari nu numai ca participa, dar si iau parte activa la pregatirea audientelor, audierilor.

Vreau sa va spun ca, ca atare, in comisie a fost discutata nota informativa pe care ati prezentat-o dumneavoastra, desi a fost invocat faptul ca ar fi bine ca sa fie puse accentele pe partea pozitiva a activitatii, dumneavoastra, ca presedinte al comisiei, ati aratat aceasta activitate in culori si tonalitati foarte sumbre.

De ce noi, fiecare dintre noi si toti acei care ne privesc constata faptul ca perioada de 10 ani de declin, prin care am trecut noi fiecare si fiecare cetatean al Republicii Moldova, a fost o perioada de declin cind institutiile de stat au fost puse in asa conditii de activitate. Incepind cu anul 2001, bugetele institutiilor de stat s-au majorat de 3 ori si toate cheltuielile care se aloca inclusiv si pentru aceste activitati ce vizeaza drepturile omului, tot s-au majorat de 3 ori.

De aceea, consider ca nota informativa este putin tratata de dumneavoastra, asa, intr-o forma mai libera si nu in toate cazurile este vorba de insasi pozitia Comisiei pentru drepturile omului.

Consider ca, in acest context, ar fi bine ca activitatea noastra, impreuna cu Centrul pentru Drepturile Omului, sa continue intr-un mod normal si sa nu ne schimbam accentele, aratind populatiei ca totul este foarte sumbru si foarte negativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimata colega,

Imi pare rau. Vreti sa va citesc raportul de la inceput, ca am mentionat de la bun inceput care este problema, nu? Ati avut raportul acesta, nota informativa am discutat-o in comisii. Iarasi ca anul trecut iesim si facem replici de felul acesta, care nu servesc la nimic bun.

N-aveti nota informativa, aveti-o in fata, cititi-o din capat. Vreti sa v-o citesc acum, sa stam inca jumatate de ora?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Secareanu,

Eu la fel, v-as ruga mai calm.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai nu, dar nu se poate sa fiu invinuit si anul trecut, si acum ca eu schimb, ce am schimbat? Eu va rog sa cititi materialele care se prezinta in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Secareanu...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Ma adresez colegial colegilor mei. Iese in sedinta in plen, imi spun ca difera ceea ce facem noi acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Secareanu,

Eu cred ca e suficient.

Va multumesc.

Mai calm putin.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Pai nu, dar... am fost invinuit, nu se poate asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm putin, mai calm, va rog. Toti mai calm.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Vreti sa prezentati drepturile omului, sa infloriti lucrurile. Nu vreti sa se recunoasca in Republica Moldova se incalca drepturile omului. Pai, noi trebuie s-o spunem si spunem acest lucru, si este inspre binele tarii noastre daca facem acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Eu va rog putin mai calm, sa ne mai moderam putin emotiile.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Cu o rugaminte, totusi, daca este vorba de o declaratie, inscriere de cuvint la microfon, dar in cazul in care sint intrebari, sa se ofere intrebarile.

Domnule presedinte al comisiei,

Vizavi de hotarire. Dumneavoastra, in nota informativa, faceati o precizare foarte clara si faceati referire la lege si anume la articolul 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, unde se stipuleaza foarte clar ca acest raport urma sa fie efectuat pina la data de 20 ianuarie, la inceput de an.

Intrebarea, ma rog, poate fi catalogata si ca fiind una retorica, dar, in fond, noi astazi discutam o problema foarte importanta si as vrea sa aud de la dumneavoastra o explicatie, de ce acest raport nu a fost audiat in termene legale?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Probabil, intrebarea ar fi trebuit s-o adresam Centrului, care ne-a prezentat raportul mult mai tirziu, in luna aprilie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Probabil, eu adresez intrebarea cui trebuie, din simplul motiv ca dumneavoastra, in calitate de comisie sesizata in fond, trebuia sa atentionati.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am atentionat Centrul de mai multe ori.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu, spre deosebire de antivorbitor, vreau sa constat ca, de fapt, hotarirea nu are o continuitate logica sau nu are referintele necesare, pornind de la raportul pe care l-ati prezentat dumneavoastra ca fiind unul, haideti sa spunem, destul de obiectiv. Si aici, in momentul in care noi incepem sa vorbim despre culori, cred ca n-ar fi cazul.

Este o problema, trebuie s-o constientizam si trebuie s-o scoatem in evidenta, ca numai in acest caz o sa avem si speranta sau sansa sa inlaturam aceste neajunsuri.

Si, pornind de la aceasta, as vrea sa va intreb vizavi de prevederile articolului 3, notiunea se indeamna directorul Centrului s.a.m.d., poate facem o specificare mult mai clara, fiindca dupa text, in continuare vorbim despre lucruri importante si cred ca notiunea s-o schimbam si adresarea sa n-o facem catre director, dar s-o facem totusi catre Centru.

Si cuvintul se indeamna e un pic...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine, atunci cum sa spunem: se cere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Se cere, se solicita.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu consider ca, in cel mai rau caz, trebuie sa cerem, fiindca in caz contrar cu indemnatul noi stam bine.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor relatate de doamna Zimina, eu, ca un muritor de rind, inteleg, cind partidul de guvernamint lauda Centrul pentru lucru bun, inseamna ca foarte prost stau lucrurile acolo, asa gindesc eu logic. Si, de aceea, trebuie sa delimitam lucrul Centrului.

Centrul nu lupta pentru drepturile omului, Centrul trebuie sa constate si sa atentioneze organele de stat. Si, de aceea, in contextul celor relatate si de dumneavoastra, ca domnul Valerian Cristea, ca prim-viceprim-ministru responsabil, Guvernul trebuie sa asigure, in primul rind, drepturile omului. Ce a intreprins sau ce poate intreprinde comisia, ce poate propune comisia Parlamentului de facut cu acest prim-viceprim-ministru care, de fapt, nu stie cu ce se ocupa. Nici cu drepturile omului sau numai imparte ajutoare umanitare si carucioare pentru invalizi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Deci, vreau sa aduc la cunostinta deputatilor ca nu exista o deosebire intre nota informativa, care a fost examinata in cadrul sedintei comisiei din care fac parte si eu, si ceea ce a raportat astazi presedintele comisiei.

Va adresez urmatoarea intrebare: spuneti, va rog, acceptati dumneavoastra ca proiectul de hotarire sa fie completat cu urmatorul punct, care, in viziunea mea, ar putea fi articolul 2: Se atentioneaza Guvernul Republicii Moldova asupra neindeplinirii hotaririlor anterioare ale Parlamentului Republicii Moldova privind respectarea drepturilor omului, asigurarea financiara si tehnico-materiala a Centrului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.

In cadrul sedintei comisiei eu am facut aceasta propunere, dar tineti minte, ca urmare a discutiilor, am ajuns la un compromis si aceasta varianta a fost redactata in formula din articolul 2. Insa, avind in vedere faptul ca astazi s-a incercat de a plasa accentele, eu consider ca, totusi, este corect ca sa atragem atentie Guvernului Republicii Moldova pentru a indeplini hotaririle Parlamentului si a crea, cel putin, conditii satisfacatoare pentru Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.

Va multumesc.

Astept raspunsul dumneavoastra.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu cred ca s-ar accepta. Mai mult decit atit, noi cerem din nou Guvernului, ca si in celelalte hotariri care au fost adoptate si in 1998, si in 2000 acelasi lucru, sa aiba grija de Centrul pentru Drepturile Omului.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog ca propunerea respectiva sa fie pusa la vot in cadrul examinarii proiectului de hotarire.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Pornind de la ceea ce s-a spus aici, ca sinteti intr-o relatie de cooperare permanenta cu Centrul pentru Drepturile Omului, ma intereseaza in ce masura considerati ca populatia noastra, prin mijloacele de informare, este la curent cu oportunitatea de a se adresa acestui Centru si de a beneficia de asistenta din partea centrului? Si daca nu ati examinat si acest aspect, ce s-ar mai putea face in acest sens?

A doua intrebare este: pentru ca raportul a fost elaborat pornind de la cele mai frecvente sesizari ale cetatenilor, ma intereseaza daca nu exista, totusi, aspectul putin delicat al unor sesizari care sint cu premeditare trecute sub tacere si nu sint scoase in evidenta pentru a fi analizate ca fenomen in Republica Moldova, cum ar fi problemele de identitate romaneasca, de nationalitate romaneasca, de dreptul omului de as stabili nationalitatea, de exemplu, actele de identitate. Cunoasteti ca exista asemenea probleme, mai ales, procesul foarte ingreunat de demonstrare a nationalitatii persoanei atunci cind isi completeaza fisa pentru actele de identitate. Sinteti siguri, din ceea ce ati stabilit in activitatea de cooperare cu centrul, ca asemenea probleme sint abordate, examinate si se acorda asistenta sau ca ele sint trecute cu vederea si sub tacere?

Va multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Da, eu cred ca nu este suficienta aceasta, sa nu-i spunem, publicitate, dar informare a maselor, a populatiei despre activitatea Centrului, nu este cunoscuta indeajuns. Si in virtutea faptului ca, poate, si Compania de stat Teleradio-Moldova nu prea isi bate capul de acest lucru.

Eu cred ca, in acest sens, Compania publica sau Institutia publica a audiovizualului ar trebui sa acorde mult mai mult spatiu aspectului, domeniului drepturilor si libertatilor fundamentale si, in acest sens, Centrului pentru Drepturile Omului, asa cum se numeste el la noi sau Institutia ombudsmanului.

La a doua intrebare eu pot raspunde ca persoana, ca simplu cetatean, ca deputat nu este opinia comisiei, nu am discutat acest lucru in comisie. Eu consider ca in Republica Moldova, in aspectul, pomenit de colega mea doamna Pavlicenco, se incalca grav dreptul cetatenilor. Pentru ca exista niste acte internationale la care Republica Moldova este parte, exista Declaratia universala a drepturilor omului, exista Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, exista Conventia europeana privind drepturile copilului s.a.m.d. care prevad clar ca acolo unde este vorba de instruirea sau educatia copiilor trebuie sa se acorde, sa se dea prioritate parintilor si elevilor in acest sens.

Faptul ca in Republica Moldova, de citva timp, si acest lucru, practic, nu se prea discuta public, domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului este prezent aici, despre ceea ce se intimpla in procesul educational din tara noastra atunci cind se intentioneaza sa fie eliminat din invatamint un obiect de studiu, sa fie inlocuit cu alt obiect de studiu. Este vorba de Istoria romanilor inlocuita cu Istoria integrata, la care se lucreaza acum si nu se prea vorbeste de acest lucru. Eu cred ca este o incalcare grava a drepturilor constitutionale ale cetatenilor.

Domnule Iosif Chetraru,

Nu-mi arata asa, da-mi voie sa vorbesc. Nu se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Eu am rugat foarte mult sa fie concret si concis.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am raspuns la intrebarea care mi-a fost pusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Secareanu.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Tema abordata este una, intr-adevar, foarte sensibila si dureroasa pentru noi. Vreau sa va intreb, pornind de la declaratia doamnei Zimin, care a plasat cumva Centrul pentru Drepturile Omului ca o structura de propaganda a Partidului Comunist, care trebuie sa reflecte evolutia din 1913 incoace. Domnul Popa ne-a dat un exemplu frumos, cind o persoana care se plimba cu o caldare de vopsea galbena este considerata criminala in Republica Moldova. Intrebarea este: daca dumneavoastra ati constatat vreo data presiuni exercitate asupra Centrului ca atare?

Fiindca, ei constata nereguli care parvin de la cetateni, dar am constatat astazi in Parlament presiuni asupra centrului. Si daca nu considerati ca ar fi cazul ca in hotarirea votata de Parlament sa subliniem si acest aspect, prin care vom insista asupra evitarii acestei practici de presiuni asupra centrului in exercitarea functiilor sale.

Multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu nu stiu daca au existat anumite presiuni, nu am dovezi in acest sens.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

De aceea, cred ca nici nu pot propune ca sa fie introdus in proiectul de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Este o intrebare importanta.

Doamna Apolschi,

Eu va rog, raspuns la microfonul nr.1. Au fost exercitate presiuni asupra Centrului, da sau nu?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu indeobste n-am avut, nici nu stiu in ce masura ar putea sa influenteze activitatea centrului.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, da sau nu?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu. Am zic, ca nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In ultimul timp, in ultimii ani in mass-media, in declaratiile unor politicieni tot mai frecvent si mai frecvent apar niste afirmatii despre incalcarea drepturilor omului in Republica Moldova de catre organele de forta. In particular, a devenit cunoscut opiniei publice despre ascultarea telefoanelor, urmarirea postei si chiar a Internetului. Aceste incalcari ale drepturilor omului, este clar ca ele tin de competentele avocatului parlamentar, dar mi se pare ca ele nu rezista musculaturii avocatului parlamentar.

De aceea, eu as veni cu o propunere pentru proiectul de hotarire. Paralel cu ceea ce propune comisia pentru Guvern, eu as propune ca sa introducem un punct nou, prin care Parlamentul Republicii Moldova ar forma o comisie parlamentara pentru infaptuirea investigatiilor despre faptele de incalcare a drepturilor si libertatilor omului in Republica Moldova de catre organele de forta. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am pomenit chiar ieri, in luarea mea de cuvint, ca in structurile de forta ale Republicii Moldova se intimpla lucruri grave. Este parerea mea personala. Am informatie despre anumite retele mafiotice care exista si in Serviciul de Informatii si Securitate, si in Procuratura, si in Ministerul de Interne, care duc la incalcarea grava a drepturilor si libertatilor fundamentale in Republica Moldova. Aceste organe fiind responsabile direct de respectarea lor potrivit atributiilor care le revin prin lege. In acest sens, atit timp cit acest lucru va persista, cit nu vom spune clar ca din cauza coruptiei si mafiei in Republica Moldova se incalca drepturile omului, vom avea inca de suferit cu totii.

Eu pot sa va spun acum despre un lucru pe care il cunosc, nu vreau sa nominalizez pe nimeni. Mai multe adresari care vin in comisia noastra, foarte multe, legate de justitie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as putea sa inteleg ca dumneavoastra acceptati introducerea unui nou punct in proiectul de hotarire care a fost dat citirii.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu as accepta, pentru ca este prevederea ca avocatii parlamentari, potrivit Legii cu privire la avocatii parlamentari...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, eu as vrea sa cunosc pozitia dumneavoastra.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Uitati-va ce spune legea, pentru ca Legea cu privire la avocatii parlamentari prevede acest lucru: Ca avocatii parlamentari sa se adreseze Parlamentului asupra incalcarilor in masa a drepturilor cetatenilor si sa propuna Parlamentului rapoarte asupra acestor cazuri si propuneri de instituire a comisiilor parlamentare speciale pentru cercetarea acestora. Este prevazut deja in atributiile, in ceea ce cerem noi avocatilor parlamentari. Legea avocatilor parlamentari prevede asa ceva, ceea ce propuneti dumneavoastra.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu rog ca propunerea mea sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

De acord.

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as dori raspuns la o intrebare: cum considerati dumneavoastra, in perioada pina la 2001, cind au fost inchise bibliotecile, spitalele rurale, a fost incalcarea drepturilor omului sau nu? Deci, daca aveti o statistica, ce atentie a acordat Guvernul pina la 2000, bibliotecilor satelor? Si ce atentie acorda acum Guvernul actual?

Multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Orice inchidere de spital, a unei institutii sau a unei biblioteci sau inchiderea unui ziar intr-un stat democratic este o incalcare a drepturilor. (Rumoare in sala). Cine a inchis?

Domnule Dragan,

Te rog sa vorbesti la tema si iesi la microfon daca ai de spus ceva. Nu spune asa pe tufis de 12 ani de cind esti deputat aici. Fii mai curajos oleaca.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa urmam o anumita ordine a discutiei.

Domnule Varta,

Eu va rog foarte concis, ultima intrebare. Ca avem inca 3 luari de cuvint si sintem aproape de ora 13.00.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Foarte concis. O completare la proiectul hotaririi, care urmeaza s-o supunem votului. Tinind cont de faptul ca si in raportul prezentat de directorul Centrului pentru Drepturile Omului, si in raportul prezentat de domnul presedinte al comisiei a rasunat una si aceeasi idee, pe care o consider extrem de importanta: necesitatea de a institui functia de avocat in cadrul primariilor din Republica Moldova.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Jurisconsult.

 

Domnul Ion Varta:

Jurisconsult. Poate e cazul ca in acest proiect de hotarire sa includem aceasta recomandare adresata Guvernului cu privire la instituirea acestei functii in cadrul primariilor. Si in felul acesta s-ar ameliora si lucrul, activitatea acestui Centru pentru Drepturile Omului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Guvernul ar trebui sa vina, mai intii, cu propuneri de modificare a legislatiei in vigoare.

Domnul Ion Varta:

Dar noi putem sa-i recomandam.

 

Domnul Stefan Secareanu:

A, nu stiu. Ramine la atitudinea Parlamentului. Eu as accepta. O data ce avocatii parlamentari, in raportul prezentat, propune acest lucru si noi, comisia, am sustinut.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

De fapt, in proiectul acestei hotariri sint recomandatii foarte concrete Guvernului, daca am inteles corect, domnule Secareanu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru a veni cu legislatia perfectionata, amendata. Si eu cred ca trebuie sa acopere toate lacunele existente astazi in cadrul legal.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a purcede la exercitiul de vot pe ansamblu al acestui proiect de hotarire a Parlamentului, au fost inaintate doua propuneri, cu solicitarea de a fi puse la vot, propunerea domnului Leonid Bujor. Supun votului, eu cer scuze... De acord. Sa incheiem exercitiul de vot pe aceste doua propuneri concrete si inainte de a supune votului pe ansamblu.

Da, acum imi readuc aminte, este o lista de trei persoane, s-au solicitat luari de cuvint. Deci, propunerea domnului Bujor. Cine este pentru?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, este o propunere de principiu a colegului Bujor. Si atunci cind nu este cunoscuta pozitia comisiei, pentru ca s-a propus un articol nou, nu modificarea celor sapte care sint in prezentul proiect de hotarire, dar unul nou de principiu. S-a solicitat parerea presedintelui comisiei, ceea ce nu este corect. Desigur, presedintele comisiei a spus ca sustine. Dar nu este clara pozitia comisiei. De aceea, noi, daca nu este cunoscuta pozitia comisiei, Fractiunea PCRM nu va sustine propunerea data.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Daca eu am sesizat bine din reactia comisiei la propunerea domnului Bujor, pozitia comisiei a fost ca sustine aceasta propunere.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

A sustinut presedintele comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Presedintele comisiei.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Dar nu-i comisia.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar, indiferent de acest lucru, domnul Bujor a solicitat presedintelui sedintei sa fie supusa votului aceasta propunere.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Exact, ati comentat corect. Am propus ca in cadrul sedintei in plen sa fie pusa la vot propunerea cu privire la includerea unui nou articol. Lucru care s-a practicat in cadrul Parlamentului nostru de mai multe ori cu diverse ocazii, cind se adoptau hotariri ale Parlamentului Republicii Moldova. Si nu putem merge pe pozitia dublelor standarde. Este incorect.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Eu, totusi, imi retrag propunerea, trebuie sa mergem cu strictete in conformitate cu chiar si cele mai tehnice norme de procedura. Vom reveni la exercitiul de vot pe propunerile individuale si pe ansamblu nu inainte de a oferi cuvintul colegilor nostri care au solicitat luari de cuvint. Daca nu gresesc, o precizare, au fost trei solicitari pentru luari de cuvint: domnul Untila, domnul Tulea. Si inca? Domnul Oleinic.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Untila pentru luare de cuvint la subiectul raportului si proiectul de Hotarire nr.2407. Va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati deputati,

Luind cunostinta de raportul Centrului pentru Drepturile Omului, sintem nevoiti sa constatam, ca situatia in domeniul protectiei drepturilor omului in Republica Moldova in 2005 este una deplorabila si ca nu s-au inregistrat schimbari calitative in comparatie cu anii precedenti. Astazi, trebuie sa recunoastem, Republica Moldova nu poate sa asigure cetatenilor sai cele mai elementare drepturi.

In continuare ma voi opri succint la unele aspecte importante ale chestiunii in cauza. In primul rind, este vorba despre accesul cetatenilor la justitie. Peste 1/4 din plingerile depuse la Centrul pentru Drepturile Omului in 2005 vizeaza anume incalcarea acestui drept. Vom pomeni doar citeva din cauzele care limiteaza liberul acces la justitie, ele sint: tergiversarea nejustificata a examinarii dosarelor, impunerea taxei de stat pentru rejudecarea cazurilor in recurs, asistenta legala din oficiu foarte slaba si imposibilitatea cetatenilor care fac parte din categoriile socialmente vulnerabile de a beneficia de asistenta juridica calificata.

Totodata, in executarea hotaririlor judecatoresti nu contribuie nici pe departe la ameliorarea starii de lucruri in domeniul asigurarii drepturilor fundamentale ale omului. In consecinta, putem afirma ca asa-numitele reforme promovate de actuala guvernare nu sporesc independenta justitiei si nici accesul cetatenilor la ea. Preconizatele reforme nu au o continuitate practica. Ele nu sint decit niste actiuni populiste pentru a arunca praf in ochii partenerilor occidentali.

Un alt aspect important este respectarea drepturilor detinutilor. Din cite se stie, anterior Alianta Moldova Noastra a insistat asupra crearii unei comisii parlamentare speciale, care a investigat situatia din cadrul Izolatorului de detentie preventiva nr.13.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Comisia a constatat grave incalcari ale Codului de procedura penala, cind detinutii isi asteptau sentinta cu anii, fapt care denota lipsa de competenta a angajatilor Ministerului Justitiei. Desi s-au luat masuri de rigoare si o buna parte din neajunsurile depistate la Izolatorul nr.13 au fost inlaturate, sistemul penitenciar in intregime se confrunta cu mari probleme.

Astfel, din cauza conditiilor inumane de detinere, in 2005 au fost inregistrate 333 de cazuri noi de infectare cu tuberculoza a detinutilor, iar numarul total al detinutilor infectati cu HIV/SIDA a ajuns la 160 de persoane.

Este ingrijorator faptul ca statul, din an in an, diminueaza mijloacele financiare prevazute pentru hrana detinutilor. Nu este mai buna situatia nici la capitolul asigurarii detinutilor cu conditii minime la eliberarea lor din locurile de detentie.

Deseori ei nu au bani nici sa ajunga macar pina acasa, nemaivorbind deja de actele de identitate cu care institutiile respective trebuie sa-i asigure. Chiar daca guvernantii sustin ca Republica Moldova inregistreaza succese pe calea integrarii europene, in realitate nu se asigura un sir de drepturi elementare, cum ar fi dreptul la o informare, dreptul la libera circulatie sau dreptul la invatatura care este unul de o importanta primordiala in vederea educarii generatiei de miine. Starea materiala precara si imposibilitatea achitarii taxelor pentru manuale, a adus la aparitia copiilor nescolarizati. In felul acesta, copiii sint privati de dreptul la educatie. In asemenea conditii, fenomenul criminalitatii juvenile a capatat proportii. Numarul infractiunilor comise de minori in 2005 a depasit cifra de 2000 si se atesta o tendinta de crestere a crimelor grave.

La fel de prost stau lucrurile si in cazul pensionarilor, chiar daca declaratiile reprezentantilor puterii, precum ca situatia pensionarilor se imbunatateste permanent, in realitate acestia o duc greu de tot. O dovada in acest sens este si faptul ca in 2005 majoritatea cererilor parvenite de la pensionari in adresa Centrului pentru Drepturile Omului se refera la incalcarea dreptului la un trai decent.

Grava este si situatia persoanelor cu dizabilitati. Desi numarul lor este destul de impunator, peste 146 mii de persoane, statul nu are o politica clara fata de aceasta categorie si ei ramin izolati de restul societatii si chiar discriminati.

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca traim intr-o tara in care drepturile omului sint garantate doar declarativ, doar pe hirtie. Si atit timp cit situatia va ramine neschimbata, integrarea europeana a Republicii Moldova se va afla sub semnul intrebarii. Respectarea drepturilor omului este o componenta de baza a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Mai mult decit atit, in 2004 a fost aprobat Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului, dar ce a facut Guvernul pentru a realiza prevederile acestui plan? Mai nimic. In curind, Republica Moldova va fi supusa unui proces de monitorizare din partea observatorilor occidentali. Ce nota o sa luam la capitolul Drepturile omului. Ce note vom lua la alte capitole importante pentru noi. Cine trebuie sa raspunda pentru aceasta stare de lucruri dezastruoase.

Guvernul Tarlev care se afla la guvernare mai bine de 5 ani s-a tot jucat de-a statistica, nu de statistica fardata au nevoie oamenii. Oamenii au nevoie de realizari concrete si de pasi concreti. Acest Guvern, insa, a demonstrat ca este incapabil sa schimbe ceva in domeniul drepturilor omului ca si in multe alte domenii. Un asemenea Guvern nu are de ales. Sau se apuca de lucru, sau isi cauta de lucru. Un Guvern care a pierdut atitea procese la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului nu mai este credibil. Cetatenii Republicii Moldova au nevoie de un Guvern care sa le apere drepturile, dar nu sa le incalce cu indiferenta si cinism.

Un Guvern ce nu poate sa asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului compromite sansele Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeana. Gradul in care se respecta drepturile omului reprezinta nivelul de dezvoltare a statului si a societatii. In aceasta privinta, Europa nu mai crede in declaratii. Europa asteapta de la noi decizii chibzuite si actiuni concrete.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Oleg Tulea pentru luare de cuvint la subiectul proiectului in dezbatere.

 

Domnul Oleg Tulea:

Stimati colegi,

Am audiat astazi un raport de o importanta majora si cred ca este salutabil faptul ca l-am audiat la inceputul sedintei si nu am repetat neglijentele de anul trecut, cind l-am ascultat la sfirsit de sedinta. Discutiile au mers mult prea repede si ceea ce este cel mai important a trecut neobservat si pentru noi, si pentru Guvern.

Ar trebui sa mentionez de la inceput ca raportul prezentat de Centru este, intr-adevar, mult mai calitativ decit cel de anul trecut, dar aceasta deloc nu inseamna o imbunatatire a situatiei privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova. Daca raportul se cheama raport privind respectarea drepturilor in Republica Moldova, el, de fapt, este un raport prin prisma activitatii centrului si nu este un raport obiectiv despre situatia reala din acest domeniu.

As vrea sa va prezint citeva cifre care sint rezultate dintr-un sondaj sociologic recent. Mai bine de o jumatate dintre persoanele chestionate din cadrul unei cercetari sociologice, aproximativ 53% considera ca drepturile omului in Moldova sint incalcate sistematic, 35% afirma ca acestea sint incalcate ocazional si doar 5% sustin ca acestea, practic, nu se incalca.

Solicitati sa spuna care drept personal se incalca cel mai evident, 16% dintre respondenti au mentionat ca este vorba despre dreptul la munca, 11% dreptul la un trai decent, 9% dreptul la sanatate si cite 4% dreptul la salariu rezonabil si la pensii decente. Dintre institutiile ale caror angajati incalca cel mai frecvent drepturile omului respondentii au indicat politia, vama, Procuratura, liderii de stat, agentii economici s.a.m.d.

Persoanele cu functii gratie statutului lor beneficiaza neoficial de mai multe drepturi in detrimentul persoanelor de rind. Drepturile omului sint incalcate constiincios de catre reprezentantii organelor de stat, inclusiv de catre acei responsabili de protectia drepturilor, cum sint judecatoriile.

Stimati colegi,

Aceasta este aprecierea, de fapt, obiectiva si corecta despre faptul cum se respecta in Republica Moldova drepturile omului. Din pacate, Republica Moldova este cunoscuta in afara, peste hotare mult mai frecvent pentru cazurile de violare a drepturilor omului decit pentru careva merite, careva performante economice.

Moldova este cunoscuta pentru traficul de fiinte umane, in scop de exploatare sexuala sau donatii de organe. Noi nu stiu de ce ne sfiim sa avem aceste discutii in Parlament, sa audiem Guvernul despre actiunile pe care le intreprinde pentru a reintoarce miile de fete si femei in tara.

Moldova este cunoscuta pentru functionarea proasta a sistemului judecatoresc. Coruptia in acest sistem cauzeaza lipsa increderii cetatenilor in justitia moldoveneasca. Accesul la justitie este limitat. Tergiversarea executarii hotaririlor judecatoresti cauzeaza condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Si pierderea unor sume importante din buget. Rapoartele internationale recente spun deschis ca procurorii si judecatorii locali storc mita pentru reducerea acuzatiei sau a sentintelor. Iar observatorii au declarat de nenumarate ori ca instantele de judecata uneori sint influentate politic.

Factorii politici au jucat un rol mare in desemnarea repetata al judecatorilor. Noi incercam iarasi sa evitam, sa nu vedem, sa evitam discutiile la acest capitol. Politia este vazuta de cetateni ca principalul violator al drepturilor omului. S-ar parea ca principiul prezumtiei nevinovatiei nu-si are loc in Republica Moldova. Problema este cu atit mai grava, cu cit politiei i se stabileste un plan de descoperire a crimelor si i se acorda premii in functie de numarul de dosare descoperite.

Majoritatea izolatoarelor sint situate in subsol si, practic, nu se aerisesc. Multi avocati din teritoriu nu pot apara drepturile clientilor lor, fiindca, elementar, nu cunosc normele si exigentele internationale. In Republica Moldova se implementeaza programul alocatiilor si drepturilor omului in al carui cadru avocatii se perfectioneaza, se familiarizeaza cu experienta colegilor din alte tari.

Legislatia in vigoare prevede sanctiuni pentru tortura si violenta. Insa colaboratorii organelor de drept utilizeaza forta, amenintarile, tortura pentru a obtine probe, ca ulterior sa stoarca banii retinuti chiar daca acestia nu au comis crima. Daca vedeti prin centrul Chisinaului o persoana de culoare, un arab sau un rom, cred ca cel mai frecvent veti vedea si trei politisti alaturi de el, care nu sint sigur ca au studii medii si le verifica actele in incercarea de a stoarce niste bani. Este iarasi fata noastra ca tara si nu stiu de ce toleram astfel de lucruri.

Violenta domestica exercitata impotriva femeilor este iarasi o problema frecventa si nu am intilnit in raport acest lucru sa fie cumva elucidat. Legislatia sanctio-neaza in mod special abuzurile domestice, femeile abuzate de sotii lor pot depune plingeri conform procedurii generale cu privire la vatamarea integritatii corporale. Insa cazurile in care Guvernul a urmarit in justitie infractiuni de abuz domestic au fost foarte rare. Nu stiu de ce chiar ieri am refuzat sa purtam discutiile vizavi de un proiect de lege privind combaterea violentei in familie.

In Republica Moldova amestecul arbitrat in viata privata, familie, domiciliu sau corespondenta este vazut ca ceva normal. Organele de politie, ba chiar agentiile de securitate fac perchezitii ilegale sau intercepteaza ilegal convorbiri telefonice si nimeni nu este sanctionat pentru aceasta. Iar judecatorii nu exclud astfel de probe din timpul proceselor judiciare, chiar daca ele sint obtinute in mod ilegal.

Nu mai amintim despre accesul la informatia cetatenilor faptul ca mass-media este strict controlata fie de putere, fie de careva structuri financiare si acest lucru nu mai mira pe nimeni. Se atesta o lipsa totala in transparenta procesului de luare a deciziilor si independenta Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cazul analitic Media group este relevant. Gradul de raspundere a cetatenelor, a functionarilor publici fata de cetateni este unul minim si nu exista nici o pirghie functionala prin care acestia ar putea sa fie trasi la raspundere.

Si cu toate acestea Guvernul continue sa trateze problema drepturilor omului ca una secundara. Nu spun aceasta pur si simplu. Intr-adevar, a fost mentionat si de catre presedintele comisiei domnul Secareanu ca Comisia pentru drepturile omului a initiat citeva audieri parlamentare in diverse probleme si nici un ministru nu a binevoit sa fie parte la discutie. Cred ca in acest sens ar trebui sa fie regindite foarte multe lucruri.

Republica Moldova si-a fixat drept obiectiv integrarea in Uniunea Europeana. Avem semnat planul individual de actiuni si planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului este parte componenta a acestuia.

Cred ca spre fericirea noastra va trebui sa raportam rezultate insemnate in acest domeniu, pentru ca imaginea proasta a Republicii Moldova in afara este conditionata in mare parte, in primul rind, de faptul cum se respecta drepturile omului, de faptul cum ne respectam noi pe noi insine. Guvernul trebuie sa reactioneze adecvat si promt la concluziile si recomandarile structurilor si expertilor relevanti ai Consiliului Europei. Este necesara perfectionarea in continuare a legislatiei, elaborarea si implementarea legislatiei privind excluderea discriminarii in conformitate cu standardele europene.

Vizavi de activitatea Centrului pentru Drepturile Omului as dori sa mentionez ca, din pacate, institutia avocatilor parlamentari are o imagine prea stearsa. Sigur ca poate exista motive obiective, care cauzeaza acest lucru, cum ar fi finantarea insuficienta, dar, pe linga colectarea de petitii, cred ca avocatii parlamentari ar trebui sa fie insistenti de a presa Guvernul sa intreprinda actiuni cit mai urgente in toate domeniile, unde se atesta cele mai grave incalcari ale drepturilor omului.

Fractiunea Partidului Democrat spera ca discutiile de astazi pe care le-am purtat, hotarirea care va fi votata va impulsiona procese pozitive in vederea cresterii garantiilor cetatenilor vizavi de respectarea drepturilor in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolai Oleinic.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Articolul 16 din Constitutia Republicii Moldova prevede respectarea si ocrotirea persoanei care constituie o indatorire primordiala a statului. Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.

Confirmindu-se adeziunea la Constitutia Republicii Moldova, la Declaratia universala a drepturilor omului si la alte acte juridice internationale cu privire la drepturile omului, luind in considerare ca, in conformitate cu statutul ONU statul este obligat sa-i stimuleze respectarea drepturilor si libertatilor omului, tinind cont de necesitatea de a garanta tuturor cetatenilor Republicii Moldova dreptul la apararea drepturilor si libertatilor lor constitutionale, Parlamentul a adoptat in 1987 Legea cu privire la alocatii parlamentare.

Astazi, noi am ascultat raportul Centrului. Ascultind raportul centrului si raportul Comisiei pentru drepturile omului este necesar de mentionat ca raportul a atras atentie asupra problemelor inca nesolutionate ori solutionate nu pina la capat si care sa atinga unele paturi din societate, neluind in considerare cele facute in ultimii ani. Corect spun colegii nostri Ion Varta si Valentina Serpul cind pun intrebarea, dar macar unele fapte pozitive pe care le aveti, stimati raportori.

In acest sens, dati-mi voie sa ma opresc, sa atrag atentia asupra unor aspecte si programe pozitive in domeniul dat. Avind in vedere ca, in ultimii 5 ani, produsul intern brut a crescut cu 7,5 la suta anual, in 2005 in bugetul national public au fost acumulate peste 14 miliarde 6910, 4 milioane de lei, sau cu 28,8 la suta mai mult in comparatie cu anul 2004, bugetul de stat are un caracter primordial social. Mai mult de 60 la suta din resursele bugetare publice sint directionate spre rezolvarea problemelor sociale.

Analizind activitatea Guvernului pentru anul 2005 intru realizarea programului de activitate pentru anii 20052009 modernizarea tarii, bunastarea poporului care a primit votul de incredere a Parlamentului pe data de 19 aprilie 2005, constatam ca in directiile strategice ale modernizarii sistemului educational au fost intreprinse masuri pentru imbunatatirea situatiei din invatamintul prescolar si preuniversitar.

Ca fapt, de mentionat ca permit redeschiderea in anul 2005 a 54 de institutii prescolare si reducerea de doua ori, in comparatie cu anii precedenti a numarului copiilor nescolarizati. Pentru copii aflati in dificultate s-au procurat rechizite scolare, imbracaminte, incaltaminte, acordindu-se ajutoare materiale peste
3 milioane de lei. In anul 2005, in tara au fost create patru centre regionale pentru tinerii din raioanele Soroca, Basarabeasca, Falesti si Ungheni.

Are loc dezvoltarea sistemului informational si de educatie publica a tinerilor in scopul prevenirii virusului HIV/SIDA, au fost create noua clinici pentru tineret. Implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala constituie un moment destul de esential pentru facilitatea accesului populatiei la serviciile medicale, este necesar de mentionat cresterea calitatii si eficientei serviciilor prestate in clinici.

Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006 prevede o crestere a fondurilor cu circa 15 la suta si, in baza acestei legi, Guvernul a aprobat programul de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, care include un spectru, un volum cu mult mai mare de servicii comparativ cu anul 2005. Pentru prima data pacientii vor beneficia de medicamentele de baza gratuite in tratamentul de ambulator.

Au fost finalizate lucrarile de reabilitare in 25 de centre raionale de sanatate, au fost efectuate reparatii curente in toate institutiile medico-sanitare primare. Au continuat activitatea de prevenire a combaterii infectiei HIV/SIDA si a bolilor cu transmitere sexuala. A sporit aproape de doua ori accesul populatiei la testare.

Realizarea programului national de combatere a tuberculozei a permis ca in anul 2005, pentru prima data in ultimii ani, morbiditatea tuberculozei sa fie sub control. S-a stabilizat situatia privind tuberculoza pulmonara in penitenciare. Astfel, s-a realizat asigurarea 100% a accesului persoanelor la diagnostica si la transmiterea in tratamentul standartizat in Republica Moldova. Numarul total al bolnavilor TVS a scazut de la 1150 de persoane in anul 2001 la 493 de persoane in 2005. Iar incidenta cazurilor noi de imbolnavire a scazut de la 497 in anul 2001 pina la 330 in 2005.

Scaderea mortalitatii persoanelor cu tuberculoza s-a micsorat de doua ori. Daca in 2001 a scazut 52 de persoane, in 2005 25. In ultimii ani, a fost dat in exploatare stationarul de tuberculoza cu o capacitate de 300 de paturi. Din cadrul penitenciarului nr. 16 Pruncul blocul curativ al Spitalului de tuberculoza din cadrul penitenciarului nr.17 din Rezina cu capacitatea spitalului de 200 de paturi. O data cu deschiderea acestui stationar a aparut posibilitatea separarii bolnavilor de tuberculoza de ceilalti bolvani.

Cu suportul fondului global si al Bancii Mondiale, asigurarea cu preparate antituberculoza a sistemului penitenciar este la nivel de sute de procente. In anul 2005 a fost implementata monitorizarea computerizata a tratamentului antituberculoza care foloseste, care valoreaza optimism a evidentei bolnavilor aflati la tratament. Misiunea OMS de evaluare a situatiei cu tuberculoza efectuata in 2005 in penitenciare a apreciat activitatea Serviciului fiziopulmonologic al sistemului ca fiind satisfacator. Pentru finantarea sistemului penitenciar, in anul 2006 sint acordate alocatii bugetare in suma de 91 de milioane 467 mii de lei, ceea ce a fost mentionat si in raport, ceea ce este cu 42 de milioane 778 mii lei mai mult fata de anul 2001. 38,7 % in perioada acestor ani 20012005 de la 23 pina la 38 si numarul condamnatilor incadrati in munca remunerata. S-a majorat si profitul obtinut din activitatea intreprinderilor de stat din sistemul penitenciar de la 369 mii de lei in anul 2001 pina la 2 milioane 393 mii de lei in anul 2005.

O alta sursa de acoperire financiara a sistemului penitenciar o constituie ajutoarele umanitare primite in urma colaborarii cu organizatiile internationale si nonguvernamentale, suma totala fiind de 5 milioane 228 de mii. Toate aceste masuri au permis imbunatatirea alimentatiei zilnice a condamnatilor de la 4 lei
46 de bani pina la 5 lei 66 de bani.

Pe parcursul anilor 20012006 investitiile capitale, mijloacele financiare destinate reparatiilor capitale si curente in sistemul penitenciar au sustinut
15 milioane 531 mii de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Conform prevederilor Conceptiei reformarii sistemului penitenciar, aprobata prin hotarirea Guvernului din 2003, in scopul adoptarii conditiilor de detentie la prevederile standardelor nationale actuale au fost date in exploatare doua blocuri de regim cu capacitatea de 100 de locuri fiecare in penitenciarul nr.1 Taraclia, statia de epurare a apelor reziduale si alte obiecte.

Stimati colegi,

Organizatia Natiunilor Unite considera ca drepturile omului constituie un pilon al dezvoltarii. Pornind de la cele expuse, Parlamentul, la 24 octombrie 2003, a aprobat Hotarirea privind adoptarea Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 20042008.

Implementarea Planului national de actiuni, monitorizarea de catre Parlament si a Comisiei pentru drepturile omului sprijina Guvernul in eforturile acestuia de atingere a obiectivelor formulate de strategia de crestere economica in republica si reducerea saraciei si Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, completind dezvoltarea tarii in dimensiunea drepturilor omului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Timpul expira. Rog sa incheiati.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Consolidarea capacitatii institutiilor guvernamentale, autoritatilor locale, si a organizatiilor civile pentru implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului are ca scop:

1. Obtinerea unui nivel inalt al constientizarii publice privind standardele universale ale drepturilor omului si modul in care aceste standarde sint aplicate si garantate.

2. Instruirea oferita pentru 34 de puncte de referinta la nivel national si 35 la nivel local in domeniul drepturilor omului si realizarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului.

3. Crearea unei retele de 70 de informatori in domeniul drepturilor omului.

4. Elaborarea si implementarea unui numar de 5 programe de instruire specializata in domeniul drepturilor omului pentru institutiile penitenciare, politie, armata nationala, organizatii nonguvernamentale, justitie si lucrarile sociale. Formarea si implementarea strategiilor in domeniul drepturilor omului intre autoritatile publice si organizatiile nonguvernamentale locale.

Implementarea programelor mentionate are un buget pentru anii 20042005 576 de mii de dolari SUA. Implementarea eficienta a Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului contribuie direct la crearea unor conditii favorabile. Trebuie de mentionat ca aceste surse financiare date de oraganizatiile nonguverna-mentale sint folosite la un nivel poate mai scazut decit trebuie.

Poate sint mai putin controlate directiile in care au fost indreptate aceste surse financiare. Eu consider ca aici. Da, in conformitate cu statutul, aceste resurse controleaza presedintele Comisiei drepturile omului si eu consider ca un program trebuie de facut pentru Centrul pentru Drepturile Omului si de facut acolo reutilare si cu calculatoarele si cu alte necesare pentru Centrul Drepturilor Omului. Din aceste mari sume mai mult de 580 de mii de dolari.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa incheiati.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Si in incheiere, domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, sinteti deja foarte mult in depasire.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Doua cuvinte. , , , , 2001 , , , , - , , , , , .

ultumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Revenim la proiectul de Hotarire nr.2407. Propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc.

As vrea o mica obiectie si pina la 2001 au mai fost oameni la guvernare, care nu stiu daca pot fi comparati cu Mamai. Dar au fost in istorie si altii care distrugeau si mai mult ca Mamai. Dar sa ne referim la hotarire.

Domnule Presedinte,

Eu nu am insistat sa se puna la vot. Dar ceea ce am atentionat eu vizavi de articolul 3 si formularea ar fi: Se cere Centrului pentru drepturile, in continuare dupa text si avocatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, dumneavoastra insistati sa fie pusa la vot aceasta propunere?

Bine, va fi.

Microfonul 5.

 

Domnul Ion Varta:

Inainte de a proceda la exercitiul de vot al proiectului de Hotarire, totusi, as vrea sa insist ca propunerea mea, pe care o consider extrem de importanta sa fie, de asemenea, supusa votului. Este vorba despre o simpla succinta completare a acestui text si care prevede instituirea functiei de jurisconsult. Suna in felul urmator aceasta completare: se recomanda Guvernului Republicii Moldova sa elaboreze un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind administratia publica locala cu referire la instituirea functiei de jurisconsult in primarii, indiferent de numarul populatiei din perimetrul acestora. Consider ca este un lucru util si care va contribui la ameliorarea situatiei in domeniul jurisprudentei in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea fiind, eu rog putina liniste, fiindca in scurt timp voi anunta o pauza pentru dumneavoastra. Si dupa aceea vom continua sedinta plenului Parlamentului. Prima: propunerea domnului Leonid Bujor. Supun votului: cine este pentru acceptarea propunerii evocate de catre colegul nostru domnul Bujor? Rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele pentru stenograma si precizie.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi pro. Aceasta propunere nu este acceptata.

Propunerea domnului Bolboceanu de amendare a textului proiectului de hotarire. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea domnului Vlad Filat. Amendamentul la articolul 3 al acestui proiect. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Domnule Presedinte,

In fond, acolo este o chestie de redactare. Cuvintele se indeamna sa fie substituite prin cuvintele se cere.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu ma convingeti pe mine, va rog frumos. Fiindca este procedura de vot. Deci, eu rog inca o data sa fie anuntate rezultatele precise. Ma refer la propunerea domnului Filat.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, domnul Filat sa mai citeasca inca o data.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Mai cititi odata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cu mare placere. Eu sint de acord, da, in limba rusa. Poate ca este si o chestiune care tine de redactare, dar, totusi, in varianta prezenta in proiectul de hotarire este specificat: se indeamna directorul Centrului si avocatii parlamentari. Si atunci noi am spus ca a indemna este bine, dar totusi sa cerem Centrului si nu directorului, fiindca este vorba de o institutie. Ne adresam deja persoanelor, nu institutiei. Si atunci o sa fie corect. Nu stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a supune votului, fiindca este adevarat, din momentul din care exista o cerinta, o exigenta, ea se manifesta pentru institutie. Totusi as dori sa avem o opinie juridica, Parlamentul este in pozitia sa ceara sau sa recomande, in functie de relatii sau solicita, fiindca exista o diferenta.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Da, domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Parlamentul este in drept si sa solicite, si sa ceara. Atunci oportunitatea apartine Parlamentului. In ce masura va pune problema? Cind cerem ii mai strict, solicitarea poate sa fie interpretata asa, mai moale.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea acestei propuneri pentru amendarea articolului 3, propunerea domnului Filat. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 38.

 

Domnul Marian Lupu:

30 si? 38.

 

Domnul Marian Lupu:

38.

Va multumesc.

 

 

Numaratorii:

23 sectorul nr.3. 88 de voturi. Propunerea este acceptata.

Si propunerea domnului Ion Varta, care se refera la instituirea, deci, a fost dat citirii. Eu va rog inca o data, ca sa fim in buna cunostinta de cauza.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Aceasta completare suna in felul urmator: Se recomanda Guvernului Republicii Moldova sa elaboreze un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind administratia publica locala cu referire la instituirea functiei de jurisconsult in primarii, indiferent de numarul populatiei din perimetrul acestora.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca ar fi mai bine, daca ar fi formulat. Si cred ca noi am sustine, daca Guvernul sa studieze problema, oportunitatea s.a.m.d. Fiindca in cazul si posibilitatea... Deci, aceasta ar fi mai bine si pe urma sa vii cu un proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Opinia domnului Varta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Sa studieze si sa vina cu niste propuneri concrete cu referire la...

 

Domnul Marian Lupu:

Sa studieze si, in functie de rezultatele acestui studiu, sa vina cu propunerea respectiva.

Stimati colegi,

In aceasta formulare, cine este pentru a accepta aceasta propunere? Rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 37.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

87 de voturi pro. Propunerea este acceptata.

 

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2407. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarir a Parlamentului nr.2407 este aprobat.

Intrebarea mea catre dumneavoastra este urmatoarea. Continuam cu examinarea unor altor proiecte de legi, dupa care anunt o pauza sau va ofer o pauza pentru o mica recreatie. Termenul pauzei.

Va rog, microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

De la Guvern asteapta patru ore de acum, ori cit noi lucram.

 

Domnul Marian Lupu:

Trei ore.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, trei ore. Mai lucram si dupa aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, este necesar sa supun votului?

Stimati colegi,

Eu propun in felul urmator. Este o optiune de mijloc si rog sa nu va precipitati la microfoane. Deci, luam doua-trei subiecte care au toate sansele, sint subiecte neproblematice si nu ar putea sa genereze mari discutii, dupa care voi anunta aceasta pauza.

Deci, proiectul de Lege nr.343 pentru modificarea si completarea articolului 30 din Legea cu privire la cultura fizica si sport. Lectura a doua.

Comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Raportul este prezentat, dumneavoastra probabil ca l-ati vazut. Vreau sa va amintesc ca, de fapt, se propune modificarea Legii cu privire la cultura fizica si sport a articolului 30. Ca sa li se permita institutiilor de invatamint alocari mai serioase, deci, privind finantarea culturii fizice si sportului. Vreau sa spun ca toate propunerile solicitate, de fapt, au fost in mare parte luate in vedere. Si articolul 30 a ramas in varianta propusa de autori. Varianta propusa de autori la articolul 30 alineatul (2) este urmatoarea: Alocarea surselor financiare din mijloacele extrabugetare ale institutiilor de invatamint pentru sustinerea culturii fizice si a sportului se va efectua la decizia senatelor sau consiliilor pedagogice.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? De dorit nu prea multe.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acum, in legislatie la noi lipseste cuvintul extrabugetare. S-au introdus fondurile speciale si mijloacele speciale. Si trebuie sa corectam.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Corectam.

 

Domnul Marian Lupu:

Mijloace speciale. Da, corect. Alte intrebari? Nu sint. Deci, comisia a acceptat propunerea domnului Bondarciuc.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.343, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.343 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului. Da, eu nu-l vad pe domnul Stati in sala.

Deci, proiectul de Lege nr.2215 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Asociatia internationala pentru dezvoltare privind finantarea proiectului educatia de calitate in mediul rural. Proiectul nr.2215. Guvernul.

Domnule ministru, va rog.

 

Domnul Victor Tvircun ministrul educatiei, tineretului si sportului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati doamnelor si domnilor deputati,

Dumneavoastra sinteti foarte bine informati ca, pe parcursul ultimilor 20 de ani, in domeniul invatamintului s-au creat sumedenii de probleme ce tin de finantare, educatie si, mai mult decit atit, ce tin de dotarea institutiilor de invatamint preuniversitar cu materiale didactice, utilaj, echipament etc.

Anume pornind de la aceste conditii, anul trecut s-au pornit discutii si negocieri cu Banca Mondiala referitor la pornirea unui proiect si la finantarea unui proiect de educatie de calitate in mediul rural. Anul curent, la 5 aprilie, acest acord intre Guvernul Republicii Moldova si Banca Mondiala a fost semnat si care prevede urmatoarele conditii.

Deci, noi vorbim de proiectul, a carui suma se estimeaza cu 10 milioane de dolari SUA, impartiti in doua parti: 5 milioane in forma de grant, 5 milioane in forma de credit. Forma de credit, consider, este foarte favorabila pentru economia nationala, fiindca prevede 40 de ani, deci, rambursarea cu gratie de 10 ani si rata dobinzii 0,75 la suta.

Noi vorbim de necesitatea dotarii si echiparii institutiilor de invatamint preuniversitar in mediul rural. Multe discipline, cum este fizica, chimia, biologia, matematica, cabinete de aceste discipline, mai mult de 20 de ani n-au fost dotate cu echipament.

Lipsesc cele mai necesare, iata de ce consideram ca folosirea acestor bani in forma de credit si in forma de grant va schimba esential calitatea studiilor in mediul rural, va lichida discrepanta care exista intre calitatea studiilor in institutiile de invatamint din sate si acele din orase. Acest proiect prevede sa fie efectuat pe parcursul a 4 ani. Daca Parlamentul va binecuvinta acest proiect si va ratifica acest acord, el va fi pus in aplicare in luna iulie si se va termina la 31 mai 2010.

Se preconizeaza ca mai mult de 83 la suta din suma respectiva va fi alocata pentru procurarea echipamentului, utilajului, materialelor didactice si, plus la aceasta, a soft-urilor educationale si programelor in format electronic pentru institutiile de invatamint respective.

Noi vorbim de aceea ca aceste sume vor fi divizate in doua trepte. E vorba de componenta de echitate ce tine la oferirea catre 1175 de institutii de invatamint cite 2500 de dolari SUA. Si mai mult decit atit, 300 de licee din mediul rural vor obtine 5000 de dolari SUA pentru echiparea disciplinelor respective.

As dori sa mentionez ca aceste negocieri, conditii ale proiectului au fost examinate de catre comisia speciala in cadrul Guvernului, Ministerului Finantelor, precum si in comisiile parlamentare.

As dori sa ma adresez catre dumneavoastra pentru sustinerea acestui proiect, fiindca noi o sa avem unica sansa, la momentul de fata, in lipsa finantelor, in lipsa, deci, a veniturilor extrabugetare, sa dotam institutii de invatamint, mai ales din mediul rural, pentru ameliorarea calitatii studiilor.

Va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

 

Domnul Victor Tvircun:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia. Comisia pentru politica externa si integrare europeana.

 

Domnul Sergiu Stati:

Da. Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus, a ajuns la concluzia ca acesta in totalmente corespunde Legii cu privire la tratatele internationale. Deja, cum a mentionat domnul ministru, suma generala se estimeaza la 10 intreg si o zecime milioane dolari SUA, prin doua transe, deci, cu rata dobinzii 0,75.

Comisia a ajuns la concluzia ca implementarea acestui acord nu va necesita cheltuieli suplimentare sau modificarea legislatiei. Inclusiv, doresc sa mentionez ca daca astazi va fi ratificat acordul, atunci el va intra in vigoare de la 1 iulie curent. Toate comisiile de profil si Directia juridica s-au expus pozitiv in contextul acestora.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia propune ca proiectul sa fie ratificat in doua lecturi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii

Domnule Presedinte,

O singura sugestie. In momentul cind acesti bani vor sosi in licee, rugamintea este ca persoanele care vor taia panglica sa nu fie, in mod obligatoriu, de la fractiunea comunista sau de la Guvern, atit.

 

Domnul Sergiu Stati:

Eu cred ca...

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act de solicitarea colegului nostru.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Deci, e si un coraport solicitat de catre Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa.

Domnul Stepaniuc, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca acest acord propus, acest proiect este unul, desigur, mai bun decit altele care au fost propuse in ultimii vreo 6, 7 ani. Dar si acest proiect are citeva lacune serioase si este vorba despre aceea ca atunci cind noi pregatim asemenea rapoarte, ar fi bine ca reprezentantii Guvernului, reprezentantii ministerelor sa consulte mai bine legislatia in vigoare si, inclusiv, consider eu, comisiile parlamentare de specialitate, care cunosc de multe ori nu mai rau decit ministerele respective si decit Guvernul, deci, specificul de activitate in aceste domenii.

Vreau sa spun ca sint citeva lacune in acest acord care, de fapt, nu ne incurca sa-l votam, fiindca totdeauna acordul este unul bun, prevederile lui sint unele bune, dar trebuie sa atragem atentie ca asemenea proiecte de acorduri trebuie sa fie prezentate Parlamentului cu asa-numitul manual operational, ca, de obicei, toate secretele si toate glumele cele mai proaste se fac in acest manual operational.

Despre ce este vorba. Este vorba ca acest manual operational ne propune crearea unui centru de examinare si de asigurare a calitatii, de fapt e un lucru bun. Dar, totodata, nu este clar care o sa fie mecanismele si care o sa fie, deci, posibilitatile de functionare in continuare pe lunga durata a acestui centru de examinare si de asigurare.

La prima etapa, el o sa fie asigurat din banii acestui acord, in continuare, desigur, o sa trebuiasca sa gasim noi, din bugetul de stat, surse ca sa sustinem asemenea centre de examinare si de asigurare a calitatii. De fapt, e o structura birocratica care trebuie finantata de stat in continuare. Este vorba ca nu am primit destule raspunsuri la tema cita literatura o sa fie publicata in aceasta perioada pentru bibliotecile scolare. Nu este clar, deci, in ce masura o sa fie sprijinite familiile socialmente vulnerabile, atit timp cit noi vorbim despre dezvoltarea invatamintului rural.

Nu este clar cite laboratoare de chimie si de fizica vor fi reutilate in baza acestui proiect. In opinia noastra, deci, aceste lucruri trebuiau sa fie si pot fi, de fapt, pot fi foarte concret fixate in proiect.

Totodata, trebuie sa spunem ca aceste finante care sint stipulate pentru desfasurarea seminarelor, pentru publicitate, pentru serviciile consultantilor straini sint destul de mari si a fost propus ca ele sa fie reduse cel putin cu 50%. Din pacate, la etapa de semnare a acestui acord, nu s-au luat in vedere asemenea lucruri.

Deci, Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa la fel propune ca acest acord, cu insemnarile care au fost, deci, inaintate, sa fie semnat, sa fie votat de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Pe care ati enuntat-o... Dat fiind faptul ca proiectul dat va intra in vigoare la 1 iulie 2006, as intreba daca dumneavoastra, ca presedinte de comisie, cunoasteti planul bine etapizat al Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in ceea ce priveste implementarea acestui proiect, pentru ca aici, in nota informativa, avem rezultatele finale scontate.

Ma intereseaza daca exista si dumneavoastra cunoasteti acest plan foarte bine pus la punct pe etape, asa cum va fi el implementat in...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Din pacate, nu cunosc, din cauza ca ni s-a spus ca el o sa fie catre 22 iunie. Astazi dumneavoastra vedeti ca este de acum 30 si acest plan era normal sa vina cel putin in comisia parlamentara de specialitate.

Vedeti ca la noi, in votarea acestor acorduri, este o problema, ca, de fapt, responsabil principal este Comisia pentru politica externa si integrare europeana, fiindca este un acord international, dar el, de fapt, se refera la probleme foarte concrete, ce tin de agricultura, de economie, de invatamint, de medicina si aici noi cream uneori confuzie. Probabil, de fiecare data trebuie facute coraporturi si ministrul respectiv, responsabil de la Guvern, trebuie sa pregateasca toate materialele si pentru Comisia pentru politica externa si integrare europeana, dar si pentru comisia de specialitate.

 

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, ar fi fost cazul ca sa fie pregatite de acum aceste lucruri, daca este vorba de demarare la 1 iulie. Atunci ma adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului daca exista acest plan sa fie, da, sa raspundeti daca este si as dori sa iau cunostinta de el.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Victor Tvircun:

Exista acest plan si, mai mult decit atit, el exista pe componente. Sint
4 componente, fiecare componenta cu divizarea...

 

Doamna Zoia Jalba:

Da, ce este scris aici am vazut. Deci, mai mult nu exista nimic?

 

Domnul Victor Tvircun:

Este si planul operational, manual operational.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule ministru,

As vrea sa iau cunostinta de el.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa prezentati, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ceea ce a spus domnul Stepaniuc sint niste reguli de joc, care ar trebui sa fie acceptate. Insa realitatea este alta, noi la comisie am discutat. Tot ce spune dumnealui e doleanta, fiindca acordul propriu-zis este semnat si conditiile sint puse de banca care da parale.

Si am ramas la doleanta, fiindca banca nu este de acord sa micsoreze sumele despre care dumneavoastra ati vorbit.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi sintem, probabil, obligati, totusi, cind pregatim semnarea sa insistam la maxim posibil. Eu vreau sa spun, sa recunosc ca aici s-a insistat poate ca oleaca mai mult ca alta data. Dar totusi nu s-a insistat pina la sfirsit si deci sa spunem precis ca 100% transparenta o sa avem in proiectul respectiv, nu sintem garantati.

Depinde foarte mult si de minister cum o sa lucreze si de Comisia parlamentara cum o sa monitorizeze situatia.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2215. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2215 este aprobat in prima lectura.

In momentul in care e un proiect de lege care vizeaza ratificarea unui acord international, lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de Lege nr.2215, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2215 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In perioada expirata dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

Comisia considera corecte propunerile Directiei juridice, care se refera la respectarea cerintelor stabilite in Legea privind actele legislative si la excluderea cuvintului atingerii din redactia noua, alineatul (1) din articolul 4.

Totodata, la propunerea Directiei juridice, este perfectat alinatul (3) din articolul 6, al carui cuprins se propu a fi urmatorul: Orice proiect de act normativ al autoritatilor administratiei publice centrale, care vizeaza domeniile in care Banca Nationala a Moldovei are atributii, va fi adoptat in urma solicitarii prealabile a avizului Bancii Nationale a Moldovei. Avizul va fi transmis in termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

In cadrul examinarii proiectului de lege referitor la cuprinsul articolului 23, in comisie s-a tinut cont de faptul ca obligatiunea de a consolida independenta membrilor Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei la exercitarea functiilor si atributiilor lor si-a asumat-o Guvernul in urma semnarii memorandumului cu privire la politicile economice si financiare.

Norma propusa va aduce legislatia Republicii Moldova in concordanta cu buna practica a multor alte state si, respectiv, a fost inclusa ca criteriu de performanta structurala in programul sustinut in baza facilitatii, mecanismul preferential de creditare pentru reducerea saraciei si crestere economica acordat de FMI statelor cu venit mic.

In rezultatul discutiilor, comisia propune urmatorul cuprins pentru articolul 23: Membrii Consiliului de administratie nu pot fi retinuti, arestati ori trasi la raspundere administrativa sau penala decit la decizia Procurorului General.

Comisia a acceptat propunerea deputatului in Parlament domnul Guma referitor la concretizarea in articolul 68 a faptului ca auditul extern se va selecta de catre Consiliul de administratie a Bancii Nationale.

Alte obiectii expuse in avizele parvenite in comisie n-au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor sint expuse in sinteza examinarii acestora. Sinteza aceasta dumneavoastra o aveti. Aici au parvenit obiectii la 6 articole, 17 propuneri, 5 au fost acceptate. Unul a fost partial acceptat, restul nu au fost acceptate. Toate motivele sint expuse aici, in aceasta sinteza.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege perfectat in a doua lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1123. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.3 7 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1123 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.977 pentru completarea unor acte legislative, (Legea invatamintului); Codul cu privire la stiinta si inovare. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

S-a propus modificarea a doua acte legislative, este vorba de Legea invatamintului, la articolul 401 si s-a propus modificarea Legii despre Codul cu privire la stiinta si inovare, articolul 86.

Pe parcursul dezbaterilor in prima lectura si in a doua lectura, deci, s-a ajuns la concluzia ca referitor la formularea articolului 401 nu exista, deci, nu sint propuneri principiale. Dar iata, referitor la articolul 86, mai multe comisii parlamentare si inclusiv Directia juridica si deputatii nostri din comisie au ajuns la concluzia ca nu este necesar sa modificam articolul 86, asa-numit S, dar trebuie de modificat articolul 74 din Codul cu privire la stiinta si inovare si de dat Academiei de Stiinte, deci, dreptul de fondare a institutiilor de invatamint, se au in vedere institutii de invatamint liceal si superior universitar.

Astfel, la articolul 76, se propune urmatorul cuprins al literei h): Academia de Stiinte a Republicii Moldova inainteaza Guvernului propuneri de infiintare, reorganizare sau lichidare a institutiilor de invatamint de stat liceal si superior universitar, subordonate Academiei de Stiinte a Moldovei deci, am introdus cuvintele: subordonate Academiei de Stiinte a Moldovei. Se are in vedere ca oarecare institutii de stat, dar numai acele concrete care o sa fie subordonate.

Cu aceasta formulare, deci, solicitam votarea proiectului in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua la acest proiect de Lege nr.977?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte, multumesc.

Nu am propuneri si eu imi cer foarte mult scuze ca nu am fost in lectura I, pentru ca eram intr-o vizita de studiu in afara. Dar vreau sa intreb, pentru ca la noi la comisie cind s-a discutat, a fost o mica neintelegere, pentru ca avizul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului era unul negativ vizavi de deschiderea acestui liceu. In prezenta doamnei viceministru si juristului acestui minister si vreau sa stiu, domnule Presedinte, daca stiti cum s-a incheiat aceasta mica neintelegere, care a fost pozitia Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului oricum sint niste atributii ce tin de educatie si instruire.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Eu vreau sa spun ca acest proiect a parvenit de la noi, de la Guvern. Deci, ministerele pot sa aiba avize diferite. In cele din urma, este hotarirea Guvernului pentru promovarea acestui proiect de lege. Asa ca Parlamentul, in prima lectura si astazi in lectura a doua, o sa decida asupra variantei finale a acestui proiect de Lege. Deci, noi am propus redactia finala pe care o propune comisia de specialitate.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, sa va intreb parerea dumneavoastra in calitate de presedinte al comisiei, cum vedeti dumnea-voastra impactul existentei unei hotariri de Guvern. Ma refer la Hotarirea nr.381 din 13 aprilie, care interzice adaosul la salariu pentru intensitatea muncii pentru colaboratorii stiintifici, inclusiv aici intra toti savantii, inclusiv membrii Academiei de Stiinta, care activeaza in institutii medicale.

Eu vreau sa stiu, pentru ca deschiderea acestui liceu, eu sustin tot ce este spre dezvoltarea stiintei. Dar vreau sa stiu cum raspunde conceptual la aceea ca sustinem stiinta, sustinem colaboratorii stiintifici, inclusiv cum am spus acesti savanti, care sint membri ai Academiei ori atunci cind un medic, doi medici activeaza si si-au facut studiile la o institutie de invatamint.

Unul lucreaza in partea clinica si are acest drept de 0,5 salariu, de adaos, dar un cercetator stiintific ramine doar cu un salariu si acesta va avea un impact si, stimati colegi, eu vreau sa vorbim in cadrul acestui proiect de legi si despre aceste consecinte, pentru ca noi vrem sa cointeresam lumea sa vina in stiinta, deschidem licee, pe cind avem alte scapari pe care tot noi le facem.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna Golban,

Dumneavoastra aveti partial dreptate, dar nu este subiectul acestui proiect. Sa discutam la aceasta tema suplimentar. Noi avem in vizor de acum aceasta problema si degraba o sa invitam si reprezentatii Guvernului si ai Academiei de Stiinte si o sa mai discutam asupra unor, deci, momente acolo care sint specifice.

Doamna Valentina Golban:

Domnule presedinte, eu va multumesc.

Va rog sa nu va suparati, m-am folosit de ocazia prezentei domnului academician si a presedintelui Academiei pentru a atrage atentia ca aceasta problema exista.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte a comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.977 in conformitate cu raportul prezentat de comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 3 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.977 este adoptat in lectura a doua.

Asa, ultimul proiect pe care il examinam inainte de pauza, proiectul de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si comple-tarea Legii insolvabilitatii.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si propune spre examinare un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii insolvabilitatii. In esenta, aceste modificari si completari ar putea fi divizate conceptual sub doua aspecte. In primul rind, dupa cum cunoasteti, legislatia actuala presupune ca procedura insolvabilitatii poate avea loc pe doua cai: calea judiciara si calea extrajudiciara.

Acest proiect de lege vine cu unele propuneri de a institui o singura modalitate a procedurii de insolvabilitate, de a pune in conditii egale, indiferent de tipul creditorilor si anume existenta doar a cailor judiciare. A doua modificare conceptuala, care se propune in acest proiect de lege este subiectul administratorilor procedurii de insolvabilitate.

Analizele efectuate de catre Guvern denota faptul ca, in diferite tari, administratorul procedurii de insolvabilitate este tratat diferit, in dependenta de tipul sau procedura de insolvabilitate utilizata. Astfel, in acest proiect se propune de a face o divizare intre administratorul procedurii de insolvabilitate, care are ca scop restructurarea intreprinderii, adica procedura de plan si administratorul procedurii de insolvabilitate, care are ca scop lichidarea intreprinderilor, adica vinzarea activelor. Aceasta modalitate este bine cunoscuta in tarile vecine. In special in Romania este distinct administratorul procedurii de insolvabilitate prin plan si lichidatorul care, in principiu, tot este un administrator al procedurii de insolvabilitate.

Astfel, in acest proiect de legi propunem ca restrictia care exista in momentul de fata in Lege (articolul 73 alineatul (7)), care denota ca pentru un administrator al procedurii de insolvabilitate se permite maximum doua intreprinderi in administrare, se propune ca pentru administratorii care urmeaza a asigura procedura de insolvabilitate cu scopul lichidarii acestei intreprinderi sa fie maximum patru.

De asemenea, in acest proiect de lege se propun unele cerinte expres prevazute in legislatie vizavi de licentierea persoanelor fizice, care doresc sa se ocupe de procedura de insolvabilitate si anume de a obtine licenta de administrator. Guvernul considera ca aceste modificari vor duce la imbuna-tatirea situatiei in domeniul insolvabilitatii si il propune pentru a fi sustinut in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Este cunoscut faptul ca Guvernul a format un grup de lucru in a carui componenta au intrat reprezentantii Curtii Supreme de Justitie si Curtii de Apel Economice, in a caror sarcina s-a pus definitivarea propunerilor pentru modificarea Legii insolvabilitatii. Propunerile date acum vin de la grupul de lucru sau acestea sint impuse de alte aspecte, de alte imprejurari.

 

Domnul Igor Dodon:

Acest grup de lucru a fost condus de reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului personal de mine si acestea sint propunerile care au fost formulate de grupul de lucru.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, numai acestea sint propunerile cu care grupul de lucru a venit pentru modificarea legii.

 

Domnul Igor Dodon:

Acestea sint propunerile care au fost in majoritate propuse de catre membrii grupului de lucru. Au fost si alte propuneri care nu au fost sustinute, insa acestea sint sustinute de majoritate.

Domnul Alexandru Oleinic:

Spuneti, va rog, pe parcursul a zece ani de zile din 1997, de cind este in vigoare Legea insolvabilitatii, s-a facut vreo analiza serioasa profunda asupra eficientei procesului dat. Si, luind in considerare si actele Curtii de Conturi, rapoartele Curtii de Conturi si cerintele, rapoartele organismelor internationale pe parcursul a fiecarui an in parte, Ministerul Economiei si Comertului a facut un raport, o analiza de asa fel?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Dupa cum cunoasteti, noi am lansat unele discutii in cadrul Parlamentului si am venit cu unele materiale detaliate vizavi de procedura insolvabilitatii pe parcursul ultimilor ani, unde am divizat aparte procedura judiciara si extrajudiciara si am venit cu o informatie detaliata, nu doar Ministerul Economiei si Comertului, insa toate institutiile implicate in acest proces. Personal sau concret, Ministerul Economiei si Comertului a efectuat o analiza, in special ma refer la calea extrajudiciara pe care o dispun la miina.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Vreau sa va aduc aminte ca...

Stimati colegi,

Ma iertati ca sint multe intrebari. Pur si simplu, problema este de insemnatate destul de serioasa. De aceea, pur si simplu, abordarea asa ad-hoc nu ar fi normala. De aceea, eu imi cer iertate din start.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va aduc aminte, fiindca propunerea de a fi examinata la comisia specializata a fost, a venit din partea mea si toate informatiile pe care dumneavoastra le-ati prezentat la comisie este la cerinta grupului format in Comisia pentru economie, buget si finante. Mai bine zis, incepind cu 1997, ministerul n-a facut pina acum nici o analiza ampla a procesului.

 

Domnul Igor Dodon:

In limita competentelor, Ministerul Economiei si Comertului este implicat in procedura de insolvabilitate pe cale extrajudiciara.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, eu inteleg, dumneavoastra prezentati astazi o lege, pina la urma, pentru care nu purtati responsabilitate, fiindca, in marea majoritate, responsabilitatea o duce Ministerul Finantelor si Inspectoratul Fiscal care, in mare masura, au intentat procedurile de faliment asupra multor intreprinderi. Urmatoarea intrebare ce tine de consiliul de creditori. Pina in 2006, prin intermediul Consiliului Creditorilor, au trecut procesul de restructurare circa 121 de intreprinderi, cu care a fost incheiat acordul-memorandum. Totusi, in urma activitatii, incheierea acordului-memorandum, datoriile achitate pina in 2006 au fost de 96 la suta fata de bugetele nationale, bugetul national si bugetul asigurarilor sociale, aceste curente si acele istorice 96% si 88% acele istorice.

Care, totusi, este logica, ca noi lichidam o structura care, pina la urma, a fost eficienta in economia nationala si nu facem regula in procesul de insolvabilitate care, daca noi facem o analiza pe parcursul anilor din 1200 de procese, pe care le-a intentat Ministerul Finantelor si Inspectoratul Fiscal, achitarile totale au fost 10% in zece ani de zile fata de bugetul de stat si asigurarilor sociale si 17% fata de... mai bine zis 10% fata de bugetul de stat si 17% fata de bugetul asigurarilor sociale. Diferenta este foarte evidenta. Va rog, daca se poate sa dati o argumentare concreta, de ce noi totusi lichidam astazi consiliul creditorilor?

 

Domnul Igor Dodon:

Da, daca sa ne referim la activitatea Consiliului Creditorilor, bineinteles, sinteti destul de bine informat in baza informatiei pe care v-am prezentat-o. As dori sa remarc ca aceasta necesitate de a lichida la aceasta etapa calea extrajudiciara si de a lasa o singura cale calea judiciara este argumentata de faptul ca este necesar de a pune in conditii egale absolut toate intreprinderile indiferent de tipul creditorilor, care sint creditori ai acestei intreprinderi. In detalii aceasta ar insemna urmatoarele.

In cazul in care este vorba de insolvabilitatea unei persoane, unui agent economic, ai carei creditori sint alte persoane private, in marea majoritate a cazurilor, pina acum s-a mers pe cale judiciara. In cazul in care sint creditori in marea majoritate statul la un agent economic pina acum s-a mers pe calea extrajudiciara. Bineinteles, aceste doua cai au fost puse, din start, in conditii diferite din punctul de vedere chiar al concurentei neloiale.

Mai mult decit atit, as mentiona ca Fondul Monetar International, fiind un creditor important al Guvernului Republicii Moldova a pus una din conditiile chiar incluse in memorandumul, semnat intre Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar International, ca in momentul cind statul crediteaza aceasta institutie internationala nu poate intelege de ce statul trateaza absolut diferit doua procese de insolvabilitate, care ar putea fi tratate unic. Anume din aceste considerente si s-au introdus aceste propuneri de modificare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Noi toti cunoastem conditiile pentru organismele internationale, le pregatim singuri noi. De aceea, propunerile au venit de la Ministerul Economiei si Comertului ca sa fie introdusa lichidarea Consiliului Creditorilor, dar nu din partea Fondului Monetar International, ci luind in considerare ca totusi noi astazi, economia nationala putem zice, sintem intr-o etapa de tranzitie cam lunga, prelungita, totusi, evident ca calea extrajudiciara e cu mult mai eficienta astazi si sint cifre care denota faptul acesta. Calea judiciara pe care noi astazi avem 10% pe parcursul a 10 ani de zile achitate de datoriile debitoriale si, in primul rind, fata de stat.

 

Domnul Ion Dodon:

Insa este o cale de insolvabilitate care nu este recunoscuta pe plan international.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, dar nu este interzisa astazi in Republica Moldova. Si ar fi normal ca ea sa existe si ultima intrebare ce tine de numarul administratorilor. Noi in 2004, am modificat si am ajuns la numarul care era nelimitat, pina la numarul unui administrator in caz daca...

Dumneavoastra astazi veniti cu o propunere pe care, eu nu stiu de ce, noi cu dumneavoastra am discutat-o si pina la aceasta. Veniti cu o propunere de a modifica si a mari numarul de intreprinderi care sa fie administrate de un administrator. Noi cunoastem destul de bine, fiindca administratorul, pina la urma, duce managementul intregii intreprinderi. El trebuie sa vina cu o echipa bine pregatita.

Majoritatea intreprinderilorm care sint astazi in stare de faliment, sint intreprinderi serioase, mari care au o importanta serioasa pentru economia nationala. In caz in care dumneavoastra propuneti ca sa aiba 5 intreprinderi pentru administrare, patru.

Pai, este logica intr-aceea? Noi avem asa specialisti astazi in tara care sa acopere asemenea volum de activitate, asemenea volum de management care este necesar pentru a redresa intreprinderea, nu a o distruge complet ca ea sa dispara.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate deputat,

Risc sa ma repet, insa am spus-o din start ca am incercat si mi-a reusit sa divizam procedura de insolvabilitate cu scopul redresarii la ceea ce va referiti. Unde ramine unul, maximum doua intreprinderi si procedura de lichidare din
407 dosare, care exista in momentul de fata pentru procedura de insolvabilitate,
80 la suta sint dosare care duc la lichidarea intreprinderii, adica nu la procedura de plan. Pentru ca acestea, care merg la lichidare, se propun maximum patru. Si noi o consideram logic, deoarece, in acest caz trebuie mult mai putine abilitati, deoarece este vorba nu de reorganizarea societatii, dar de lichidarea acesteia.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Nu este convingator.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnule ministru,

Noi sustinem ideea pe care ati invocat-o si anume de uniformizare. Dar, totodata, vreau sa va spun ca in formula prezentata in proiectul respectiv si anume ca de la 31 decembrie se trece de la Consiliul Creditorilor la Inspectoratul Fiscal, urmeaza de a face specificare expres in lege si vizavi de aceea ca Inspectoratul Fiscal sa fie si succesor, fiindca dosarele, asa cum este prevazut este normal, se duc de la Consiliul Creditorilor, ajung la Inspectoratul Fiscal, iar mai departe urmeaza sa indeplineasca si alte drepturi, caci, spre exemplu, apare o situatie in care acest acord trebuie sa fie reziliat sau ar trebui de specificat foarte clar acest lucru, ca acele 120 de dosare, aflate la ora actuala in procesul respectiv pe seama Consiliului Creditorilor sa aiba o finalitate logica. Si va rog sa va autosesizati la... sau sa va sesizez la articolul 30, alineatul (4). Nu sint prevazute modificari, dar sint referinte la Consiliul Creditorilor, ca sa avem o ajustare perfecta a legislatiei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Au fost recomandatii.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Musteata:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea mea se refera la alineatul (9), ceea ce se refera la completarea articolului 66 cu litera e). Decide in privinta termenilor si formei vinzarii bunurilor debitorului, precum si a pretului initial de vinzare. Aceasta se refera ca aceasta atributie se refera la Consiliul Creditorilor.

Nu gasiti dumneavoastra de cuviinta ca totusi pretul initial de vinzare sa fie apreciat de organele abilitate in drept, cum ar fi Comisia de vinzare, de evaluare a marfurilor. Si a doua intrebare se refera la alineatul (2) la completarea articolului 73, restrictiile administratorului sa nu aiba antecedente penale. Ministerul Justitiei propune sa fie completat cu cuvintul nestinse. Guvernul deocamdata nu a modificat proiectul de lege referitor la acest capitol.

Va multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc.

In ceea ce tine de completarea articolului 66 privind atributiile Consiliului Creditorilor. Consideram ca, da, bineinteles, determinarea pretului initial are loc in baza unor acte de evaluare, insa confirmarea acestor acte de evaluare, pina la etapa actuala, in legislatie nu este indicat expres cine o efectueaza.

Sint numeroase cazuri de incalcari, cind insusi administratorul, fara stirea Consiliului Creditorilor decide ca aceasta evaluare este corecta sau incorecta. De aceea, autorii propun ca, totusi, decizia finala vizavi de aceste acte de evaluare si de determinare a pretului initial sa fie o decizie a organului suprem, daca vorbim de procedura de insolvabilitate a unui anumit agent economic si anume a consiliului creditorilor. In ceea ce tine de a doua propunere, vom incerca sa o luam in considerare pentru lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Musteata:

Da, multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi asistam la discutia unui proiect de lege foarte important cind vorbim de politica industriala a statului. Deci, ceea ce s-a facut in acesti 10 ani de zile in acest domeniu, practic, astazi, printr-o modificare concreta, se anuleaza.

Deci, doua compartimente serioase care au fost elaborate impreuna cu Banca Mondiala, Consiliul Creditorilor de Stat si foarte activ s-a sustinut de Fondul Monetar International, Agentia pentru Restructurare si Asistenta a Intreprinderilor, care a fost lichidata astazi, adica nu, si astazi, practic, tot ce a fost potentialul se afla nu stim in miinile cui.

Deci, eu cred ca o intrebare, eu inteleg, domnule Dodon, ca nu dumneavoastra sinteti presedintele Consiliului Creditorilor de Stat si eu am inteles un an de zile in urma, cind dumneavoastra ati votat in sala aceasta, in fruntea acestui Consiliu al Creditorilor de Stat, pe domnul Prim-ministru Tarlev, noi am crezut ca aveti o intentie foarte serioasa.

Deci, va spun sincer ca tot ce a fost facut in domeniul restructurarii industriei, intreprinderile industriale, practic, s-a lichidat si renuntam toti absolut la experienta care a fost propusa si altor state.

Deci, in acest context, o intrebare. Dumneavoastra, Ministerul Economiei si Comertului ca autor, ati consultat conducatorii de intreprinderi, acei care au nevoie de sustinerea statului la aceasta etapa foarte dificila. Care este parerea lor, daca se poate, daca sinteti dumneavoastra la curent.

 

Domnul Igor Dodon:

Daca imi permiteti, o sa incerc sa expun, acum am expus opinia Guvernului, sa expun opinia Ministerului Economiei si Comertului. Ministerul Economiei si Comertului este de parerea ca trebuie sa existe conditii absolut egale pentru toti agentii economici. Dar, daca e sa ne referim, sa fim destul de sinceri, intr-adevar, aceasta modalitate, pina la etapa actuala, a fost utilizata si are unele rezultate de succes.

Insa, dati sa recunoastem si s-o recunoastem destul de sincer ca acei agenti economici care in momentul de fata sint in acordurile de memorandum semnate cu Consiliul Creditorilor sint pusi intr-o situatie mai favorabila decit agentii economici care practica procedura de insolvabilitate judiciara. Sint conditii absolut ilegale, pe care statul le permite la aceasta etapa. De aceea, noi venim cu propunerea sa fie create conditii de concurenta.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Dodon,

O intrebare. Dumneavoastra aveti multe exemple ca, prin sistemul judiciar, noi am restructurat citeva intreprinderi serioase? Aveti citeva exemple?

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa vin cu aceasta informatie.

 

Domnul Ion Gutu:

Fata de acele sute de exemple care au trecut prin acord-memorandum.

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa vin cu informatie suplimentara la acest capitol daca este.

 

Domnul Ion Gutu:

De aceea, eu cred ca ar trebui sa aveti si informatia aceasta, spre regret. De aceea, stimati colegi, eu va atrag atentia ca, la urma-urmei, am activat in Guvern si cunosc foarte bine politica industriala. Eu cred ca noi ceea ce facem astazi, ce am facut pina acum, noi, practic, statul se inlatura. Sa-i punem pe toti in conditii egale, aceasta inseamna nimic.

Conditii egale trebuie sa fie, statul trebuie sa participe concret, nemijlocit, prin crearea conditiilor acelor care vor sa lucreze, fiindca eu va spun ca nu stiu ca este rind la Consiliul Creditorilor. Ca sint multi solicitanti ca sa se incadreze in acest proces. Acest proces este foarte dur pentru agentii economici si de aceea nu fiecare doreste. Prin aceasta eu cred ca noi, practic, ne inlaturam de la politica industriala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa zic ca, de fapt, in competenta inspectoratelor fiscale astazi lor le permit ca sa incheie acorduri-memorandum cu orice agent economic. Deci, mai intii de toate, chestiile sint prevazute de regulamente respective si in cazul de fata, deci, dispare, dupa parerea mea, necesitatea ca totusi Consiliul Creditorilor sa duca aceasta activitate.

Incheind acorduri-memorandum cu inspectoratele fiscale, agentii economici au posibilitate sa-si reesaloneze datoriile respective pe un termen, deci, prevazut de acordul-memorandum. In situatia aceasta consider ca calea judiciara care este prevazuta de prezentul proiect de lege este binevenita si trebuie de sustinut. Fiindca, mai mult decit atit, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, prin structurile respective, va duce, va urmari achitarea datoriilor respective.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii insolvabilitatii si comunica urmatoarele.

Modificarile propuse in proiectul prezentat vizeaza doua aspecte. Primul tine de suspendarea activitatii Consiliului Creditorilor, excluzind prin aceasta modalitatea de depasire a insolvabilitatii intreprinderii prin proces extrajudiciar.

Iar al doilea se refera la cerintele impuse administratorilor insolvabilitatii.

Despre aceasta, materialele le aveti, nota informativa aveti, a fost prezentat raport. Vreau sa va spun ca noi avem in comisie avizele comisiilor permanente si Directiei juridice. Ei, in principiu, sustin proiectul mentionat, cu unele obiectii, care vor fi examinate la definitivarea proiectului in lectura a doua.

Comisia considera oportune modificarile prezentate si propune proiectul de Lege pentru modificarea Legii insolvabilitatii spre examinare si adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Precedentul raportor a spus ca totusi sint modalitati de a efectua restructurarea prin instanta de judecata. Sint astfel de cazuri, dumneavoastra ati examinat, noi avem asemenea cazuri in tara, in genere, cind restructurarea intreprinderilor s-a efectuat prin intermediul instantei de judecata?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sint. Putine, dar sint.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cite, Nicolai Feodorovici?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa intrati la mine, eu nu am luat cu mine materialele.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta e foarte important, intelegeti.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa intrati la mine, eu o sa va spun.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra ati spus ca si Vasili Matveevici spune .

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu, nu, o sa intrati la mine, eu o sa va arat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Si a doua intrebare.

Eu n-am primit raspuns concret din partea domnului ministru Dodon. Totusi, care este argumentul ca noi marim de la o intreprindere administrarea pentru administrator, la 4 intreprinderi?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Repet inca o data, daca n-ati citit atent. Noi lasam...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Foarte atent.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi lasam aceeasi formula care a fost pentru intreprinderi care o sa fie in planul de restructurare unul, maximum doi.

Si pentru intreprinderi care o sa fie in procedura de lichidare, permitem pina la 4.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Nu duceti in eroare Parlamentul, fiindca legea, administratorul... mai bine se desemneaza procesul insolvabilitatii. De aceea, nici in modificarea propusa de dumneavoastra nu este stipulat concret ca acesta merge numai la 4 intreprinderi pentru lichidare si, in principiu, e tot acelasi proces.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun ca este o analiza foarte ampla, din 700 de intreprinderi asupra carora a fost intentat procesul de lichidare de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, din datoriile de 180 milioane de lei care erau la inceputul procesului de lichidare, s-a achitat catre stat numai 1%. Numai 1%.

Si aici are loc un lobbism concret al administratorilor, fiindca acum cind s-a inceput a lucra, Comisia pentru economie, buget si finante a acumulat toata informatia ce tine de procesul de insolvabilitate in tara, administratorii au... bine, pe parcursul unui an si jumatate nimeni nu i-a intrebat, ei continua sa gestioneze mai mult de 10 intreprinderi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic.

Domnul Alexandru Oleinic:

Macar ca legea este intrata in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Ma iertati, va rog...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stati un pic, eu...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu stau un pic. Noi sintem in proces de lucru.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai in proces de lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va pare ca tot ce vorbim pina acum s-ar limita la o propunere concreta a dumneavoastra, ca, pentru lectura a doua, in acest proiect sa fie indicat strict: lichidatori, administratori pentru restructurare, si-i toata problema.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Esenta.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si eu vroiam sa mentionez ca aceasta e propunerea pentru lectura a doua si noi o s-o examinam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Propunerea conceptuala a legii este aceasta, de aceea, eu am propunere.

Eu termin discursul meu cu o propunere.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Aveti rabdare.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu v-am oferit cuvint ca sa puneti intrebari.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti ce spune. Trebuia sa va inscrieti la luare de cuvint inainte prima lectura. Aceasta e norma regulamentului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu o sa dau citire regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

La timpul respectiv. Oferiti va rog intrebari. Toata lumea este deja la orele doua. Nu puneti in test rabdarea colegilor, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu propun ca legea sa fie respinsa si noi sa audiem Guvernul aici, in Parlament. Incepind din 1997 implementarea legii, mai bine zis procesul Legii insolvabilitatii in tara, si pe urma venim cu modificari concrete privind legea data, dar sa avem analiza, toti deputatii sa aiba analiza.

Eu vreau sa va spun ca procesul de insolvabilitate in tara s-a transformat intr-un business foarte serios si astazi se intimpla un lobbism concret. De aceea, eu propun ca legea sa fie respinsa si, domnule Presedinte, eu va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cer scuze, dar totusi am fost invinuit ca ii duc in eroare pe colegi. (Rumoare in sala.) Nu, nu, nu, eu cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, replicile, va rog de la fata locului.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da aici, daca o sa cititi atent proiectul de lege, atent, repet, alineatul (8) administratorul, cu exceptia celui prevazut la alineatul (7) al prezentului articol, poate fi desemnat la maximum 4 intreprinderi. Dar la alineatul (7) se stipuleaza strict, alineatul (7) se completeaza cu urmatoarea propozitie: Restrictia expusa se refera doar la numarul de intreprinderi unde administratorul desemnat aplica planul ce prevede readresarea, adica in lege aceste momente sint foarte strict stipulate. Si eu va rog frumos, cititi atent.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa inteleg, noi, la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, am discutat foarte atent toate aceste prevederi si am propus ca, in general, notiunea de doua, trei sau patru intreprinderi care sint pentru lichidatori si administratori, este una gresita. De ce? Daca vorba de o intreprindere care are, de exemplu, un volum de afaceri de 100 mii de lei pe an, este o intrebare, iar daca este vorba de o intreprindere cu 100 milioane de lei, este alta intrebare.

Daca este vorba de lichidarea unei intreprinderi cu o proprietate de 10 mii de lei, este o intrebare. Si daca este vorba de lichidarea unei intreprinderi cu 100 milioane de lei, este cu totul alta intrebare.

De aceea, consider, si am insistat, si din cele ce tin minte, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a sustinut aceasta idee ca este cazul sa schimbam conceptual nu de la numarul de intreprinderi, dar ceva ce tine de volumul de afaceri al acestor intreprinderi sau de activele intreprinderii care exista in momentul cind se aproba decizia despre lichidarea sau reorganizarea s.a.m.d. a intreprinderilor.

De aceea, eu as vrea sa aflu care este opinia dumneavoastra la acest capitol, ca sa inteleg, fiindca, in opinia mea, ceea ce este propus astazi este putin gresit, ca sa nu spun mai dur.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu personal consider ca aici, in lege, a fost corect stipulat, o intreprindere, maximum doua si acum pentru o situatie care este la noi se permite pina la 4. Dar aceasta la decizia pe care o sa o ia judecata.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule presedinte si onorat Parlament,

Eu inca o data vreau sa accentuez acest moment. Acesti toti administratori si lichidatori traiesc financiar din acele venituri pe care le obtin in rezultatul... respective. Daca o sa avem prevederea dumneavoastra si o sa fie la un lichidator sau administrator 4 intreprinderi cite 100 de milioane activele respective, este o situatie. Si ne inchipuim ce o sa se intimple acolo si o sa avem tot 4 intreprinderi la care activele vot fi 40 mii de lei sau volumul de afaceri vor fi tot 40 mii de lei.

Spuneti-mi va rog, ce se va intimpla in tot acest proces si care va fi atitudinea si a lichidatorilor, si a celor care vor gestiona procesul de insolvabilitate?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va rog frumos, prezentati pentru lectura a doua viziunea dumneavoastra, propunerea dumneavoastra, o sa examinam.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule presedinte Bondarciuc,

Propunerea mea a fost sustinuta de comisia noastra, din care fac parte eu, si de aceea si v-am pus intrebarea. Dumneavoastra aveti raportul comisiei, aveti avizul comisiei, cer scuze, de aceea si pun intrebarea, fiindca dumneavoastra n-ati vorbit nimic la acest capitol si vreau sa inteleg cum sa votez, fiindca in dependenta de raspunsul la intrebarea dumneavoastra si de decizia comisiei catre prima lectura, este vorba de concept.

Eu voi vota intr-un fel sau in altul. Ceea ce a propus Guvernul si ceea ce sustineti dumneavoastra acum, in opinia mea, este absolut gresit. Absolut gresit.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aveti drept la opinia dumneavoastra. Dar in raport eu am mentionat ca noi am primit avizele care sint, in principiu, pozitive si sustin proiectul mentionat, cu unele obiectii care vor fi examinate la definitivarea proiectului in lectura a doua.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule presedinte,

Repet inca o data, este vorba de concept, nu este vorba de modificare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru mine nu trebuie sa repetati. Poate pentru dumneavoastra,

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, pentru dumneavoastra, dumneavoastra nu intelegeti, e vorba de concept.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru mine nu trebuie sa repetati.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Se vede ca trebuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Foarte bine. Cred ca v-ati inteles de minune.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ce-i aceea concept, ce sa va fac, trebuie sa repetam.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Alte intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc domnule Bondarciuc.

Rog sa luati loc. Luari de cuvint? Au fost doua solicitari.

Domnule Alexandru Oleinic, va rog la tribuna centrala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Procesul de restructurare a intreprinderilor este un element-cheie pentru asigurarea unei cresteri durabile a economiei nationale. Doar prin realizarea reformei sectorului de intreprinderi pot fi asigurate resursele necesare pe termen lung pentru securitatea economica si sociala.

Tergiversarea restructurarilor constituie unul din motivele principale ale problemelor bugetare, inflatiei si somajului. In conditiile Republicii Moldova, in care, pe parcursul ultimilor 5 ani de zile, ponderea sectorului industrial continue sa fie in scadere, raminind la un nivel de 70% din produsul intern brut, fapt ce va impulsiona in continuare performanta scazuta a exporturilor, fara restructurarea intreprinderilor nu vom putea atinge obiectivul de crestere economica.

Deoarece cresterea productivitatii si, respectiv, a economiei nationale poate fi asigurata doar prin implementarea reformelor structurale care presupun stabilirea cadrului legal si fiscal, promovarea parteneriatului, majorarea investitiilor de stat, imbunatatirea accesului la finante.

Revenind la aspectul restructurarii intreprinderilor, voi mentiona urmatoarele. Pe parcursul anilor 19972006, in judecata economica si Curtea de Apel au fost depuse 1619 de cereri privind deschiderea procesului de faliment si de initiere a procesului de insolvabilitate, dintre care 65 de cereri au fost depuse de Ministerul Finantelor si 1200 de inspectoratele fiscale.

Conform datelor statistice, in perioada anilor 20022005 numarul cererilor depuse in instanta de judecata, privind intentarea procesului de insolvabilitate a crescut considerabil. Astfel, daca in 2002 au parvenit 30 de cereri, atunci in 2003 300, in 2004 383 si in 2005 548 de cereri in instanta de judecata.

In aceasta perioada au fost examinate si incheiate 955 de cazuri. Legea insolvabilitatii a urmarit scopul de stabilire a cadrului juridic necesar pentru procesul de restructurare a intreprinderilor insolvabile in vederea rebidierii lor financiare si economice, precum si pentru procesul de insolvabilitate in vederea satisfacerii colective a creantelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului.

Daca pina in anul 2001 intreprinderile supuse restructurarii primeau din partea Agentiei pentru Restructurare a Intreprinderilor si Asistenta, asistenta tehnica gratuita pentru elaborarea si implementarea planurilor de restructurare, in prezent intreprinderile problematice isi elaboreaza planurile de restructurare de sine statator si nedispunind de capacitati tehnice si experienta in domeniu.

Totodata, intreprinderile insolvabile sint in drept sa-si restructureze datoriile prin apelarea la Consiliul Creditorilor. Pe parcursul perioadei de activitate a Consiliului Creditorilor, adica pina in anul 2006, procesul de restructurare prin intermediul incheierii acordului-memorandum se implementeaza la 121 de intreprinderi de diverse ramuri ale economiei nationale.

In urma analizei activitatii acestor intreprinderi in conditii de acord-memo-randum, putem constata ca conditia de achitare a platilor curente fata de toti creditorii se executa in medie la nivelul de 96,5%, iar a platilor reesalonate au fost executate la nivelul de 88,3%, fapt ce a contribuit la majorarea veniturilor bugetului public national.

De aici puteti sa va dati seama cit de eficienta a fost activitatea Consiliului Creditorilor in economia nationala.

Desi aplicarea procesului de restructurare catre intreprinderi prin intermediul Consiliului Creditorilor s-a dovedi a fi un mecanism real si de revitalizare a intreprinderilor, acelasi lucru nu poate fi afirmat in cazul gestionarii procesului de insolvabilitate a intreprinderilor de catre reprezentantii statului in adunarile si comitetele creditorilor si administratorilor.

Despre acest lucru ne denota si raportul Curtii de Conturi din 2004 privind rezultatele controlului asupra activitatii reprezentantilor statului in adunarile si comitetele creditorilor si administratorilor, imputerniciti la intreprindere in proces de insolvabilitate, cu derularea procedurii de faliment in care s-a constatat ca reprezentantii statului nu au asigurat un control riguros in derularea procesului, fapt ce a condus la multiple abuzuri si incalcari ale legislatiei, statul suportind prejudicii irecuperabile.

Astfel, reprezentantii statului in comitetele creditorilor, de comun acord cu administratorii, nu au initiat rezilierea contractelor si recunoasterea nula a tranzactiilor.

La majoritatea intreprinderilor, unde a fost deschisa procedura de faliment, reprezentantii statului, dispunind de votul decisiv al adunarii creditorilor, n-au intreprins masuri de stabilire a atributiilor comitetului creditorilor, diminuind astfel responsabilitatea comitetului creditorilor pentru deciziile adoptate.

Ca exemplu, Ministerul Finantelor a initiat procesul de insolvabilitate fata de 33 de agenti economici, beneficiind de credite interne si externe sub garantia statului. Din totalul de datorii 621 milioane de lei a fost achitata doar suma de
23 de milioane sau 3,7%.

Inspectoratele fiscale sint implicate in 391 de cazuri de declarare a agentilor economici in stare de insolvabilitate. Suma datoriilor confirmate de instanta de judecata, 378 de milioane fata de bugetul de stat a fost achitata numai la 10%,
78 de milioane fata de bugetul asigurarilor sociale au fost achitate de 28%.

Totodata, in cazul intreprinderilor care au mers la lichidare, cifra este de 700, suma datoriilor constituind 153 de milioane fata de bugetul de stat, s-au achitat numai 2 milioane de lei. Aceasta constituie 1,3%.

Fata de asigurarile sociale 38 de milioane, s-a achitat 1 milion 400, 3,5 milioane. Restul datoriilor, conform hotaririlor instantelor de judecata, au fost anulate. Nu intotdeauna actiunile administratorilor au fost orientate spre pastrarea, majorarea si valorificarea cit mai eficienta a mesei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile pentru executarea cit mai deplina a creantelor creditorilor.

In majoritatea cazurilor, licitatiile de vinzare a bunurilor materiale ale intreprinderilor insolvabile s-a desfasurat cu incalcarea prevederilor legale si in detrimentul intreprinderilor insolvabile si al creditorilor lor. De asemenea, au fost stabilite cazuri de diminuare a preturilor de realizare a bunurilor materiale ale intreprinderilor in proces de insolvabilitate in suma de 33 de milioane. Acestea sint datele de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Lipsa de control din partea adunarii creditorilor si comitetele creditorilor, procedurile de reorganizare si lichidare a intreprinderilor insolvabile decurg foarte lent din cauza tergiversarii neintemeiate a termenelor de efectuare. Astfel administratorii si echipele lor se asigura pe timp indelungat cu locuri de munca si salarii fabuloase.

Ma refer la exemplul Societatii pe Actiuni Alfa, Alimentarmas, Uzina de frigidere, al caror proces de faliment dureaza din 1997, de cind a fost implementata legea.

Societatile pe Actiuni Codru, Steaua din 1998, iar remunerarea a
3 administratori pentru perioada de 2 ani de zile, a alcatuit de la 1,4 pina la
2 milioane de lei. Remunerarea pentru specialisti si experti, angajati de administrator, a fost efectuata cu incalcarea prevederilor articolului 79 din Legea insolvabilitatii, achitind salariile din contul masei debitoare a intreprinderilor, dar nu din contul remunerarii administratorului.

Cu alta parere a intreprinderilor cu capital de stat au ajuns in stadiul de faliment din cauza lipsei unui control efectiv din partea ministerului de ramura si a Ministerului Finantelor. In unele cazuri, creditorii de stat au initiat procedura de faliment, fara a tine cont de interesele strategice ale statului, iar in altele procedura se initia cu intirziere, cind intreprinderea, practic, era distrusa.

Astfel, in cazul Societatii pe Actiuni Steaua, procedura de faliment a fost initiata la propunerea Ministerului Finantelor, fara o argumentare tehnico-economica, pe cind indicii de activitate la moment demonstrau doar necesitatea unei redresari. Si cunoastem destul de bine in ce situatie se afla astazi Steaua si ce prezinta astazi Steaua ca intreprindere in economie.

Din cauza neinitierii la timp a procedurii de faliment, a cauzat calcularea unor dobinzi, penalitati si amenzi de citeva ori mai mari decit datoriile de baza.

Un alt indice al activitatii reprezentantilor statului este si promovarea la functii de administratori prin instanta de judecata, mai ales pentru intreprinderile mari, unele si aceleasi persoane. Ca rezultat, una si aceeasi persoana a fost numita in functie de administrator la 10 si mai multe intreprinderi.

Ma refer la raportul Curtii de Conturi din 2004. Pina in momentul de fata situatia nu s-a schimbat spre bine, deoarece, desi Ministerul Finantelor a fost atentionat asupra incalcarilor depistate, asa si nu s-a dat o apreciere principiala a activitatii reprezentantilor statului in cadrul adunarii creditorilor si comitetului creditorilor ale intreprinderilor insolvabile si nu s-au adoptat deciziile respective.

Din analiza prezentata rezulta ca dirijarea procesului de faliment de catre administratori si reprezentantii statului in comitetele creditorilor este neeficienta.

In contextul celor mentionate, constatam ca Legii insolvabilitatii necesita a fi modificata esential, indeosebi cu prevederi clare care sa asigure o gestionare eficienta a procesului. Scopul modificarilor trebuie sa fie acel de a relansa activitatea intreprinderilor si nu acel de a face sa dispara.

Propunem Guvernului sa examineze si posibilitatea crearii unei agentii independente, care sa monitorizeze si sa acorde suport in procesul de restructurare a intreprinderilor, sa evalueze procesul si sa intervina cu propuneri de rigoare la moment.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra considera ca modificarile propuse prin proiectul initiat de Guvern nu va schimba situatia in domeniu. Propunerea Guvernului de a lichida consiliul creditorilor nu este convingatoare, iar referitor la propunerea privind activitatea administratorilor de a administra in continuare nu mai mult de 5 intreprinderi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra insista asupra administrarii doar a unei intreprinderi.

In aceste conditii, propunem aminarea adoptarii proiectului in prima lectura, pentru audierea prealabila a Guvernului la capitolul implementarea Legii insolvabilitatii in scopul identificarii de solutii eficiente pentru asigurarea unui proces de restructurare viabil care sa corespunda exigentelor de redresare a economiei nationale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, pentru luare de cuvint, il invit la tribuna centrala pe domnul Musteata.

 

Domnul Gheorghe Musteata:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

Voi spune punctul de vedere al Fractiunii Comunistilor asupra proiectului de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii, adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.598 din 29 mai 2006.

Proiectul de lege nominalizat a fost discutat in cadrul fractiunii si, in baza argumentelor expuse, fractiunea va sustine acest proiect de lege in prima lectura. Prin sustinerea proiectului dat demonstram disponibilitatea noastra de a colabora cu organismele internationale, inclusiv cu Fondul Monetar International intru crearea unui climat investitional favorabil.

Cunoastem bine cauzele cind peste noapte, in anii 1996, 1998, majoritatea intreprinderilor economice nationale s-au pomenit in pragul falimentului. O data cu introducerea valutei nationale, peste noapte, practic, toate intreprinderile s-au pomenit fara de surse circulante proprii. In acele conditii, bancile comerciale eliberau credite cu rata dobinzii de pina la 300, 380% anual.

Cunoastem cu totii consecintele privatizarii cu bonurile patrimoniale care si pina astazi nu e dus la bun sfirsit. Pe acele timpuri, se ducea o politica bine planificata de transferare sau, mai bine zis, de pompare a banilor din buzunarul statului in cel privat. Povara fiscala pe atunci era destul de grea pentru intreaga economie.

Toate acestea au dus la aceea ca la etapa elaborarii Legii insolvabilitatii in redactie noua din anul 2001, un numar mare de intreprinderi din economia nationala acumulase datorii mari fata de bugetul statului. De aceea, se impunea necesitatea elaborarii unui mecanism in cadrul Legii insolvabilitatii de reesalonare a acestor datorii si acest mecanism a devenit procedura de restructurare a datoriilor prin incheierea acordurilor-memorandum. Asemenea prevederi nu erau stipulate in precedente Lege a insolvabilitatii.

Mecanismul de restructurare a dat posibilitate multor intreprinderi sa-si restabileasca solvabilitatea si sa devina profitabile, achitind toate datoriile. Paralel cu incheierea acordurilor-memorandum, statul a intreprins un sir de masuri indreptate spre micsorarea poverii fiscale cum ar fi: micsorarea marimii impozitului de venit de la 32 la 15%, eliberarea de plata taxei pe valoarea adaugata a unui sir de activitati. S-a micsorat rata dobinzii la credit pina la 15%, ceea ce a dat posibilitate sa creasca volumul creditelor eliberate de bancile comerciale in economia nationala.

In anul 2005, fata de anul 2001, creditele bancare au crescut mai mult de
3 ori. Totodata, au crescut alocatiile de la bugetul de stat, indreptate spre subventionarea unor activitati, mai cu seama in agricultura de la 30 milioane in 2001 la 220 milioane in 2006.

Astazi, aceasta stare de insolvabilitate este depasita de un sir intreg de intreprinderi si a venit timpul ca toti agentii economici sa fie tratati univoc si din partea statului. Statul, prin elaborarea de legi, trebuie sa creeze conditii de sustinere a tuturor agentilor economici autohtoni, ca sa nu fie admise situatii de insolvabilitate, desi insolvabilitatea este o categorie pentru economia de piata.

In ceea ce se refera la restrictiile privind calitatea de administrator, se cunoaste foarte bine ca la aceasta functie adesea erau desemnate persoane incompetente, corupte, care adeseori urmareau scopuri meschine. Reglementarea unor restrictii mai dure in cadrul legii va da posibilitate ca la functii de administrator sa fie investite persoane profesioniste, oneste si responsabile.

Consider ca problema data necesita a fi studiata suplimentar, proiectul de lege sa fie imbunatatit pentru lectura a doua, tinind cont de obiectiile expuse de deputati si de comisii in avizele acestora. Presupun ca pentru lectura a doua vor fi si amendamente suplimentare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Au fost evocate doua propuneri, propunerea comisiei sesizate in fond, care vizeaza aprobarea in prima lectura a acestui proiect si cea de-a doua propunere a Fractiunii AMN pentru a reintoarce in comisie, da? A amina examinarea sau a respinge acest proiect.

Deci, in aceste conditii, supun votului propunerea comisiei in ordinea in care aceasta a fost prezentata prima. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2075, rog sa voteze. Rog sa fie prezentate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 0. Doi, pardon.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

- 1.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 10.

 

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi impotriva. Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2075 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Aici intentionez sa anunt intrerupere. Tin sa va consult, 45 de minute, ori o ora? O, foarte bine, perfect, sa stiti ca 45 de minute.

Stimati colegi,

Doar o clipa, nu am incheiat inca sedinta. La orele 15.00 reluam sedinta plenului Parlamentului.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu as ruga numaratorii sa anunte prezenta deputatilor pe sectoare, pentru a vedea caracterul deliberativ al sedintei.

Microfonul nr.2, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3., va rog.

Numaratorii sint la microfoane, va rog, sa fie incluse.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 29.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de persoane si vad ca colegii se mai apropie. Sedinta este deliberativa.

Stimati colegi,

Continuam sedinta plenului Parlamentului. Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului. Inainte de a continua, va reamintesc ca urmatoarele 4 proiecte, 4 initiative legislative se refera la amendarea Regulamentului Parlamentului. Este un exercitiu care deriva inclusiv si din planul calendaristic al actiunilor noastre de colaborare cu Consiliul Europei. In acest context, vom examina aceste 4 subiecte.

Deci, proiectul de Lege nr.1414, initiat de deputatul Dumitru Braghis.

Il invit la tribuna centrala pe autor pentru a face o prezentare a acestui proiect.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, aceasta initiativa legislativa a fost initiata de un grup de deputati, inclusiv domnul Bolboceanu, prezent aici, si doamna Gutu, care nu mai este deputat in Parlamentul Republicii Moldova. Aceasta ca sa fim corecti fata de autori, sa nu avem pe urma probleme cu drepturile de autor.

Acum in ceea ce priveste proiectul de lege propus spre examinare astazi dumneavoastra. Este un proiect de lege elaborat deja de mai multi ani de zile, a fost propus o data spre examinare, au fost mai multe obiectii propuse, am corectat aceste obiectii si am inaintat proiectul respectiv inca in mai 2005. Deci, acest proiect de lege sta mai mult de un an de zile sta si asteapta examinarea sa in Parlament.

Vreau sa va spun ca la elaborarea acestui proiect de lege s-a tinut cont de recomandarile Consiliului Europei la capitolul functionarii institutiilor democratice si inclusiv a parlamentelor din Europa. Si am incercat sa ne concentram, daca se poate de spus asa, asupra a 45 domenii mai importante din acest proiect de lege, restul le-am omis din diferite motive.

Primul moment, care este, in opinia noastra, destul de important si care tine de activitatea Parlamentului si nu odata am vazut acest lucru chiar si in ultimele zile, tine de formarea Comisiei de etica, procedura si regulament, care ar avea contributia sau atributia respectiva de a verifica respectarea Regulamentului, procedurilor in Parlamentul Republicii Moldova si inclusiv de a sanctiona sau a trage la raspundere pe deputatii, care incalca procedura si Regulamentul in activitatea Parlamentului Republicii Moldova, indiferent de postul pe care il ocupa in Parlament.

Tot aceasta comisie ar avea posibilitate sa raspunda si la obiectiile deputatilor ce tin de aprobarea documentelor in Parlamentul Republicii Moldova, atunci cind ei considera ca s-au comis unele erori la etapa de redactare si prezentare spre promulgare a acestor documente.

Pentru a asigura o excludere a influentei politice in cadrul activitatii acestui comitet este o propunere ca membrii acestei Comisii de etica, procedura si regulament sa fie reprezentanti in marime egala de catre opozitie si reprezentantii fractiunii majoritare sau ai fractiunilor majoritare din Parlamentul Republicii Moldova.

Anume pentru a definitiva acest lucru, este constituit un capitol separat si notiunea de fractiune majoritara, fractiune de guvernare, fractiuni de opozitie si asigurarea unor corelari, coraporturi mult mai bine definite in activitatea fractiunilor in cadrul Parlamentului Republicii Moldova.

Un compartiment aparte tine de votarea finala a legilor. Pornind de la experienta acumulata in ultimii 5 ani de zile in Parlament, vorbesc de autorii acestui document, au fost citeva cazuri cind documentul propus spre promulgare sau chiar publicat, in opinia unor deputati din Parlamentul Republicii Moldova, era diferit de acel care se vota in Parlament. Anume din acest motiv se propune sa fie introdusa votarea finala a tuturor documentelor aprobate in Parlamentul Republicii Moldova si dupa ce documentul este aprobat in lectura a doua, comisia respectiva il pregateste pentru votarea finala, deci, introduce toate modificarile asa cum s-a vorbit si s-a hotarit in Parlament in lectura a doua si acest document este supus votarii de catre Parlamentul Republicii Moldova. Si in acest caz, in cadrul votarii finale, se pun in discutie doar erorile care, poate, au aparut, daca ele au aparut, nu se mai pun amendamente, nu mai este dreptul de a inainta amendamente. Toate aceste lucruri puteau fi efectuate pina la votarea finala de catre Parlament a documentului respectiv.

Consideram ca este o norma practicata de mai multe parlamente europene si ar putea sa aduca o imbunatatire si a activitatii Parlamentului Republicii Moldova.

Inca citeva momente tin de asigurarea drepturilor minoritatii in Parlamentul Republicii Moldova, daca tinem cont de Declaratia de integrare europeana a Republicii Moldova si de criteriile de la Copenhaga care prevad o respectare a drepturilor tuturor minoritatilor, inclusiv a celor din Parlament, noi am propus mai mult lucruri care ar permite ca aceste drepturi sa fie nu doar declarate, ci si, cu adevarat, respectate in cadrul Parlamentului Republicii Moldova.

De exemplu, se propune ca, odata in luna, ordinea de zi sa fie propusa pentru dezbateri in Parlament de catre reprezentantii opozitiei. Se propune ca legile in Parlament, sa fie un termen strict de la data intrarii examinarilor de catre comisie pentru prima lectura si pentru lectura a doua, deci, niste termene mai clare. Sa fie scris explicit in legislatie cum se procedeaza in asemenea cazuri.

Vreau sa mentionez ca aceste prevederi au fost luate strict din prevederile si recomandarile Consiliului Europei la capitolul respectiv si practica altor tari ca, de exemplu, Tarile Baltice, la care, in ultimul timp, foarte frecvent ne referim. Cine are posibilitate, poate accesa site-urile respective ale parlamentelor Tarilor Baltice si sa vada ca acolo exista asemenea prevederi.

Inca un compartiment care este redat, in opinia noastra, putin diferit de ceea ce era pina acum mai concret, este vorba de raportul anual al Guvernului care trebuie sa fie prezentat in fiecare primavara in Parlamentul Republicii Moldova si trebuie sa avem posibilitate sa-l avem in avans, sa avem posibilitate sa pregatim, sa examinam acest raport pentru a-l discuta in cadrul Parlamentului si pentru a expune niste lucruri clare asupra activitatii Guvernului si asupra politicii promovate de Guvern intr-o perioada clara de timp, este vorba de un an calendaristic.

Sint si citeva momente propuse in proiectul respectiv, dar dupa discutiile avute cu colegii, cu comisiile parlamentare, noi nu insistam, sintem gata sa le omitem, este vorba despre secretarii executivi ai Biroului permanent sau de secretarii Biroului permanent, este vorba de instituirea a doi secretari. Noi sintem gata sa acceptam excluderea din document pentru lectura a doua a acestor prevederi.

In general, vreau inca o data sa mentionez ca acest proiect de lege tine sa imbunatateasca regulamentul actual, clarifica mai multe lucruri care astazi sint tratate ambiguu. Si, in cadrul acestei modificari, noi ne-am propus ca scop, inclusiv, sa aducem in concordanta unele prevederi ale Legii despre statutul deputatului in Parlament si ale Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru unul dintre autorii acestei initiative?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor,

As avea la dumneavoastra urmatoarea intrebare. Deci, dumneavoastra propuneti, cum ati mentionat in raportul dumneavoastra ca autor, ca sa fie constituita Comisia de etica, procedura si regulament. Deci, la articolul 14/2 Atributiile comisiei respective. Dupa parerea mea, cred ca aceste atributii dubleaza atributiile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si ale Directiei documentare parlamentara. Ce parere aveti dumneavoastra asupra acestui moment? Deoarece in articolul pe care il propuneti dumneavoastra sint prevazute un sir de stipulari si anume, dau citirii: in cazul detinerii documentelor care confirma cazul de incalcare a legislatiei de catre deputat, fie la propunerea oricarui membru al Parlamentului, fie din propria initiativa, examineaza incalcarile legislatiei in vigoare, comise de catre deputat.

Eu consider ca noi avem organele respective: Procuratura Generala si altele care se ocupa anume de examinarea acestor incalcari.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule deputat.

Eu am stiut foarte bine de aceste prevederi, despre care vorbiti dumneavoastra. Insa scopul acestei initiative este nu numai de a examina sau de a propune unele modificari pentru a forma o simpla noua comisie, ci este si unul din scopuri ca in Parlamentul Republicii Moldova deciziile ce tin de deputati, de personal sa fie aprobate nu in baza de reprezentativitate politica, ci in baza de egalitate in drepturi a tuturor, inclusiv a minoritatii. Iata acesta este scopul.

De aceea, o parte din prevederi, cu adevarat, care sint astazi ale Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, de exemplu, sau altele, pot fi examinate de catre aceasta comisiei. In ceea ce priveste partea a doua a problemei ce tine de Procuratura, nicidecum noi nu punem la indoiala si nu propunem modificarea Legii despre Procuratura, alte legi ce tin de procesul de urmarire penala sau administrativa din Republica Moldova, ci propunem inca un mecanism care ar permite ca comisia respectiva sa poata sa discute cu deputatii, sa traga la raspundere, daca va fi necesar aici, in cadrul Parlamentului, si nu asteptam cind ni se va adresa noua Procurorul General sau un alt organ de resort din Republica Moldova.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, dar eu am avut in vedere in contextul intrebarii abordate despre ce fel de deputati, cine vor fi acesti deputati care vor constitui aceasta comisie? Deci, este Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, eu consider ca aceasta nu va intra, ar fi o atributie a comisiilor din Parlament. Aceasta am avut in vedere.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, articolul 14/1 este destul de explicit, in opinia mea, este propusa componenta acestei comisii. Ea se formeaza la propunerea fractiunilor parlamentare din numarul egal al reprezentantilor opozitiei si majoritatii parlamentare, sint prevazute procedurile de numire a acestor persoane si modalitatile de lucrare.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Inca o intrebare la capitolul 10 articolul 128 se completeaza cu alineatul 4 si alineatul 5 cu urmatorul cuprins: In cazul in care s.a.m.d.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Inca o data, daca nu vi-i greu, cer scuze.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Poftim?

 

Domnul Dumitru Braghis:

N-am auzit articolul.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Capitolul 10 articolul 128, sectiunea 4 Raportul anual al Guvernului, pagina 6. Este, da? Deci, dupa parerea mea, aceasta norma, pe care o propuneti dumneavoastra, contravine Constitutiei Republicii Moldova si articolului 98, deoarece in articolul respectiv din Constitutie este stipulat: in cazurile in care Guvernul este demis. Dar dumneavoastra propuneti prin norma respectiva: in cazul in care componenta Guvernului se modifica cu cel putin 1/3 din numarul total al membrilor, Parlamentul, intr-o sedinta speciala, adopta Hotarirea privind demiterea Guvernului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

In Constitutia Republicii Moldova, din ceea ce eu tin minte, sint prevazute clar si explicit cazuri cind Guvernul trebuie sa fie demis sau poate sa fie demis. In cazul prevederii acesteia a Regulamentului noi nu vorbim despre demiterea obligatorie, ci Parlamentul pune in discutie problema demiterii. Si atunci majoritatea parlamentara, care este formata in Parlament, decide da sau nu. Nu este nimic iesit din comun, in opinia mea. Si nu este deloc contradictoriu sau in contradictie cu Constitutia Republicii Moldova acest capitol. Fiindca, vorba este despre modificarea componentei nominale a Guvernului mai mult de 1/3 din numarul ministrilor care au fost numiti de catre Parlament si acceptati de Parlament la o data respectiva.

Atunci, tinind cont de faptul ca sintem o republica parlamentara, ca Guvernul, intr-un fel sau altul, este numit de catre Parlamentul Republicii Moldova, Programul de activitate este acceptat de catre Parlamentul Republicii Moldova. Si sint unele prevederi, ca Presedintele Tarii impreuna cu Prim-ministrul are dreptul de a opera unele modificari. Consideram ca acestea nu pot fi numite unele modificari in cazul in care este vorba de modificarea a 4050 la suta din componenta Guvernului.

In opinia noastra s-a propus 1/3, poate fi alta cifra. Atunci cind este schimbata componenta Guvernului la un numar X%, este absolut logic ca Parlamentul ar putea pune in discutie, in general, problema de vot de incredere, daca vreti, a acestui Guvern. Fiindca este vorba de o componenta destul de noua sau destul de modificata.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Dar, oricum, parerea mea este ca, totusi, contravine Constitutiei si aceasta n-ar trebui de sustinut.

In acelasi context, ultima intrebare, ceea ce tine de articolul 112/3, unde dumneavoastra propuneti, punctul 3: Dupa prezentarea raportului de catre Guvern, Parlamentul poate sa adopte o decizie in cadrul luarilor de cuvint asupra raportului prezentat de Guvern, liderilor opozitiei parlamentare li se ofera cuvintul pentru prezentarea coraportului asupra activitatii Guvernului.

Deci, aici, iara, eu consider ca contravine Constitutiei si anume articolelor 104 si 105. Deoarece acolo, in Constitutie, este stipulat concret cind este audiat Guvernul, cind vine cu o informatie in Parlament.

Si punctul 2. Raportul Guvernului se prezinta in sedinta in plen a Parlamentului de catre Prim-ministru s.a.m.d. dupa text.

Aceste doua momente eu am vrut sa va spun, ca, totusi, contravin Constitutiei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ce contravine? Dumneavoastra spuneti ca raportul se prezinta de
Prim-ministru. Tot asa e scris aici. Care-i problema?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Poftim?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Unde-i contradictia intre ceea ce este propus aici si Constitutie? In Constitutie este scris: Anual Guvernul prezinta raport. Noi am stipulat lucrul acesta.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Dumneavoastra stipulati mai detaliat ori de cite ori, inclusiv includeti si coraportul opozitiei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da. Dar de ce nu? Aceasta nu este in contradictie cu Constitutiea. Daca in Constitutie acest lucru nu este prevazut, asta nu inseamna ca el nu poate sa existe. Este o prevedere. Noi in Constitutie avem foarte multe lucruri care sint scrise intr-o propozitie, iar aici, in Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, sint descifrate prin mai multe articole. Poftim, despre alegerea Presedintelui Parlamentului. Este scris ca se alege de catre Parlament, daca nu gresesc eu, in Constitutie. Iar in Regulamentul Parlamentului, in Legea despre statutul deputatului in Parlament avem mai multe prevederi care descriu modalitatea. Tot asa am hotarit sa propunem si noi, ca in Constitutie este prevazut raportul anual al Guvernului. Noi propunem mai multe prevederi care ar clarifica ce se subintelege prin raportul anual al Guvernului. Si cum propunem noi procedurile de examinare ale acestui raport.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, .

, , . . , . , , , , , , . .

. , . , , , , . , , .

, , . , , , . , ? ?

. , , , - , , --, . , , . ?

 

Domnul Dumitru Braghis:

, , , , ( ), , O, , .

, , . , .. , , , , .

 

Domnul Vadim Misin:

.

 

Domnul Dumitru Braghis:

. , , , , , , , . .

 

Domnul Vadim Misin:

.

 

Domnul Dumitru Braghis:

.

 

Domnul Vadim Misin:

. : , . , , . .

, , , , , . , .

.

Domnul Dumitru Braghis:

.

, , . - , . , , , - , , , , .

, , . , - , . , .

: , - , - , , . . , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Braghis,

Inca o prevedere a proiectului de lege semnat de dumneavoastra si de acei doi colegi ai dumneavoastra stirnesc o usoara nedumerire. Eu am sa reproduc cu exactitate aceasta prevedere ca sa ascultam care este talmacirea domniei voastre. Punctul 11 articolul 5, pagina 2. Fractiunea parlamentara de opozitie, al carei numar depaseste 1/2 sau jumatate din numarul minoritatii parlamentare va numi liderul opozitiei parlamentare.

Este ceva absolut inedit, din cite imi dau eu seama. Nu stiu daca exista ceva analogii si precedente in practica internationala. Poate dumneavoastra ati consultat, eu stiu, experienta altor tari, dar liderul unei fractiuni de opozitie, se decide alegerea lui nu in cadrul Parlamentului intr-o sedinta de Parlament, dar in alte circumstante si in baza altor principii. Ce ati avut dumneavoastra in vedere?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc frumos.

Am consultat cu adevarat alte regulamente ale altor tari si la acest capitol concret puteti sa ridicati Regulamentul Parlamentului Lituanian si o sa vedeti fix, cuvint in cuvint, sau aproximativ cuvint in cuvint, aceeasi prevedere in acet Regulament.

 

Domnul Ion Varta:

Opozitia este formata.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Sint si alte cazuri. Eu va spun unde precis am vazut eu.

 

Domnul Ion Varta:

Daca ne referim la Parlamentul nostru, opozitia in cadrul acestui Parlament este... are mai multe culori, nu? Si atunci cum considerati dumneavoastra, este posibil sa atingeti un asemenea compromis ca prin vot sa...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Corect, aveti absoluta dreptate. Si in cazul Parlamentului Lituanian sint mai multe partide politice care reprezinta opozitia. Sint mai multe fractiuni, asa este prevederea. Nu acceptati, nu am nici o obiectie. Este parerea noastra, pe care noi am expus-o aici ca un document, dar Parlamentul decide asupra acestei prevederi: va fi acceptata sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Domnule raportor,

Eu am o intrebare la punctul 17 din initiativa dumneavoastra. Adica in privinta articolului 1311, ultimul punct din initiativa. Deci, nu considerati dumneavoastra de prisos acest punct, dupa ce a fost adoptata Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Aici este vorba de Legea salarizarii deputatilor.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va multumesc pentru aceasta intrebare.

Cred ca nu este de prisos aceasta prevedere, fiindca a fost propusa in luna mai 2005, atunci cind Legea cu privire la salarizare in sistemul bugetar inca nu era aprobata. Mai mult decit atit, noi cunoastem discutiile la capitolul respectiv in Parlamentul Republicii Moldova.

De aceea, la momentul cind a fost propus acest document spre examinare Parlamentului, in opinia noastra, era un document, o prevedere absolut corecta si logica. Mai mult decit atit, am discutat acest lucru si in cadrul comisiilor din Parlamentul precedent, inca din legislatura precedenta si majoritatea au acceptat o asemenea prevedere. Acum, dupa ce a fost aprobata aceasta lege, poate cu adevarat nu are sens de discutat lucrul respectiv.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Eu aceasta si am intrebat. Acum, dupa ce a fost adoptat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Acum poate ca este logic sa eliminam acest lucru, desi consider absolut normal cind nu Parlamentul isi aproba salariul, nu Primul ministru isi aproba salariul, dar o face cineva care are mai multa posibilitate sa excluda factorul subiectiv, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Subiectiv, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Stimate domnule autor,

Dumneavoastra, in acest proiect de lege propuneti instituirea unei comisii care ar fi ierarhic superioara, prin atributiile si prin statutul ei juridic, celorlalte comisii permanente din Parlament. Astfel, la articolul 14/1 punctul 6 dati o putere egala hotaririlor acestor comisii cu cea a hotaririlor Parlamentului. Dumneavoastra propuneti ca hotaririle Comisiei de etica, procedura si regulament au caracterul obligatoriu pentru toti membrii Parlamentului.

Deci, fara ca aceasta hotarire sa mai fie pusa la vot in plenul Parlamen-tului. Si acest moment este accentuat si in continuare la articolul 14/2 litera k): aceasta comisie are dreptul sa interpreteze prevederile Regulamentului, ceea ce iarasi este o stipulare sau o atributie exclusiva a Parlamentului, si nu a unei comisii, interpretarile oficiale ale actelor normative. Cum vedeti dumnea-voastra racordarea acestor prevederi, o comisie superioara a tuturor comisiilor si Parlamentului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va multumesc.

De aceea si se numeste Comisia pentru etica, procedura si Regulament si aceasta este practica functionarii comisiilor similare in majoritatea absoluta a parlamentelor republicilor, tarilor lumii, cind interpretarile Regulamentului se fac de catre aceasta comisie nu de intreg Parlamentul, tinind cont de faptul ca in Parlament intotdeauna exista majoritate, minoritate si se incearca intotdeauna sa fie impusa opinia majoritatii minoritatii.

 

Doamna Galina Balmos:

Si aceasta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna Balmos,

Imi pare ca eu nu v-am intrerupt. Mai mult decit atit, consideram ca este pentru toti deputatii in Parlament. Cum este scris aici, in punctul 6, se are in vedere, daca doriti, mai mult in cazul dat conducerea Parlamentului nu actuala, dar in general conducerea Parlamentului, care este tot egala, cu toti ceilalti deputati, in fata Comisiei pentru etica, procedura si regulament.

 

Doamna Galina Balmos:

Eu consider ca aceasta este si o ingradire a drepturilor tuturor deputatilor, pentru ca hotaririle unei comisii trebuie sa fie superioare hotaririi Parlamen-tului in intregime.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, tot ce e posibil ca este o ingradire, dar este opinia noastra si consideram ca ea ne-ar permite sa lucram mai eficient in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Doamna Galina Balmos:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

,

5 . , 12- . . , , , , ?

 

Domnul Dumitru Braghis:

, , , , . , . ? , , , .

 

 

 

Doamna Ludmila Borgula:

,

. , .., . 42. .

, - , . , ? - , ?

 

Domnul Dumitru Braghis:

, .

, -, , , , . : .

, , , , , . 2005 , , .

, , , , , , , , . , , - . , , .

 

Domnul Ludmila Borgula:

,

, , , .

 

Domnul Dumitru Braghis:

.

 

Domnul Ludmila Borgula:

, , , . .

Domnul Dumitru Braghis:

, , , , . , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Eu pe scurt, totusi n-as vrea sa repet aceleasi viziuni pe care le-a spus domnului Varta, dar imi apare asa o intrebare la articolul 14/2 litera g) care prevede ca aceasta comisie examineaza scrisorile si propunerile parvenite de la alegatori, institutiile statale si organizatiile obstesti referitor la activitatea membrului Parlamen-tului.

Deci, cum ati talmacit dumneavoastra si nu aveti inchipuire ca aici s-ar incepe un fel de asa, cum se spune, de conturi, sa incepem a da aprecieri clare si cine, si cit, si cum coreleaza aceasta cu articolul 71 din Constitutie?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc, foarte mult.

Tocmai fiindca nu vreau ca lucrurile acestea sa fie examinate doar prin prisma scrisorilor anonime si incercarile de a impune viziunile din punct de vedere politic, se propune ca toate adresarile cetatenilor, toate adresarile institutiilor de stat, inclusiv despre unele incalcari sau abateri, daca ele exista, a comportamentului deputatilor in Parlament, sa fie examinate de Comisia pentru etica, procedura si regulament, care este formata din parti egale, din reprezentanti ai opozitiei si ai majoritatii parlamentare. Deci, in acest caz s-ar exclude ca unele decizii se aproba doar de catre comisia respectiva in baza faptului ca din 10 sint 6 reprezentanti ai majoritatii parlamentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu as dori sa va intreb in legatura cu formularea pe care o propuneti la punctul 2 articolul 5 pentru alineatul (9), care suna in felul urmator:

Fractiunea Parlamentara sau coalitia mai multor fractiuni care, in Parlament, fac declaratii politice contrarii celor expuse de majoritatea parlamentara constituie opozitia parlamentara. Considerati dumneavoastra ca aceasta ar fi definitia opozitiei parlamentare? Facerea de declaratii care contravin sau contrazic declaratiile majoritatii? Cel putin, eu nu vad care este ideea acestei propozitii.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, aceasta formulare exista in prevederile Consiliului Europei si in prevederile mai multor parlamente pe care le-am consultat. Poate ca nu numai alineatul (9), fiindca daca dumneavoastra cititi si alte alineate din modificarile privind Regulamentul, sint descrise si alte actiuni care pretind sau dau posibilitate ca opozitia parlamentara ca fie clarificata mai bine sau sa fie mai bine conturata.

Dumneavoastra ati luat doar un alineat din toate prevederile respective. De exemplu, este vorba ca opozitia parlamentara poate prezenta programul alternativ de guvernare si multe, multe alte lucruri. Acestea ar da posibilitate ca opozitia parlamentara sa fie mai bine definita.

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permite domnule Presedinte si domnule raportor, eu, drept sa va spun am examinat serios regulamentele parlamentelor altor tari la care faceti trimitere, inclusiv la recomandarile Consiliului Europei, inclusiv criteriile Kopenhaga s.a.m.d. Nu am gasit nicaieri astfel de formulari. Nici macar n-am gasit formularea care este prezenta la alineatul (8), pe care il propuneti pentru acelasi articol minoritate parlamentara.

Minoritatile sint religioase, etnice, lingvistice si de alt gen. In parlamente exista majoritatea sau coalitia versus opozitia. Opozitia se defineste intr-un singur mod. Nu voteaza investirea Guvernului. Deci, altfel nu exista nici un fel de norme, dar daca exista, va rog frumos, poate cu alta ocazie, sa ne dati si noua copiile de pe aceste norme sau analogii internationale. Si in legatura cu observatiile acestea, ca sa nu mai ies la tribuna centrala, opinia mea ar fi ca aceasta initiativa este foarte contradictorie si contravine si Constitutiei, si Regulamentului si normelor de egalitate intre comisiile parlamentare s.a.m.d., ca opinia mea ar fi ca ea ar trebui respinsa pentru ca nu corespunde tehnicii legislative.

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnul Rosca.

Pot sa va prezint unele prevederi de care dispun ca sa excludem poate unele lucruri. In ceea ce priveste majoritatea parlamentara si minoritatea parlamentara, cred ca este absolut logic, exista o majoritate si minoritate. Cum se numeste aceasta minoritate? Opozitie sau altfel, este o altfel de problema. Exista majoritatea parlamentara si minoritatea parlamentara din toate modalitatile, din toate eu stiu prevederile pe care le inteleg eu. Aceasta se numeste opozitie, este alta intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Din momentul in care colegul nostru domnul Braghis este la tribuna, propunerea este ca dumnealui sa prezinte si cea de a doua initiativa nr.1704, al carei autor este. Da, va rog. Dupa care voi solicita comisia sa prezinte raportul atit pentru initiativa prezentata, cit si pentru cea care urma sa fie prezentata. Cred ca o atare organizare va fi mai optima.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Aparitia acestui proiect de lege este, in opinia mea, absolut logica si normala, fiindca porneste de la faptul ca deja peste 10 la suta din Parlamentul Republicii Moldova astazi sint deputati neafiliati unor fractiuni parlamentare. A trecut de abia un an si citeva luni de zile de la constituirea legala a Parlamentului si avem deja peste 10 la suta.

Nu stiu, cu parere de rau sau nu, dar nu este practica sau rezultatul activitatii doar al Parlamentului actual. Din cele ce cunosc eu, practic, din primul Parlament si pina acum, asemenea situatii au avut loc. Problema este poate ca nu era procentul atit de mare ca in Parlamentul actual, insa apareau deputati neafiliati fractiunilor parlamentare sau deputati independenti, sau cum altfel sa-i numim, fiindca sint discutii si la acest capitol. Si, in opinia mea, deputatii care astazi nu sint afiliati unei fractiuni parlamentare, sint lezati in drepturile prevazute de catre Constitutia Republicii Moldova si de catre Legea despre statutul deputatului in Parlament.

Eu as putea sa va vorbesc despre mai multe dintre aceste prevederi, ca de exemplu o simpla prevedere a articolului 5, care stipuleaza destul de clar ce pot sa faca fractiunile parlamentare si nu este nimic clar daca aceleasi drepturi le au deputatii in Parlamentul Republicii Moldova conform articolului 5.

Anume tinind cont de acest punct, se propune ca articolul 5 sa fie completat cu o prevedere, prin care deputatii neafiliati sau deputatii care nu sint astazi membri ai fractiunilor parlamentare din diferite motive, au dreptul la formarea grupurilor parlamentare pentru a nu duce la alte situatii, eu stiu. Propunerea este, ca si in cazul fractiunilor parlamentare 5 si mai multi deputati neafiliati au dreptul sa formeze o fractiune parlamentara.

Totodata, pentru a nu schimba coraportul fortelor politice in Parlamentul Republicii Moldova, se propune ca prevederile ce tin de Biroul permanent, comisiile parlamentare permanente, deci, sa nu se rasfringa asupra... sau prevederile ce tin de Biroul permanent si comisiile permanente parlamentare sa nu se rasfringa si asupra drepturilor grupurilor parlamentare care sint constituite dupa formarea fractiunilor parlamentare.

Eu as vrea doar sa aduc la cunostinta, fiindca majoritatea comisiilor, inclusiv Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a adus acest argument, eu as vrea sa va aduc aminte inca o data ce se propune sau ce drepturi vor avea aceste grupuri parlamentare.

De a inainta propuneri privind ordinea de zi a sedintelor Biroului permanent, ale Parlamentului si ale Biroului permanent.

De a inainta propuneri la formarea comisiilor speciale de ancheta si a altor comisii ale Parlamentului.

De a inainta proiecte de hotariri ale Parlamentului in programul de activitate a Guvernului.

Publicarea anumitelor proiecte de acte legislative importante prezentate spre examinare Parlamentului.

Vor avea puse la dispozitii birourile respective de lucru si respectate toate conditiile de munca, asa cum prevede si Regulamentul, nu Regulamentul, dar Legea despre statutul deputatilor in Parlament ca toti deputatii sint egali, nu numai acei din fractiunile parlamentare.

Vor avea posibilitate sa fie, sa aiba un secretariat si o structura, al carui stat de personal este stabilit de catre Biroul permanent al Parlamentului, nu asa cum astazi, deputatii care nu sint afiliati fractiunilor nu au posibilitate sa obtina acest serviciu, aceasta consultanta si asistenta.

Vor avea posibilitate si de angajare a acestor persoane, conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Acum, eu vreau sa va vorbesc despre un lucru, care, in opinia mea este absolut important, fiindca am impresia ca se incurca unele notiuni in legislatia noastra si in activitatea Parlamentului. Este vorba de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament, daca totul depinde de aceea ce luam ca baza.

Daca luam ca baza primele 10 zile de activitate a Parlamentului, atunci in activitatea noastra de toate zilele ar trebui sa avem 4 fractiuni si ele ar trebui sa fie reprezentate, inclusiv in Biroul permanent, asa cum au fost reprezentate dupa 10 zile de la constituirea Parlamentului.

Adica, nu putea sa se intimple ceea ce s-a intimplat in Parlamentul Republicii Moldova acum citeva saptamini de zile, cind Fractiunea Comunistilor, prin decizii, in opinia mea, absolut incorecte, a redus un numar din locuri, care ii apartineau Fractiunii Alianta Moldova Noastra, in favoarea sa, deoarece structura Parlamentului din acest punct de vedere nu s-a schimbat deloc.

Cum erau 4 fractiuni, cum era o reprezentare proportionala a acestor fractiuni in cadrul Parlamentului asa si a ramas. Daca luam acest document ca baza, atunci eu inteleg de ce se respinge sau se propune sa fie respins acest proiect de document din cauza ca nu se respecta proportionalitatea.

Daca nu, atunci este absolut logic si normal, fiindca si prin acest document nu se propune modificarea componentei Biroului permanent si nu se propune modificarea componentei conducerii comisiilor parlamentare. Deci, de fapt, chiar cu aparitia acestor grupuri parlamentare si a deputatilor independenti, nu se propune modificarea componentei structurilor Parlamentului care depind de fractiunile parlamentare.

Doreste cineva sau nu, structura Parlamentului deja s-a modificat. Structura Parlamentului s-a modificat integral, fiindca erau 101 de deputati membri ai fractiunilor, acum avem 89 de deputati membri ai fractiunilor. Deci, structura s-a modificat deja si nu putem sa trecem cu vederea acest lucru.

Pe de alta parte, vreau sa inteleg daca acest argument este serios propus de majoritatea comisiilor, atunci cum prevedem sau cum vom aprecia prevederile proiectului de Lege nr.1949 care este... modificarea Legii nr.1949 care este propusa astazi in Parlament si care spune ca in cazul in care reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament se schimba, fractiunile parlamentare pot cere modificarea corespunzatoare a componentei Biroului permanent, comisiilor permanente, precum si a delegatiilor permanente.

Pai, stati putin, va rog, domnilor deputati si cei din majoritate, mai ales care ati insistat la acest lucru. Daca dumneavoastra spuneti ca nu acceptati modificarea si formarea grupurilor parlamentare pentru a respecta reprezentativitatea in Parlament, atunci cum pot sa inteleg ca in cazul in care reprezentarea proportionala a fractiunilor se schimba...

Ea nu exista conform prevederilor dumneavoastra, cum a fost stabilita in primele 10 zile de activitate a Parlamentului asa si trebuie sa fie pe veci, pina la terminarea activitatii acestui Parlament.

De aceea, pornind de la acest punct de vedere, propun ca acest document sa fie aprobat, sa fie acceptat de catre Parlament. Si vreau sa insist, indiferent de decizia care va fi aprobata astazi aici de Parlamentul Republicii Moldova, ca ambele proiecte sa fie transmise spre expertizare Consiliului Europei pentru a exclude orice discutii la capitolul ca cineva promoveaza interesele sau mai putin promoveaza interesele, sau pune deputatii in situatii inegale.

Cred ca arbitrul, in acest caz, poate fi unul neutru. Noi cu dumneavoastra am convenit ca in acest caz vom consulta Consiliul Europei si sper ca este cazul tocmai sa procedam anume asa.

Va multumesc si o sa incerc sa raspund la intrebarile dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Braghis,

O intrebare aproape similara cu cea care v-am adresat-o, cu referire la proiectul precedent. Ati consultat experienta internationala, europeana cel putin.

Din cite eu cunosc, acest principiu este combatut, practic, in toate Parlamentele lumii. Fiindca, daca e sa mergem pe aceasta idee, atunci noi stimulam miscarea browniana, un fel de haos, instituim un haos in Parlament si alimentam asemenea tendinte, spirite care vor dori sa se sustraga de le niste obligatiuni, de la niste angajamente pe care si le-au asumat si in fata alegatorilor, si in fata colegilor de fractiune.

Din cite cunosc, in Parlamentul Romaniei, recent, a fost adoptata o lege care combate traseismul. In Federati Rusa, Duma de Stat a Federatiei Ruse, zilele trecute, a votat in lectura a doua o lege care combate foarte vehement practica transfugilor. Chiar ii lipseste de mandat pe toti acei care se incumeta sa paraseasca echipa in care au ajuns, au acces in Parlament.

Dumneavoastra ne propuneti noi sa implementam o asemenea practica si un asemenea precedent, care, eu sint sigur, nu va duce la nimic bun. Din contra, va promova acest spirit de iresponsabilitate fata de alegatori, fata de colegii de echipa si va crea in Parlamentul nostru un haos si o debandada.

Multumesc.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Varta.

In ceea ce priveste capitolul responsabilitate sau iresponsabilitate fata de alegatori, cred ca fiecare deputat il demonstreaza prin votul sau. Eu nu as vrea acum sa continui aceasta idee, dar atunci cind votam, demonstram responsabilita-tea sau iresponsabilitatea fata de ceea ce fac deputatii in corelatie cu alegatorii.

Daca aveti exemple care vorbesc despre faptul ca eu personal si colegii am votat unele lucruri care intra in contradictie cu cele ce am promis in campania electorala din 2005, atunci sint gata sa le ascult, sa le aud.

In ceea ce priveste partea a doua a chestiunii, eu cred ca tot in cadrul Parlamentului a fost prezentata o informatie destul de detaliata, nu as vrea acum s-o repet, de catre colegul nostru domnul Serebrian, acum o luna in urma, cind se discuta problema modificarii Biroului permanent.

Daca trebuie, pot sa repet, daca doriti. Nu stiu daca este cazul, daca doriti, insistati, o fac.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Iosif Chetraru:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Braghis,

Dupa cite inteleg, grupul acesta de deputati neafiliati formeaza un grup de deputati. Ei vin din diferite fractiuni, reprezinta diferite partide si asociatii, societati, platforme s.a.m.d., s-au adunat in acest grup care-l propuneti dumneavoastra si dumneavoastra presupuneti ca deputatii care nu sint in fractiuni sint lipsiti, in temeiul articolului 60, de participari, luari de cuvint s.a.m.d., iau cuvintul numai reprezentantii fractiunii.

Spuneti va rog, daca in aceasta grupa au venit cu diferite platforme, cu diferite idei si diferite ideologii politice, sa spunem asa, spuneti va rog, cind ele se... reprezentantul fractiunii, dumnealui reprezinta viziunea asupra obiectului, asupra subiectului, a fractiunii care are o platforma a ei. Cu ce vine reprezentantul acestui grup, cu ce vine el, cu ce luari de cuvint?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, reprezentantul acestui grup vine cu luari de cuvint, explicind sau anuntind pozitia acestui grup de deputati pe care-l reprezinta. Care va fi aceasta pozitie, cred ca depinde, in primul rind, de formarea acestui grup.

Eu vreau sa atrag atentia, ca sa fie clar ca grupul Partidului Democratiei Sociale astazi constituie 4 sau sintem in numar de 4 deputati si nu punem, nu am pus cifra 4 aici, ati observat, am pus cifra 5, si nu punem intrebarea ca anume grupul Partidului Democratiei Sociale trebuie sa fie format primul.

Este vorba de niste principii care, in opinia mea, sint mult mai importante decit o simpla abordare a problemei, ca vor expune opiniile, a cui? Vor expune opina a celor 5, 4, 5, 6 sau citi vor fi deputati in componenta grupului respectiv.

Domnul Iosif Chetraru:

Nu m-ati convins.

 

Domnul Dumitru Braghis:

In ceea ce priveste daca vor fi reprezentantii unui partid politic sau nu, nimeni n-a spus ca obligatoriu ei trebuie sa fie reprezentantii unui partid politic. Pot fi reprezentanti ai mai multor partide politice, pe de o parte, iar pe de alta parte, din diferite motive, pot fi reprezentanti ai nici unui partid politic. Insa ei vor avea drepturile respective in conformitate cu articolul 5 din Regulament.

 

Domnul Iosif Chetraru:

Dar atunci cu atit mai mult nu inteleg de acum, fiindca cind au venit in Parlament, au venit cu platforme, au venit cu ideologii si au venit chiar si cu angajamente. Acum cind au revenit in grupul acesta, ma scuzati, fiecare cu angajamentul lui si cu ce se expune cind... asa ca nu m-ati convins.

Multumesc frumos.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, si eu va multumesc.

Atunci cind am venit in Parlament, cu adevarat, am venit cu unele angajamente. Daca pe parcursul activitatii Parlamentului aceste angajamente, viziuni, opinii se schimba, este un lucru absolut logic si normal cind un grup din acesti deputati nu considera sa fie de acord, nu considera sa fie in continuare in acel grup parlamentar care promoveaza niste lucruri putin diferite de cele care au fost promise alegatorilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fostul meu coleg de fractiune Ion Varta vorbeste aici frumos ca... Da, sint si eu de acord, poate, cu unele momente, dar atunci cind s-ar respecta intocmai Regulamentul... si vreau sa spun ca mai bine de un an de zile eu, ca membru a Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, am mers la sedintele comisiei, nici o data, avind pozitia fractiunii... de aceea ca fractiunea nu se ocupa cu lucrul pe care trebuia sa-l faca.

Si, deci, atunci ce ma leaga pe mine de acea fractiune si de ce colegul Ion Varta vrea atit de mult sa ma tina acolo si zimbeste domnul Rosca, ca nu o data l-am atentionat ca nu lucreaza fractiunea noastra, ceea ce m-a facut si sa plec. Dar de ce au astazi nu am dreptul sa fiu intr-un grup, nu ca voi fi ademenita de domnul Braghis sau domnul Braghis de mine, dar pentru ca Parlamentul sa lucreze, sa-mi pot si eu exprima pozitia, sa fiu si eu... sa nu fiu discriminata in unele momente despre care voi vorbi la discutia proiectului urmator.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, o intrebare? Deci alte intrebari nu sint?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, daca nu sint alte intrebari, eu inca o data vreu sa va multumesc pentru faptul ca aceasta chestiune a fost inclusa in ordinea de zi. Si as vrea sa aduc aminte inca citeva lucruri care sint preconizate in articolul 68 din Constitutia Republicii Moldova si daca ne intoarcem acum la unele discutii pe care le-am avut astazi in cadrul dezbaterii primei chestiuni sau a intrebarilor, nu dezbaterii, dar intrebarilor la prima chestiune, dupa masa, la proiectul de Lege nr.1414, Constitutia prevede clar si explicit sa aleaga si sa fie ales in organele Parlamentului. Si nu spune la propunerea fractiunilor sau la propunerea deputatilor, ori mai stiu eu ce.

Daca dumneavoastra considerati ca Constitutia Republicii Moldova, asa cum ati spus putin mai inainte, este baza tuturor, atunci eu cred ca si acest proiect de lege propus este absolut constitutional, fiindca prin acest proiect de lege se propune sa fie exclusa o incalcare a Constitutiei Republicii Moldova care, cu parere de rau, se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova datorita faptului ca articolul 5 din Regulamentul Parlamentului nu transpune in viata prevederile articolului 68 din Constitutia Republicii Moldova.

Va multumesc pentru atentie si vreau inca o data sa accentuez ca noi, autorii, insistam ca aceste doua proiecte de legi sa fie transmise Consiliului Europei spre avizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumim.

Rog comisia pentru prezentarea rapoartelor referitoare la proiectul de Lege nr.1414 si proiectul de Lege nr.1704.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1414 si constata ca unele din prevederile din acest proiect de lege, in rezultatul discutiilor in cadrul comisiei, luind in considerare inclusiv si faptul ca in bagajul comisiei este proiectul de Lege nr.1949, comisia a ajuns la concluzia ca unele din prevederi pot fi acceptate partial si anume.

Introducerea notiunii revocare la alineatul (1) din articolul 5 al Regulamentului, unde se refera la dreptul fractiunii nu numai de a inainta membrii fractiunii in organele de lucru, dar si de a revoca.

Introducerea in Regulamentul Parlamentului a notiunilor noi: majoritate parlamentara si opozitie parlamentara.

Deci, aceste notiuni sint necesare din cauza ca, in unele acte legislative, pe care noi deja le-am adoptat, este prevazut, sa spunem, componenta Curtii de Conturi este formata in rezultatul votarii a propunerilor majoritatii si a pozitiei parlamentare. Aici, deci, poate, aceeasi situatie si cu Comisia Centrala Electorala, de exemplu.

Stabilirea unor termene in care proiectul de lege se va include obligatoriu in ordinea de zi, mentionind la punctul 9) din proiect.

Introducerea unor prevederi referitoare la audierea in Parlament a raportului anual al Guvernului, insasi ca idee care este deja consacrata prin prevederile respective ale Constitutiei. Altceva ca in regulamentul actual nu exista mecanismul efectuarii acestor audieri.

Acceptarea partiala referitor la ideea introducerii notiunii votare finala, numai ca nu in sensul votarii finale asa cum a fost, deci, expusa in acest proiect de lege, dar necesitatea introducerii unei proceduri care ar permite, pentru unele din legi, legi complexe, cum sint de exemplu coduri, asa-numita lectura finala, cind vor fi verificate rezultatele acceptarii de catre Parlament a amendamentelor respective si rezultatul redactarii acestui proiect de lege pentru ca, ulterior, sa fie deja supus votarii finale.

Referitor la alte propuneri care sint inaintate prin acest proiect de lege, comisia s-a pronuntat ca ele sa fie respinse din punctul de vedere al conceptului. Unele din ele pot fi luate in considerare tinind cont de decizia comisiei.

Si anume comisia a decis ca acest proiect de lege poate fi propus pentru adoptarea in prima lectura, cu exceptiile expuse in raport, pentru ca, ulterior, sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.1949, ultimul sa fie considerat ca proiect de baza, dar proiectul de Lege nr.1414 ca proiect de alternativa. Si referitor la proiectul de Lege nr.1704, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie, referitor la proiectul de Lege nr.1414? Eu rog si raportul, pozitia comisiei la proiectul de Lege nr.1704.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat si proiectul de Lege nr.1704. Esenta si scopul proiectului a fost expusa deja de catre autorul acestui proiect. Deci, comisia a constatat urmatoarele.

In conformitate cu reglementarile articolelor 4 si 5 din Regulament, fractiunile parlamentare se formeaza in scopul realizarii programelor preelectorale ale partidelor, organizatiilor social-politice si blocurilor electorale, precum si in scopul mentinerii configuratiei politice a Parlamentului. Acestea se pot constitui numai in termen de 10 zile dupa constituirea legala a Parlamentului.

Totodata, drepturile prevazute in Regulamentul Parlamentului pentru fractiunile parlamentare in nici un mod nu ingradesc drepturile individuale ale deputatilor in Parlament prevazute de Constitutie si de Legea despre statutul deputatului in Parlament.

Si anume: drepturile la inaintarea propunerilor legislative si proiectelor de acte legislative, la exprimarea opiniilor privind participarea la lucrarile comisiilor permanente ale Parlamentului si la sedintele in plen ale Legislativului, la expunerea obiectiilor si amendamentelor asupra proiectelor de legi examinate in cadrul sedintelor in plen.

In urma dezbaterilor proiectului de Lege nr.1704, comisia a concluzionat ca prevederile lui privind formarea grupurilor parlamentare ca structuri ale Parlamentului nu poate fi acceptata din urmatoarele considerente.

In Regulamentul Parlamentului si in Legea despre statutul deputatului in Parlament se contin suficiente reglementari pentru exercitarea atributiilor deputatului in Parlament atit in mod individual, cit si in comun cu alti deputati.

Grupurile parlamentare, prevazute in proiectul de Lege, dupa esenta lor, de fapt, pot fi considerate ca aceleasi fractiuni parlamentare, insa cu unele prerogative reduse. Ca rezultat, formarea unor grupuri parlamentare ca structuri ale Parlamentului va afecta unul din conceptele de baza ale Regulamentului Mentinerea configuratiei politice a Parlamentului.

Utilizarea in Regulament al termenului grup de deputati cu doua sensuri diferite va crea confuzii in aplicarea reglementarilor respective. Avind in vedere ca, in conformitate cu Regulamentul, sint si alte prevederi conform carora un grup de deputati poate sa aiba diferite initiative, sa spunem, la formarea aceleiasi ordini de zi, la propunerea privind demisia unui dintre conducatori ai comisiilor permanente etc., etc.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1704 sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie la acest proiect de Lege cu nr.1704?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare catre domnul vicepresedinte Rosca referitoare la proiectul de Lege nr.1414, ca unul din autori. (Domnul Rosca nu vorbeste la microfon). Dumneavoastra ati declarat ca proiectul de Lege nr.1414 contravine Constitutiei Republicii Moldova. Eu as vrea sa cunosc, ca unul dintre autori, poate noi, si comisia la fel, undeva si am gresit, poate, eu stiu, putin ne-am grabit, care stipulari din proiectul prezentat contravine Constitutiei Republicii Moldova? Proiectul de Lege nr.1414. Comisiei, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Intrebarea e adresata mie sau domnului Rosca? Eu n-am inteles.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Bolboceanu,

Eu am sa ies dupa aceasta la tribuna si am sa spun ce cred despre proiectul dumneavoastra.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar nu trebuie sa-mi spuneti atunci. Eu intreb acum cind eu vreau sa intreb, domnule Rosca.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Fara discutii aprinse.

Domnule Turcan,

E o pozitie a comisiei la acest subiect?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am expus pozitia in sensul, ca unele dintre idei si notiuni, care trebuie sa fie dezvoltate, pot fi acceptate. Deci, ceea ce se refera la problema incalcarii Constitutiei, eu n-as spune ca prevederile acestui proiect de lege afecteaza la direct Constitutia, dar, totodata, provoaca unele necesitati permanente de a consulta Constitutia, fapt care nu trebuie sa fie inclus in Regulament. Regulamentul trebuie sa fie formulat clar, in limitele legislative si numai in dezvoltarea prevederilor Constitutiei.

Ceea ce, sa spunem, a declarat domnul Braghis referitor la problema proiectului de Lege nr.1704, deci, respingerea sau incalcarea, sau neadmiterea formarii grupului de deputati este incalcarea articolului 68. Aici eu pot sa va
spun cu fermitate ca faptul ca noi vom respinge acest proiect nu contravine articolului 68.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu am inteles clar dupa ce dumneavoastra ati spus ca proiectul, in linii generale, nu contravine Constitutiei si ceea ce a declarat domnul Rosca nu este corect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ca sa nu fie interpretat, eu inca o data repet. Nu proiectul, dar unele dintre reglementarile propuse si anume pe care eu le-am enumerat, aceste prevederi pot fi partial acceptate, pentru a fi comasate cu prevederile proiectului de Lege nr.1949. Si pe parcursul examinarii pentru lectura a doua noi vom vedea care inca notiuni, formule pot fi acceptate, pentru ca sa fie incluse in proiectul care va fi, sper eu, votat in ansamblu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari nu sint?

Va multumesc, domnule Turcan.

Inainte de exercitiul de vot pentru prima lectura la luari de cuvint s-a inscris domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova necesita perfectionari, ajustari si norme care sa permita o eficientizare a functionarii institutiei noastre. Insa impresia mea este ca ambele proiecte, pe care le examinam acum, sint circumstantiale, de ocazie si reflecta stari anormale de destramare a unor grupuri parlamentare, care nu trebuie sa-si gaseasca reflectare in astfel de norme, care nu au nimic cu ceea ce inseamna crearea unor sisteme functionale.

Pentru a nu va retine mult atentia, v-as da citeva exemple, care, din pacate, principalul autor al acestor modificari domnul Braghis nu a putut sa ne dea, decit generalitati. S-a facut referire la practica europeana si la experienta altor tari, precum si la recomandari, la criterii de la Copenhaga. S-au invocat exemplele citorva tari. Eu voi face trimitere la trei tari, la care ne putem raporta intr-un fel sau altul.

Germania. In Germania, potrivit Regulamentului Parlamentului acestei tari, si am fost in cadrul acestei vizite impreuna cu domnul Serebrian si cu domnul Braghis acum 2 ani, Secretarul general al Aparatului ne-a explicat ca un deputat, care paraseste grupul parlamentar, pierde dreptul la initiativa legislativa. Initiativa legislativa apartine exclusiv fractiunilor, iar daca un deputat doreste sa depuna un proiect de lege sau hotarire trebuie sa gaseasca alti 30, la fel ca el, ca sa poata da valabilitate juridica propriei initiative. La noi Constitutia a rezolvat aceasta problema.

Estonia. Pentru ca s-a facut referire la Tarile Baltice, va voi vorbi doar de Estonia. In Estonia pot participa la alegerile parlamentare doar partidele. Toate aliantele sau blocurile se formeaza in Parlament dupa alegeri.

Si ultimul exemplu invocat de cineva dintre antivorbitori a fost exemplul Federatiei Ruse, care iata ca ajusteaza normele care tin de partidele politice si Regulamentul Parlamentului la norma europeana, luind masurile respective pentru destramarea grupurilor parlamentare care s-au format in functie de vointa alegatorilor.

Principala deficienta a unor astfel de initiative legislative consta in faptul ca ea vrea sa legalizeze o stare, de fapt, care reprezinta o anomalie, o anormalitate.

Potrivit legislatiei noastre electorale, noi putem avea trei tipuri de subiecti electorali: partidele politice, blocurile electorale si candidatii independenti. Exact in aceste trei formule trebuie, in mod normal, sa se prezinte entitatile electorale care devin subiecti ai Parlamentului pe urmatorii 4 ani. In cazul unor abateri, ce se intimpla? Bineinteles, Constitutia, in mod firesc, apara drepturile fiecaruia dintre noi de a ramine deputat, de a-si pastra dreptul de initiativa legislativa, de a lua cuvintul, de a vota, dar nu si dreptul de a schimba configuratia politica a Parlamentului.

Astfel, daca am cadea de acord cu legalizarea unor astfel de anomalii, s-ar afecta dintr-o data doua relatii care definesc configuratia oricarei structuri politice pe care o are un Parlament normal si democratic. Odata se afecteaza relatia deputatilor cu alegatorii, acei care ne-au delegat aici si care ne-au cunoscut intr-o anumita formula electorala ca si platforma, sigla s.a.m.d. Si se afecteaza relatia deputatilor cu partidele politice. Ceea ce este mai putin grav, totusi, lucrul acesta nu poate sa fie neglijat, pentru ca democratia exista in masura in care exista pluripartitism.

Incercarea de a crea partide in interiorul legislativelor din mers, este dezaprobata in orice Parlament normal cu traditii si cu respect fata de propriii alegatori.

De aceea, convingerea mea este ca trebuie sa ne apropiem spre incheierea unor astfel de exercitii politice si legislative, care nu au nimic comun cu buna functionare a Parlamentului nostru. Si eu sint convins ca ambele legislative sint izvorite din cele mai sincere intentii de a fi mai eficienti ca deputati. Poate ca este cazul sa ne gindim, nu in cadrul acestui proiect, dar in general asupra faptului ca fiecare deputat din Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa aiba cite un consultant, numiti-l consilier, asistent, numiti-l cum vreti.

Ca in Romania, ca in Rusia, ca in Ucraina, ca in majoritatea absoluta a tarilor membre ale Consiliului Europei. Si atunci majoritatea problemelor de acest fel, ar disparea. Aceasta inseamna ca deputatul ar avea timp sa-si pregateasca proiectele de legi s.a.m.d. Noi avem si alte citeva propuneri in acest sens, care, intr-adevar, sa conduca la consolidarea institutiei noastre si la ridicarea capacitatii si a eficientei Parlamentului in ansamblu.

Personal nu ma simt foarte bine si am spus si cu alte ocazii, atunci cind aceeasi persoana de-a lungul timpului se prezinta jumatate de an cu un nume, peste jumatate de an cu alt nume si peste alta jumatate de an cu alt nume. Este ca si cum o persoana si-ar schimba numele in fiece an. Poate s-o faca, bineinteles, platind la instanta respectiva, modificarea numelui de familie sau a numelui mic.

De aceea, personal as considera potrivit ca nu doar unul, ci ambele proiecte sa fie respinse, asa cum nu corespund nici tehnicii legislative, si nici necesitatilor de a avea o institutie parlamentara functionala si eficienta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc.

Eu, in conformitate cu articolul 61, am dreptul, inainte de incheierea dezbaterilor, daca nu mai sint alti doritori, mai am doua propozitii de spus sau trei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu vreau sa spun ca sint foarte bucuros de faptul ca acest proiect de lege, in sfirsit, a ajuns sa fie dezbatut in Parlament si o sa am, cred eu, posibilitatea sa ma refer la unele din obiectiile domnului Rosca, atunci cind va fi examinat proiectul de Lege nr.3537 astazi in plenul Parlamentului.

Fiindca, de fapt, toate prevederile, nu unele, asa cum a spus domnul Rosca, dar toate prevederile, modificarile operate in proiectul de Lege nr.3537 rezulta din numele practicii negative, care exista in activitatea Parlamentului Republicii Moldova, si el propune sa fie modificate.

Cu parere, spre binele nostru, nici unul din aceste proiecte de legi nu este doar din practice negative, ci si din practicile pozitive, care sint in activitatea altor parlamente si pe care noi am incercat sa le promovam si in activitatea Parlamentului Republicii Moldova.

De aceea, eu inca o data as vrea sa ma adresez catre dumneavoastra ca sa acceptam aceste proiecte de legi in prima lectura, sa le comasam pentru a doua lectura cu celelalte, daca vor fi, care vor fi aprobate in prima lectura, si sa le expediem Consiliului Europei spre avizare.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Referitor la proiectul de Lege nr.1414 si proiectul de Lege nr.1704. Incepem cu proiectul de Lege nr.1414. Au fost inaintate doua propuneri. Propunerea comisiei, indicata in proiectul acesteia, se refera la recomandarea de a aproba in prima lectura cu doar acele subiecte care au fost puse in evidenta in raportul comisiei, celelalte conceptual nefiind acceptate. Si propunerea de alternativa a domnului Rosca de a respinge proiectul de Lege nr.1414.

Supun votului, incepind cu propunerea comisiei sesizate in fond. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1414, ca proiect de alternativa, in limita in care acesta a fost fixat in raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1414, in conformitate cu raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1704. Aceeasi situatie.

Stimati colegi,

Doua propuneri de alternativa. Incep cu propunerea comisiei sesizate in fond. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura? Eu imi cer scuze. La o ora tirzie si multe discutii la acest subiect.

Deci, comisia propune respingerea proiectului de Lege nr.1704. Cine este pentru sustinerea propunerii comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Eu as ruga foarte mult numarartorii sa ma ajute pentru a avea datele convingatoare.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.3 3.

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi. Proiectul de Lege nr.1704 se considera respins.

In continuare, din acelasi pachet de proiecte cu referinta la Regulamentul Parlamentului, proiectul de Lege nr.3537. Initiat de un grup de deputati.

Prezinta domnul Rosca. Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Foarte scurt, pentru ca majoritatea acestor idei si formulari s-au regasit deja intr-o alta initiativa legislativa, care va urma si care este mult mai fasta si mai consistenta. Insa pentru a enumera principalele aspecte propuse in proiectul de Lege nr.3537, as sublinia ca primul amendament, se refera la articolul 12 litera i), si anume la modul de formare a delegatiilor parlamentare, cu exceptia delegatiilor permanente in organismele parlamentare internationale si care dau mai multe drepturi fractiunilor parlamentare de a-si delega reprezentantii in functie de proportiile, de numarul de mandate ale fiecarei fractiuni, lasindu-i dreptul presedintelui Parlamentului de a desemna aceste delegatii, practic, de a lua act de deciziile fractiunilor in functie de numarul de mandate ale fiecarei dintre acestea.

Urmatorul element pe care il propunem se refera la articolul 12 litera j) si anume la o propunere traditionala pentru parlamentele democratice si pentru parlamentele tarilor aflate in tranzitie. Aceste recomandari se fac de catre Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare si se refera la administrarea eficienta a resurselor bugetare ale Parlamentului.

Astfel, noi propunem crearea unei comisii ad-hoc pentru gestionarea bugetului Parlamentului, formata din cite un reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare legal constituita, urmind ca acestea sa realizeze gestionarea bugetului Parlamentului impreuna cu Presedintele Parlamentului.

Urmatorul element se refera la articolul 44 alineatul (2) si anume la obligativitatea prezentei in sala de sedinte a Parlamentului la tribuna centrala a Primului ministru sau a unuia dintre membrii Guvernului, care pot fi asistati de catre viceministri sau alti coechiperi din structurile ministeriale respective atunci cind se prezinta initiativele legislative, astfel incit sa nu ne pomenim in situatiile pe care le avem deseori cind Guvernul este reprezentant de aceeasi persoana, care vorbeste la toate temele si care macar nici membru al Guvernului nu este. In felul acesta, am putea ridica prestigiul Legislativului nostru si, in acelasi timp, responsabilitatea Guvernului fata de organul reprezentativ suprem al tarii care este Parlamentul.

Un alt element se refera la timp, lucru care s-a reglementat in urmatorul proiect care va fi prezentat din partea coautorilor si a comisiei, cit timp sa fie rezervat Orei Guvernului. Noi propunem sa fie expres o ora.

Pentru ca scrie ora Guvernului si uneori noi nu stim cum sa tratam chestia aceasta. Ora Guvernului inseamna o ora si ora Guvernului se presupuna prezenta obligatorie a membrilor Guvernului. Pentru ca altfel trebuie sa scriem ora functionarilor publici din cadrul Guvernului Republicii Moldova.

Pentru ca am patit-o, de pilda, ieri in cadrul Orei Guvernului, cind la tribuna centrala venise un functionar de la primaria capitalei. Iar de la alt minister venise si o sefa de sectie. Eu ii respect pe oamenii acestia. Nu am nimic de obiectat in calitate de profesionisti s.a.m.d. Raportul insa este intre Parlament si Guvern in cadrul Orei Guvernului, ca si atunci cind se vorbeste despre initiativele legislative. Cine prezinta legislativele, initiativele legislative? Acei care au dreptul la initiativa legislativa. Despre aceasta este vorba.

Urmatorul element care trebuie sa-l completam si pe care vi l-am propus si cu alte ocazii. Sper ca atunci cind vom discuta sinteza mai ampla, sa fie acceptat. Noi deseori facem aceasta confuzie atunci cind vine vorba de ora Guvernului: cui avem dreptul sa adresam intrebari si cine trebuie sa apara in fata noastra?

Daca spunem ca este vorba de ora Guvernului, in fata noastra pot sa apara membrii Guvernului, nu si primari, nu si alesii locali, nu si membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de pilda, sau ai altor institutii de acest gen. De aceea, noi precizam un cuvint, cind se spune reprezentantii administratiei publice, noi propunem centrale. Sa fie clar ca este vorba de relatia intre Parlament si Guvernul Republicii Moldova. S-ar putea gasi si o formula mai exacta, sa scriem membrii Guvernului si reprezentantii autoritatilor publice centrale sau ai autoritatilor centrale.

Pentru ca exista, de pilda, agentii, departamente si alte institutii care sint pe linga Guvern si totusi sint centrale, pentru a elimina confuzia si pentru a nu mai admite ca noi sa adresam intrebari sau interpelari unor alesi locali, aceasta contravine si ideii de descentralizare a puterii locale si sa ii somam sa se prezinte in fata Parlamentului pentru a da raspunsuri deputatilor.

Bineinteles, in luarile noastre de cuvint in cadrul Orei Guvernului pot aparea probleme care vizeaza administrarea eficienta sau nu a unui teritoriu, a unei localitati, a unui raion, a unui sat. Pentru aceasta avem Guvern, mai nou avem si un minister specializat in relatia cu administratia publica locala.

Eu nu am fost pentru formarea acestei structuri noi a Guvernului, dar odata ce ea este constituita legal si este parte componenta a Executivului central al Republicii Moldova, orice intrebari de acest tip trebuie sa fie adresate acestui minister, in opinia mea, acestui minister specializat si atunci vom putea afla in detaliu informatii tinind de informatii concrete din teritoriu.

Si ultimul moment se refera la timpul rezervat fiecarei intrebari, element care s-a depasit intre timp prin noua initiativa legislativa care va fi prezentata si care specifica exact cit timp ni se poate rezerva pentru luari de cuvint la prezentarea initiativei legislative pentru intrebari, pentru intrebari in cadrul Guvernului, pentru replici, astfel incit sa nu apara intre noi situatii tensionate pe motivul interpretarii diferite a normelor regulamentare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Intrebari pentru autorul initiativei?

Microfonul nr.4.

Domnul Eriomin a fost primul. Ma iertati.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Eriomin:

1949 , , , . , , . , , , . . 12, i) , .

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, nu, este.

 

Domnul Iurie Eriomin:

? .

 

Domnul Iurie Rosca:

Poate aveti o traducere gresita. Uitati-va, desemneaza dupa consultarea fractiunilor parlamentare componenta delegatiei parlamentare, care trebuie s.a.m.d.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Inseamna ca comisii sint aici. Consultatii cu comisia?

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, cu comisia nici n-a fost, nici in actuala formula nu este.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Nu, in actuala formula este acolo si de aceea.

 

Domnul Iurie Rosca:

Fractiunile. Eu nu am textul in vigoare, dar.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Si a doua intrebare.

, , . , , , , , , .

 

Domnul Iurie Rosca:

Bine, chestiunea aceasta se rezolva foarte simplu.

Domnule Eriomin,

Va rog sa ma credeti ca atit timp cit sistemul proportional va exista in Republica Moldova si deputatii, candidatii independenti vor avea prag electoral, ceea ce mi se pare normal, niciodata nimeni nu va deveni deputat. Insa noi putem sa-i luam dreptul sa candideze odata.

Al doilea moment. Fractiunile parlamentare sint organe de lucru. Deputatii independenti niciodata nu vor fi organ de lucru. Ei nu pot fi egalati in acest sens cu fractiunile. Dupa aceea, fractiunea mea sau a dumneavoastra, sau a altora poate sa propuna delegarea unuia dintre deputatii independenti, daca teoretic va aparea aceasta situatie intr-o delegatie parlamentara straina. Deci, eu nu propun nimic punitiv impotriva acelor care nu fac parte dintr-o delegatie sau alta.

Pur si simplu, pornesc de la faptul ca Parlamentul este un organ politic constituit din felii, din fractiuni parlamentare politice si aceasta nu este o discriminare pentru nimeni. Eu consider...

 

Domnul Iurie Eriomin:

, 1949 - . , j) 12. , , , . . , , . ?

 

Domnul Iurie Rosca:

Uitati-va. Ma rog, ca deputat care am activat in mai multe parlamente, eu nu pot sa spun ca ma simt satisfacut atunci cind o data pe an votam niste cifre mari, care tin de bugetul Parlamentului si dupa aceea votam ca am luat act de cum s-au consumat acesti bani. Eu nu pretind, doamne fereste, ca acesti bani ar fi consumati ilegal.

Eu vreau insa ca toate fractiunile parlamentare sa fie convinse ca in momentul acesta trebuie cumparate 100 de creioane sau trei calculatoare. Atit trebuie sa rezervam pentru benzina, atit trebuie sa rezervam pentru alte urgente. Atit pentru deplasari, atit. Deci, asa este, Parlamentul este un organ colegial, orizontal spre deosebire de institutiile guvernamentale.

Ideea aceasta nu este noua. Parlamentul Republicii Moldova se afla de un an de zile in cooperare cu Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare si va rog sa ma credeti ca este o norma. De pilda, in Georgia, ultimul exemplu este Georgia, unde Presedintele Parlamentului impreuna cu reprezentantii fiecarei fractiuni parlamentare legal constituite in permanenta se consulta asupra modului de utilizare a banilor publici, rezervati Parlamentului. Despre aceasta este vorba. Nu este vorba de o comisie. Putem s-o numim altfel: comitet, grup, n-are importanta. Important este ca aceasta ar da mai multa eficienta si transparenta in utilizarea banilor publici.

 

 

Domnul Iurie Eriomin:

, 44- , , , . ,

 

Domnul Iurie Rosca:

. Este o mare greseala. Da, ma iertati, ca v-am intrerupt. Da, da.

 

Domnul Iurie Eriomin:

D-apoi, sa termin. 104 , , - . , , . , - , , , .

, , , , 106, - , . , , .

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Eriomin,

Daca imi permiteti, articolul la care va referiti dumneavoastra acum modul de prezentare a initiativelor legislative. Eu vreau sa va spun ca mult timp, cel putin doua legislaturi, aceasta norma regulamentara se respecta. Din 1994 pina in 1998 si din 1998 pina in 2001. Acei care ati fost multi dintre dumneavoastra deputati, tineti minte acea perioada. Ministrul vine, este vorba de acum cum noi, secretariatul, conducerea Parlamentului organizam sedinta. Vine si prezinta initiativa legislativa. Isi are echipa de experti, in caz de necesitate, care intervin.

Insa noi nu avem, noi, Parlamentul nu trebuie sa avem relatii directe cu angajatii, cu subalternii ministerelor. Despre aceasta este vorba. Iar trimiterea pe care o faceti, ca ministrii trebuie sa lucreze , in opinia mea este o mare eroare. Numai deputatii au ce cauta in teritoriu ca sa se intilneasca cu alegatorii.

 

Domnul Iurie Eriomin:

.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stati putin, dati-mi voie sa raspund, da? Ministrii este o mare eroare ca umbla si fac intilniri cu cetatenii, de parca ar fi deputati. Ministrii fac politicile in domeniile si ramurile respective, nu rezolva problemele curente ale alegatorilor care au probleme de tot felul, din pacate, foarte multe. E vorba de prezenta o ora pe saptamina la Ora Guvernului obligatoriu.

Si e vorba de prezenta ministrilor atunci cind propun initiative legislative. Iata daca noi n-o sa peticim legislatia, cum o peticim acum cind fiecare zi de sedinta plenara noi facem mai multe legi de modificare, completare, adaptare, eliminare si nu stiu ce, decit legi-cadru. Nu va fi nevoie ca membrii Guvernului sa stea in fiecare zi de joi si vineri pina in seara. Despre aceasta este vorba.

Dumneavoastra decideti cum vreti, dar nu stiu daca va simtiti foarte bine atunci cind in fata noastra la tribuna centrala a Parlamentului apar persoane pe care nici Presedintele Parlamentului, nici noi, nici Secretariatul nu stim cum ii cheama. Si iata m-a trimis ministrul ca numai eu din tot ministerul am timp pentru dumneavoastra, pentru alesii poporului. Ceilalti . Cum doriti.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Nu sint satisfacut.

 

Domnul Iurie Rosca:

Sint convins de aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule autor,

Eu am o intrebare care rezulta din discursul dumneavoastra privind chestiunea precedenta, fiindca am analizat atent proiectul de lege, articolele 1 si 2, care este propus de dumneavoastra aici, tine de modificarea acelor neintelegeri sau, mai bine zis, de transformarea unei initiative a acelor neintelegeri pe care le-am auzit nu o data in cadrul sedintelor Biroului permanent, iar articolele 3 si 4... din ceea ce s-a vorbit nu o data aici in Parlament, inclusiv de catre dumneavoastra, ca nu sint membrii Guvernului si astazi s-a confirmat inca o data acest lucru.

Si atunci si eu vreau sa inteleg de ce in cadrul examinarii articolului 14.14 dumneavoastra insistati ca nu trebuie de aprobat, fiindca el tine de solutionarea unor probleme care apar curente in Parlament, iar in cazul dat dumneavoastra intrati cu initiativa legislativa, care, de fapt, are aceeasi menire sa scoata unele lacune din legislatia in vigoare.

 

Domnul Iurie Rosca:

Este foarte simplu. Am explicat si pot sa argumentez, inclusiv sub aspect filologic, nu doar juridic, ca cele doua proiecte sint inconsistente sub aspectul tehnicii legislative. Intentia a fost buna. Daca vreti sa continui citatele, nicaieri nu veti gasi minoritate parlamentara. Nu exista. E clar ca in raport cu majoritatea ea este minoritate, dar nicaieri nu se spune minoritate.

Pentru ca este vorba de opozitie. Felia mai mica se opune guvernarii printr-o viziune de alternativa. Despre aceasta este vorba. Sau eu am fost foarte sincer sa va spun distrat, cind am vazut ca liderul opozitiei scrie cu l mare si o mare in initiativa voastra legislativa. Eu cunosc un singur precedent istoric si juridic, asa se scrie functia monarhului majestatea sa, desemnata prin 1/2, nu stiu cum, niste chestii chiar comice, nu va suparati.

Deci, initiativa mea legislativa si a celorlalti colegi nu are nimic comun cu ceea ce ati scris dumneavoastra. Dar cu ceea ce ati intentionat sa scrieti are foarte mult.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Rosca,

Dar cu ceea ce ati declarat dumneavoastra ca ea era orientata sa inlature unele lacune? Si acum dumneavoastra propuneti acelasi lucru, care este diferenta atunci?

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu vad intr-un fel lacunele si modul de inlaturare a lor, dar dumneavoastra in altfel, este simplu. De pilda, procedura de demitere a Guvernului care este stabilita in Constitutie, in Legea Guvernului si in Regulamentul Parlamentului. Deci, noi nici nu putem sa vorbim despre o astfel de initiativa ca a dumneavoastra decit sa corelam cele trei norme. Eu nu zic ca ea nu este, nu este un obiect de discutie pentru noi.

Dar atunci cind propunem astfel, sa ne gindim ca Guvernul este instalat si demis prin trei acte legislative: Constitutia, Legea Guvernului si Regulamentul. De aceea, eu am spus ca ea este lacunara, nu pentru ca ea este rea ca intentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule autor,

Totusi, ce statut va avea comisia aceasta ad-hoc? Ceea ce propuneti la articolul 12 litera g).

 

Domnul Iurie Rosca:

De administrare practica a bugetului Parlamentului.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, eu am in vedere ce caracter o sa aiba deciziile acestei comisii? Caracter consultativ?

 

Domnul Iurie Rosca:

Caracter consultativ, bineinteles. Pentru ca dreptul discretionar de a semna actele cu caracter financiar apartine Presedintelui Parlamentului.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, nu intimplator intreb, deoarece, conform articolului 31 din Regulamen-tul Parlamentului, Parlamentul in afara de comisii permanente poate constitui, de asemenea, comisii speciale si comisii de ancheta. Respectiv, daca introducem notiunea de comisie ad-hoc, trebuie sa modificam si capitolul 3 in cadrul acestui Regulament si sa specificam concret cu ce se va ocupa aceasta comisie. Aceasta este propunerea mea, daca se accepta.

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu sint de acord cu dumneavoastra, daca colegii vor accepta ideea in ansamblu, noi pentru lectura a doua putem sa venim cu cizelarea acestei formulari. Va rog sa ma credeti, ca propunerea stricta la care s-a referit colegul Petrenco vine din dorinta de a eficientiza cheltuirea banilor publici atribuiti Parlamentului.

Un exemplu. Multi dintre noi asteapta calculatoare un an de zile, deputati si functionari ai Aparatului. Din lipsa de fonduri, aceste calculatoare nu vin la timp. Dar poate ca se putea, stiti cum se spune ruseste , . Asa scri odata . Despre aceasta este vorba.

Atunci cind se elaboreaza decizii de consumare a banilor publici, este bine sa consultam. Curtea de Conturi are alte atributii. Nimeni nu i le ia. Nimeni nu ia atributiile Curtii de Conturi, care stabileste post factum legalitatea cheltuirii banilor publici, inclusiv ai Parlamentului. Nimeni nu ia dreptul comisiei conduse de domnul Bondarciuc, care se ocupa de cu totul alta latura a finantelor publice, nu de administrarea finantelor Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnule autor,

Vreau sa va asigur ca niciodata n-o sa ma numesc altfel sase luni asa si pe urma asa. O sa ma numesc tot timpul PPCD.

 

Domnul Iurie Rosca:

E foarte bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

O sa ma numesc PPCD ca asa si sint. Si voi indeplini programul partidului. Vreau sa va, nu vreau sa va critic. Este o initiativa a unui coleg deputat si nu trebuie criticata, fiecare isi face datoria. Vreau doar sa va intreb in privinta Orei Guvernului. Poate nu e cumva mai bine sa ne gindim sa o facem in prima ora de dimineata si apoi sa-i eliberam si pe Prim-ministru, si pe ministri sa se duca sa-si faca lucrul si noi sa ni-l facem, sa nu stea sa ne astepte un timp nelimitat.

 

Domnul Iurie Rosca:

Este foarte interesant ceea ce propune doamna Cusnir, de altfel sa stiti ca eu nu ma supar deloc, ca va numiti deputat neafiliat. Si nu vreau ca cineva sa creada ca noi vrem sa sanctionam pe cineva care a iesit dintr-o fractiune sau alta. Caractere diferite, situatii diferite, este firesc sa apara conflicte.

Nu este bine sa apara, dar este firesc sa apara din cind in cind si trebuie sa stim sa le depasim. Poate ca este interesant ceea ce propuneti pentru ca,
intr-adevar, ar elimina aceasta presiune pe care le simt conducatorii Guvernului si alti conducatori de prim rang care trebuie sa stea si sa-si astepte rindul.

Ori ca in prima ora a Guvernului, ori stabilim clar de la 12.00 pina la 13.00, deci, ora, deci ca Ora Guvernului sa fie scrisa in Regulament si atunci sigur ca ideea despre care spuneti este foarte buna. Si omul stie ca a venit de la ora aceasta pina la ora aceasta. Presedintele Parlamentului are dreptul, daca se depaseste limita, sa spuna, stimati prieteni, mutam ce a ramas pentru urmatoarea sedinta. Si atunci oamenii stiu ca au o ora pe saptamina special pentru acest subiect.

Multumesc pentru propunere.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

,

, , 5, (6), , .

 

Domnul Iurie Rosca:

.

 

Domnul Ludmila Borgula:

.

 

Domnul Iurie Rosca:

Lasati sa intrebe doamna, va rog, da, va rog. , .

Stimati colegi,

doamna adreseaza intrebare la alta initiativa, dar intrucit sint cosemnatar si la initiativa ceea, eu cred ca, daca imi permiteti, as raspunde acum la intrebare. , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, - . , , , ? , : , ? , .

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc pentru intrebare.

Stimata colega,

Intr-adevar, intrebarea se refera la o alta initiativa legislativa, dar ca sa intelegeti care este principiul si pe care tot nu noi l-am inventat. Vorba domnului Braghis, se poate verifica pe Internet. Structura bugetului Parlamentului trebuie sa aiba neaparat citeva compartimente, daca vrem sa eficientizam munca noastra.

Comisiile parlamentare, fractiunile parlamentare, presedintele Parlamentului si vicepresedintii Parlamentului trebuie sa aiba un fond special stabilit de comun acord aici, care sa fie consumat pentru contractarea unor experti din afara Parlamentului, care sa ne ajute la elaborarea proiectelor de legi, de hotariri la efectuarea unor expertize s.a.m.d. Doar fiecare dintre noi resimte aceasta presiune a timpului si incapacitatea din motive obiective ale noastre ca deputati si a colegilor nostri din Aparatul Parlamentului sa asigure procesul de elaborare in viteza si in calitatea pe care ar fi necesar sa o aiba.

Iarasi dau exemplu. Tarile Baltice sint cele la care ne raportam si fac trimitere la exemplul Parlamentului Georgiei, foarte nou de altfel. E un an si vreo jumatate de cind anume asa este structura bugetului Parlamentului.

Este la latitudinea noastra cit sa fie, cit sa fie atribuit fractiunilor, comisiilor, presedintelui si vicepresedintilor. Celelalte compartimente ramin ca structura a cheltuielilor noastre bugetare: salarii, achizitii s.a.m.d.

Problema este doar pentru a da posibilitate acestor structuri si acestor conducatori sa absoarba, sa elaboreze un numar mai mare de proiecte, noi lucram cu incetineala si cine lucreaza... si stiu ca cel putin jumatate de sala aici lucreaza de dimineata pina seara tirziu, stiti cit este de anevoios sa stai personal ca deputat sa-ti scrii initiativa cap-coada.

Trebuie sa nu faci nimic o saptamina ca sa poti elabora un proiect de lege ca lumea, raportat la normele legale, care sa tina cont si de aspectele financiare si de celelalte legi, numai de aceea spun aceasta. Aparatul Parlamentului, Directia juridica, consultantii, consilierii care isi fac datoria, in opinia mea, nu pot sa ne asigure noua viteza cu care vrem sa ne miscam in adoptarea unor legi necesare.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. , .

 

Domnul Iurie Rosca:

, daca imi permiteti numai un adaos. Scuzati-ma, un mic adaos. Noi spunem ca ne integram, asa, in Uniunea Europeana, vrem in Uniunea Europeana, vrem sa iesim de sub monitorizarea Consiliului Europei. Dar cind vine vorba sa adoptam o lege spunem, , , noi avem dreptul, potrivit Constitutiei, la opinii si la declaratii, dar, pina la urma, ne raportam la niste sisteme verificate functionale pe care le adaptam la Republica Moldova. Despre aceasta este vorba.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. .

 

Domnul Iurie Rosca:

Iata, cum puteti comenta dumneavoastra chestia aceasta ca Rusia, Ucraina si Romania, am citat doar 3 tari din regiune, are fiecare deputat cite un consultant platit de la bugetul Parlamentului. Noi nu avem.

 

Doamna Ludmila Borgula:

.

 

Domnul Iurie Rosca:

Iese ca eu sint privilegiat in raport cu dumneavoastra, am 2 consultanti si dumneavoastra nici unul si sintem egali ca mandate.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, .

. . 59, (4), , . ? , , ?

 

Domnul Iurie Rosca:

Dar eu nu vad.

 

Doamna Ludmila Borgula:

?

 

Domnul Iurie Rosca:

Acesta e alt proiect de acum. Dumneavoastra, ma iertati, eu am raspuns la o intrebare. .

 

Doamna Ludmila Borgula:

?

 

Domnul Iurie Rosca:

, .

 

Doamna Ludmila Borgula:

.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Noi cu adevarat trebuie sa raminem pe dimensiunea proiectului de Lege nr.3537. El contine doar citeva prevederi, un numar limitat. Noi am depasit aceasta frontiera.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte Rosca,

Spuneti-mi, nu vi se pare ca articolul care se refera la desemnarea delegatiilor Parlamentului ar fi mai logic sa il formulam nu dupa principiul presedintele desemneaza in consultare sau dupa consultarile fractiunilor, dar presedintele desemneaza candidatii, delegatiile compuse din candidatii pe care i-au desemnat fractiunile.

Aceasta este norma, sa zicem asa, democratica a formarii fractiunilor, delegatiilor permanente.

Si a doua intrebare, ca sa nu ma retin aici la microfon: spuneti-mi, iata, mi se pare ca ati vorbit foarte convingator la capitolul asigurarii activitatii deputatilor. Eu cred ca un Parlament ieftin costa foarte scump pentru tara. De ce n-ati venit cu aceste propuneri in amendamentele pe care le propuneti. Fiindca aceasta ar fi fost...

 

Domnul Iurie Rosca:

Am venit.

 

Domnul Anatol Taranu:

Ar fi, pai, deci mie mi se pare ca aceste amendamente trebuie sa fie, deci, sustinute in ansamblu de Parlament si poate trebuie sa fie discutate suplimentar, pentru a avea posibilitate, cu adevarat, sa garantam activitatea normala a Parlamentului, fiindca mie uneori mi se creeaza asa o impresie ca cineva este cointeresat ca Parlamentul sa lucreze intr-un regim, sa zicem asa, mai putin eficient. Si in acest caz, Parlamentul este mai usor controlat. De fapt, ce se intimpla in tara noastra, unde Parlamentul nu-si are locul sau cuvenit in sistemul politic al tarii. Referitor la delegatii, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, la prima. Stiti, noi am formulat in felul acesta, pentru ca orice delegatie implica si cheltuieli financiare. Si atunci numai Presedintele Parlamentului, si in cazurile respective cind cineva il inlocuieste, semneaza documente cu caracter financiar, de aceea desemneaza, noi am scris desemneaza dupa consultare componenta respectiva.

Domnule Taranu,

Cit priveste propunerile, stiti, nu, noi le-am facut pe toate impreuna cu domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, domnul Turcan, intr-o simbata am stat toata ziua, la fiecare dintre.., iar cele care nu au fost propuse, nu au fost acceptate de catre comisie, eu le-am mentionat intr-o scrisoare speciala, pe care o aveti distribuita si pe care sper sa o analizam impreuna.

Va rog sa ma credeti ca, in incheiere, vreau sa spun ca aceste initiative nu poarta un caracter de moment, circumstantial care sa avantajeze pe cineva in raport cu altcineva, ci doar sint rodul experientei uneori nu tocmai reusite a Parlamentului Republicii Moldova din 1994 pina in prezent si care ar permite in momentul in care vor fi acceptate, inclusiv sa ne gindim, pentru ca avem aceasta sarcina, foarte repede sa ne gindim la o finantare mai solida a Parlamentului Republicii Moldova pentru ca aici nu pot sa nu fiu de acord cu antivorbitorul meu si sa il citez inca o data, un Parlament care, ma rog, implica cheltuieli mici, aduce la prejudicii mari pentru tara.

Calitatea muncii noastre inseamna intr-o buna masura si capacitatea de a dispune de finante pentru a satisface toate nevoile unui organ legislativ.

Eu va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint? Nu sint.

Da, va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3537, inaintat de un grup de deputati. Deci, continutul acestei initiative a fost acum raportat de catre unul dintre autori. Rezultatele examinarii acestui proiect de lege de catre comisie, luind in considerare si avizele tuturor comisiilor permanente sint urmatoarele.

Comisia considera ca o parte din reglementarile proiectului de lege pot fi partial acceptate. Si anume.

1. Referitor la desemnarea delegatiilor parlamentare care nu fac parte numai din categoria celor permanente, dar in limita acelor prevederi care se refera la mecanismul consultarii cu Presedintele Parlamentului, a candidatilor din partea fractiunilor acestor delegatii.

Ceea ce se refera la propunerea imperativa, conform careia presedintele va fi obligat sa tina cont numai de parerea fractiunilor, deci, comisia nu sustine aceasta parte a propunerii.

2. Privind introducerea, deci, la articolul 12 din Regulamentul Parlamentului, in special la litera j) a termenului administreaza. Este vorba de necesitatea specificarii la concret, care este atributia Presedintelui Parlamentului referitor la bugetul Parlamentului.

3. Comisia a acceptat partial necesitatea reglementarii, mai concret, deci, a modului de prezentare in Parlament de catre unul dintre membrii Guvernului a proiectelor de legi inaintate de Guvern.

4. Referitor la durata timpului rezervat intrebarilor si interpelarilor, inclusiv si la durata raspunsurilor la aceste interpelari si intrebari.

5. Si ceea ce se refera, deci, la reglementarea cazurilor cind este obligatorie prezenta la sedinta Parlamentului a membrilor Guvernului, interpelati.

Toate aceste prevederi, pe care comisia le considera ca pot fi partial acceptate, au gasit reflectare in proiectul de Lege nr.1949.

Restul prevederilor din acest proiect de lege comisia propune sa fie respinse. In legatura cu cele relatate, hotarirea comisiei este de a accepta, in limitele obiectiilor expuse in raport in prima lectura, proiectul de Lege nr.3537, care, ulterior, urmeaza sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.1949, deci, pentru a fi examinate in lectura a doua, proiect de Lege nr.1949 fiind considerat ca proict de baza, iar proiectul de Lege nr.3537 ca proiect de alternativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Ati spun ca nu sprijiniti membrii comisiei, ideea formarii delegatiilor in mod imperativ prin propunerile fractiunilor.

Intrebarea mea este in cazul acesta: discutiile la ce au condus? Care este criteriul crearii acestor comisii, acestor delegatii, pentru ca, de exemplu, Presedintele Parlamentului de la ce ar porni, de la simpatie, antipatie, oportunitati sau calcule, sau ratiune imaginara, sau, totusi, ar trebui sa porneasca de la principiile reprezentativitatii si proportionalitatii care sint unicele in activitatea parlamentara in asemenea cazuri.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu va multumesc.

In primul rind, eu as vrea sa mentionez ca in cazul dat noi vorbim despre delegatiile ad-hoc care sint formate pentru...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Despre aceasta si vorbesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, nu sint cele permanente, aceasta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am inteles, eu la aceasta si ma refer.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Al doilea moment. Fara doar si poate, daca este vorba de simpatie sau antipatie, aceasta e problema fractiunii cind dumnealor vor prezenta candidaturile respective Presedintelui Parlamentului.

In continuare consider eu ca Presedintele Parlamentului, pornind de la necesitatea insasi sau numarul membrilor delegatiei... Poate sa se intimple ca delegatia trebuie sa fie constituita numai din doua sau trei persoane, avind numarul... Deci, referitor la replica domnului Untila numai comunistii sau nu, eu cred ca este statistica respectiva care reflecta care fractiune a fost prezentata, deci, in delegatiile respective mai frecvent fata de acea majoritara.

Urmatorul criteriu care poate fi luat in considerare, fara doar si poate, si specificul deplasarii. Spunem, pornind de la obiectivul care trebuie sa fie sau scopul deplasarii, deci, este membru respectiv sau candidatul la, deci, in componenta delegatiei respective, este specialist in domeniul respectiv care va fi examinat sau nu. Ma rog.

Al treilea moment care cred ca poate fi luat in considerare, inclusiv, deci, daca reprezentantii respectivi au participat deja de mai multe ori in diferite delegatii. Eu cred ca sint, lista aceasta, a criteriilor, nu poate fi stipulata expres in proiectul de lege, in lege in general.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu am vrut sa spun urmatoarele. De fapt, nu a fost un raspuns la intrebare, pentru ca anul care a trecut a aratat ca sint foarte multe cazuri de abordare aleatorie in formarea delegatiilor si eu cred ca nu trebuie transpusa asa usurel raspunderea pe liderii fractiunilor sau pe fractiuni in ceea ce priveste antipatiile si simpatiile.

Noi vorbim despre proportionalitate si reprezentativitate si atunci cind spuneti ca poate nu pot fi reprezentate toate grupurile, dar e vorba de 23 si pe urma de facut 23, acolo statistica poate fi, dar in rest toate abordarile sint extraordinar de subiective.

Si eu vreau sa fac aici si o sugestie. Avind in vedere ca noi ne apropiem de examinarea proiectului de Lege nr.1949 privind Regulamentul, as vrea sa fac o sugestie pentru colegii din Fractiunea Comunista.

Stimati colegi,

Practica parlamentara arata ca atunci cind cineva elaboreaza niste documente si niste legi, lovind in altcineva si favorizindu-se pe sine insusi, de fapt, in timp actioneaza principiul efectului bumerangului si nu, sa nu excludeti, caci miine veti fi in opozitie si veti fi acei care apoi veti incepe sa luptati pentru alte drepturi.

Deci, noi trebuie, in primul rind, mi se pare ca chiar si in aceste cazuri pe care le discutam astazi, prezentate de domnul Rosca, trebuie sa pornim de la o abordare cit mai consensuala, in primul rind, si, in al doilea rind, de la o abordare cit mai democratica pentru ca daca vor fi expertizate aceste proiecte de legi, sa nu cream impresie, totusi, ca noi vrem sa adoptam un document valabil pentru toti, dar, de fapt, sa fie votat numai de o singura fractiune.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, multumim.

Raspunsul va fi mai succint.

Primul moment. Noi examinam acum proiectul de Lege nr.3537, dar nu proiectul de Lege nr.1949.

Si al doilea moment. Comisiile, delegatiile ad-hoc sint formate conform altui principiu, conform principiului proportionalitatii, care se refera numai la comisiile permanente, la delegatiile permanente.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Vladimir Turcan,

Daca imi permiteti, va adresez o intrebare, in calitate de presedinte al comisiei, dar si in calitate de unul dintre autorii proiectului de Lege nr.1949.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, noi acum examinam proiectul de Lege nr.3537.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, multumesc frumos. Eu am inteles, daca acceptati intrebarea.

Stimati colegi,...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la proiectul de Lege nr.3537, ca presedinte de comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

El se refera la proiectul de Lege nr.3537.

 

Domnul Leonid Bujor:

3537, dar dumnealui este si unul din autorii proiectului de Lege nr.1949.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si ca sa nu vin de doua ori la microfon, ii adresez o intrebare la ambele subiecte.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Dar ce va face atit de dificil sa veniti cu o intrebare cind o sa examinam proiectul de Lege nr.1949.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va explic ce ma face.

Stimati colegi,

Pe parcursul unei ore si 40 de minute noi am examinat 3 proiecte de legi care tin de modificarile Regulamentului Parlamentului.

Acum este ora 16.00, 17.00, imi cer scuze, exact peste o ora incepe transmiterea in direct a meciului de fotbal. Deci, noi avem rezervata o singura ora pentru a examina cel mai important proiect de lege care este acceptat ca proiect de baza.

Avind in vedere ca se propun acolo, avem 101 pozitii de modificari si completari, de aceea, intrebarea mea este urmatoarea:

Domnule presedinte al comisiei,

Nu considerati de cuviinta de a transfera examinarea acestui proiect de lege pentru sedinta de joi, saptamina viitoare, fiindca sint convins, in prima lectura, da, sint convins ca vor fi si multe intrebari, luari de cuvint, comentarii s.a.m.d.

Va multumesc.

Si nu trebuie sa fie comentata din partea dreapta interventia mea. Este Presedintele Parlamentului, pe care eu il stimez si tin cont de obiectiile dumnealui.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, in rest.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste. Noi ne confruntam cu dumneavoastra cu o situatie similara celei de saptamina trecuta, cind la o ora anumita incepe, conform... Stati putin, nu faceti comentarii, va rog, sint unele relatii contractuale si obligatiuni contractuale la Moldova 1, dar eu l-as ruga si pe domnul Creanga sa ne spuna, faptul ca nu se transmite in direct este oare un impediment pentru continuarea sedintei plenului Parlamentului. Fiindca va zic un lucru, eu deja astazi... secretariatul mi-a prezentat peste 56 de proiecte de legi propuse spre a fi incluse pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului pe urmatoarele doua saptamini.

Nu uitati, va rog, sintem in luna iulie, sintem la finele sesiunii si vreau sa va asigur ca pina la sedinta Biroului permanent vor fi circa 100 de proiecte pentru
4 sedinte ale plenului Parlamentului.

Deci, miscarile tot asa inainte se cam termina, pe care motiv, daca normele juridice si normele de procedura ne permit sa facem acest lucru, eu inteleg ca va este greu, eu inteleg ca este ora 17.00, dar va asigur ca tot asa va fi si in continuare in fiece zi joi si vineri.

Daca avem normele de procedura care ne permit sa gasim o iesire din situatie, eu totusi va propun sa continuam sedinta in plen, fiindca avem acest subiect si inca unul in plus.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Parlamentul poate decide ca unele sedinte sa nu fie transmise in direct, scrie in regulament. Si atunci daca Parlamentul decide prin vot sa nu fie transmise, se inchide transmiterea.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Creanga,

Sa incercam, totusi, cumva sa fim corecti. Cititi, va rog, ca nu am ultim varianta. Daca tin minte bine, scrie asa: sedintele publice se transmit in direct la posturile nationale de radio si televiziune, ca eu am scris textul acesta pe care
l-am votat la 25, 22 iulie.

Prin urmare, noi nu putem acum sa votam ceva care ar schimba o lege organica.

Eu nu am nimic impotriva, dar este inaplicabila chestiunea aceasta. Ia cautati, domnule Creanga, ca altfel iar glumim cu povestile lui Ion Creanga, stiti...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc frumos domnule Presedinte.

Nu stiu, ca obiectie sau..., dar sa avem o intelegere principiala. Cind la microfon sint deputatii sa-si expuna punctul de vedere deputatii, mai ales ca eu vreau sa vorbesc in numele fractiunii, dupa care, cu toata stima si respectul fata de domnul Creanga, va consulta eventual.

Fiindca si in proiectul Regulamentului, daca vreti, care a fost prezentat, Directia juridica in frunte cu domnul Creanga e prezentata intr-o formula foarte interesanta, deputatii, bine, cred ca sint in urma automobilului Volga pe care il utilizeaza dinsul, dar eu vreau sa ne abatem un pic de la formalitati. Da, fotbal, este un proiect foarte important, deci este, daca vreti, un document in baza caruia noi vom activa.

S-a vorbit aici despre finantare, dar, totodata, este vorba si de documentul care va fi, daca vreti, si Regulamentul, conform caruia noi vom activa cu totii si, probabil, si rezultatele vor fi la fel.

Din acest motiv, sa facem abstractie de la fotbal si de la oboseala. Dar eu consider ca acest proiect al Regulamentului, ar fi poate chiar cazul sa-l discutam intr-o sedinta speciala a Parlamentului, sa discutam articol cu articol si de ce nu, domnule Presedinte, eu consider ca este foarte important ca aceste modificari, daca vreti, sa fie adoptate prin consens, daca este posibil, fiindca nu urmeaza, in baza regulamentului, sa activeze majoritatea sau opozitia.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu, de fapt, o sa va readuc aminte ca indicatii personal si solicitari personale le-am adresat inca la finele anului trecut. Comisia sesizata in fond a muncit foarte mult si, cel putin, ultimele doua-trei luni de zile s-a solicitat tuturor fractiunilor minutios sa examineze acest regulament.

Eu ce sa subinteleg: ca noi sintem in sedinta in plen nepregatiti si incepem abia acum discutia pe fiecare articol?

Acum trei luni de zile, acest proiect, eu personal, cu semnatura mea personala, l-am expediat tuturor sefilor de fractiuni nu pentru ca sa pornim procesul de la zero in cadrul sedintei in plenul Parlamentului. Mai mult decit atit, va repet, ca sintem in prima lectura si nu articol pe articol. Elementele de concept, momentele de concept.

Fiindca, va atrag atentia, articol pe articol o sa examinam acest proiect dupa ce vine cu expertiza Consiliului Europei in toamna anului curent, noua sesiune. Rog sa tinem cont.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Presedinte,

Cu drept de replica, daca vreti. Eu n-am facut sau n-am apelat rugamintea respectiva ca sa primesc in schimb o lectie. Dar, totodata, eu vreau sa va spun, daca o sa va uitati foarte atent si daca o sa intrati putin in esenta, o sa vedeti ca fiecare articol are conceptul sau, daca vreti. Aici noi nu discutam o lege care are capitole si se incadreaza un concept general, dupa care, pe articole schimbam anumite lucruri. Fiecare prevedere, fiecare articol este in sine o norma.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce au facut membrii fractiunii in discutiile in cadrul comisiei pina acum?

 

Domnul Vladimir Filat:

Si mai mult decit atit, eu

 

Domnul Marian Lupu:

Ce-au facut membrii fractiunii, in cazul dat ai dumneavoastra, in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati timp de trei luni de zile?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, domnule Presedinte,

Nu va suparati, dar noi discutam in comisie ce-au facut membrii fractiunii. Si mai mult decit atit, sint normele generale. Noi avem dreptul, in cadrul sedintelor plenare, sa discutam, sa punem intrebari. In caz contrar, dati sa stabilim in Regulament ca noi in plen venim, ati pus la vot, votam sau nu votam si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La ce discutam noi astazi? Noi discutam ca avem o agenda extrem de complicata pentru luna iulie, ca nimic nu ne impiedica sa stam si pina la 12.00 noaptea aici si sa muncim, fiindca, este un angajament pe care ni l-am asumat inca in luna octombrie 2005 si cu mare greu, sintem deja in luna iulie, nicidecum nu ajungem sa discutam in prima lectura acest proiect. Nu datorita unor divergente sau contradictii, sau imposibilitatii de a atinge un acord asupra diferitelor articole ale acestui proiect, ci pe alte motive, nu stiu care. Si, iata, sintem in plenul Parlamentului.

Deci, intrebarea este: sau ca continuam astazi si discutam cit nu ar dura sedinta, sau ca discutam data viitoare. Dar eu v-am preintimpinat ca avem deja si o sa avem peste 100 de proiecte pentru doua saptamini. Poate 120130 de proiecte pentru trei saptamini. Acelasi lucru, eu va repet, nimic nu salveaza situatia. In oricare zi joi si vineri vom sta aici pina seara tirziu.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra ati spus de acum ca noi votam in prima lectura. Noi, fractiunea, am avut multiple sedinte si am discutat articol cu articol. Cred ca colegii nostri din fractiunile din partea stinga, de data aceasta din opozitie, tot au discutat, eu asa gindesc. Pentru ca am avut foarte mult timp.

Acum noi discutam pina la infinit, dar astazi trebuie sa votam in prima lectura. Pentru ca, cum ati spus dumneavoastra, avem un program foarte mare pina la sfirsitul sesiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa va raspund la intrebarea dumneavoastra, ce-am facut noi in comisie? Eu personal am vorbit nu odata in comisie, inclusiv la capitolul Regulamentul Parlamentului si nu odata toate propunerile mele au fost refuzate. De aceea, gindesc eu, in plenul Parlamentului, anume pornind de la faptul ca am anuntat multe din ele in cadrul comisiei si au fost respinse, am tot dreptul sa le mai anunt inca o data. Poate Parlamentul va decide altfel. Aceasta ca sa incercam sa intelegem ca lucram in Parlament, iar comisiile sint niste organe ale Parlamentului care pregatesc intr-un fel sau altul documente. Dar ce fac ceilalti deputati care nu sint membri ai Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati?

A doua chestiune. Noi putem sa avem in ordinea de zi si o suta de intrebari pe saptamina, problema este, cum le organizam ca sa le examinam? Fiindca eu as vrea sa pun alta intrebare: de ce pina in luna iunie noi am lucrat, practic, o zi in saptamina? De ce Guvernul, in ultimul moment, ne aduce toate aceste legi si insista ca urgent sa fie aprobate? Si multe, multe, multe alte intrebari de acest fel.

Noi ne mai amintim destul de bine, imi pare ca... ce s-a intimplat cu unele proiecte de legi care erau votate pe la ora 23.00, 24.00 si dupa aceasta, tineti minte, da, umblam si ne vaicaram ca cineva a obtinut niste facilitati neregulamentare s.a.m.d. Este un lucru absolut normal cind dupa 1012 ore de lucru, mai ales in plenul Parlamentului, nu toti au posibilitate sa reactioneze normal la sedinta.

De aceea, as propune, daca sint foarte multe proiecte de legi, sa aprobam o decizie speciala a Parlamentului, ca in urmatoarele 4 saptamini de zile sa lucram in sedintele in plen si marti, si miercuri, si joi, si vineri si examinam in mod normal, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului, ca sa nu incalcam acum... sa ascultam inventiile domnului Creanga, care, conform proiectului propus, devine un procuror al Parlamentului si nu altcineva mai mult si al tuturor deputatilor. Eu nu inteleg, de ce se intimpla acest lucru? Proiectul deja e in prima lectura.

Dumneavoastra spuneti ca s-a lucrat foarte mult. Sint de acord ca s-a lucrat foarte mult, numai ca, de exemplu, eu personal, membrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, am vazut aceasta prevedere doar cind a fost prezentat documentul semnat. La toate sedintele comisiei, la care am asistat eu, nu am auzit sa fie discutat, ca domnul Creanga obtine postul de procuror al deputatilor si initiativelor lor.

De aceea, eu propun inca o data sa examinam astazi proiectul de Lege nr.3537, proiectul acesta, poate, cu adevarat, dupa aceasta luam o intrerupere. Ne adunam saptamina viitoare, la decizia noastra, a tuturor, marti, miercuri, joi, vineri, atunci cind noi lucram in Parlament, si dezbatem toate lucrurile care stau in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa nu ne invinuim reciproc si sa nu invinuim si persoanele din Aparatul Parlamentului. Daca cititi cu cea mai mare atentie prevederile Regulamentului, Regulamentul spune in mod expres: sedintele sint publice si se transmit pe canalul Moldova 1. In situatiile in care Parlamentul nu ia alta decizie ca aceasta sedinta sa nu fie transmisa, sa poarte un alt caracter, caracter inchis oricare ar fi. Deci, aceasta este o posibilitate.

Eu cred asa, sa nu continuam la infinit discutiile, voi supune votului, cum votati asa si va fi. Dar nu inainte sa incheiem dezbaterile proiectului de Lege
nr.3537. Noi nici n-am ajuns la finalul acestui proiect. Deci, rog sa luati loc, incheiem dezbaterile la proiectul de Lege nr.3537, dupa aceea ne intoarcem la nuantele de procedura. Alte intrebari pentru comisie la proiectul de Lege nr.3537?

Va rog, microfonul nr.5.

La proiect, doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa fac o mica sugestie, pina a interveni, ca sa mai spun trei aspecte. Eu cred ca, in situatiile dificile din Parlament, trebuie consultate opiniile tuturor fractiunilor. Pentru ca daca iese cineva de la o fractiune si altul nu poate sa vorbeasca la acelasi subiect, nu este prea corect. Dar dupa ce incheiem procedura de vot in legatura cu actualul proiect de lege, eu cred ca ar trebui ca sa ascultati si alte opinii, ce facem mai departe?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Si eu care le-am ascultat pina acum?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, dar eu, de exemplu, eram aici si inaintea doamnei Ostapciuc, si inaintea domnului Braghis si nu mi-ati dat cuvintul. De aceea, eu insist ca sa pot sa vorbesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar dupa ce ne descurcam cu acest proiect de lege...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, noi continuam cu proiectul de Lege nr.3537. Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3537 conform prevederilor conceptuale acceptate de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3537 este aprobat in prima lectura, neuitind sa mentionez, in calitate de proiect de alternativa.

Acum avem doua. Bine, spuneti, numai eu va rog succint.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut sa ma refer pe scurt doar la trei aspecte.

In primul rind, nu cred ca trebuie sa cream un precedent in legatura cu transmiterea in direct a sedintelor Parlamentului. Este o realizare democratica, pe care am obtinut-o noi si cu care trebuie sa ne mindrim. Orice precedent poate duce la alte decizii.

In al doilea rind, am vrut sa va spun, fara ca sa jignesc sau sa ofensez pe cineva, da, intr-adevar, au fost cazuri cind noi n-am avut sedinte ale Parlamentului, sedinta in plen, din cauza ca cineva era plecat, de exemplu, Presedintele Parlamentului. Eu cred ca, fiind doi vicepresedinti, au putut sa aiba loc diferite sedinte si sa examinam, si chiar sa acceleram, sa rugam Guvernul sa vina cu mai multe proiecte de legi.

In al treilea rind, avind in vedere cazul de ieri cind noi, parca, convenisem in legatura cu proiectul de Lege cu victimele represiunilor staliniste, cind ne-am bucurat cu totii ca am acceptat sa fie platite despagubirile de la bugetul de stat, uitati-va cum, ad-hoc, a aparut o propunere din partea Fractiunii Comunistilor si, de fapt, a rasturnat conceptul acestei legi.

In acest caz, nu putem sa reprosam si sa spunem ca in legatura cu proiectul privind Regulamentul nu ar trebui cineva sa vina pentru ca nu a lucrat foarte bine in comisie sau, de exemplu, in grupurile politice. Fractiunea Comunista este cam imprevizibila si in acest sens, eu cred ca, trebuie transferat punctul de discutie in Parlament, pentru ca sa iesim onorabil din discutiile in legatura cu proiectul de Lege privind modificarea Regulamentului, ca sa avem un document, sa nu fie facut mulat pe asteptarile cuiva, dar pe asteptarile democratice ale republicii si ale celor care ne urmaresc din exterior.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este cert un lucru si eu rog foarte mult, in toate luarile de cuvint, sa se tina cont inca o data ca nu este un proiect plamadit acum o saptamina, de care nu ati putut lua cunostinta. Din data de 24 mai a fost repartizat tuturor deputatilor. Pina atunci s-a lucrat in comisia de profil. Eu sint mai mult ca sigur ca a fost discutat in toate fractiunile. Deci, nu trebuie sa pedalam pe norma ca este un proiect nepregatit si ca persoanele din sala nu sint pregatite sa-l discute. Intrebarea este una singura: lucram acum in continuare sau nu lucram astazi?

Domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cu permisiunea dumneavoastra as propune o solutie pentru depasirea acestui mic impas, ca sa spun asa, facind referinta la Regulamentul care este acum in vigoare. Intr-adevar, in urma modificarilor pe care le-am facut, sedintele publice se transmit univoc si expres in direct la radio si televiziune. Insa tot articolul 81, in varianta lui modificata, pastreaza varianta, pe care o cunoastem, de sedinte secrete.

Desigue subiectul pe care noi il discutam nu poarta un caracter secret. Dar, urmind buchia legii, putem sa convenim impreuna ca ceea ce va urma dupa ora 18.00 va fi o sedinta secreta conventional, ca sa spun asa, formal-juridic.

De aceea, eu as insista asupra acestei idei. Discutia este foarte proaspata, am consumat deja destul timp pentru a discuta trei subiecte, continuitatea logica se impune, daca revenim saptamina viitoare cu acelasi subiect, iarasi o sa pierdem o zi. Un moment.

Al doilea moment. Propunerea pe care a facut-o cineva dintre colegi, domnul Braghis, se incadreaza perfect in articolul 85. Noi scriem acum: ca joia si vinerea si scriem de regula in norma respectiva au loc sedinte plenare.

Putem sa ne intelegem, intr-adevar, ca in urmatoarele sedinte sa lucram, de pilda, martea, miercurea, joi si vinerea. Si aceasta va fi perfect regulamentar, pentru ca acolo avem stipularea de regula. Prin urmare, Parlamentul poate stabili o alta procedura in cazul in care dumneavoastra veti gasi necesar. Eu unul sint de acord sa lucram intr-un ritm mai intens pentru a onora toate aceste angajamente.

Va rog sa ma credeti, este, intr-adevar, un pachet foarte mare de legi. Noua ne pare ca ele sint putine, dar cind incepem sa discutam, luam foarte mult timp.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Deci, nimeni dintre acei care au iesit la microfon nu s-a referit la proiectul de lege ca unul necalitativ. Daca a servit ca temei cele spuse de mine, vor fi multe intrebari, este clar, ca buna ziua, ca vor fi multe intrebari si la adresa autorilor, si la adresa presedintelui comisiei, fiindca este un proiect de lege foarte complex. Acest lucru l-am avut eu in vedere.

Domnule Presedinte,

Ma adresez catre dumneavoastra inca o data cu rugamintea de a transfera examinarea acestui proiect de lege, pentru ca el sa fie examinat intr-o atmosfera calma. Pentru ca sa nu ne grabim.

Si in al doilea rind. Daca ne referim la Regulament si incercam sa gasim posibilitate de a continua dupa ora 18.00 lucrarile, eu cred ca acest lucru, intr-adevar, este posibil. Dar noi trebuia sa decidem acest lucru pina la aprobarea ordinii de zi sau imediat dupa pauza, cind am revenit, trebuia sa convenim ca, uite, incepind cu examinarea acestor proiecte de legi, le examinam fara transmiterea lor directa la radio si la televiziune.

De aceea, eu propun de a examina acest proiect de lege intr-o zi separata marti sau miercuri. Si astfel vom proceda corect, in viziunea mea. Nu tot timpul, din cind in cind numai.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi sintem intr-o actiune care nu contravine deloc prevederilor Regulamen-tului, fiindca, in mod expres, in Regulament nu este indicat ca doar in exclusivitate la inceputul sedintei putem decide lucruri care tin de elementele si de regulile de desfasurare a sedintei respective. Da, poate din careva puncte de vedere ar fi fost mai bine, sint de acord, dar, cel putin, nu exista interdictii s-o facem si acum.

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator. Prima propunere care a fost sa aminam examinarea acestui subiect pentru o data mai tirzie, saptamina viitoare. A doua propunere a fost. Avind aceasta posibilitate, in normele Regulamentului, sa declaram aceasta sedinta inchisa si sa continuam, secreta, pardon, dezbaterile pe marginea proiectului de Lege nr.1949. Si nu uitati ca mai avem si un proiect de hotarire a Parlamentului. Cine este pentru aminarea examinarii acestui subiect pentru alta data, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. Stati ca sintem in exercitiul de vot si trebuie sa-l incheiem. Deci, propunerea de aminare nu este acceptata. Propunerea care a fost evocata cu referinta la declararea sedintei in continuare dupa ora 18.00, secreta, ceea ce ne ofera posibilitatea sa incheiem dezbaterile fara transmisiune la televizor. Cine este pentru aceasta? Sintem in exercitiu de vot, va rog frumos sa nu ma intrerupeti. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Propunerea este acceptata.

Nu imi ramine decit sa va ofer cuvintul pentru elemente de procedura. Intrebarea mea este: daca se doreste de catre deputati o scurta pauza de
1015 minute sau mergem inainte? Ce la ora 20.00?

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, a fost o chestie de procedura sau mai putin de procedura, daca mi-ati fi dat posibilitate sa vorbesc, poate, nu intram in acest impas. Fiindca, stimati colegi comunisti, atunci cind sedintele Parlamentului sint in emisie directa nu este un moft al nostru. Noi foarte bine intelegem ca se cheltuie bani, este ocupat spatiul de emisie al televiziunii. Dar, din pacate, datorita regimului politic pe care dumneavoastra l-ati instaurat in aceasta tara, aici, in societatea noastra, nu exista o publicitate, nu exista o libertate a cuvintului si noi sintem nevoiti sa folosim unicul procedeu, care exista in Parlament, pentru a vorbi pentru cetatenii nostri, pentru alegatorii nostri.

Din acest punct de vedere, Fractiunea noastra a Aliantei Moldova Noastra si noi ii indemnam si pe alti reprezentanti ai opozitiei politice din Republica Moldova sa blocheze acest precedent extrem de periculos, cind prin majoritatea comunista orice sedinta a Parlamentului poate fi anuntata secreta si in acest fel sa fie blocat accesul nostru spre alegatorii nostri. Din acest punct de vedere noi n-o sa participam mai departe la sedinta aceasta pe care dumneavoastra ati votat-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu sint surprins de atmosfera aceasta de razboi care se instaureaza pe un motiv foarte simplu, de procedura.

Stimati colegi,

De la Alianta Moldova Noastra sau a dumneavoastra, tin sa va amintesc ca propunerea de a transmite in direct sedintele plenare ale Parlamentului a fost scrisa de mine personal si votata de 101 de deputati la 22 iulie 2005. Deci, realizarea este comuna si nimeni nu o poate schimba. Daca dumneavoastra vreti sa plecati la fotbal, este bine ca lumea sa stie ca plecati la un meci de fotbal cu pretextul de a lipsi de la sedinta care va continua dupa ora 18.00. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu vreau sa va zic ca decizia a fost adoptata de plenul Parlamentului. Nu se mai discuta, nu mai are rost sa discutam. Ultima mea intrebare: e necesara pentru dumneavoastra o pauza de 10 minute de recreatie? Da sau nu? 10 minute.

Deci, stimati colegi,

Eu anunt o pauza de 10 minute si reluam sedinta la ora 17 si 35 de minute.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Rog sa va ocupati locurile. Rog colegii sa ma ajute pentru a fi anuntata prezenta deputatilor in sala.

Stimati colegi,

Deci, in sectorul nr.1, doamna Bodnarenco, in absenta domnului Petrenco.

Doamna Bodnarenco,

Va rog sa ma ajutati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 33. De acum sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? De fapt, deja cu datele anuntate.

Numaratorii:

12 deocamdata.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru sectorul nr.1 si sectorul nr.2, 57 de persoane, ceea ce presupune caracterul deliberativ in continuarea sedintei.

Stimati colegi,

Inainte de a continua, va rog intr-o maniera calma, fara emotii, sa constatam citeva lucruri. Deci, in primul rind, situatia pe care am discutat-o nu deriva deloc din continutul documentelor pe care il discutam, in egala masura in care 3 proiecte le-am discutat pina acum, toate ele referitoare la amendamentele Regulamentului Parlamentului si noi am tinut cont cu dumneavoastra de faptul ca exista anumite norme contractuale si anumite angajamente la Moldova 1. Mai mult decit atit ca trebuie sa ne dam seama ce gindeste si populatia despre noi.

Astazi am ocupat tot eterul. Si, in acest context, pun in evidenta faptul ca ceea ce am votat, caracterul secret al acestei sedinte in continuare deriva doar din aceste circumstante absolut obiective.

Am si discutat acum citeva clipe in urma cu colegii din prezidiu, cu colegii din comisii, toti ziaristii care doresc sa ramina, ei ramin si in continuare, sint prezenti la aceasta parte a sedintei plenului Parlamentului. Unica modificare este ca, incepind cu ora 18.00, conform angajamentelor contractuale, Moldova 1 face ce trebuie sa faca conform acestor contracte. Iata si toata problema.

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dumneavoastra creati astazi un precedent care poate avea urmari foarte grave pentru viitor. Va asumati prea mare responsabilitate. Alianta Moldova Noastra si alti colegi nu vad nici un temei de a avea o sedinta secreta la acest capitol, cum ar fi Regulamentul Parlamentului. Am fi de acord daca ati accepta o intrerupere pina la orele 20, 21, va reveni televiziunea si incepem sa lucram.

In caz contrar, cind Rosca isi asuma rolul de arbitru sau de procuror si el decide cind trebuie sa fie televiziunea sau nu aici, atunci nu vedem nici un temei, mai ales ca la Regulament sint foarte-foarte multe dubii si sint foarte multe intrebari care nu consider ca trebuie sa fie discutate aici in mod secret.

In caz contrar, daca dumneavoastra nu acceptati o alta formula, vom fi nevoiti sa plecam si sa va dorim succes ca dumneavoastra sa lucrati. Noi vom fi in cladirea Parlamentului, dar o sa plecam de la aceasta sedinta in semn de protest pentru aceste restrictii care, la vot, maciuca, aceasta nu-i cel mai, eu inteleg. Nu va grabiti.

Nu va grabiti ca aceasta, nu trebuie de creat acest precedent. Lasam, trecem sedinta aceasta pentru marti. Sa zicem, de la ora 13.00. Pina seara si cu obligatiunile, sa zicem, in comisii s.a.m.d.

Eu va rog foarte frumos. O sa fie mai bine.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu, de fapt, va readuc aminte ca noi am votat si decizia este deja adoptata. Replica, domnul Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sincer sa va spun nu credeam ca se va isca un conflict atit de deplasat in toate aceste subiecte.

Domnule Urechean,

Eu ma bucur sa va vad reactivizat. Fiindca la un moment dat... ca v-ati plictisit definitiv in Parlament, ma gindeam sa va cumpar, asa, un cubic-rubic, sa va jucati sub masa cu el, ca sa nu adormiti.

Dar, de fapt, poate fi si o alta propunere. Intentia mea este ca Regulamentul Parlamentului sa fie mai calitativ. Intentia dumneavoastra este sa contrastati cu opozitia si cu majoritatea, si cu noi.

Fiecare are sarcina lui si isi onoreaza cum vrea. Mai avem si o alta propunere, de mijloc, mai ginditi-va si la faptul ca fotbalul se transmite obligatoriu doar la televiziune. Putem (rumoare in sala), stati putin, da, de fapt, absenta dumneavoastra, domnul Urechean, o sa fie... o sa faca mai calitativ viitorul Regulament al Parlamentului.

Domnule Urechean,

Ascultati putin, poate o sa va palca si dumneavoastra propunerea. Obligatia contractuala a Companiei Teleradio-Moldova se refera doar la televiziune. Radioul poate sa nu fie afectat de decizia pe care am luat-o, eventual putem sa o mai votam o data.

Intentia noastra nu a fost sa facem secreta aceasta sedinta, dar sa depasim impasul procedural pentru a continua activitatea in aceasta zi ... regulamentul, nu pentru a face secret din ceea ce discutam noi aici. Considerati ca este oportuna propunerea mea, poftim, este ad-hoc, nu am coordonat-o cu nimeni, eventual radioul ar putea sa continue transmisiunea pentru ca nu este nici un fel de intentie de secretizare, cel putin eu nu am avut aceasta intentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, este o propunere foarte relevanta. Eu rog foarte mult acum si rapid, in urmatoarele 5 minute, secretariatul sa verifice ce se intimpla cu angajamentele contractuale ale radioului si revenim la o procedura de vot separata, pentru a reconfirma transmiterea acestei sedinte la radio.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc domnule Presedinte.

 

Stimati colegi,

As veni cu o propunere poate de compromis. Ma uit ca este o camera aici sau poate mai sint, sa se inscrie, sa se imprime pe pelicula totul ce va avea loc in sala aceasta si pe urma, mai tirziu, dupa fotbal, sa se transmita la televiziune.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Iata mi-a fost acum adusa informatia ca radioul nu are nici un fel de angajamente in sensul contractelor si aranjamentelor de alt gen in modul in care aceste aranjamente sint prezente in cazul Moldova 1, pe care motiv supun votului propunerea ca si dupa ora 18.00, noi avem deja decizia.

Stimati colegi,

Despre caracterul secret, ceea ce presupune... fiindca alta optiune nu vrem.

Bine, o sa punem ceva sa fie sedinta speciala, dar acest lucru presupune ca aici, in sala, nu sint prezenti jurnalistii, ca nu se transmite la televiziune, nu se transmite la radio.

Am mentionat deja ca toti jurnalistii care doresc sa continue sa stea aici in sala, sint bine veniti.

Si acum, supun votului pentru transmisiunea la radio a sedintei plenului care continua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi. Deci, la radio continua si dupa orele 18.00 transmisiunea in eter a sedintei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. Va multumesc domnule Presedinte.

In primul rind, eu as vrea sa va aduc la cunostinta dezacordul fractiunii parlamentare, vizavi de abordarea care ati avut-o dumneavoastra cind am lansat propunerea. Si va rugam pentru viitor, cind lansam o propunere, fara calificative, luati-o ca atare, daca e cazul supuneti-o votului, noi fiecare am facut studii, licee, universitati s.a.m.d. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind. Va rog frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa continuati.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, comentez si eu ca... Acum, min continuare. Citind atent raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati am observat o mentiune. Si a fost mentiunea, referire la o scrisoare adresata de catre domnul Rosca catre comisie, prin care spunea: in cazul in care propunerile facute de catre noi nu vor fi luate in considerare, noi ne vom retrage calitatea de autor.

Domnule Presedinte,

Acum, noi n-am incercat sa invocam faptul ca unul dintre semnatari lipseste si ca roaga ca sa fie si el prezent in sedinta in plen. N-am conditionat lucrul acesta. Mai mult decit atit, noi am vrut sa votam acest proiect de lege.

Mai mult decit atit, am vrut sa va spun ca referintele pe care le faceti dumneavoastra, ca n-am lucrat in fractiune, sint false, nu va suparati. Avem un sir de obiectii si obiectiile respective vin intru imbunatatirea Regulamentului.

Dar, pina la urma, nici nu este vorba de fotbal. Cine vrea sa speculeze, care cu secera, care cu fotbalul, e treaba lor, dar este problema de principiu si abordare.

Noi, Partidul Democrat am dat dovada pe parcurs, s-a speculat foarte mult, am fost, cind am fost necesari, am fost buni. Astazi se observa ca... si inca o sugestie. Nu este cazul sa mentionati ca propunerile domnului Rosca sint relevante si bune. Toata lumea de acum a mentionat lucrul acesta si stie ca ele se iau si ca baza.

Ma scuzati, dar pina la urma o sa va spun ca noi sintem, intr-un fel, deranjati de atitudinea care a avut loc astazi in Parlament. Aceasta a fost pozitia fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Este, intr-adevar, deranjanta aceasta situatie, nu e problema de fotbal, in nici un caz. Problema e ca... ne punem intrebarea: de ce a fost deplasata de atitea ori examinarea acestui subiect, chestiunea Regulamentului, atitea zile.

Daca era o urgenta, trebuia sa fie examinata inca acum o saptamina. Dar ea tot a fost aminata, nimeni n-a intrebat care au fost rationamentele, ce a stat la baza aminarii, discutarii acestui subiect pina astazi. Azi dimineata subiectul respectiv figura in ordinea de zi, pe care am aprobat-o, ca al doilea subiect ce urma sa fie discutat.

Eu cred ca deliberat acest subiect a fost transferat spre finele zilei de lucru, atunci cind deja majoritatea deputatilor sint obositi, este o situatie mai... era ideea ca acest subiect sa nu fie in atentia opiniei publice prea mult.

De aceea, ca sa va simtiti confortabil cu totii, ma refer la putere, la ceea ce inseamna fractiunea de guvernamint sau cea care guverneaza, da, majoritatea parlamentara, noi o sa va lasam aici, in sala, singuri, cred ca tot ceea ce inseamna opozitie, intuiesc eu, se va retrage si dumneavoastra veti discuta, asa cum ati dorit, acest Regulament in detalii.

Deci, deputatii sociali-liberali si cred ca toti deputatii opozitiei se vor retrage. In familie, exact, cum spune doamna Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa constat ca televiziunea, desi exista decizia Parlamentului de a intrerupe transmisiuni de la orele 18, deja a intrerupt aceasta transmisiune, da, de mult, foarte corect. Si as vrea sa inteleg cine a acceptat acest lucru sau cine a indicat acest lucru, fiindca imi pare ca in cazul dat se incalca deja si decizia Parlamentului aprobata, in opinia mea, putin speculativ.

Nu este vorba de fotbal si atunci cind noi am insistat ca acest lucru sa fie transmis in direct la televiziune, nu era vorba de fotbal. Era vorba de informarea cetatenilor echidistant despre ceea ce se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova. Atunci, un an in urma, nu acum.

Acum este o incercare de a ne ascunde dupa deget, fotbalul il punem mai important, cica, decit toate celelalte lucruri sau invers. Eu vreau sa spun mai mult decit atit, am foarte multe propuneri si obiectii referitoare la proiectul Regulamentului care este astazi pus in discutie si as fi gata sa particip la aceste discutii. Dar, de exemplu, unul din colegii nostri, la ora 18 are o intilnire cu alegatorii, altii au alte probleme care au fost programate din timp.

Nimeni nu a fost informat ca sedinta Parlamentului astazi va dura pina la
20 sau nu stiu cit, mai mult decit atit ca cunoastem destul de bine care este regimul nostru de lucru. De aceea, in asemenea conditii, nu consider necesar ca noi sa participam la o asemenea farsa care se propune sa fie astazi in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, noi continuam examinarea subiectelor restante pe ordinea de zi. Si inainte de a face acest lucru si de a invita unul din autorii proiectului de Lege nr.1949, inca o data trebuie sa declaram intr-un mod deschis, s-au facut speculatii la acest subiect. Continutul subiectelor pe care le discutam nu are nici o legatura cu acest comportament. Poate cineva are angajamente la orele 18 sau 19, sa mearga sau la fotbal sau in ospetie, dar tine de responsabilitatea acestora.

Deci, microfonul nr.2

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da. Multumesc, domnule Presedinte.

Noi trebuie sa gasim o modalitate de inregistrare cind deputatii ies la lucru. Domnul Braghis a intrat in sala, a inceput lucrul la 13.35.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act de acest lucru.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Si acum el face vint asupra incalcarilor, ceea ce e legat cu lucrul 13.35. El a lucrat doua ore sau o ora si ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu repet inca o data, ca noi continuam sedinta de astazi pe simplul motiv ca toate declaratiile cu adevarat au fost si ramin a fi speculative. Mai mult decit atit, dupa ce aprobam in prima lectura acest proiect de lege, repet inca o data, el va fi transmis absolut oficial pentru expertiza la Consiliul Europei.

Vom astepta rezultatele acestei expertize. Si pentru lectura a doua toti parlamentarii din toate grupurile politice, daca vor avea dorinta, in mod evident, sa contribuie la imbunatatirea Regulamentului Parlamentului, vor participa, vor veni cu propuneri inainte de lectura a doua.

Deci, fara a mai tergiversa examinarea acestui subiect, il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan, atit in calitate de unul dintre autori, cit si pentru prezentarea, daca inteleg corect, si a raportului comisiei, la proiectul de Lege nr.1949.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.1949, initiat de catre un grup de deputati, are menirea de a perfectiona Regulamentul Parlamentului in baza unor prevederi din Constitutie, Legea despre statutul deputatului in Parlament, Legea privind actele legislative.

Proiectul de lege prevede restructurarea, concretizarea si detalierea unor norme ale Regulamentului nominalizat. Unificarea termenilor utilizati, introduce-rea unor elemente noi in continutul reglementarii activitatii Parlamentului, precum si introducerea intitularii articolelor.

Cele mai esentiale modificari se refera la procedura de formare a fractiunilor parlamentare si de incetare a activitatii acestora. Procedura de alegere a Presedinte-lui Parlamentului, formarea subcomisiilor permanente, procedura de examinare a proiectelor de acte legislative, inclusiv in mod de urgenta. Procedura de ridicare a imunitatii parlamentare, motiunile si actele exclusiv politice, angajarea raspunderii Guvernului s.a.

In cadrul dezbaterilor in comisii s-a constatat ca la elaborarea prezentului proiect de lege s-a tinut cont de alte initiative legislative ale deputatilor, pe care noi astazi le-am examinat deja in prima lectura, de practica aplicarii Regulamentului Parlamentului in ultimii ani, de legislatia respectiva a altor state, precum si de opinia expertilor Consiliului Europei.

Totodata, prezenta initiativa legislativa urmeaza a fi apreciata ca realizare a unei din masuri preconizate de programul calendaristic, deci, in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Toate comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul si Directia juridica a Aparatului Parlamentului prin avizele prezentate, sustin proiectul de Lege nr.1949 si au propus examinarea si adoptarea lui la sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Guvernul si Directia juridica a Aparatului Parlamentu-lui au facut unele propuneri si obiectii care urmeaza a fi examinate in cadrul dezbaterilor proiectului de lege in lectura a doua.

Suplimentar, informam ca unul din semnatarii proiectului de lege, deci, ca autor, domnul deputat Iurie Rosca, prin scrisoarea din 13 si 14 iunie curent, a adus la cunostinta ca nu este de acord cu unele dintre prevederi incluse in redactia finala a proiectului de lege si a inaintat un sir de amendamente la acest text. Aceste amendamente au fost examinate la ultima sedinta a comisiei. Deci, comisia a ajuns la urmatoarele concluzii. Din punct de vedere conceptual, comisia considera ca pot fi acceptate amendamentele la litera m) alineatul (1) al articolului 11 si la litera l) alineatul (1) al articolului 12.

La alineatul (2) al articolului 24 si partial la articolul 43. Totodata, comisia considera ca nu pot fi acceptate conceptual amendamente la alineatul (1), (2) si (8) ale articolului 4, la alineatul (1) al articolului 10, la litera i) alineatul (1) al articolului 12, la alineatul (2) al articolului 44, la alineatul (4) al articolului 63, la alineatul (1) al articolului 66, la alineatul (4) al articolului 88 si la alineatul (4) al articolului 110.

Deci, propunerile inaintate la alineatul (6) al articolului 5, la articolul 11 litera k) si la litera j) alineatul (1) al articolului 12, la alineatul (2) al articolului 13 si la alineatul (7) al articolului 27 sint, dupa parerea comisiei, binevenite, dar nu pot fi acceptate conceptual in legatura cu lipsa unor posibilitati reale pentru realizarea lor.

Referitor la celelalte amendamente, deci, care au fost inaintate de catre domnul Rosca, comisia mentioneaza ca ele nu tin de concept si urmeaza a fi examinate la dezbaterea proiectului de lege in lectura a doua.

Totodata, comisia a tinut cont de prevederile constitutionale, a constatat ca nu pot fi in plina masura, deci, acceptate reglementarile prezentului proiect de lege din alineatele (11) si (12) ale articolului 44, precum si prevederile ce tin de articolul 107, punctul 78 din proiect.

Avind in vedere cele relatate, comisia propune ca prezentul proiect de Lege nr.1949 sa fie votat in prima lectura. Deci, pentru lectura a doua sa fie comasat cu proiectele de legi nr.1414 si 3537, proiectul de Lege nr.1949 fiind luat ca proiect de baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru presedintele comisiei?

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc pentru expunerea atit de amanuntita si pentru cooperarea pe care am avut-o la elaborarea acestei initiative legislative. Eu am depus aceasta scrisoare nu pentru ca as vrea neaparat cafiecare dintre propunerile mele sa fie acceptate. Ideea este ca unele dintre ele pot sa-si regaseasca locul in lectura a doua, in calitate de amendamente oficiale. Intr-adevar, este o mica imperfectiune de ordin procedural, pentru ca materialul a fost foarte vast.

Insa, daca imi permiteti, si cu permisiunea Presedintelui Parlamentului pentru ca este doar prima lectura, eu as vrea sa va pun citeva intrebari referitoare la ceea ce nu s-a acceptat in comisie. De exemplu, articolul 4, care se numeste constituirea fractiunilor parlamentare, eu am propus eliminarea alineatelor (1) si (2), care stabilesc alte proceduri de formare a fractiunilor decit cea pe care o avem la ora actuala, adica din deputatii independenti si asa-numitele fractiuni parlamentare mixte.

Va rog sa ma credeti ca n-am mai gasit precedente si daca chestia aceasta va ramine in formula pe care a propus-o domnul Braghis, atunci dezagregarea fractiunilor parlamentare va fi in continuare o norma negativa sau o practica negativa.

Lucrez cu dumneavoastra ca totusi poate pentru lectura a doua ar fi cazul sa ne gindim la eventualitatea eliminarii acelor doua alineate (1) si (2) pentru a stabili univoc modul de formare a fractiunilor, asa cum este stabilit el astazi in Regulament, cer scuze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, referitor la alineatele (1) si (2) ale articolului 4 din proiect, conceptul propus al autorilor, de fapt, porneste de la practica actuala a Parlamentului. Si anume ca fractiunile pot fi formate in primele zece zile ale lucrarilor Parlamentului in baza partidelor, in baza blocurilor sau si aici este o divergenta, deci, noi totusi consideram ca si in baza partidelor care sint membri ai acestui bloc electoral, dar la momentul inceperii activitatii Parlamentului, avind in acelasi moment numarul necesar, minimum 5 deputati, au declarat ca doresc sa fie formata o formatiune aparte in baza partidului membru al blocului. Deci, aceasta este ideea si conceptul proiectului.

Ideea dumneavoastra este ca sa nu aiba dreptul aceste partide, care sint membri ai blocului, individual, de sine statator sa formeze aceste fractiuni. Este un moment conceptual. De aceea noi si nu am acceptat. Ceea ce se refera...

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor,...

 

Domnul Vladimir Turcan:

...Ceea ce se refera, eu cer scuze, la alineatul (2) si deja eu cred ca este cazul sa vorbim si de alineatul (8), deoarece iarasi problema formarii fractiunilor este problema deputatilor care sint independenti. Primul moment. Si deputati care au iesit din componenta fractiunilor. Dupa parerea autorilor, in cazul in care, deci, aceste permutari au fost, au avut loc in primele zece zile si acei care au iesit din componenta, au luat decizia sa formeze o fractiune. Dupa parerea autorilor, totusi, trebuie sa fie data asa o posibilitate ca acesti deputati sa formeze aceasta fractiune.

Si ultimul moment. Cu ce noi nu sintem de acord, avind in vedere propunerea dumneavoastra? Acei deputati care au iesit din fractiunea, din componenta fractiunilor pe parcursul activitatii Parlamentului. Dumneavoastra va pomeniti ca ei sa nu aiba dreptul sa fie, sa intre in componenta altor fractiuni.

Dupa parerea noastra, aceasta este o propunere, as spune eu, nedemocratica, deoarece deputatii care au iesit din componenta altor fractiuni, indiferent de motive, trebuie sa aiba dreptul, altceva ca noi limitam cu un termen, numai dupa
6 luni. Deci si aceasta este o practica a mai multor parlamente. Deci, ca aceasta componenta poate fi completata cu deputati iesiti din alte fractiuni.

Aceasta este pozitia autorilor pe care noi am si expus-o si din cauza respectiva noi nu putem sa acceptam propunerile referitoare la acest articol. Eu as vrea
sa mentionez ca noi problema data am discutat-o in simbata ceea pe care ati pomenit-o si atunci.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, ati pomenit-o.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci, eu nu de aceea ca am facut special, dar asa a iesit. La mine s-a pastrat textul acela, da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Si la mine.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si aici sint indicate momente, unde atunci ati cazut de acord, unde ati pus semnul intrebarii. Ma rog, este un moment de lucru, care intr-adevar, trebuie sa fie discutat si...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si la chestiunea aceasta dumneavoastra tot ati pus intrebarea in sensul ca, intr-adevar, trebuie de mai meditat.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si la chestiunea aceasta dumneavoastra tot ati pus intrebarea in sensul ca, intr-adevar, trebuie de mai meditat.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa formulez pozitia fractiunii vizavi de modificarile propuse la articolul 24, alineatul (2), pentru ca alineatul (1) ramine intact. Alineatul (2) astazi prevede ca comisia poate hotari ca la sedintele ei sa fie prezenti reprezentanti ai mijloacelor de informare in masa. Proiectul de Lege nr.1949 propune completarea acestui alineat cu inca o fraza: Informatiile oficiale despre aceste lucrari se
dau publicitatii prin intermediul Serviciului de Presa al Parlamentului si se plaseaza pe site-ul Parlamentului. Si pledam pentru pastrarea acestei formulari a alineatului (2).

Insa domnul Rosca propune un nou cuprins al acestui alineat. La sedintele publice ale comisiei pot fi prezenti reprezentanti ai mijloacelor de informare in masa. Fractiunea pledeaza pentru pastrarea cuprinsului din proiectul de Lege nr.1949, care include, de fapt, si propunerea domnului Rosca in sine. Acesta a fost o propunere.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Nu am nici o precizare la cele spuse de doamna deputat. Eu am inteles, formula nu este atit de diferita de aceea ce am propus noi. Cu permisiunea dumneavoastra, as vrea sa revin la articolul 4 despre ce, de fapt, este vorba.

 

Doamna Galina Balmos:

Despre comisie.

 

Domnul Iurie Rosca:

Noi, daca lasam norma sau formularea pe care o propune comisia, inseamna ca in orice... Deputatul care a parasit o fractiune, bineinteles, ca se poate asocia la alta fractiune. Dar daca ii dai dreptul sa devina membru plin al celelaltei fractiuni, va rog sa ma credeti ca coruptia la nivel de plimbari parlamentare va fi o norma in Legislativul Republicii Moldova, omul va avea toata motivatia sa se ingascuiasca, iertati-mi termenul, cu alta fractiune parlamentara, cu care nu are nimic comun, doar pentru ca i se ofera anumite avantaje: bani, posibilitatea de a pune miina pe o functie de secretar, de vicepresedinte, de presedinte de comisie, posibilitatea de a se baga intr-o delegatie parlamentara, iertati-mi verbul, despre aceasta este vorba.

Nimeni nu-l lipseste pe om sa-si declare afilierea politica la un partid. Nimeni nu-l lipseste de dreptul pe deputat sa se declare ca votind solidar cu o alta fractiune decit cu care a candidat. Dar daca il face egal cu cel care a intrat pe o lista electorala, mie mi se pare ca este absolut anormala.

Si eu va rog sa ma credeti ca astfel de norme nu exista in regulamentele tarilor la care noi facem trimitere. Deci, practic, deputatii oportunisti, deputatii fara raspundere politica si morala vor fi ca unii din sistemul judecatoresc. Cine da mai mult cu acela ma inscriu: functii, bani, plimbari peste hotare. Iata ce vrem sa legalizam noi in articolul 4, fara sa avem intentia initiala, dar efectul poate sa fie acesta.

De aceea, eu inteleg, poate in comisie s-a discutat in contradictoriu. Domnul Braghis este membru destins al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, este foarte greu sa rezisti in fata caracterului lui foarte energic. Dar norma aceasta devine o strimbatate legalizata. Fractiunile parlamentare mixte... nicaieri in tarile Consiliului Europei n-o sa gasiti formula aceasta: fractiuni parlamentare mixte. Nicaieri in tarile Consiliului Europei n-o sa gasiti fractiuni parlamentare formate din independenti. Iertati-ma, eu am insistat asupra punctului meu de vedere. Cum gasiti de cuviinta, asa procedati, dar pentru lectura a doua eu as considera ca este cazul sa mai meditam asupra acestor formule de la alineatele (1), (2) si (8) din articolul 4.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, daca se poate, un moment.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Cer scuze.

Domnul Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, in principiu, caracterul si modul de activitate al domnului Braghis in nici un caz nu a putut sa fie ca o influenta, deoarece aceasta, de fapt, nici nu este initiativa dumnealui in sensul acesta. Dar ceea ce se refera la practica internationala, de exemplu, deci argumentul Parlamentului Romaniei prevede asa ceva. La inceputul sesiunii ei fac o verificare a componentei fractiunilor.

Dupa aceea din nou aproba componenta, adica lista componentei fractiunilor. Aceasta revizuire a componentei fractiunilor este o practica internationala. De exemplu, deci, sa spunem exemplul Croatiei. Acolo in genere, deci, fractiunile pot fi formate pe parcursul activitatii, deci, Parlamentului.

Mai mult decit atit, acolo chiar si se prevede si partidele pot fi formate in baza fractiunilor, ei, ma rog, practica este, intr-adevar, definita si eu cred ca, avind in vedere ca noi totusi vom remite acest proiect spre expertizare, cred ca insasi expertii tot isi vor expune pozitia lor asupra acestor prevederi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Eu tocmai ca am vrut inca o data sa repet. Dar, de altfel, s-a spus, este vorba despre primele zece zile. Sint diferite motive.

Domnule Rosca,

Vedeti, noi avem la aceste blocuri in Moldova care sint, blocuri politice. Intrind in Parlament, au careva divirgente si ei hotarasc, ma rog, sa faca ceea ce a facut in Parlamentul actual.

Si, de aceeat, eu cred ca ar fi o ingradire si a democratiei si ar trebui de pastrat varianta care, de altfel, este in Regulamentul de astazi. Este vorba de primele zece zile. Ceeea ce tine de grupuri, de formarea grupurilor, noi ne-am expus asupra acestei probleme si, de asemenea, nu acceptam modalitatea respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca, domnule Stoicov,

Eu sint de acord cu dumneavoastra. Daca ar fi formula pe care o propuneti dumneavoastra. Eu ma uit in sinteza. Daca ceea ce avem in sinteza nu corespunde poate cu ceea ce a formulat comisia ca raport, poate ca este greseala mea. Uitati-va la alineatul (8). Facem abstractie de (1) si (2), alineatul (8) articolul 4. Deputatul care a parasit sau a fost exclus din fractiune poate sa se alature la orice alta fractiune dupa o perioada de 6 luni de la parasire sau excluderea sa din fractiune, 6 luni. Uitati-va.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Este o intrebare. De asemenea, se poate de tratat diferit. Oricum se ingradeste cumva si dreptul acestui deputat. Intelegeti cum? Dar stiu ca comisia a acceptat in principiu, comisia a acceptat varianta aceasta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aici trebuie sa fie o intelegere. Nu cum... un accept reciproc, dorinta deputatului si acceptul fractiunii.

 

Domnul Iurie Rosca:

Dar din legaturi facem abstractii, gata i-am uitat, domnule presedinte, i-am uitat pe alegatorii care au trimis partidul si alegatorii l-au adus pe deputat. Nu vointa lui. Vointa lui a fost sa scrie, ca accepta sa candideze pe lista respectiva. A fost confluenta a doua vointe, daca vreti, al partidului de a-l pune pe lista in sistemul nostru proportional si al alegatorilor de a expedia un numar de pe lista in Parlament. Daca deputatul devine independent de vointa politica a partidului si independent de vointa politica a alegatorilor, bineinteles, noi facem un sistem foarte original de plimbare dint-o fractiune in alta.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Anume la acest aspect doream si eu sa ma refer. Noi incercam sa-i menajam pe deputatii nostri, care sint dispusi sa practice traseismul, le respectam dreptul democratic. Dar cum ramine cu dreptul alegatorului care i-a investit cu anumite imputerniciri, i-a trimis in Parlament, avind toata increderea ca ne va promova interesul si, ajungind in Parlament, foarte usuratic abandoneaza angajamentele, pe care le-au avut in fata alegatorilor sai si practica traseismul.

Deci, intr-adevar, este un drum cu dublu sens. Trebuie respectata si optiunea si libertatile, drepturile democratice ale deputatului, dar sa nu ignoram si sa nu facem in detrimentul drepturilor alegatorului care a avut incredere in acel deputat pe care l-a trimis in Parlament. Si el, la un moment dat, decide sa abandoneze acea platforma politica in baza careia a fost promovat, a ajuns in Parlament deputat si acosteaza la alta optiune politica, la alta formatiune politica.

Deci, cum ramine cu dinsii, cu alegatorii? Mai ales ca daca analizam in cazul nostru concret, Partidul Popular Crestin Democrat se intimpla asa ca acei deputati care au preferat sa abandoneze fractiunea noastra, nu au reusit sa fie promovati doar in baza voturilor pe care le-au acumulat in raionul de unde vin si care i-a investit, intr-un fel i-a votat.

Sa admitem ca majoritatea covarsitoare le-a acordat lor votul, ei au fost imaginea care a fost votata si partidul, formatiunea care i-a propulsat. Dar nu acumuleaza numarul necesar de voturi pe care le-a avut in medie fiecare deputat din partea fractiunii partidului nostru.

Deci, prin urmare, este o sfidare grava si o atingere grava aduse votantilor unei formatiuni, fiindca ei nu intrunesc, nu acumuleaza numarul de voturi care le-ar fi permis sa devina deputati atunci cind afirma ca sint, reprezinta un anumit raion, care i-a trimis, i-a imputernicit sa le reprezinte interesele Parlamentului. Deci, trebuie respectate si optiunile alegatorilor nostri. Trebuie sa fim corecti si fata de alegatori, nu numai fata de deputatul care are dreptul sa practice traseismul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, dar aici poate sa apara si alta intrebare, daca vorbim de, sa spunem dreptul alegatorilor. Poate sa se intimple si situatia cind o fractiune, pur si simplu, ma rog, inceteaza existenta ei. Atunci ce facem cu drepturile alegatorilor care au ales pe acei care au intrat atunci. Tot o intrebare retorica.

Deci, totodata, eu ma refer la articolul 68 din Constitutie: Dupa ce mandatul deputatului a fost validat, dupa aceasta mandatul lui nu este imperativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Vladimir Ivanovici,

Dar ce sa avem noi grija? Noi trebuie sa avem grija ca sa fie disciplina, sa aiba raspundere si catre alegatori, si in fractiunea care a intrat. Ce sa avem noi grija de dinsul ca a lepadat sau o sa lepede s.a.m.d.? Fractiunea propune ca sa fim de acord, cum se spune, sa scoatem, vasazica, aceasta. Dar nici n-o sa fie unirea aceasta, 6 luni nu-i da, sa umble el, cine mai mult, mai putin acolo? Eu gindesc ca trebuie sa sustinem. Fractiunea propune ca sa sustinem.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Mie imi pare bine ca colegii nostri din fractiunea majoritara au inteles sensul propunerii noastre. Pentru ca, stimati colegi, sintem in perioada cind in Republica Moldova trebuie sa se consolideze partide puternice, serioase, care sa concureze in mod civilizat. Iar prin ceea ce s-ar propune, cred ca am contribui la dezagregarea acestor partide sau, cel putin, la dezagregarea grupului de deputati care au fost delegati de catre alegatori.

Eu cred ca, in acest caz, daca s-ar accepta o situatie de acest fel, s-ar incalca grav drepturile alegatorilor, care sint mult mai multi decit acest deputat care vine aici si incearca sa faca mendrele. Ajunge deputat si ii pare ca l-a apucat pe Dumnezeu de picioare si isi schimba comportamentul. Este si aceasta o situatie. Dar sint alegatorii simpli, care au votat un program electoral si un partid concret, nu au votat o persoana, in cazul dat. De aceea, eu cred ca ar fi bine sa urmam calea propusa de domnul Rosca.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca este o varianta de compromis, intr-adevar, ceea ce s-a propus, ca toate implementarile acestea pot fi efectuate in primele 10 zile, inclusiv si trecerea, ma rog. Atunci noi alineatul (8) il introducem acolo unde este vorba de termenul de 10 zile.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte subiecte. Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In continuare, da. Deci, alte propuneri.

Domnule Turcan,

Mai sint inca?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, poftim.

 

Domnul Iurie Rosca:

Iertati-ma.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea in continuare sa ma refer la articolul 5, alineatul (6). Daca inteleg corect, din sinteza, pe care reproduce Regulamentul, s-a acceptat ca fiecare fractiune sa aiba un buget, da?

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Ca parte componenta.

 

Domnul Iurie Rosca:

A bugetului Parlamentului, da. Atunci intrebarea este: daca nu considerati dumneavoastra ca norma aceasta sa o rasfringem si asupra comisiilor, presedintelui si a vicepresedintilor? Deci, ideea este nu de sume foarte mari, pentru ca tot Parlamentul va decide. Ca structura a bugetului, despre aceasta este vorba. Pentru a da si acestor organe de lucru ale Parlamentului, care sint comisiile, si presedintilor si vicepresedintilor aceste drepturi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi am accentuat in raportul nostru, ca, in principiu, aceste propuneri sint bine venite. Dar, din formula ceea pe care ati propus-o ca sa fie anume un buget aparte al comisiei, a vicepresedintilor Parlamentului, consideram ca, pur si simplu, nu este reala actualmente de a fi realizat.

Totodata, noi, in cadrul discutiilor, am ajuns la asa o concluzie, ca formula aceasta poate fi, cred, implementata in varianta proiectului in sensul ca insasi in structura bugetului sa fie ca un punct care ar prevedea, in caz daca va fi posibil, in sensul posibilitatilor financiare.

Deci, o prevedere, as spune, pentru comisie, noi chiar am discutat si referitor la unele cifre sau pentru comisia respectiva. Altceva ca aici iarasi va fi necesar de a prevedea si un mecanism de control asupra acestor cheltuieli s.a.m.d. Deci, o idee care, inca o data repet, este, in principiu, bine venita, dar realizarea ei reala este foarte complicata, dupa parerea noastra. De aceea, noi am si considerat ca la etapa actuala va fi foarte complicat de realizat.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as cadea de acord cu argumentatia dumneavoastra, mai ales ca totul depinde de resursele noastre bugetare si cit vom da fiecarei fractiuni. Pentru ca membrii comisiilor, presedintele Parlamentului, vicepresedintii sint membri ai fractiunilor. Eu inteleg logica amendamentului si as accepta formula redactata de comisie cu rugamintea ca atunci cind vom elabora bugetul acum pentru urmatorul an, pina la sfirsitul acestei sesiuni, sa tinem cont. Daca imi permiteti, domnule Presedinte al sedintei, sa continuam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi o sa tinem cont si, intr-adevar, cind va fi format bugetul deja de incercat de a implementa aceasta prevedere.

 

Domnul Iurie Rosca:

Urmatorul articol, la care as vrea sa ma refer, este articolul 13. Pentru ca, articolul 12 deja decade de la sine, noi am convenit in cadrul celuilalt proiect de lege, care se refera la delegatii si la fondul Presedintelui, am convenit ca renuntam. Articolul 13 de asemenea.

Articolul 43. Putem sa trecem, cu permisiunea dumneavoastra, la articolul 43, care tine de modificarea ordinii de zi. Cu permisiunea dumneavoastra as formula intrebarea in felul urmator: noi am propus schimbarea cuvintului modificarea cu cuvintul completarea ordinii de zi, din simplul motiv de a asigura o stabilitate a ordinii de zi.

Pentru ca noi, in alte articole, asupra carora am convenit, am spus ca ordinea de zi a Parlamentului, stim cum se adopta si se publica pe pagina Web a Parlamentului. Prin urmare, si relatia cu societatea trebuie s-o avem in vedere.

Completarile pot fi in regimul... insa modificarile uneori schimba integral ceea ce convenim noi la Biroul permanent. Aceasta era ideea, ca in loc de modificare, adica poti adauga, insa nu poti retrage. Acesta-i sensul propunerii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Noi am mentionat in raport ca aceasta propunere poate fi acceptata partial si anume de completat modificarile si completarile sau modificarea si completarea. Luind in considerare ca noi stim foarte bine ca poate fi, intr-adevar, o situatie cind trebuie sa fie modificat si anume in sensul excluderii unei intrebari din ordinea de zi.

Totodata, deci, completarea inclusiv va da posibilitate ca noi sa reactionam mai flexibil la necesitatile reale ale situatiei. De aceea, se propune ca, pentru lectura a doua, deja sa fie completat: modificarea si completarea. Si atunci noi convenim aceste momente.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Daca imi permiteti, articolul 44, alineatul (2) se refera la conditiile si subiectiile cu drept de a inainta proiectele de acte legislative si propuneri legislative. Noi propuneam omiterea sintagmei: sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora. Deci, ideea este: cine prezinta initiativele legislative, proiectele respective? Aici scrie: unul dintre membrii Guvernului sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora.

Eu va asigur ca daca formula aceasta se va mentine, vom avea la tribuna Parlamentului numai reprezentantii imputerniciti ai acestora, de la viceministri pina la consilierii si secretarele ministrilor. Asa scrie aici: sau reprezentantii imputerniciti. Guvernul va imputernici sa vina portarul sau stiu eu cine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, aici noi, daca ati atras atentie, am indicat: sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora. Atunci, in caz in care, sa spunem, Guvernul va decide ca trebuie sa prezinte proiectul respectiv unul dintre viceministri, va fi o dispozitie respectiva si atunci...

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte al comisiei,

Atunci sa fim de acord, ca-i prea larg. Hai sa gasim o formula de mijloc, nu stiu... Pentru ca noi intelegem, ca uneori, fizic, ministrul nu poate, e plecat in delegatie sau altceva, dar oricum trebuie sa existe o limita. Pentru ca aunci cind spui: reprezentantii imputerniciti este prea larga notiunea aceasta. Guvernul, teoretic, prin hotarirea sa, poate sa imputerniceasca pe oricine si pe o persoana privata care n-are nimic cu institutia guvernamentala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Vai de Guvern, daca va imputernici persoana privata.

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, noi facem norme. Daca ne gindim la norma, reprezentantul imputernicit. Deci, ca si cum ar fi in instanta judecatoreasca, nu se duce cel care este vizat, dar isi trimite un imputernicit, da? Avocatul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se propune ca noi sa cautam pentru lectura a doua, daca va fi posibil, o formula ce inseamna imputernicit?

 

Domnul Iurie Rosca:

O formula care ar restringe. Da, da.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Poate, ca exceptie, ca ceva iesit din comun? Ca sa nu fie o regula permanenta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi ne-am staruit ca, totusi, cit mai rar sa folosim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Domnule raportor,

Pai, noi n-o sa mai vedem membrii Guvernului in Parlament. Ei si asa nu vin. Acum noi le cream cadrul legislativ necesar ca ei sa nu se prezinte deloc, nici sa prezinte proiectele, dar mai ales sa vina la audieri parlamentare. Este o obligatie pentru orice ministru in cazul dat si este un respect fata de Parlament.

Stimati colegi,

Sa nu cream precedente in cazul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cum si pina la acest moment discutau colegii nostri, eu cred ca noi am putea sa ajungem la o formula care ar limita, fiindca formula aceasta, cu adevarat, poate sa faca cit si un sef de sectie sa vina aici sa prezinte, da? Noi aceasta nu dorim. Deci, dorim sa fie esalonul superior. Deci, in formula pentru lectura a doua am putea sa specificam: membrii Guvernului, ministrii sau conducatorul si primul adjunct sau conducatorul adjunct, dar numai sa ingustam coridorul acesta, ca sa nu avem fapte cind vin sefi de sectii si sefi de directii inclusiv aici.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Numai in cazul cind membrul Guvernului nu este in tara, nu stiu, este intr-o delegatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Trebuie de gasit formula.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dar daca el este aici, la munca in tara, care-i problema? Nu poate sa se prezinte in Parlament pe o ora sa prezinte un proiect de lege? Este o onoare pentru el.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Secareanu,

Dumneavoastra ati pastrat energia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Ati fost, ati vazut in Marea Britanie care-i ordinea. Vine Prim-ministrul cu tot cabinetul si raspunde la toate intrebarile.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu zic ca vreau sa va invidiez ca ati pastrat inca de dimineata, de la raportul pentru drepturile omului atita energie si forta.

In continuare microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Am inteles ca unii ministri se eschiveaza sa se prezinte in sedinta plenara la Ora Guvernului, de aceea ca se taraganeaza enorm de mult si in loc de o ora dureaza trei ore. Daca reglementam in acest sens, stabilim orele exacte, adica ora exacta cind are loc, atunci nu au pretextul ca sa se eschiveze si vor veni.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu Ora Guvernului acolo este alta modalitate, noi acolo am prevazut expres. Dar aici pentru reprezentant imputernicit vom gasi formulare pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, va trebui de gasit o formulare in acest sens pentru lectura a doua.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu inteleg ca colegii prefera mult Cabinetul de Ministri, dar absolut sint convins ca n-are importanta care o sa fie variantele, dar conducatorul organului central si adjunctul lui trebuie sa aiba acces liber la prezentarea proiectului legii aprobat de Guvern, cu aprobarea unei decizii la nivel de Guvern. Asa trebuie sa fie. La noi niciodata n-a fost la tribuna un sef de directie sau seful sectiei. Atunci trebuie sa fie scris concret: conducatorul organului central si adjunctul lui sint imputerniciti cu sedintele Guvernului si punct.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

In continuare, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Aici o mica remarca. Cineva glumea, poate, sa trimita fotografia sau daca nu vin, sa-i aducem fortat. Desigur, eu cred ca pentru lectura a doua se poate gasi o formula, asa cum spunea si domnul Todoroglo, deci sa limitam.

Domnule raportor,

Daca imi permiteti, urmatoarea propunere se refera la alineatele (8) si (10) ale articolului 44. Alineatul (8) spune: proiectul de acte legislative se prezinta in limba moldoveneasca impreuna cu traducere in limba rusa. Si alineatul 10 spune: in limba moldoveneasca sau in limba rusa.

Noi am propus o formula mai flexibila, care presupune urmatoarea situatie: deputatul care nu poseda limba de stat, poate depune initiativa legislativa clar in limba rusa si Aparatul o traduce. In cazul insa in care initiativa legislativa este facuta in limba de stat nu are rost sa facem 101 exemplare. Facem atitea exemplare de cite este nevoie, citi deputati solicita.

De aceea, noi am propus: Aparatul Parlamentului asigura, in caz de necesitate, traducerea lor in limba rusa. Si Aparatul Parlamentului stie cite exemplare. Pentru ca acum noi aceasta am propune.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi am propus ca alineatele (8) si (10) sa fie trecute pentru lectura a doua, ca sa gasim o formula care ar corespunde si realitatii, si legislatiei cu privire la functionarea limbilor, si practicii care exista actualmente. Eu propun ca noi aceste doua alineate sa le trecem pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Domnul Iurie Rosca:

Articolul 66.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Daca se poate, referitor la articolele 11 si 12.

Domnul Marian Lupu:

La alineatele.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La alineatele (11) si (12). Eu am mentionat in raport ca aici au aparut unele probleme referitor la rolul, sa spunem asa, si in genere care este scopul ca sa indicam in Regulament ca insasi Directia juridica va examina corespunderea initiativei legislative cerintelor tehnice stabilite de prezentul Regulament. Si in continuare alineatul (12): prin dispozitia Presedintelui Parlamentului initiativele legislative, care nu sint reflectate conform cerintelor, se remit autorului.

Noi, pe parcursul examinarii in sedinta comisiei am ajuns la o asa concluzie, ca cuprinsul alineatelor (11) si (12) din acest proiect trebuie sa fie redactat esential din punct de vedere ca sa nu intram in contradictie cu drepturile deputatului la initiativa. Si cine are dreptul de a respinge aceasta initiativa? Aceasta formulare poate fi interpretata si ca un fel de respingere a initiativei.

De aceea, se propune redactarea cuprinsului acestor doua alineate pentru lectura a doua si sa gasim o formulare, de exemplu, in caz daca va fi stabilit, cine stabileste, practica la noi deja exista, sa nu indicam in Regulamentul insusi, ca Directia juridica. Necorepsunderea cu cerintele tehnice stabilite prin lege fata de proiectul de lege Biroului permanent, se propune autorului ca sa fie adus in concordanta cu cerintele actelor legislative. Cam asa o formulare, dar aceasta pentru lectura a doua.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte al comisiei,

Cu permisiunea dumneavoastra, tot la alineatele la care va referiti, Directia juridica formuleaza in aviz, propunerea catre plenul sedintei ca aceasta initiativa sa fie respinsa din urmatoarele motive si le argumenteaza. Deci, oricum, proiectul respectiv trebuie sa-si gaseasca finalitate intr-o sedinta plenara. Probabil, aceasta se are in vedere.

Mai am citeva. Articolul 50, in varianta comisiei, creeaza anumite riscuri in circulatia etapelor initiativei legislative. Comisia permanenta sesizata in fond va dezbate proiectul de act legislativ si propunerea legislativa, de regula, in decurs de cel mult 60 de zile.

In primul rind, termenul e foarte mare. Poate ne gindim la un termen mai scurt de 30 sau 45 de lucru. Daca Presedintele Parlamentului nu va stabili alt termen. Iata acest daca tot trebuie scris cazurile sau nu stiu cum. Pentru ca, practic, un proiect de act legislativ poate sa nimereasca sub incidenta acestui de regula si acestui daca si sa nu fie examinat timp de 4 ani. Deci, pe parcursul intregului mandat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Logica acestui articol consta in urmatoarele. Noi am vrut sa stabilim asa o regula, cind un proiect de lege sa fie examinat in perioada celei mai scurte sesiuni a sedintei, cum este cea de toamna-iarna, deci, 3 luni. Plus la aceasta, am luat in considerare si unele recomandari ale expertilor Consiliului Europei ca termenele stabilite actualmente la noi sint prea scurte. In primul rind, pentru examinarea si pregatirea amendamentelor pentru lectura a doua. De aceea, noi am si propus 60 de zile pentru examinarea in prima lectura si pina la 45 de zile pentru examinarea in a doua lectura. In total noi iesim la 100105 zile. Deci, taman de incadram in perioada celei mai scurte sesiunii. De aceea, noi si am devizat. Dar iarasi problema 60, 50 sau pina la 50, aceasta e problema lecturii a doua si eu cred ca noi putem aici inca sa mai meditam.

Dar logica anume a fost urmatoarea, sa ne incadram intr-o sesiune, ca sa nu cream depozitele celea, pe care noi, spre regret, le avem acum din anii precedenti.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Poate ca in legatura cu ceea ce spuneti dumneavoastra, daca pastram si pentru lectura a doua termenele, zilele stabilite, chiar sa scriem expres aceasta propozitie pe care o spuneti dumneavoastra, ca initiativa legislativa se examineaza intr-o perioada de timp nu mai mare decit o sesiune. Si atunci va fi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Tot una dupa aceea noi sa divizam pentru prima lectura cite zile si pentru a doua lectura. De aceea, noi, avind in vedere ca o sesiune, de o data am stipulat pentru prima lectura pina la 60 de zile, pentru a doua lectura pina la 45 de zile. Aceasta a fost logica acceptata, printre altele, de...

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, da, la articolul 66, numai o secunda, la articolul 66.

Stimati colegi,

Ma iertati, doar doua mici precizari. La articolul 66 noi propuneam dezbaterea pe articole, o prevedere expresa care ar spune asa: deputatul dispune de dreptul de a interveni o singura data cu amendamentele la fiecare articol.

Deci, adica noi acum nu avem norma aceasta expres si la acelasi proiect de lege uneori ne blocam cind un singur deputat vorbeste pe marginea unui singur articol de 10 ori, de 20, o ora, doua, trei. Deci, tot am stabilit in celelalte articole, de comun acord cu toti ceilalti membri ai grupului de lucru, limitele temporale, da, cit dureaza interventia mea si ca autor de initiativa s.a.m.d.

De aceea, mie mi se pare logic ca deputatul atunci cind ia cuvintul pe marginea unui articol sa intervina o singura data. Pentru ca noi am stabilit dreptul la replica, dreptul de a lua cuvintul inainte de punerea la vot de catre autor a unei initiative legislative, dreptul de a vorbi, deci, fiecare are limitele lui 10, 5, 3 dupa caz, dumneavoastra ati vazut.

Dar ca sa eliminam si aceasta problema pe care noi o avem, care nu e limitata la ora actuala de procedura noastra, mie mi se pare ca ar fi o chestiune care ar da un alt dinamism si nu ar transforma discutia pe articole in schimb de replici sau in discursuri parlamentare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi cind am discutat cu dumneavoastra acest alineat si amendament am avut in vedere si noi am ajuns la concluzia, eu deja sint nevoit sa ridic, da, da, da, deci, aici dumneavoastra atunci ati propus ceea ce tine de un articol complet, aceasta-i alta idee. Dar limitarea dreptului deputatului de a inainta numai un amendament la unul si acelasi articol, este cam nu prea constitutional.

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, nu, domnule presedinte, eu sint de acord cu dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asa cum ati propus dumneavoastra.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, nu, nu, nu. Uitati-va ca articolul acesta 66.1 se refera la ceea ce intervenim noi din sala, nu la dreptul de a formula amendamente in scris prezentate comisiei s.a.m.d., e vorba de articole ad-hoc, daca eu inteleg bine, nu, 66.1.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Discutarea pe articole. Dezbaterea pe articole. Discutarea articolelor incepe cu amendamentele. Aceasta e. De aceea, noi nu putem sa limitam, ma rog, pe parcursul sedintei, la deputatul care deja a inaintat un amendament la acest articol, rezultatul discutiilor poate sa fie, deci, sa apara, poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule presedinte,

Cind se incep discutiile, ies la microfon 3, 4, 5 deputati si la al cincilea deputat de acum se schimba esenta legii, daca noi acceptam 3, 4 propuneri. Si eu, de pilda, ma ridic inca o data si spun ca eu nu sint de acord cu alt amendament si de aceea trebuie sa nu limitam, domnule Rosca.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi intr-o oarecare masura limitam dreptul deputatului, deci, ideea a fost atunci ca insasi la articolul complet sa fie amendamentul, dar nu, deci.

 

Domnul Iurie Rosca:

Oricum, noi limitam in timp, 3 minute, asa ca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, limitarea in timp ramine.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, 88.4.

Domnul Vladimir Turcan:

- 88.

 

Domnul Iurie Rosca:

88.4. Noi am propus, nu, cer scuze, sinteza a tinut cont foarte bine de propunere. Sinteza a tinut cont.

Domnule presedinte,

Eu sint de acord cu formula comisiei, era vorba de luarile de cuvint din partea presedintelui si a vicepresedintelui.

Daca imi permiteti, 104, care se refera la examinarea motiunii de cenzura. In actuala redactie a Regulamentului se spune ca motiunea de cenzura se adopta prin vot secret, dar aici cred ca e o misiune tehnica, domnule presedinte.

Articolul 104 alineatul (3) motiunile se adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Iurie Rosca:

In primul rind, e vorba de un articol care se refera strict la motiunea de cenzura si eu as propune ca sa se cheme motiunile de cenzura se adopta si dupa se adopta sa punem prin vot secret cu majoritatea, cu votul majoritatii deputatilor alesi, pentru ca si astazi in Regulamentul nostru este aceasta norma. Noi nu putem s-o facem mai putin democratica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iarasi pentru lectura a doua, da, noi putem sa examinam.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnilor colegi,

Cu permisiunea, nu vreau sa va pun la incercare rabdarea, dar cu permisiunea dumneavoastra, la intrebari, la capitolul 7, eu as propune dupa alineatul (3) un alineat nou (4), recunosc ca nu il am in scrisoare, dar care va elimina anumite contradictii atunci cind adresam intrebari.

El ar suna in felul urmator: Deputatii nu pot adresa intrebari Presedintelui republicii, puterii judecatoresti, administratiei publice locale. Ce inseamna aceasta? Aceasta inseamna ca un deputat nu poate chema Presedintele republicii, un ales local sau pe cineva care face parte din puterea judecatoreasca la tribuna centrala, sa-i raspunda la intrebari si nici sa solicite intrebari in scris.

Daca eu am pretentii fata de puterea judecatoreasca, eu fac declaratii si iau atitudini politice, ca deputat am dreptul, in cadrul dreptului meu de a exprima, daca am opinii critice fata de Presedinte, pot s-o fac si fata de activitatile lui sau fata de un ales local. Eu nu vad de ce un deputat ar avea dreptul sa-i convoace, pentru ca totusi sint autoritati care nu trebuie sa se supuna regimului caruia se supune in cazul dat Guvernul.

Cui avem dreptul sa formulam. Pentru ca noi am discutat in contradictoriu, chiar in cadrul acestui Parlament subiectul acesta. Nimeni nu ne limiteaza sa ne exprimam opiniile, inclusiv critice, fata de activitatile acestor organe ale puterii de stat, dar nu stiu daca este corect sa-i invitam la tribuna centrala.

Pentru ca aceasta reiese de aici. Este, prin omisiune noi intelegem ca nu este cazul sa-i chemam, dar nu este scris nicaieri expres si atunci chemam Presedintele, chemam primarul capitalei, chemam presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si nu este corect.

Cum nu poti chema nici un judecator, poti sa-i spui cuiva din judecatori, rog sa-mi raspunzi joia viitoare de ce ai luat decizia aceasta, nu poti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acesta este un lucru evident, clar, dar in acelasi timp ... intr-adevar, poate sa se intimple ca un deputat nu prea intelege ce inseamna separarea puterilor sau, deci, autonomia locala. Deci, eu cred ca pentru lectura a doua iarasi noi putem sa completam la capitolul VII sau chiar in articolul 108, deoarece aici este vorba de adresarea intrebarilor si de un alineat aparte. Deci, locul se poate de gasit, dar ideea e clara si pare ca poate fi acceptata.

 

Domnul Iurie Rosca:

Si atunci daca tot asa, tot in sensul acesta, 109 alineatul (3), noi trebuie sa convenim impreuna, stimati colegi, pentru lectura a doua.

Domnule presedinte,

In cazul in care se solicita raspunsul oral, scrie in formula, in sinteza comisiei, acesta, adica persoana respectiva, se va prezenta la urmatoarea sedinta in cadrul Orei Guvernului.

Eu as propune, intrucit este vorba de cine trebuie sa vina si cine nu trebuie sa vina la aceasta, sa scriem expres: Membrii Guvernului sau alti conducatori de prim-rang ai administratiei publice centrale nu-si pot delega subalternii pentru a oferi raspunsuri la intrebarile deputatilor. Deci, dupa, a doua propozitie dupa, la alineatul (3).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am inteles. Eu cred ca aici trebuie, daca o sa formulati propunerea la concret noi vom discuta pentru lectura a doua, deci, propunerea data.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Pentru ca noi la interpelari, vedeti, noi la 112 la interpelari am scris foarte clar: la care prezenta membrilor Guvernului interpelarea este obligatorie. Si atunci...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, interpelarea e alt nivel de conversare intre membrii Guvernului si deputat.

 

Domnul Iurie Rosca:

Inseamna ca la compartimentul raspunsuri la intrebari, nici o data nu va fi nici un membru la Guvernului, intelegeti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, eu cred ca aici trebuie de discutat, dar va rog formularea concreta si atunci va fi posibil de a...

 

Domnul Iurie Rosca:

Da.

Domnule presedinte,

Am s-o formulez in scris.

Eu va multumesc foarte mult si cer scuze ca v-am luat atita timp.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , . , , . , - . : , ... , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, urmare prezntarii raportului si propunerile care au fost inaintate si pozitiei exprimate de presedintele comisiei, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1949. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Voce din sala:

Nominal.

 

Domnul Marian Lupu:

Nominal. Deci, vot unanim. In sala sint prezenti, daca eu am numarat corect 56 de deputati, neintirziind la fel sa mentionez ca aprobarea in prima lectura a acestui proiect este facuta si in contextul faptului ca acest proiect este luat ca proiect de baza. Celelalte pe care le-am aprobat astazi sint de alternativa. As fi dorit sa anunt finele sfirsitului sedintei, dar nu pot, fiindca mai avem un ultim subiect si declaratia.

Dmitri Mihailovici, microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu am vrut in loc de precizare. Poate, pentru protocol, totusi o sa fie anuntat la microfon citi asista in sala.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu am anuntat in mod special 56.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Dar dumneavoastra nu sinteti socotitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica cineva sa nu spuna ca nu-mi este functia si am facut-o.

Bine.

Stimati colegi,

Numaratorii, rog sa anuntati prezenta deputatilor pe sectoare.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.3 4.

Sectorul nr.2 26.

 

Domnul Marian Lupu:

- 57.

 

Numaratorii:

- 25.

 

Domnul Marian Lupu:

25 sectorul nr.2.

Deci, in aceste conditii, 56 de deputati prezenti in sala.

Va multumesc.

Deci, Proiectul de Hotarire nr.2009 pentru modificarea anexei 8 la Hotarirea Parlamentului din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului si Hotarirea Parlamentului privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului in unele organizatii parlamentare internationale.

Prezinta domnul Secareanu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Deputatii in Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a Ion Neagu, Zoia Jalba si Valentina Cusnir, care au intrat in Parlament pe lista Partidului Popular Crestin Democrat, au decis ulterior sa iasa din componenta Fractiunii PPCD.

In aceasta situatie, dumnealor nu mai reprezinta fractiunea partidului nostru si nu pot fi delegatii acesteia in comisiile permanente ale Parlamentului, in delegatiile Parlamentului, in organizatiile parlamentare internationale, precum si in alte comisii sau organe. Situatia descrisa mai sus invoca imperios adoptarea modificarilor incluse in proiectul de hotarire care v-a fost inminat.

Eu va aduc la cunostinta ca in sedinta din 28 iunie, fractiunea parlamentara a decis acest lucru, a decis excluderea membrilor respectivi, deputatilor respectivi din fractiunea noastra si motivele sint prezentate in decizia, in procesul-verbal care a fost prezentat, v-a fost prezentat si pentru incalcarea statutului organizatiei noastre si pentru anumite actiuni care au prejudiciat imaginea formatiunii politice si au rupt legatura cu organizatia noastra.

As avea o propunere suplimentara din partea fractiunii noastre pentru ca am, a fost mai mult o scapare de ordin tehnic, pentru ca la compartimentul vicepresedinti se propune doar, deci, excluderea cuvintelor Cusnir Valentina, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat, dar noi propunem sa fie adaugat si Ion Neagu, Fractiunea parlamentara a PPCD, pentru ca dinsul detine deocamdata si functia de vicepresedinte in Comisia pentru economie, buget si finante.

A fost o scapare tehnica a noastra si mai mult decit atit ca este decizia fractiunii, de excludere a dinsului din fractiune. Acestea fiind spuse, va rugam sa adoptati acest proiect de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule Secareanu,

Va multumesc.

Rog Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, domnul Turcan, dupa care urmeaza la fel raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire nr.2009 din 25 mai 2006, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de 7 deputati din Parlament, membri ai Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat. Si a constatat urmatoarele.

Deci, primul moment. Revocarea doamnei deputat Valentina Cusnir din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara.

Deci, al doilea moment. Revocarea domnilor deputati Valentina Cusnir, Ion Neagu si Zoia Jalba, respectiv din componenta delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea interparlamentara a tarilor membre ale CSI, in Adunarea Parlamentara a francofoniei si in initiativa central-europeana.

Suplimentar la prezenta initiativa, in comisie a fost prezentat extrasul din procesul-verbal al Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat nr.1076 din 25 mai 2006 in care se contine decizia respectiva.

Conform prevederilor articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul Parlamentului, vicepresedintii comisiilor permanente pot fi revocati inainte de termen, la propunerea fractiunii parlamentare care i-a inaintat, cu votul majoritatii deputatilor alesi. Prin urmare, propunerea de revocare a doamnei deputat Valentina Cusnir din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara este efectuata cu respectarea rigorilor legale.

Aici eu fac o mica remarca referitor la domnul Neagu, spre regret, materiale noi nu am examinat la momentul sedintei comisiei. Si, de aceea, este un moment destul de... nu numai... problema consta in aceea ca toate materialele acestea au fost difuzate din timp si, deci, referitor la domnul Neagu, ca revocarea din functia de vicepresedinte a comisiei respective, deci initiativa n-a fost inaintata. Sint momente procedurale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si eu va rog, noi aici trebuie sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sau ne intoarcem la reexaminare in cadrul comisiei sau...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am remarcat, Parlamentul poate adopta orice hotarire in acest sens, pentru ca am difuzat deputatilor procesul-verbal din 28 iunie, evident care a avut loc dupa sedinta comisiei oricum. Dar noi aducem la cunostinta, a fost difuzat procesul respectiv deputatilor si aducem la cunostinta, in sedinta plenara in care se discuta acest proiect de hotarire: Parlamentul este in putere sa ia o decizie ca sa completam. Si am venit cu completarea respectiva.

A fost mai degraba o chestie tehnica. La vicepresedinti se adauga si Ion Neagu, Fractiunea parlamentara a Partidul Popular Crestin Democrat, ca sa nu mai venim mai apoi cu o alta initiativa legislativa in acest sens.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar. In orice caz, in raportul comisiei eu nu pot sa fac referinta la acest moment, dar prin hotarirea Parlamentului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Parlamentul poate decide.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Respectiv, da. Totodata, mentionam ca, conform Hotaririi Parlamentului din
8 aprilie 2005 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente problemele ce tin de colaborarea cu organismele internationale se afla in competenta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, care, prin coraportul prezentat, sustine aceasta initiativa legislativa, inclusiv in partea ce se refera la excluderea deputatilor Valentina Cusnir, Ion Neagu si Zoia Jalba din componenta unor delegatii parlamentare.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului pentru adoptare proiectul de Hotarire anexat la raport, de fapt, care coincide cu continutul proiectului de hotarire initiat de catre autori, in caz daca va fi acceptat, cu includerea in articolul 1 al acestei hotariri, deci, cuvintele Ion Neagu, vicepresedinte al comisiei si in articolul 2, respectiv, vicepresedinte al comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu este specificat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra imi pare ca, da?

 

Domnul Marian Lupu:

La compartimentul vicepresedinti. Pur si simplu, dupa cuvintele cutare mai apare inca o...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, nu, nu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pur si simplu, la compartimentul vicepresedinti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La compartimentul...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dupa cuvintele Cusnir, Fractiunea parlamentara PPCD. si Ion Neagu, Fractiunea parlamentara PPCD". Acestea sint sintagmele cuprinse in compartimentul vicepresedinti. Ele se exclud.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Sa avansam.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu insist sa supuneti votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta si vreau sa fac. Cu aceasta suplimentare propusa de la microfonul nr. 5 la articolul 1 alineatul care se refera la compartimentul vicepresedinti, ca sa fie introdus ceea ce a propus domnul Secareanu. Cine este pentru a accepta aceasta modificare la articolul 1, a) proiectul de hotarire.

Vot unanim.

Va multumesc.

Domnule Stati,

Insistati sa... Nu, atunci va rog...

Eu va multumesc, domnule Turcan.

Eu va rog sa anexati la stenograma raportul. Asa in modul in care il consideram prezentat si atasat la stenograma sedintei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2009. Cine este pentru, rog sa voteze.

Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2009 este aprobat.

Si ultimul subiect pe ordinea de zi declaratia solicitata, timpul pentru declaratie solicitat de domnul Grigore Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Ma aflu acum la tribuna Parlamentului pentru a pune in discutie publica un fenomen periculos, care poate fi tot mai frecvent observat atit intre peretii acestui Parlament, cit si in cadrul unor mijloace de informare in masa. Doresc sa sesizez opinia publica din Moldova, precum si din Uniunea Europeana prin ambasadorii tarilor membre ale UE, precum si reprezentantul permanent al UE in Republica Moldova asupra unor forme de extremism politic, extremism ce este periculos, antisocial si in mod cert opus valorilor Europei civilizate.

De aceea, voi incepe analiza doar a unui exemplu al manifestarilor recente din presa scrisa care este foarte elocvent si se caracterizeaza prin mai multe publicatii de acest gen in ultimul timp. Am in vedere articolul cu denumirea Acum 65 de ani cerul era al romanului din ziarul Timpul din data de 23 iunie 2006.

Acest articol este scris, va rog sa fiti atenti, referitor la o data care a insemnat multa durere pentru aceasta parte a Europei. Este ziua in care fortele aliate, conduse de Germania fascista, au inceput razboiul in Europa de Est. Acest articol plin de fotografii este un adevarat elogiu adresat razboiului. Descrie cu lux de amanunte amintirile unor aviatori din armata condusa de dictatorul Antonescu in momentele in care acestia bombardau orasele din Moldova: Chisina, Tiraspol, Ialoveni, Bolgrad, Ismail.

Acesti soldati sint prezenti intr-un mod tendentios si cinic ca niste adevarati eroi, ca modele de comportament demne de invidiat. In acest articol, razboiul este descris ca ceva sfint, inaltator. Acest razboi care a lipsit de viata zeci de milioane de oameni, condamnati de o lume intreaga, capata pe paginile ziarului Timpul puritate, iar protagonistii sai devin eroi, modele de comportament.

In Alsacia, spre exemplu, locuiesc multi germani. Nu-mi pot inchipui cum un ziar de limba germana din Franta ar pune pe paginile sale un articol in care ar fi laudat curajul si indeminarea aviatorilor fascisti care au bombardat Strasbourgul. Care ar fi fost oare reactia clasei politice? Desigur, acest articol ar fi provocat un scandal, ziarul ar fi pierdut brusc din popularitate, urmind a fi boicotat.

La fel s-ar fi intimplat si in regiunea Sudety din Cehia, in Polonia, Slovacia, oriunde. La noi insa astfel de articole par a fi o aparitie normala, continuind sa intoxice societatea, tinerii in formare, prin promovarea unor valori distructive: cultura razboiului, violenta, simtul de superioritate a unei natiuni fata de alta.

Din acest motiv vin cu un apel fata de intreaga opinie publica, consider ca astfel de publicatii nu ne fac fata, astfel de articole formeaza atitudini antisociale, astfel de articole contravin valorilor Uniunii Europene, valorilor fata de care societatea moldoveneasca isi doreste a-si exprima atasamentul.

Stimati deputati,

Va chem atit pe dumneavoastra, cit pe toti acei care asculta aceasta transmisiune in direct sa luati atitudine fata de atare ziaristi care incalca etica unui comportament civilizat, care arunca seminte de extremism si neonatism in societatea moldoveneasca, indemn toti deputatii din Parlament sa ia atitudine si sa condamne orice manifestari ale neofascismului camuflat si toate incercarile de a indreptati holocaustul si crimele de razboi.

Rog de asemenea Secretariatul Parlamentului de a expedia extrasul din textul stenogramei sedintei, continind declaratia respectiva in adresa ambasadorilor tarilor membre ale Consiliului Europei, precum si ambasadorului Statelor Unite ale Americii, acreditati in Moldova.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Stimati colegi,

Din cite cunosc, colegul nostru mai tinar, domnul Petrenco, nu este istoric, este economist. Si-a permis sa dea niste aprecieri dure, categorisind si etichetind si sa ii lasam pe istorici sa se pronunte pe marginea acestor subiecte si sa nu politizam. Nu este corect ceea ce facem. Etichetarea si infierarea nu sint metode, nu cadreaza cu principiile si rigorile Uniunii Europene.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Declar sedinta inchisa. Urmatoarea sedinta la avea loc in data de 6 iulie, joi la ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 19.10.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova