version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ OCTOMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 30 octombrie 2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1399 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3440 privind importul unor unităţi de transport.

4.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1413 privind utilizarea alocării de drepturi speciale de trageri.

5.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1120 privind demisia unui deputat în Parlament.

6.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1330 pentru adoptarea Declaraţiei cu privire la starea justiţiei în RM şi la acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul justiţiei.

7.       Declaraţia domnului deputat Dorin Chirtoacă Fracţiunea PL.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Vă rog, ocupaţi locurile.

Domnule Ganaciuc

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 94 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Calin Ivan, Eremciuc Vladimir, Stoicov Iurie, Tkaciuk Mark, Todoroglo Dmitri, Voronin Vladimir, Vremea Igor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am impresia că vinerea e mai greu decît lunea. Aţi sărbătorit Ziua Comsomolului ieri?

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Acum 17 ani, în urma unui tragic accident rutier au plecat din viaţă martirii noştri Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Rog onoratul Parlament, cu un minut de reculegere, să le cinstim memoria. (Se păstrează un minut de reculegere.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi Fracţiunea PLDM:

Stimate domnule Preşedinte,

În conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, din numele Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova, solicit ca dumneavoastră să propuneţi includerea în ordinea de zi adoptarea unei hotărîri privind Declaraţia cu privire la starea justiţiei din Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul justiţiei.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico Fracţiunea PCRM:

Stimaţi colegi,

Revin iarăşi la aceeaşi întrebare, care a fost nu odată remarcată: faptul că majoritatea parlamentară şi conducerea Legislativului continue deliberativ să încalce flagrant prevederile Regulamentului. De fiecare dată, se includ proiecte de legi care nu au fost discutate nici la şedinţele Biroului permanent. În primul rînd, nu le au sau nu deţin de avizele comisiilor. Şi, cu părere de rău, ieri după masă, pînă la orele 17.00, au avut loc şedinţele comisiilor, am fost lipsiţi de posibilitatea de a întruni Fracţiunea. Astăzi dimineaţă, la fel, era preconizat ca să aibă loc Fracţiunea şi, la fel, deputaţii noştri au fost rechemaţi pentru a participa la şedinţele comisiilor.

Noi rugăm, sînt ignorate în totalitate toate procedurile legislative interne şi Fracţiunea PCRM este lipsită de posibilitatea, chiar uneori de a lua cunoştinţă preventivă de proiectele de acte legislative care sînt incluse în ordinea de zi.

Iată, chiar şi astăzi, de la majoritatea parlamentară a fost introdus proiectul de Lege nr.1330 referitor la starea care este în justiţie, care noi am propus, în cadrul şedinţei, să fie audiate părţile, să venim, într-adevăr, cu argumente concrete şi, totodată, cu unele propuneri concrete. De ceea ce noi am fost ieri lipsiţi, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi de a primi, propunerile noastre să fie acceptate.

De aceea, noi propunem, din partea Fracţiunii PCRM, ca să fie exclus acest proiect de Lege nr.1330 şi, totodată, să purcedem la acele audieri care sînt preconizate conform Regulamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Cu referire la propunerea domnului Nagacevschi, ce ţine de introducerea în ordinea de zi conform Regulamentului. Eu aş citi complet articolul 46, alineatul (3), domnule Nagacevschi: În mod excepţional Preşedintele Parlamentului poate propune în orice şedinţă a Parlamentului modificarea şi completarea ordinii de zi. Spuneţi-mi, vă rog, cît de excepţională este problema pe care dumneavoastră o propuneţi?

Deoarece, după cum a argumentat doamna preşedinte al Fracţiunii PCRM Maria Postoico, această chestiune urma să fie examinată pe larg de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi, urmau să fie efectuate audieri lărgite cu atragerea tuturor factorilor vizaţi în această declaraţie, că e vorba de sistemul judiciar.

Şi eu cred că, după informaţia care noi dispunem, o să fie pusă la vot şi o să o votaţi, stimaţi colegi. Dar după informaţia pe care noi o deţinem, această propunere este condiţionată de către unii membri din Coaliţia Liberal Democrată majoritară, că, în cazul în care nu va fi examinată astăzi, riscă să părăsească sau să lipsească de un vot această Fracţiune majoritară.

De aceea, propunerea noastră este de a exclude, de a nu admite astăzi pe ordinea de zi acest proiect de declaraţie şi ca el.. să urmeze să fie efectuate audieri pe larg, cu atragerea factorilor de decizie şi a instituţiilor vizate în această declaraţie.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule Preşedinte,

Vreau să fiu înscris pentru luare de cuvînt la chestiunea nr.3 de pe agenda de astăzi.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În primul rînd, vreau să menţionez că în momentul de faţă abia este propunerea de a include această chestiune în ordinea de zi. Altfel spus, propunerea domnului Zagorodnîi de a o exclude este inoportună. De asemenea, observaţia doamnei Postoico că a fost inclusă, tot este una incorectă.

Al doilea moment, pentru domnul Zagorodnîi, am să îi dau citire încă o dată articolului 11, alineatul (1), ultima propoziţie din Legea cu privire la actele legislative, care spune, sună în felul următor: Hotărîrile care nu conţin norme de drept pot fi examinate fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului. Altfel spus, această declaraţie, neconţinînd norme de drept, are un regim special. De aceea, nu este necesar ca să treacă toate procedurile prealabile în organele de lucru ale Parlamentului.

Al doilea moment problema excepţionalităţii. Avînd în vedere starea în justiţia Republicii Moldova, eu o calific ca una excepţională şi, de aceea, problema, de asemenea, are un caracter excepţional şi urmează a fi examinată cît mai rapid, pentru ca să declanşăm toate procedurile necesare în vederea relansării sau restabilirii normalităţii în sistemul justiţiei din Republica Moldova.

Alt moment audieri. Audierea factorilor de decizie. Despre ce factori de decizie este vorba? Oare este vorba despre reprezentanţii instanţelor judecătoreşti? În asemenea caz, i-aş aduce aminte domnului Zagorodnîi că, conform Regulamentului Parlamentului, Parlamentul nici întrebări nu are dreptul să formuleze reprezentanţilor instanţelor judecătoreşti, nemaivorbind despre audierea acestora.

În asemenea circumstanţă, nu văd nici o problemă şi propun Parlamentului încă o dată să discute la moment numai includerea în ordinea de zi, dar ulterior adoptarea acestuia va fi hotărîtă iarăşi de plenul Parlamentului.

Şi ultima remarcă, vizavi de o persoană care precum că ar pleca, nu ştiu ce. În cazul în care se aduc nişte învinuiri mai serioase, aş fi vrut să aud numele acestei persoane, care sînt indicaţiile sau care sînt ameninţările acestei persoane. În orişice caz, am să vă spun în felul următor, declaraţia am scris-o personal, cu asistenţa altor jurişti din cadrul Alianţei şi nu ştiu la ce persoană vă referiţi. În orice caz, eu, ca autorul acestei declaraţii, nu am ameninţat niciodată că în cazul în care nu va fi votată, voi pleca din Alianţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Ţurcan Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte Ghimpu,

Eu înţeleg, că dumneavoastră sînteţi acum într-o situaţie foarte dificilă, deoarece noi, la şedinţa Biroului permanent, nici nu am discutat această problemă. Evident, la şedinţele comisiilor permanente, după cum eu am înţeles, această problemă iarăşi nu a fost discutată şi nu sînt avizele. Şi, într-adevăr, se creează aşa o impresie că la cineva, peste o noapte, a apărut ceva acolo o idee şi urgent, vasăzică, să o examinăm.

declaraţia este foarte şi foarte importantă, deoarece este vorba nu, pur şi simplu, de o situaţie careva, dar despre o situaţie care este, există în una din acele verigi ale statului. Şi, evident, conform articolului 6 din Constituţia Republicii Moldova despre separarea puterilor, noi, organul legislativ, trebuie să fim foarte şi foarte atenţi cînd noi încercăm aşa, într-o manieră de ad-hoc, deci peste o noapte, neexaminînd profund, într-adevăr, fără audierile respective a celor care nemijlocit prezintă această putere judecătorească, societatea civilă, pur şi simplu, să punem în discuţie şi deodată să adoptăm această decizie.

Eu cred că dumneavoastră, ca Preşedinte al Parlamentului, avînd în vedere că anume dumneavoastră aveţi acest drept de a include, în acest caz, într-adevăr excepţional, această problemă, deci o să analizaţi situaţia existentă. Noi sîntem pentru examinarea problemei, pentru elucidarea situaţiei, dar în mod normal, într-o manieră civilizată, democratică şi în conformitate cu acele valori europene şi democratice la care noi toţi tindem.

De aceea, eu aş propune ca să nu ne grăbim anume astăzi. În mod normal, toate comisiile să examineze, Comisia sesizată în fond juridică, sau în cadrul comisiei, sau să propună în cadrul şedinţei în plen o audiere în mod public să fie făcută, după aceea va fi adoptată o declaraţie normală, chibzuită, foarte clară, cu nişte concluzii argumentate şi propuneri concrete.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Deoarece am fost vizat, vreau să îi spun domnului Nagacevschi că practica parlamentară care eu o am, din 2005 am avut-o, şi acele momente discutate la Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi mai ales ce ţine de sistemul judecătoresc, noi nu intenţionăm să audiem pe nimeni, căci nu este un proces de judecată. Noi intenţionăm să facem audiere la nivel de instituţii vizate în această situaţie.

Şi practica parlamentară a arătat că în aceste audieri au fost antrenate nu numai instituţiile statului, dar şi societatea civilă, care au expus viziuni, propuneri şi am ieşit cu o concluzie în şedinţa în plen a Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă Fracţiunea AMN:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este foarte important ca această declaraţie să fie adoptată astăzi de Parlament. Şi vreau să vă spun de ce. Societatea noastră aşteaptă atitudinea Parlamentului faţă de ceea ce se întîmplă în jurisprudenţă. În campaniile electorale, noi am vorbit că vom face ordine şi mîine va avea loc Congresul Judecătorilor din Republica Moldova.

Este important că acest Congres să cunoască mesajul Parlamentului, să ia în discuţie acest lucru şi să înţeleagă că Parlamentul nu acceptă o atare situaţie în jurisprudenţa din Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Mişin Fracţiunea PCRM:

, .

!

, - . : . , , .

, -, ? , . , , , , -, , .

, , . : ? ? , .

, , , , , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Tănase Fracţiunea PLDM:

În ceea ce priveşte principiul separaţia puterilor în stat, vreau să precizez că nu doar puterea judecătorească acest principiu se referă nu numai la puterea judecătorească, dar şi la puterea executivă.

În ceea ce priveşte competenţele Consiliului Superior al Magistraturii de a se implica în activitatea Parlamentului. Vreau să menţionez pentru colegul nostru domnul Mişin că acest organ, Consiliul Superior al Magistraturii, are totalmente alte atribuţii, cum ar fi: promovările, numirile şi nicidecum imixtiuni în activitatea Parlamentului.

Noi considerăm că este necesară o poziţie politică a Parlamentului Republicii Moldova în calitate de aleşi ai poporului vizavi de ceea ce se întîmplă în justiţie. Este o poziţie pe care o aşteaptă societatea. Şi este foarte bine ca această poziţie să fie expusă cît mai curînd, adică mai bine astăzi pînă la şedinţa de mîine.

Mai este un aspect important, pe care l-am auzit din luările de cuvînt ale colegilor noştri, ceea ce ţine de audierea judecătorilor. Noi categoric sîntem împotriva oricăror audieri ale judecătorilor de către parlamentari, de către oricare altă putere în stat. Aici ar fi imixtiunea, dacă ei ar veni şi ar prezenta raport în faţa noastră. În sensul acesta, declaraţia respectivă nu are caracter normativ, este doar o viziune politică.

Şi în Parlamentul anterior au mai fost adoptate asemenea declaraţii privind situaţia în justiţie, orice reformă are un început. Şi acum noi, pur şi simplu, facem o constatare politică la ceea ce se întîmplă, fără să ne implicăm şi fără să dispunem asupra unor acţiuni, ne expunem viziunea noastră ca şi Parlament.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bună dimineaţa, domnule Şova.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Vasili Şova Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

, , , . .

: , , . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu mai sînt doritori, da? Trebuie să mă sfătui cu Preşedintele Parlamentului Dumneavoastră cunoaşteţi că judecătorii sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele statului, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Eu cred că acei care au fost pe culoarele instanţelor de judecată cunosc foarte bine situaţia.

Doamnă Postoico,

Okey, eu accept propunerea de a include în ordinea de zi.

Supun votului proiectul pe care îl aveţi, înaintat de Biroul permanent, apoi propunerea de a include în ordinea de zi proiectul de Lege nr.1330. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Mulţumesc.

Cine este pentru?

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu majoritatea voturilor. (Voce nedesluşită din sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu au votat? Interesant lucru.

Domnule Ţurcan, cine nu a votat? Domnul Tănase nu a votat? Domnul Nagacevschi, da, nu a votat? Bine, nici o problemă.

Microfonul nr. 2, sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 20.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 33. Domnule Ţurcan,

Sînt mai mulţi încă decît credeaţi dumneavoastră. 53 de voturi.

Cine este pentru a include în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.1330. Rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

0.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 20.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 33.

53.

Mulţumim.

Ordinea de zi este adoptată.

Invit la tribună. De procedură? Să nu fie după Ziua Comsomolului.

Microfonul nr.3

 

Doamna Inna Şupac Fracţiunea PCRM:

Domnule Ghimpu,

Văd că dumneavoastră timp de două luni nu numai că nu aţi reuşit să învăţaţi numele şi prenumele colegilor dumneavoastră din Parlament, dar şi nu aţi reuşit să învăţaţi experienţa legislaturilor precedente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3, vă rog.

Buna dimineaţa. Atunci la subiect.

Doamnă Şupac,

La subiect, vă rog. Ieri, eu am fost foarte bun cu dumneavoastră şi văd că dumneavoastră nu apreciaţi acesta lucru. (Rumoare în sală.)

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

De obicei, cînd colegii, necătînd la viziunile politice, au zilele de naştere, de obicei ei au fost felicitaţi de către speakerul Parlamentului. Şi, în acest caz, vreau să felicit, şi cred că toţii colegii din sală o să mă susţină, cu ziua de naştere pe colega noastră din Fracţiunea PCRM Aliona Babiuc şi o să îi dorim succese în continuare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Felicitările noastre, doamnă Babiuc. (Aplauze.)

Domnule Ganaciuc,

Luaţi la creion, vă rog, ceea ce aţi auzit de la microfon. Bine? Mulţumesc.

Cine prezintă proiectul? Modificarea şi completarea Legii.

Domnul Băieşu, da, sau Comisia? Aici este a doua lectură.

Preşedintele Comisiei. Vă rog, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea AMN":

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să dau citire raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi pentru lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat amendamentele şi propunerile privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, expuse la şedinţa în plen a Parlamentului, precum şi la şedinţa Comisiei sesizate în fond şi se menţionează următoarele.

La punctul 3 al articolului I din proiect, în care se expune în altă redacţie articolul 9:

− începutul alineatului (3) să fie concretizat în felul următor: (3) Dacă în primul tur de scrutin au participat mai mult de doi candidaţi şi în urma votării nici unul din ei nu a acumulat votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi, atunci se organizează şi mai departe după text;

− la alineatul (7):

textul: În cazul în care nu sînt întrunite condiţiile prevăzute la alineatul (2) al articolului 6 la fel ca şi se exclude;

− după cuvîntul candidaţi se va introduce textul sau din deputaţi, iar cuvîntul acestuia se va expune la plural.

2. La punctul 4 al articolului I din proiect, în care se expune în altă redacţie articolul 10:

− alineatul (2) se va completa în final cu cuvintele şi stabileşte data pentru desfăşurarea alegerilor în noul Parlament;

− la alineatul (3), textul Dizolvarea repetată se substituie cu textul Următoarea dizolvare;

− alineatul (4) şi (5) se exclud. Se propune să fie excluse.

Ţinînd cont de cele menţionate, comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît, cu votul majorităţii membrilor săi, să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.1399 din 27octombrie 2000 spre examinare şi adoptare în lectura a doua, cu amendamentele nominalizate mai sus şi acceptate de comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, domnule preşedinte?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Să înţeleg clar că alineatele (4) şi (5) din articolul 10 se exclud?

 

Domnul Ion Pleşca:

Se propune să fie excluse.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Se propune, da?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Ion Pleşca:

Se propune să fie excluse. Parlamentul o să decidă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumesc.

Eu, în primul rînd, aş vrea să constat că, într-adevăr, majoritatea absolută a amendamentelor noastre, au fost acceptate ale noastre, pe care noi le-am înaintat şi am discutat ieri la şedinţa Comisiei, au fost acceptate. Dar, totodată, unul din amendamente ce ţine de articolul 2, pe care noi ieri l-am discutat mai mult timp, spre regret, nu a fost reflectat rezultatul examinării acestui amendament în raportul Comisiei.

Este vorba de noţiunea de organizare, alineatul (1), organizarea alegerilor. Ieri, eu tot am vorbit despre aceasta, că organizarea alegerilor se limitează numai cu primul tur. Ceea ce nu este corect nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere logic şi din punct de vedere constituţional.

De aceea, eu aş propune totuşi ca noi să excludem noţiunea de primul tur şi atunci rămîne că organizarea alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova. Prin această noţiune se poate de înţeles nu numai stabilirea datei etc., etc., dar şi desfăşurarea alegerilor ordinare.

 

Domnul Ion Pleşca:

Acesta este amendamentul domnului Ţurcan. Ieri, acest amendament a fost discutat şi în şedinţa în plen, pe urmă la şedinţa comisiei şi, pînă la urmă, comisia a ajuns la concluzia că este mai raţional de menţinut articolul 2 aşa cum a fost expus de autori, ca desfăşurarea primului tur al alegerilor ordinare în şedinţa publică specială a Parlamentului să intre în organizarea alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova. Aceasta a fost poziţia comisiei şi, poftim, dumneavoastră aveţi dreptul astăzi să îl propuneţi ca să fie supus votului şi Parlamentul va decide.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, bine, eu aceasta şi am avut în vedere, ca noi totuşi să supunem votului, deoarece pentru istorie şi pentru stenogramă să fie fixată această chestiune şi această decizie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Toate propunerile făcute de deputaţi, trebuie supuse votului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Cele acceptate nu trebuie supuse votului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E clar. Cele respinse.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, acest amendament al domnului Ţurcan noi trebuie să îl supunem votului şi văd că... dacă va mai parveni încă vreo unul.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Domnul Vasili Şova:

Vă mulţumesc.

,

, 9 4), ... , , , − . , , , , . , . .

 

Domnul Ion Pleşca:

După părerea mea, şi poziţia Comisiei, e foarte clar stipulat aici e se are în vedere la alineatul (4) şi e se are în vedere la alineatul (5). Aşa că nu este necesitate de a le modifica.

 

Domnul Vasili Şova:

: ?

 

Domnul Ion Pleşca:

.

 

Domnul Vasili Şova:

?

 

Domnul Ion Pleşca:

. .

 

Domnul Vasili Şova:

, , .

 

Domnul Ion Pleşca:

.

Domnule Preşedinte,

Amendamentul domnului Ţurcan, de supus votului şi în rest nu mai sînt.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci domnul Ţurcan a propus excluderea din articolul 2.

Domnul Ion Pleşca:

Da, să fie exclus cuvintele primului tur.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Desfăşurarea primului tur al .

 

Domnul Ion Pleşca:

al alegerilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

alegerilor ordinare. Aceasta, domnule Ţurcan, da? Concretizaţi,
vă rog.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu am propus ca să fie excluse numai cuvintele primului tur, atît. Şi atunci rămîne că prin organizare se înţelege desfăşurarea alegerilor ordinare, ceea ce este, în principiu, corect.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am înţeles. Supun votului propunerea domnului Ţurcan de a exclude din articolul 2 alineatul (1) cuvintele primului tur. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 28. Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 11.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 11.

39.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero. Nu s-au acumulat voturile necesare.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi domnul Şova a propus că dacă la turul... alineatele (4) şi (5) din articolul 9 să fie comasate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

(4) şi (5) comasate, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze comasarea alineatelor (4) şi (5) din articolul 9. Domnule Şova, doriţi să concretizaţi?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vasili Şova:

. , , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

?

 

Domnul Vasili Şova:

, , . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Supun votului propunerea domnului Şova. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 28. Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 11.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 11. Sectorul nr. 3?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

39. Nu s-au acumulat voturile.

Acum supun votului adoptarea proiectului în lectura a doua. Conform Regulamentului, trebuie să îl votăm pe articole, da? Aşa e?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creangă şeful Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Preşedinte,

În lectura a doua, la articolele la care s-au făcut amendamente, s-a votat. Urmează lectura în întregime.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Creangă.

Stimaţi colegi,

Supun votului adoptarea proiectului în lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

0.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 20. Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

−33 şi 20,

53.

Şi domnul Reidman? Bine.

Mulţumim.

Continuăm.

Proiectul de Lege privind importul unor unităţi de transport. Raportor: domnul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PL:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat pentru lectura a doua proiectul de lege şi în vederea înlăturării erorilor tehnice, propunem ca numerele la caroserii la cîteva autoturisme să fie modificate, aveţi în proiect, sînt nişte greşeli tehnice. Şi, totodată, Comisia propune, conform avizului Direcţiei juridice a Parlamentului, ca să fie introdusă, inclusă la poziţia tarifară 8605.

În temeiul celor, cele expuse, Comisia propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua. Sînt cîteva greşeli tehnice, care au fost corectate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Microfonul, sectorul nr. 1.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 28.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 29.

2 nu au votat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

11 cu 28 ar fi 29.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu majoritatea voturilor, proiectul de lege este adoptat.

Proiect de Lege privind utilizarea alocării de drepturi speciale
de trageri.

Prezintă proiectul, raportul domnul Negruţa, da? Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa ministrul finanţelor:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În scopul diminuării efectelor negative ale crizei financiare mondiale asupra economiilor ţărilor membre, Fondul Monetar Internaţional a propus alocarea de drepturi speciale de tragere pentru 83 de ţări afectate de criza mondială. Suma totală este de 250 miliarde de dolari. Alocarea specială de dst-uri se efectuează fără impunerea cărorva condiţionalităţi. În conformitate cu decizia consiliului guvernatorilor Fondului Monetar, Republica Moldova a beneficiat de alocări de dst în sumă de 117 milioane dst, echivalent a 2 miliarde de lei. Conform procedurilor Fondului Monetar, fiecare ţară are dreptul de a utiliza alocarea respectivă, conform necesităţilor interne.

În contextul situaţiei reale, fondurile date pot fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar. Luînd în consideraţie acţiunile pe alocuri ilegale ale precedentului Guvern de modificare a planului de finanţare, de fapt, am rămas fără alocaţii bugetare pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Respectiv, solicităm aprobarea acestei legi, care ne va permite să acoperim acest deficit bugetar.

În conformitate cu procedurile Fondului Monetar Internaţional, respectiv, ţara beneficiară de această alocaţie va plăti o dobîndă anuală, care constituie aproximativ 0,25%, suma pentru anul 2010 conform estimărilor preliminare constituie 5,2 milioane de lei.

Venim cu o solicitare. Guvernul solicită susţinerea Parlamentului privind adoptarea acestui proiect de lege, mijloacele respective să fie alocate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi cheltuielile aferente de deservire a acestei alocaţii să fie achitate din bugetul de stat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aceasta e tot, domnule ministru, da?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi permiteţi să mă folosesc şi eu de dreptul de deputat şi să vă pun o întrebare. Guvernarea precedentă, guvernarea comunistă tot spune la toate canalele de televiziune că a lăsat plină Banca cu bani. Şi induc în eroare cetăţenii Republicii Moldova. Spuneţi, vă rog încă o dată, care sînt datoriile şi cîţi bani sînt astăzi pentru a putea plăti pensiile şi salariile?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Domnule Preşedinte,

Vreau să vă informez că toate obligaţiunile ce ţin de plata salariilor, pensiilor, alte indemnizaţii sociale, tot ce ţine de protecţia socială, Guvernul le realizează sută la sută. În mare parte, suma respectivă de alocări speciale de trageri va fi folosită anume pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de salarizare şi alte plăţi sociale, care, după cum am spus, conform unor acţiuni ale Guvernului precedent, au rămas neacoperite în bugetul de stat anume pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Banii respectivi vor veni pentru acoperirea deficitului enorm, care, de fapt, este moştenirea lăsată de precedenta guvernare.

Pensiile şi salariile se achită din veniturile de la buget, plus, am fost nevoiţi să recurgem şi la împrumut pe piaţa internă. Dar alocaţiile respective sînt mult mai ieftine şi care ne va permite să facem faţă tuturor obligaţiunilor sociale, salariale pe care le are Guvernul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Oleg Reidman Fracţiunea PCRM:

, .

,

, , , credibilitatea financiară.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Ţin să vă informez că suma respectivă de aproape două miliarde de lei nu este credit sau împrumut, este o sumă pusă la dispoziţia ţării care decide cum să folosească banii respectivi.

În nici un fel nu va majora nivelul de îndatorare a ţării. Ceea ce ţine de credibilitate, nu va afecta în nici un caz credibilitatea Republicii Moldova.

 

Domnul Oleg Reidman:

Încă o întrebare. Eu am dreptul la două, da?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi trei, domnule Reidman.

 

Domnul Oleg Reidman:

Mersi. , .

 

 

 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Ţin încă o dată să repet că nu e vorba de împrumut sau credit. Mijloacele respective nu sînt împrumut şi credit şi atît timp cît va avea nevoie ţara, suma respectivă va fi la dispoziţia ţării.

Ceea ce ţine de rectificarea Legii bugetului pentru 2009, în cel mai apropiat timp vom veni cu rectificările respective în Parlament.

Vreau să vă atrag atenţie o dată în plus. Datorită moştenirii pe care o avem, prioritatea în executarea bugetului ţine de plata salariilor şi obligaţiunilor sociale pe care le are Guvernul astăzi. Alte cheltuieli,
într-adevăr, sînt considerate neprioritare, dar aceasta se datorează faptului că avem aşa moştenire cu un deficit, cu obligaţiuni multe prin legi, dar fără surse de acoperire prevăzute în Legea bugetului.

Pentru informaţie vreau să vă spun că deficitul estimat, cînd am intrat în exerciţiu, era de peste 8 miliarde de lei, 8 miliarde 500 de milioane. Aceasta este suma obligaţiunilor, reieşind din multiplele acte primite pe parcursul anului 2008 şi 2009, dar care nu a avut alocaţiile bugetare respective în buget.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Dodon Fracţiunea PCRM:

În primul rînd, pînă a avea dreptul la două întrebări, pentru domnul Ghimpu, în special, şi pentru ministrul finanţelor, care speram şi sper în continuare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru,

Întrebări. Nu faceţi abuz

 

Domnul Igor Dodon:

Poftim? Dumneavoastră aţi făcut o menţiune.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

de bunătatea mea. Întrebări, vă rog. Acum se pun întrebări, dacă o să doriţi să luaţi cuvîntul, poftim, la tribuna centrală. Întrebări doar.

 

Domnul Igor Dodon:

Bine, o abordare specifică unui om care se consideră foarte democrat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog fără abordări, doar întrebări.

 

Domnul Igor Dodon:

Prima întrebare: domnule ministru, este vorba de două miliarde de lei. Această sumă acoperă deficitul bugetar sau nu?

Domnul Veaceslav Negruţa:

Parţial da. Vor fi efectuate acele cheltuieli, cum am spus, considerate prioritare, salarii, cheltuieli ce ţin de pensii şi alte programe sociale. O bună parte din cheltuieli neprioritare prin rectificarea bugetului 2009, vor fi propuse Parlamentului să fie eliminate din buget.

 

Domnul Igor Dodon:

Atunci cum se explică cifra anunţată de 8 miliarde anterior, învinuind guvernarea precedentă şi doar două miliarde de lei suficiente pentru acoperirea deficitului bugetar.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domn deputat,

Vreau să vă informez că astăzi deficitul de casă este de peste 3 miliarde de lei, care a fost finanţat din surse interne şi parţial surse externe. Suma de
2 miliarde este sursă de finanţare a restului deficitului care va fi pe parcursul lunilor respective.

Şi încă vreau să vă spun că acea sumă de 8 miliarde se datorează, pe de o parte, umflării bugetului la venituri la momentul adoptării legii respective şi umflării respectiv la cheltuieli.

În urma revizuirii priorităţilor respectiv, vom ajunge la un deficit bugetar la sfîrşit de an în jur de 5 miliarde de lei, integral acoperit prin sursă de finanţare internă, cît şi externă.

 

Domnul Igor Dodon:

Şi a doua întrebare, am dreptul, domnule Ghimpu, îmi permiteţi, probabil. Este vorba de totuşi sursele unde vor fi cheltuite aceste mijloace băneşti, aţi declarat, la salarii şi pensii.

Bine, poate e o intenţie destul de benefică, însă, în premieră, surse din împrumut sînt utilizate pentru pensii şi salarii, din 2000 încoace.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Încă o dată reiterez. Nu e vorba de surse de împrumut, sînt mijloace alocate ţării şi nicidecum nu este considerat împrumut sau credit. Ceea ce ţine de cheltuiala respectivă deci.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Domnul Igor Dodon:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Şi doar o remarcă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3. Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Stimate coleg,

Pentru viitor. Nu vă chinuiţi să explicaţi, că nu îi interesează explicaţiile. Spuneţi foarte clar de unde vine deficitul bugetar, dar pentru ca să fie clar pentru unul îmbrăcat în roşu în spate, procuratura va fi acea instituţie a statului care va răspunde la întrebările pe care le adresaţi foarte constant în această sală. De unde s-a luat deficitul bugetar, cum au fost irosiţi banii publici, de ce s-a recurs la aceste împrumuturi enorme pe piaţa internă, cumpărînd hîrtiile de valoare fără acoperire şi multe alte lucruri.

Nu vă folosiţi de faptul că vi se răspunde foarte profesional, adresînd întrebări politice. (Rumoare în sală.) Eu vreau să vă spun că pe mine nici nu mă afectează reacţia dumneavoastră, trebuie să vă gîndiţi cum vă vor afecta reacţiile noastre.

Acum. Eu credeam, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, că o să fiţi foarte coerenţi şi, cel puţin, nu o să interveniţi atunci cînd am primit acest ajutor de a depăşi situaţia pe care o avem şi a avea posibilitatea nu numai ca Guvern, dar ca stat să asigurăm cetăţenii Republicii Moldova cu pensii, salarii, plăţi sociale ş.a.m.d.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule ministru,

Deputaţii vor să cunoască, care este suma împrumutului în urma vînzărilor hîrtiilor de valoare. Ceea ce Guvernul precedent a împrumutat, care este suma? Să cunoască cetăţenii Republicii Moldova. Vă rog, răspundeţi.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Suma totală a împrumutului intern se cifrează astăzi la peste 4 miliarde de lei. Pe parcursul anului 2009, se va împrumuta pînă la sfîrşit de an, luînd în consideraţie suma care deja a fost împrumutată de 1 miliard 400, vom ieşi la ceva în jur de 1 miliard 600 milioane de lei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Guvernul precedent cît a împrumutat, cît o să împrumutăm noi în urma faptului că nu au făcut reforme e una. Cît a împrumutat Guvernul precedent în perioada campaniei electorale tot timpul cînd a majorat salariul şi spuneau că au bani în buget, şi ei amăgeau lumea şi au vîndut hărtii de valoare. Aceasta e corect. Cît?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Vreau să vă informez că, de fapt, plata unor obligaţiuni bugetare,
într-adevăr, a fost efectuată pe parcursul anului din împrumuturi interne, ale căror costuri, într-adevăr, sînt suficient de împovărătoare asupra bugetului. Dar s-au achitat şi unele plăţi sociale din acele împrumuturi intern efectuate, în special în lunile aprilie şi mai.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamna Prim-ministru a ieşit înainte, doamna, colega dumneavoastră, aşa că mă scuzaţi.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Zinaida Chistruga Fracţiunea PCRM:

Eu cedez doamnei Greceanîi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Zinaida Greceanîi Fracţiunea PCRM:

Domnule ministru,

O singură întrebare, ca să explicaţi deputaţilor, tuturor, ca să înţeleagă. Drepturi speciale de tragere, dobînda zero douăzeci şi cinci, aţi anunţat-o. Aceste drepturi trebuie rambursate?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez: este o sumă alocată Republicii Moldova, ţară afectată de criză economică.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Aceasta eu am auzit.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Fără ca să fie stabilit un termen. Deci nu e vorba de credit sau de împrumut. Atît timp cît ţara are nevoie de aceşti bani, poate să folosească banii, iar pentru folosirea banilor respectivi se plăteşte o dobîndă de
0,25 anual.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule Negruţa,

Nu trebuie să îmi explicaţi lucruri vădite, pe care eu le cunosc cred că oleacă mai bine decît dumneavoastră.

Banii trebuie rambursaţi?

 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Banii pot fi folosiţi atît timp cît

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Banii trebuie rambursaţi?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Din momentul în care deficitul bugetar va fi la zero.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule ministru

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Vă rog, un pic de răbdare. Eu am înţeles întrebarea şi vă dau răspuns. Bugetul poate folosi aceşti bani atît timp cît are nevoie.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Am înţeles, toată lumea a înţeles.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Din momentul în care nu este necesitate de banii respectivi, aceştia vor fi acordaţi Băncii Naţionale pentru completarea rezervei valutare.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Banca Naţională rambursează tot ce primeşte de la Fondul Monetar. Acestea sînt împrumuturi, nu induceţi lumea în eroare.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Vreau să vă informez o dată în plus. Nu este vorba de împrumut sau de credit, este alocare specială.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da cunoaştem noi foarte bine. Cu atît mai mult că banii au fost primiţi de către Banca Naţională în luna august, nu au fost primiţi acum, recent. Şi noi cunoaştem foarte bine în care condiţii au fost alocaţi aceşti bani. Cred că pînă a veni dumneavoastră, pînă a deveni ministru. De aceea, nu induceţi, vă rog, lumea în eroare.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Se poate să vă răspund la întrebarea dumneavoastră?

Datoria externă a statului la începutul anului 2001 constituia 65 la sută din produsul intern brut.

La 1 septembrie anul curent, datoria externă a statului constituia 12,8% din produsul intern brut. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Prim-ministru,

Eu ştiu cît sînteţi dumneavoastră de abili să manipulaţi cu cetăţenii în procent în PIB. Spuneţi suma, în bani spuneţi oamenilor nu în procente. Nu amăgiţi lumea. Spuneţi în bani care a fost datoria în 2001 şi care e datoria în 2009. Vă rog, în bani să îmi spuneţi. Vă rog frumos eu.

Doamnă Prim-ministru,

Acum, în faţa tuturor camerelor şi a cetăţenilor, în bani spuneţi. Nu speculaţi tot timpul cu procentul PIB-ului. În bani spuneţi: 2001 2009. Vă rog frumos eu, în bani să spuneţi. Care este suma?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Poate dumneavoastră, ca jurist, şi sunteţi un profesionist, dar ca economist, să mă scuzaţi vă rog. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, spuneţi în bani. Care este în bani suma? Iată ce înseamnă că aţi intrat în maşinăria comunistă. Aţi fost o femeie demnă de stimat şi acum purtaţi minciuna ca şi comuniştii. Şi îmi pare rău că v-aţi născut în Siberia.

Doamnă Greceanîi,

Spuneţi oamenilor, care în bani a fost datoria în 2001 externă şi care e în 2009? Iată unde e minciuna dumneavoastră. Procentul PIB-ul, PIB-ul a crescut din banii veniţi de peste hotare, nu din munca dumneavoastră, doamnă Greceanîi. (Aplauze.)

Microfonul nr.3, nr.2.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnule Preşedinte al Parlamentului, (Rumoare în sală.)

Liniştiţi-vă.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Dumneavoastră astăzi aţi ieşit absolut din albia Regulamentului. Ce a fost cuvîntarea lui Filat? De ce nu aţi închis microfonul? Ştiu că nu o să reacţionaţi, spun pentru presă.

Şi acum întrebarea. Domnule ministru, banii am auzit, au venit în ţară încă în luna august, graţie eforturilor Guvernului Greceanîi. Spuneţi, vă rog, fiind mai mult de o lună în funcţia de ministru, de ce aţi tergiversat remiterea, prezentarea în Parlament a acestui proiect şi de ce ieri, în regim de urgenţă, după masă, a apărut în lucru acest proiect. Ce ar însemna aceasta, că nu puteţi lucra în sistem, continuaţi să faceţi haos şi distrugeri mai departe?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez că banii au venit în ţară nu datorită Guvernului Greceanîi, ci în pofida efortului Guvernului respectiv de a ascunde criza. (Aplauze.)

Vreau să vă informez că mijloacele respective sînt alocate de Fondul Monetar pentru ţările afectate în criză. Dat fiind faptul că Guvernul nu a recunoscut criza o perioadă lungă de timp, inclusiv în anul 20009.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Nu răspundeţi la întrebare.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Eu vă răspund la întrebare.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Banii au venit în august. Ce aţi făcut pînă astăzi?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci dat fiind faptul că criza nu a fost recunoscută la nivel oficial pe parcursul anului 2009, Moldova a ratat prima alocare care a fost de DST-uri încă în luna mai şi iunie pentru ţările afectate de criză.

Abia în luna august, cînd s-a recunoscut că Moldova este în criză, banii au venit de la fond. Şi vă repet încă o dată, nu e datorită efortului, pentru că este decizia Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Nu mi-aţi răspuns la întrebare. (Aplauze.) Banii au venit în august. Ce aţi făcut pînă astăzi, de ce nu aţi prezentat proiectul respectiv în Parlament? Căci tot declaraţi în alegeri că ştiţi foarte bine cum să ieşim din criză. Ce aţi făcut mai bine de o lună fiind ministru şi nu aţi venit în Parlament?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Ce am făcut?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru,

Nu este la subiect.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

În calitate de ministru, am purtat negocieri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru

 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Inclusiv cu misiunea Fondului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Care ne-a permis

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru,

Mă auziţi ori nu? Nu îi răspundeţi la întrebări care nu ţin de subiect.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Dar el nu are ce răspunde.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ce aţi făcut? Ce a făcut guvernarea 8 ani de zile? Răspundeţi.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Elena Bodnarenco Fracţiunea PCRM:

De procedură, domnule Ghimpu.

Poate sînteţi deprins de a striga pe colegii dumneavoastră din Alianţă şi pe miniştri mai ales, dar din numele doamnelor vă amintim că există diplomaţia parlamentară şi comportamentul suficient cu doamnele mai ales. Şi nu strigaţi, vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă,

Eu pe nimeni nu strig şi pe nimeni nu vorbesc. (Aplauze.)

Mai sînt întrebări? Nu sînt, da.

Mulţumim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim, domnule preşedinte.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să aduc o mică clarificare. De mult se discută 8 miliarde,
7 miliarde. Să le luăm pe rînd, ca să fie clar o dată şi pentru totdeauna pentru cei îmbrăcaţi ca mine în roşu, de unde sînt 8 miliarde şi jumătate.

La data de 1 septembrie (rumoare în sală), exact, la data de
1 septembrie, în calitate de preşedinte al Comisiei, am solicitat informaţie de la Ministerul Finanţelor privind starea şi situaţia în domeniul finanţelor publice.

Doamna viceministru, care este din partea dumneavoastră, mi-a raportat următoarele. Datoria la data de 1 septembrie era de 3,5 miliarde, aproximativ 3,5 miliarde de lei, formată din acoperită din sold 1,2, din împrumuturi interne 1,3, faţă de agenţii economici sub formă de datorii de la serviciile prestate şi nealocate aproape un miliard, 0,5 miliarde şi plus impozitele neachitate. În total, aproape un miliard, 3,5 miliarde.

Plus Fondul Monetar 2,1 avem 5,6. Şi, din păcate, vom fi nevoiţi să reducem anumite cheltuieli sau să găsim alte surse fie din resurse interne, fie reducerea anumitor cheltuieli. Cînd le aduni pe toate cap la cap, se obţine exact 8,5 miliarde de lei. Deficitul va fi mai mic, deoarece 8,5 aceasta cît s-a votat în 2008 pentru 2009 şi acum va fi cu 8 jumătate mai puţin.

Deficitul va fi mai mic din simplul motiv că vom reduce anumite cheltuieli. Cît vom reduce, vom vedea. Dacă vom reuşi să găsim bani pînă la sfîrştiul anului, nu vom reduce şi vom avea un deficit de 8,5. Dacă nu, vom reduce anumite cheltuieli, aşa că sper că la întrebarea aceasta nu se va mai discuta.

8,5 miliarde suma preconizată va fi mai mică, mai mare decît suma care se va executa efectiv la venituri.

Cheltuielile vor fi acoperite fie din împrumuturi, fie din interne sau externe. Aceasta e cu datoria.

Acum în privinţa raportului. Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind alocări de drepturi speciale de trageri şi a venit cu următoarea propunere. În baza avizelor Direcţiei juridice a Parlamentului, a Aparatului Parlamentului, Comisia propune proiectul de lege în următoarea redacţie: Mijloacele în formă de drepturi speciale de tragere alocate de către Fondul Monetar Internaţional Republicii Moldova prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei în sumă de 117,7 DST se vor utiliza la finanţarea deficitului bugetului de stat.

Cheltuielile aferente deservirii DST se vor efectua din bugetul de stat, adică pentru a aduce claritate.

În temeiul celor expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe propune Parlamentului proiectul de lege spre aprobare în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua.

Vreau doar să spun un lucru că la şedinţa Comisiei mi-a fost straniu
să îţi lase guvernarea trecută un deficit de 8,5 miliarde şi colegii comunişti nu au votat pentru a primi aceşti bani. Li s-a explicat scurt şi clar, banii pentru salarii şi pensii din ultimele luni au fost cheltuiţi în primele luni ale anului.
Ne-au lăsat, de fapt, ţara fără salarii şi pensii pe luna noiembrie, decembrie şi, parţial, octombrie şi această 2,1 miliarde de lei, sînt exact pentru a putea achita în mod normal salariile şi pensiile.

Ei au considerat că avantajul lor politic este cu mult mai important decît, nu ştiu ce avantaj politic de fapt văd, decît ca oamenii să primească salarii şi pensii, şi au considerat că nu este normal să voteze pentru ca Republica Moldova să-şi poată onora obligaţiile, Guvernul faţă de cetăţenii lor. Asta aşa ca să fie clar.

Dar oricum, Comisia a votat pentru, deoarece majoritatea democrată inteligent a considerat că trebuie să ne onorăm obligaţiile faţă de cetăţeni. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Rămîneţi, vă rog, căci văd că domnul Dodon are întrebări.

Domnule Ganaciuc,

Clarificaţi-vă cu sala aceasta, să ne auzim unii pe alţii.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, domnule Preşedinte,

O întrebare pentru colegul deputat liberal în cămaşă roşie. Dumneavoastră, ca preşedinte al comisiei, care cunoaşteţi, probabil, foarte bine procedurile legale ale Parlamentului, răspundeţi, vă rog, la întrebarea: am putut noi oare să primim în luna maiiunie un împrumut de acest fel pentru stabilizarea bugetară, în timp ce a fost blocată alegerea Preşedintelui în luna iunie, de fapt, în mai şi în luna iunie de către Coaliţia Liberală. Doar o întrebare: da sau nu, am putut primi sau nu?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu cred că ţinea de guvernare, dar nu de modul cum s-a ales. Acum vin de la o întîlnire şi toată lumea e foarte bucuroasă că, în sfîrşit, cu Republica Moldova se poate discuta. (Aplauze.)

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Ghimpu...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu orice împrumut de acest tip poate fi accesat doar cu decizia Parlamentului.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi nu avem Preşedinte, dar ...

 

 

Domnul Igor Dodon:

Este un mesaj care Permiteţi-mi să...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi încă nu avem ales Preşedintele Republicii

 

Domnul Igor Dodon:

Eu v-am permis dumneavoastră să răspundeţi şi acum doar menţionez că atît pentru ministrul finanţelor care, în premieră, apropo, este un...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Dodon,

Vă rog, dacă doriţi să vorbiţi

 

Domnul Igor Dodon:

Membru de partid, ministru al finanţelor de ultimă oră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dacă doriţi să vorbiţi, la tribuna centrală. Vă înscrieţi la luări de cuvînt.

 

Domnul Igor Dodon:

O să fie care o să ia cuvîntul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vă rog frumos.

Da, mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dorin Chirtoacă Fracţiunea PL:

Nu prea înţeleg logica domnului Dodon. O întrebare: dar acum dumneavoastră nu blocaţi alegerea Preşedintelui şi Republica Moldova a încheiat acord cu FMI-ul. Acordul cu FMI este încheiat, avem posibilitatea să obţinem şi împrumuturi, şi toate celelalte.

Alegerea Preşedintelui este blocată de Partidul Comuniştilor. Ce e cu întrebarea dumneavoastră?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Foarte corect. Acordul este pregătit, nu încheiat. Bine.

Domnule Dodon,

Nu, dar nu, numele Dodon nu a fost numit. Vă rog, nu. A fost?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, a fost numit.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3, sigur.

 

Domnul Igor Dodon:

Îl înţeleg pe domnul coleg deputat Chirtoacă că nu prea înţelege sectoarele sau subiectele economice. Însă m-am referit, de fapt, că

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi, vă rog, microfonul nr.3.

Să nu... şi doamna Greceanîi mi-a pus mie notă, şi voi, deştepţilor, toţi ne puneţi notă. Aţi guvernat şi aţi adus ţara la sărăcie, miliarde datorii şi voi ne puneţi notă ca jurişti, ca economişti. Nu vă e ruşine vouă.

Aveţi o bună educaţie ori nu aveţi? (Aplauze.) Împrumuturi, noi sîntem puşi în situaţie să împrumutăm, ca să reparăm gaura pe care dumneavoastră... şi groapa aţi săpat-o statului şi cetăţenilor.

Supun votului proiectul.

Microfonul nr.3, domnul... următoarea chestiune. S-a înscris la luări de cuvînt domnul Muntean.

Vă rog, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimaţi colegi,

Avînd în vedere felul în care ne adresăm noi astăzi unul altuia, deci special pentru domnul la cravată sură, domnul deputat care este şi, de fapt, Prim-ministru actualmente.

Astăzi, eu, în premieră, am aflat două lucruri pe care cred că nici studenţii de la anul întîi, pardon, de la anul cinci de la ASEM nu le cunosc.

Primul lucru. Cum mijloacele financiare puse la dispoziţia unui subiect contra unei dobînzi, fie chiar şi moderate, pot fi numite altfel decît un împrumut.

Al doilea lucru. Am aflat cum se confundă noţiunile de deficit bugetar şi datorie.

Şi al treilea lucru este că cred că nu în fiecare ţară din lume deficitul bugetar de 2,6 miliarde lei peste noapte se transformă în 8,5 datorită felului în care foloseşte şi operează noţiunile elementare actuala guvernare. (Aplauze.)

Şi acum declaraţia propriu-zisă.

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, eu aş vrea, din numele Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Moldova, să mă opresc asupra a două aspecte importante ce ţin de proiectul de lege prezentat atenţiei noastre.

Deci primul aspect este politizarea absolută a subiectului. Actualul Guvern, fiind în plină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte disponibilitatea acestor mijloace de 117,7 milioane drepturi speciale de trageri sau circa
2,1 miliarde de lei care, apropo, subliniez, le-a moştenit de la Guvernul Greceanîi şi, făcînd declaraţii absolut contradictorii cu privire la deficitul bugetului, nici o dată nu a menţionat că dispune de aceste mijloace suplimentare pentru acoperirea deficitului bugetar.

Şi încă o dată subliniez, apropo, în special, pentru domnul ministru care, în cadrul şedinţei comisiei economie, buget şi finanţe a recunoscut: banii au intrat în cont în luna august. Faptul că voi le-aţi ascuns pînă acum, aceasta e altă chestiune. Deci astfel se repetă istoria grantului oferit de Corporaţia Provocările mileniului de 262 milioane de dolari pentru irigare şi drumuri, grant care, noi ştim cu toţii, a devenit posibil numai datorită îndeplinirii minuţioase a programului preliminar care a fost realizat cu succes de Guvernul Greceanîi.

Al doilea moment profesional, atenţie, acuş eu termin. Iarăşi actualul Guvern, vorbind la figurat, a pus carul înaintea calului. În loc ca mai întîi să propună Parlamentului rectificarea bugetului prin aplicarea metodei de prioritizare a cheltuielilor şi calcularea deficitului bugetar real pe care şi acum, de fapt, actualul Guvern nu îl cunoaşte sau nu vrea să îl prezinte, Guvernul solicită în esenţă permisiunea de a valorifica în mod arbitrar aceste mijloace suplimentare care, de fapt, sînt foarte considerabile.

Şi aici noi trebuie să ţinem cont de faptul că folosirea oricăror mijloace împrumutate inevitabil afectează ratingul credibilităţii financiare a statului. Noi trebuie să fim foarte atenţi în fiecare caz de împrumutare, analizînd toate pro şi contra pentru a evalua gradul de inevitabilitate a împrumutării.

Şi, în acest context, noi insistăm asupra amînării examinării acestei legi pentru examinarea ei sau împreună, sau după rectificarea bugetului.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc, domnule Muntean.

S-a înscris pentru luare de cuvînt domnul Prim-ministru Vladimir Filat. Poftim. De la microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Nu voi ieşi la tribuna centrală, deoarece doresc să fac două precizări importante, să nu intrăm în discuţii mai mult decît este necesar.

Prima problemă principială vizavi de succesele fulminante ale precedentei guvernări. Programul Provocările mileniului prevedea pentru Republica Moldova o sumă de 562 milioane de dolari. Că am ajuns să avem doar 262 de milioane de dolari, este rezultatul pe care l-aţi atins. Prima chestiune de principiu.

Doi. Am venit cu acest proiect de lege în Parlament, deoarece a fost posibil doar astăzi să venim, că dacă v-aţi fi informat, vedeaţi că abia marţi am finalizat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Şi numai datorită faptului că am ajuns la înţelegere şi am semnat acordul, avem posibilitatea să utilizăm aceşti bani. Şi lucrul acestea este de principiu şi vă rog frumos să aveţi în vedere cînd manipulaţi cu date, principii şi cifre.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu cred că este foarte important să ţinem cont de cele spuse de domnul Prim-ministru.

De procedură?

Microfonul nr.2, poftim.

 

Doamna Irina Vlah Fracţiunea PCRM:

, . 11 , 132, , .

, , 133. , . (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

, , . .

Vă mulţumesc foarte frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă deputat,

Aveţi dreptate, numai că tocmai eu am deconectat microfoanele, atunci cînd colegii dumneavoastră au insultat colegii din Alianţa pentru Integrarea Europeană. Şi atît timp cît dumneavoastră respectaţi Regulamentul, vă comportaţi frumos, eu mă conduc de Regulament şi nu vă întrerup.

Atunci cînd dumneavoastră depăşiţi prevederile Regulamentului eu deconectez microfonul. Aceasta e tot. Şi nu sînt de acord, într-adevăr, ca să existe insultări. Abordaţi subiectul şi atît. Este lupta de idei, nu lupta între noi. Noi nu sîntem duşmani unii altora. Noi luptăm pentru idei şi e corect, aceasta înseamnă democraţie. Fără insulte şi fără punerea notelor, care şi cît costă în jurisprudenţă sau în economie.

Mulţumim.

Supun proiectul votului.

Domnul... numele dumneavoastră nu a fost nominalizat şi nu aveţi dreptul la replică. Mă scuzaţi, domnul... stimate şi domnule vecin, vorbim deseară acasă.

Supun votului proiectul. Cine este pentru adoptarea proiectului în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1. Zero.

Sectorul nr.2? Sectorul nr.2 20.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

53 de voturi.

Mulţumesc.

A fost propunere pentru a-l vota în a doua lectură, întrucît este nevoie să depăşim situaţia de criză, pe care nu vor să o recunoască, fostul ex-prim-ministru doamna Greceanîi.

Cine e pentru lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

33.

52 de voturi.

Domnule Guma,

Păi, atunci dar 53 de voturi. Proiectul de Lege este adoptat. (Aplauze.)

Mulţumim.

Următorul proiect al ordinii de zi, Proiectul de Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament.

Domnule Pleşca, vă rog, la tribuna centrală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnul Preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să dau citire raportului asupra cererii privind demisia unui deputat din Parlament. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat cererea deputatului Chirtoacă Dorin, înregistrată în Parlament la 11 septembrie 2009, prin care aduce la cunoştinţă decizia sa privind renunţarea de la mandatul de deputat în Parlament.

La articolul 69 din Constituţie se prevede că calitatea de deputat încetează într-un şir de cazuri, inclusiv în caz de demisie.

Totodată, la articolul 2 din Legea despre statutul deputatului, în Parlament se stabileşte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Rog linişte în sală. Vă rog frumos.

 

Domnul Ion Pleşca:

Că cererea de demisie se prezintă Preşedintelui Parlamentului. Parlamentul, prin hotărîrea sa, va lua act de cererea de demisie a deputatului şi va declara mandatul vacant. Mandatul vacant va fi atribuit supleantului imediat următor de pe lista partidului sau organizaţiei social-politice pentru care a candidat deputatul al cărui mandat a fost declarat vacant.

După declararea de către Parlament a vacanţei mandatului de deputat, Comisia Electorală Centrală, în termen de 10 zile, va examina candidatura candidatului supleant imediat următorului de pe lista concurentului electoral al cărui mandat a devenit vacant şi o va înainta Curţii Constituţionale pentru validarea mandatului.

Având în vedere că cererea deputatului Chirtoacă corespunde cerinţelor legale menţionate, Comisia juridică, numiri şii imunităţi, cu majoritatea membrilor acesteia, a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare un proiect de Hotărîre privind demisia unui deputat în Parlament, care se anexează la prezentul raport.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Luăm act.

Supun votului, da? Da, daţi citire proiectului, vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

O să dau citire şi proiectului de hotărîre.

Articolul 1. Se ia act de cererea de demisie a deputatului în Parlament Dorin Chirtoacă, ales din partea Partidului Liberal.

Articolul 2. Se declară vacant un mandat de deputat în Parlament, care aparţine Partidului Liberal.

Articolul 3. Hotărîrea Parlamentului din 11 septembrie 2009 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului se modifică după cum urmează:

la anexa nr.6, textul Chirtoacă Dorin, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal se exclude.

Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Supun votului proiectului de Hotărîre. Cine e pentru, rog să voteze. Întrebări nu se pun aici, se ia act de...

Mulţumim.

Sectorul nr.1.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ce, comuniştii sînt împotrivă, da? Bine, lasă să rămînă Chirtoacă mai departe dar...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1, vă rog anunţaţi.

Zero?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

21. Sectorul nr.2.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să fie votat în sectorul centru, nu se poate număra. Ridicaţi, vă rog, mîinile, ca să...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2, vă rog, ridicaţi mîinile.

 

N u m ă r ă t o r i i:

30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

30. Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32. Unanim.

Mulţumim frumos.

Următorul proiect, proiectul de Hotărîre privind adoptarea Declaraţiei cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul justiţiei.

Cine prezintă proiectul de hotărîre?

Domnule Nagacevschi,

Vă rog.

Domnule Şova,

Dacă nu e la subiect, vă deconectez microfonul. Bine.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul Vasili Şova:

Da, vă mulţumesc.

, , , . , , , , , .

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Nagacevschi,

Aveţi cuvîntul, vă rog.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

O să dau citire Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul justiţiei.

Textul este următor. Parlamentul Republicii Moldova, în calitate de exponent al voinţei populare exprimate liber în alegerile din 29 iulie 2009, constată cu îngrijorare că justiţia din Republica Moldova este grav afectată de corupţie şi prezintă simptome serioase de angajare politică.

O asemenea involuţie a justiţiei moldoveneşti, în principal, a fost posibilă pe motivul:

creării de către fosta guvernare a unui cadru normativ insuficient, care a permis promovarea persoanelor în funcţiile de conducere a instanţelor judecătoreşti şi în funcţiile de judecător pe alte criterii decît cele admise într-o societate democratică bazată pe drept;

eliminării în anii 20022003 din justiţie, pe criterii politice, a unui număr considerabil de judecători oneşti şi calificaţi şi promovării în funcţiile vacante a persoanelor obediente Partidului Comuniştilor;

neglijării indulgenţei sau aplicării selective de către Consiliul Superior al Magistraturii a legislaţiei care reglementează răspunderea judecătorilor;

lipsei de reacţii din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor Procuraturii la acţiunile pe alocuri criminale ale judecătorilor;

lipsei de reacţii şi rezistenţă din partea corpului judecătoresc la acţiunile de intimidare şi presiune politică din partea exponenţilor guvernării;

lipsei transparenţei în actul de justiţie şi în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, în special în ceea ce priveşte selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor;

insuficienţei pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor;

asigurării materiale inadecvate a judecătorilor;

sindicalizării puterii judecătoreşti etc.

Disfuncţiile majore ale sistemului judecătoresc din Republica Moldova au fost menţionate în multiple rapoarte ale organizaţiilor neguvernamentale naţionale şi internaţionale de specialitate, în documente ale organismelor internaţionale, cum ar fi: Consiliul Europei, Comisia Europeană, OSCE şi altele, în rapoarte ale statelor occidentale.

Analizînd funcţionarea sistemului judecătoresc în raportul cu privire la respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova vizavi de Consiliul Europei, aprobat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în 2007, precum şi în Rezoluţia nr.1572 din 2007 şi în Recomandarea nr.1810 din 2007 cu privire la respectarea obligaţiilor şi a angajamentelor Moldovei, înaltul For european a constatat finanţarea insuficientă a sistemului judecătoresc şi a îndemnat Republica Moldova să lanseze noi acţiuni menite să sporească independenţa aparatului judiciar şi eficacitatea justiţiei.

Mai mult, aceste recomandări formulate şi în Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1465 cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova, nu au fost luate în considerare şi au rămas actuale şi anume e vorba despre: garantarea independenţei aparatului judiciar şi consolidarea eficacităţii şi profesionalismului judecătorilor, ameliorarea condiţiilor de activitate, a instruirii şi metodelor de lucru a profesiilor judiciare, eradicarea corupţiei din sistemul judiciar.

Cea mai elocventă apreciere a problemelor cu care se confruntă justiţia moldovenească a fost dată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în hotărîrile sale de condamnare a Republicii Moldova, a sancţionat de nenumărate ori prestaţia nesatisfăcătoare a instanţelor de judecată şi a judecătorilor naţionali.

În unele hotărîri şi opinii separate ale înaltei Curţi de la Strasbourg a fost menţionat expres angajarea politică a unor judecători şi au fost exprimate rezerve şi îngrijorări serioase vizavi de ilegalitatea evidentă şi repetată a soluţiilor date de chiar plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Analiza sumară a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în dosarele moldoveneşti demonstrează că instanţele judecătoreşti din Moldova, pe parcursul ultimilor ani, s-au predat la diverse abuzuri şi încălcări grave ale drepturilor omului, precum ar fi: tolerarea şi acoperirea actelor de tortură şi tratamentelor inumane şi degradante, arestărilor ilegale şi abuzive, hărţuirea oponenţilor politici ai partidului de guvernămînt prin intermediul proceselor penale de comandă, încălcări ale drepturilor la un proces echitabil, încălcări ale drepturilor la viaţă privată, violări ale drepturilor la libertatea de exprimare şi întrunire paşnică, deposedări arbitrare de proprietate etc.

Rezultatul unei astfel de activităţi a instanţelor naţionale a condus la pierderea totală a încrederii societăţii în actul de justiţie şi a compromis grav imaginea Republicii Moldova în ochii comunităţii internaţionale. O astfel de prestaţie a instanţelor naţionale a condus la perceperea ţării noastre de către opinia publică internaţională ca pe una coruptă, nedemocratică şi totalitară.

În consecinţă, în conştiinţa oamenilor s-a consolidat ideea că unica instanţă care le poate face justiţia este Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu în ultimul rînd o astfel de stare a lucrurilor a dus şi duce în continuare la pierderi financiare considerabile şi la sărăcirea bugetului ţării. Pentru exemplificare merită menţionat că în 2008 mărimea despăgubirilor dictate de către Curtea de la Strasbourg în dosarele moldoveneşti a depăşit mărimea bugetului alocat întregului sistem al justiţiei în Republica Moldova.

Astfel, statul este nevoit să redirecţioneze permanent sume importante de bani, care ar putea fi folosite în alte domenii vitale, precum cel al educaţiei, sănătăţii sau pensiilor.

În asemenea circumstanţe, menţinerea actualei stări de lucru în justiţie este de natură să pună în pericol procesele democratice din Republica Moldova, să împiedice eforturile de integrare europeană a statului nostru şi să pună în pericol întregul sistem constituţional existent.

Întru remedierea cît mai rapidă a situaţiei descrise se impune întreprinderea urgentă a următoarelor acţiuni:

reformarea şi optimizarea sistemului judecătoresc;

reformarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

impunerea transparenţei totale a actului de justiţie şi a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, în mod special, în ceea ce ţine de: selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor;

elaborarea unor programe performante de pregătire iniţială şi continuă a judecătorilor;

responsabilizarea judecătorilor pentru hotărîrile adoptate;

asigurarea materială adecvată a judecătorilor;

examinarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a corespunderii funcţiei deţinute a celor care cu certitudine nu mai îndeplinesc exigenţele caracteristice unui judecător, într-un stat democratic şi bazat pe drept.

Acesta estre conţinutul Declaraţiei.

Şi acum, în calitatea mea de membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, prezint raportul asupra proiectului de Hotărîre prin care urmează a fi adoptată Declaraţia a cărei citire adineauri a fost dată. Raportul este următorul:

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru adoptarea Declaraţiei cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul justiţiei, care a fost înaintat de un grup de deputaţi în Parlament şi a constatat următoarele: proiectul prevede adoptarea unei declaraţii în care sînt constatate deficienţele sistemului judecătoresc naţional şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru remedierea situaţiei descrise.

Proiectul de hotărîre nominalizat a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi, fapt ce corespunde prevederilor articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi articolelor 47 şi 121 din Regulamentul Parlamentului.

Potrivit articolului 121, alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului: Declaraţia propusă spre examinare reprezintă un act exclusiv politic, care constituie o manifestare de voinţă a autorităţii legislative.

În rezultatul examinării Declaraţiei în cadrul Comisiei juridice, au fost introduse unele modificări şi din aceste considerente la prezentul raport se anexează varianta definitivă a textului Declaraţiei.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune Parlamentului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1330 din 20 octombrie 2009.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări, da?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Liliana Palihovici Fracţiunea PLDM:

Eu am avut aici textul, l-am primit şi propunerea era să scoatem aici un punct cu măririle substanţiale ale salariilor judecătorilor. Cerinţă către Guvern care era.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sînt de acord şi eu cu această propunere. Dar ea este exclusă, nu există propunerea aceasta.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Prevederea mai corect.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Nagacevschi,

În calitatea dumneavoastră de autor şi raportor al acestui proiect de hotărîre, vă pun două întrebări.

Prima. Spuneţi, vă rog, dumneavoastră personal şi colegii care au semnat aceasta domnii Tănase, Platon, aţi dat vreodată mită unor judecători sau nu? Dacă da, concret.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu v-aş propune încă să mai invitaţi încoace judecătorii şi să le puneţi întrebarea.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Nu, eu pe dumneavoastră v-am întrebat, lăsaţi judecătorii.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă nu vă supăraţi, eu vă răspund acum la întrebarea dumneavoastră aşa cum consider eu necesar. Vasăzică, mai rămîne încă de invitat judecătorii încoace şi de întrebat: domni judecători, aţi luat vreodată mită sau nu? Bine, am să vă spun. În ceea ce mă priveşte pe mine, eu sînt unul dintre puţinii avocaţi care, într-adevăr, niciodată nu am intermediat, nu am intermediat niciodată transmiterea unei mite.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mai am o întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.2. O clipă.

Stimaţi colegi,

Iată, dumneavoastră vă supăraţi că eu deconectez microfonul.

Domnule deputat,

Spuneţi-mi, vă rog, întrebarea dumneavoastră ţine de proiectul de hotărîre? Ţine? Dacă aveţi obrăznicia, îmi cer scuze de formulare, că ţine de proiect, atunci rămîneţi la conştiinţa Domnului şi a propriei conştiinţe a dumneavoastră. La subiect. Dacă nu puneţi întrebarea la subiect, deconectez microfonul.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu nu am atît de mare experienţă, domnule Ghimpu, în legislativele Republicii Moldova, dar în 2005, cînd am avut un Preşedinte de Parlament, domnul Lupu, niciodată nu a făcut asemenea comentarii la adresa deputaţilor, opoziţiei în special.

Deci a doua întrebare. Spuneţi, vă rog, dumneavoastră aţi făcut o analiză perioada anilor 2001 2003, cîţi judecători au fost eliberaţi? Care au fost motivele? Aveţi careva cifre concrete? Motivul eliberării acestor judecători. Şi, în general, cu exemple concrete.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Au fost eliberaţi 1/3 din judecători fără motiv absolut, în baza unor modificări ale sistemului judecătoresc, nişte modificări inventate şi care a dus la excluderea unor judecători oneşti din sistemul judecătoresc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci eu v-am întrebat concret. 1/3, 1/2, acestea sînt noţiuni economico-financiare. Eu am întrebat concret: aveţi aşa o statistică Ivanov, Sidorov, Petrov au fost eliberaţi în baza argumentelor respective sau altele?

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Există o asemenea statistică, care a fost reflectată în multiplele rapoarte ale organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv au fost, de asemenea, organizate nişte conferinţe de presă ale judecătorilor demişi, care au declarat, inclusiv faptul că au fost impuşi să dea mită, atunci era domnului Reşetnicov, aşa era declarat în presă, pentru ca să fie promovaţi ulterior în funcţie. Aceasta a fost declaraţia, care, desigur, nu îmi aparţine, nu pot să subscriu, dar asemenea declaraţii au fost.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, deci, spre regret, constatăm că asemenea informaţii dumneavoastră nu aveţi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Ele sînt publice.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

De aceea, noi reiterăm poziţia noastră, aceea pe care am avut-o la începutul şedinţei, că urma, totuşi, să avem nişte audieri cu exemple concrete, propuneri şi nişte cifre în baza cărora urma să fie elaborat acest proiect de hotărîre şi Declaraţie.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Luaţi loc, domnule.

Doamna Postoico,

Întrebare?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Ce, dumneavoastră aveţi alergie de acum cînd mă vedeţi la microfon sau ce? Desigur întrebare, e clar lucru. (Rumoare în sală.)

Domnule Nagacevschi,

Întrebarea mea este următoarea. Dumneavoastră aici constataţi faptul că fosta guvernare a elaborat un cadru normativ insuficient privind promovarea persoanelor la funcţiile de conducere a instanţelor judecătoreşti şi funcţiilor de judecător.

Dumneavoastră cunoaşteţi, probabil, că noi am fost monitorizaţi de către Consiliul Europei. Şi orice modificare, care a fost introdusă în legile
sus-numite, a fost expertizată. Şi chiar în recomandaţiile sau în rezoluţia din 2007 a fost indicat că iată aici noi avem unele momente destul de pozitive. Deci unde dumneavoastră vedeţi că este insuficient? Şi anume de fosta guvernare. Fiindcă aceste modificări s-au făcut împreună cu societatea civilă, totodată şi cu expertizele de la Consiliul Europei, Deci aş vrea să văd măcar un exemplu. Aceasta e prima întrebare.

Şi a doua întrebare. Aş vrea să văd care sînt acele persoane, care dumneavoastră indicaţi că ele au fost obediente Partidului Comuniştilor? Cine sînt aceste persoane? Care sînt dovezile? Care sînt pildele? Ca să le cunoaştem şi noi, că unde noi am fost implicaţi în aceste cazuri concrete? Iată, la aceste două întrebări eu vreau să primesc răspuns.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În privinţa numirii judecătorilor şi în privinţa faptului că am fost monitorizaţi. Noi nu am fost, noi sîntem monitorizaţi. Aceasta este efectul sau din cauza guvernării strălucite anterioare. Aceasta e una la mînă.

Doi. În ceea ce priveşte numirea judecătorilor. Însăşi domnul deputat Mişin, colegul dumneavoastră, a făcut declaraţia foarte clară în ceea ce priveşte modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţie prin votul obligatoriu al deputaţilor în cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii propune a doua oară aceeaşi candidatură. Adică, există o anumită deficienţă.

Şi, în al treilea rînd, în ceea ce priveşte participarea societăţii civile la elaborarea cadrului legislativ privind numirea, promovarea ş.a.m.d. a judecătorilor.

Eu pot să vă spun că da, într-adevăr, parţial au participat, însă toate observaţiile şi propunerile organizaţiilor nonguvernamentale nu toate propunerile au fost luate în considerare. Şi dumneavoastră personal în întrebarea dumneavoastră aţi menţionat că unele momente da, sînt pozitive, nimeni nu neagă, dar alte momente nu sînt cele mai pozitive şi urmează a fi perfecţionate.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vreau să vă aduc o replică la ceea ce dumneavoastră aţi dat lămurire la întrebările mele. Deci, totodată, vreau să vă aduc la cunoştinţă că monitorizarea din partea Consiliului Europei nu a început în 2001.

 

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Din 1995, de la 13 iunie.

 

Doamna Maria Postoico:

Iată aşa.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Din momentul aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Nagacevschi,

Şi numai din 2001, într-adevăr, Parlamentul a avut un plan calendaristic, unde s-au îndeplinit toate-toate obligaţiunile pe care dumneavoastră nu aţi reuşit să le îndepliniţi. Deci, da, de fiecare dată se perfectează legislaţia şi va fi şi în continuare la fel.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Noi nu am putut să reuşim.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar nu trebuie să spuneţi că noi nu le-am îndeplinit.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă nu vă supăraţi, întrebări. Vasăzică, dar totuşi o să răspund. Pînă în 2001 noi nu am putut să reuşim să facem ceea ce ne invocaţi dumneavoastră nouă, deoarece nu am fost la guvernare. Noi sîntem la guvernare din 2009. După 2009, după ce noi vom îndeplini ceea ce ne-am scris în Programul de guvernare, atunci veţi putea să încercaţi să ne reproşaţi ceva. Actualmente nu văd nici un reproş. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Iată reproşul este din acele considerente, că dumneavoastră trebuie să excludeţi cuvintele fosta guvernare şi Partidul Comuniştilor, dacă vreţi, într-adevăr, să aibă o declaraţie care să schimbăm ceea ce este astăzi în justiţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru informaţie pentru stimaţii colegi din partea dreaptă, vreau să le aduc la cunoştinţă că în anii 2001 2003 au fost eliberaţi sau nu promovaţi în funcţii mai înalte 84 de judecători, fără nici o argumentare. Printre acei 84 am fost şi eu eliberat din funcţia de preşedinte al judecătoriei. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine întreba cîţi concret? Iată aţi primit răspunsul.

Mulţumim, domnule Nagacevschi.

Văd că întrebări nu mai sînt. Luaţi loc, vă rog. Supun Nu mai sînt întrebări, nu?

Domnul Zagorodnîi s-a înscris la luări de cuvînt. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să vă mulţumesc, domnule Preşedinte că, în sfîrşit, mi-aţi dat cuvîntul la tribuna centrală, pentru a expune şi poziţia referitor la mult aşteptatul proiect de Hotărîre privind declararea vacantă a mandatului de deputat a domnului Chitoacă. Şi cred că în sfîrşit, nepotul va face regulă la Primărie, căci în Parlament de acum a făcut. (Aplauze.)

Şi doi. Vreau să vă rog foarte mult să mai consumaţi puţină miere sau valeriană, să vă menţineţi în situaţia în care vă aflaţi în plenul Parlamentului, pentru agresivitatea de care aţi dat dovadă faţă de colegii mei din fracţiune.

Stimaţi colegi,

Este foarte regretabil că deja nu prima dată unii deputaţi din Alianţa pentru Integrarea Europeană înaintează iniţiative legislative care încalcă prevederile Regulamentului Parlamentului, ignorând procedura de examinare a acestora în comisiile permanente.

Este evident că acest document are un pronunţat caracter politico-declarativ, nu este coerent şi este lipsit nu numai de o analiză profundă şi argumentare convingătoare, dar şi de orice logică juridică. Din aceste considerente, nu mă voi referi foarte detaliat la aspectele juridice, ci doar la cele politice, necătînd la faptul că acestea nu corespund cerinţelor elementare ale tehnicii legislative.

Mai mult decît atît, pe lîngă faptul că nu se intră în esenţa problemelor cu care se confruntă real sistemul judecătoresc şi nu se oferă soluţii coerente pentru depăşirea şi soluţionarea acestor probleme, se mai admite şi o lezare gravă a demnităţii majorităţii judecătorilor din ţara noastră. Ca organ legislativ, Parlamentul poartă răspundere pentru corectitudinea aprecierilor cuprinse în documentele sale, care trebuie să fie obiective, iar propunerile constructive.

Să nu uităm faptul că, conform principiului separării puterilor în stat, puterea legislativă nu se plasează deasupra puterii judecătoreşti, dimpotrivă, cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească trebuie să colaboreze eficient întru executarea, exercitarea prerogativelor ce le revin în baza principiului de contraponderi şi contragreutăţi. În limba rusă ar fi: . Într-o manieră de cooperare şi stimă reciprocă.

De aceea, era absolut obligatoriu ca problemele cu care se confruntă sistemul judecătoresc să fie supuse unor audieri în cadrul comisiei parlamentare de profil şi abia după aceea să fie examinate în plenul Parlamentului.

Pornind de la aceea că mecanismul juridic, care prevede procedura de examinare a unor astfel de documente nu a fost respectată, reprezentanţii puterii judecătoreşti sînt lezaţi în dreptul lor, deoarece nu au fost invitaţi să participe la dezbateri şi să îşi exprime opinia pe marginea prevederilor acestei declaraţii.

Mai mult decît atît, în martie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat deja Hotătîrea Parlamentului nr.72-XVII şi din 28 martie 2008 pe marginea căreia a adoptat şi o declaraţie, pe marginea căreia audierilor privind Hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcărilor drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în Republica Moldova.

La fel, spre regret, prevederile acestei hotărîri nu au putut fi pe deplin controlate şi implementate din cauza alegerilor parlamentare şi a celor anticipate, ce au avut loc anul curent, precum şi a altor circumstanţe obiective.

În acelaşi timp, vreau să vă amintesc că tocmai unii reprezentanţi ai Parlamentului, ai Alianţei pentru Integrare Europeană, autorii acestei iniţiative, au fost şi deputaţi în legislatura a XVI-a.

În final, aş vrea să menţionez, stimaţi colegi, că nimeni nu contestă faptul că nu există astăzi mai multe probleme în sistemul judecătoresc, printre care şi elementul de corupţie în rîndurile judecătorilor. Însă, luînd în consideraţie că Republica Moldova este un stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui reprezintă valori supreme şi sînt garantate, ar fi raţional şi mai democratic, în corespundere cu acele valori europene, la care tindem ca Parlamentul să adopte un asemenea act politic doar după organizarea şi efectuarea audierilor corespunzătoare, la care vor avea posibilitate nu doar să participe, ci şi să îşi expună poziţia reprezentanţii, sistemului judecătoresc şi ai societăţii civile, ceea ce va fi evident în conformitate cu principiul separării puterilor în stat şi prezumţiei nevinovăţiei.

Luînd în consideraţie cele expuse, Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu va susţine această declaraţie şi va vota împotrivă din motivele
sus- enunţate. Cu regret constatăm că sfidarea acestor audieri duce în totalmente la uzurparea puterii în stat şi la apărarea unor interese de grup politic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4. De procedură, da, poftim.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi deputaţi,

În mod special, colegii noştri din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, noi considerăm că problema, care este astăzi pusă în discuţie, depăşeşte cadrul discuţiilor de partid. Deoarece funcţionarea justiţiei este o problemă care vizează fiecare cetăţean în parte. De funcţionarea justiţiei depinde securitatea fiecăruia dintre noi, siguranţa, încrederea în instituţiile statului. Aceasta este o problemă pe care toţi o cunoaştem şi toţi o acceptăm.

De funcţionarea justiţiei depinde în mod direct în ce mod în această ţară vor veni investiţii. De funcţionarea justiţiei depinde, mai bine-zis este acea garanţie, care, într-un fel, face inopinată ce partid se află la putere, dacă ilegalităţile acestui partid pot fi contestate în instanţa de judecată. Anume din acest motiv, stimaţi colegi, noi insistăm şi solicităm ca această declaraţie să fie votată de tot Parlamentul ca o viziune comună.

Şi, în acest sens, propun excluderea din textul declaraţiei, la punctul 1, a menţiunii de către fosta guvernare. Deoarece, dacă e să o spune sincer, toate guvernările, care au existat în Republica Moldova, într-o măsură mai mare sau mai mică, au încercat să asigure un control asupra justiţiei. Şi este o anumită inexactitate.

De asemenea, propunem la punctul 2 excluderea sintagmei şi promovării în funcţiile vacante a persoanelor obediente Partidului Comuniştilor. Deoarece, dacă ar fi să o spunem sincer, şi alte guvernări au încercat să promoveze persoane care sînt obediente.

Şi a treia propunere, pe care o avem, este de a exclude la alineatul (2) din pagina 3, cred că avem toţi textul în faţă, menţiunea ai partidului de guvernămînt, hărţuirea oponenţilor politici ai partidului de guvernămînt. Deoarece nu numai oponenţii partidului de guvernămînt au fost hărţuiţi.

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră ca o persoană care cunosc bine ce se întîmplă în justiţie, să facem un efort comun, să susţinem această iniţiativă, să transmitem un mesaj societăţii, că, indiferent de culoarea politică, de la stînga, la dreapta şi de la dreapta la stînga, noi toţi urmărim un singur scop, ca în această ţară să restabilim funcţionarea instituţiilor justiţiei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Eu îmi cer scuze, da. Poftim, domnule Nagacevschi, dacă e de procedură, da.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În principiu, nu cred că am putea să ne opunem propunerilor înaintate de către colegul, domnul Tănase. Şi, în aşa caz, sper eu că Parlamentul va accepta declaraţia cu modificările propuse de către domnul Tănase.

În acelaşi timp, domnule preşedinte, conform articolului 62 din Regulamentul Parlamentului: Autorul iniţiativei legislative are dreptul la cuvînt după terminarea dezbaterilor. Vă rog, să mi se ofere acest drept, după ce se vor termina dezbaterile.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Pînă la 5 minute.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Mersi mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Domnule Muşuc, poftim.

 

Domnul Eduar Muşuc Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Desigur, dacă analizăm această declaraţie, care ne este propusă, eu cred că dacă nu atragem atenţia la unele chestiuni politice, trebuie să fim de acord cu analiza generală care s-a efectuat.

Eu personal am stat 47 de zile, după o decizie revocabilă în instanţa de judecată, în închisoare, mi-a fost distrusă întreprinderea după decizia revocabilă a Curţii Supreme de Justiţie. Mai cunosc şi alte cazuri cum funcţionează sistemul nostru judecătoresc.

Într-adevăr, sistemul nostru este unul corupt, unul putred, este, practic, stat în stat, care trebuie reformat cardinal. (Aplauze.) Dar, stimaţi colegi, nu am fost de acord şi am spus-o deschis, nu sînt de acord cu politizarea acestei chestiuni. Nu mi-a plăcut mie în această declaraţie lucrurile care, practic, reprezintă nişte mecanisme de continuare a luptei politice dintre diferite partide.

Să fim sinceri, cum a funcţionat sistemul judecătoresc în timpul Alianţei pentru democraţie şi Reforme în anii 199819992000. Cunoaştem foarte multe cazuri şi cunoaştem foarte bine cum a funcţionat acel sistem atunci. Mai mult vreau să vă zic, chiar şi în perioada aceasta 20012008 cunosc foarte mulţi colegi, membri adepţi ai actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, care se ocupau sau se ocupă cu afaceri, care ajută pe unii să se ocupe cu afaceri, care s-au folosit de sistemul acesta foarte bine pentru a-şi rezolva anumite probleme.

Pornind de la aceasta, consider... Domnule Bujor,

Sînteţi ministru al educaţiei.

Stimaţi colegi, pornind de la aceasta, eu consider că problema respectivă este foarte importantă. Dacă nu vom avea un sistem judecătoresc independent, nu putem vorbi despre atragerea investiţiilor, nu putem vorbi despre garantarea regulilor de joc pe piaţa noastră, nu putem vorbi despre, într-adevăr, asigurarea respectării legislaţiei, deoarece, în fond, anume un sistem judecătoresc independent asigură independenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare.

Eu ce vreau să propun? Eu propun să excludem toate chestiunile politice din această declaraţie şi atunci să discutăm, poate chiar şi la noi la Fracţiune, dacă noi vom putea susţine un document care nu va reprezenta sau nu va fi un atac din partea unui partid sau din partea Alianţei la adresa Partidului Comuniştilor. Adică, să fie un document care să facă o analiză obiectivă şi să vină cu nişte măsuri concrete.

În ceea ce priveşte măsurile propuse în această declaraţie. Mie mi se pare că ele sînt generale. Eu aş fi înţeles dacă această declaraţie să ne fie prezentată ca un raport la unele iniţiative legislative, de exemplu, sistemul trebuie reformat cardinal. De exemplu, alegerea directă a judecătorilor circumscripţiei, alegerea directă a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau alte reforme în domeniu, care ne vor permite nouă,
într-adevăr, să asigurăm independenţa sistemului judecătoresc.

Eu cred că dacă vom aborda această problemă în mod imparţial, în mod profesionist, în aşa mod ca să nu fie o continuare, să nu fie un instrument pentru o luptă politică între diferite tabere, eu cred că documentul acesta poate fi luat ca bază şi discutat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, deci, în calitate de autor, domnul Nagacevschi roagă să i se ofere cuvînt.

Poftim, domnule Nagacevschi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Stimaţi colegi,

Vreau să menţionez cîteva chestii, referindu-mă la cele spuse anterior. În primul rînd, în ceea ce priveşte afirmaţia domnului Zagorodnîi despre nerespectarea procedurilor interne. Vreau să dau citire încă o dată, poate chiar acum va avea un efect, articolului 11 alineatul (1), ultima propoziţie din Legea cu privire la actele legislative: Hotărîrile care nu conţin norme de drept pot fi examinate fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului. Aşa este scris în lege, domnule Zagorodnîi. Aceasta e legea. Proastă este legea, dar este lege.

Altă problemă. Domnul Zagorodnîi de cîteva ori a invocat practica parlamentară din 2005. Cu părerea de rău, la noi nu există precedentul parlamentar, la noi există legea. Noi ne conducem de lege şi nu de practica parlamentară din anii precedenţi.

Alt moment. Doamna Postoico a susţinut că ar fi trebuit să fie antrenată şi societatea civilă la dezbaterea acestei probleme. Societatea civilă a fost şi este antrenată la dezbaterea acestei probleme. În cazul în care se doreşte, sînt foarte multe rapoarte elaborate şi prezentate de către societatea civilă din Republica Moldova, prin care aceasta se antrenează la soluţionarea acestei probleme.

În ceea ce priveşte uzurparea puterii, invocată de către domnul Zagorodnîi. Mie îmi pare rău că se fac asemenea declaraţii. Nu poate fi vorba despre uzurparea puterii. Şi eu aş propune, totuşi, Fracţiunii Comuniste să se clarifice. Deoarece a existat o contradicţie majoră. De exemplu, domnul Ţurcan şi doamna Postoico au susţinut că ar fi trebuit de audiat reprezentanţii puterii judecătoreşti înainte de a adopta o asemenea declaraţie. Pe cînd domnul Mişin a spus că orice imixtiune în activitatea instanţelor judecătoreşti sau a reprezentanţilor acestora este interzisă prin lege.

În principiu, nu uităm de articolul 6 din Constituţie. Articolul 6 stabileşte separaţia puterilor, însă vorbeşte şi despre colaborare. Păi, colaborarea dintre puteri se face pe diferite căi şi această colaborare se face inclusiv prin adoptarea actelor legislative de către Parlament şi prin adoptarea de către declaraţii.

În ceea ce priveşte susţinerile domnului Muşuc.

Domnule Muşuc,

Vă rog frumos, atrageţi atenţia că, în principiu, colegul meu Tănase a propus excluderea tuturor momentelor care reflectă abordarea politică sau care reflectă neînţelegerea, să spun aşa, ghilimele, dintre partidele politice componente ale Parlamentului. De aceea, nu văd, actualmente, care probleme ar putea să mai apară?

În ceea ce priveşte măsurile ce urmează a fi luate. Eu cred că Parlamentul ar putea să vină cu o nouă hotărîre de Parlament, prin care să fie date indicaţii sau recomandări autorităţilor publice în vederea redresării situaţiei în justiţia Republicii Moldova.

Şi în privinţa declaraţiei, că unii reprezentanţi ai Alianţei au utilizat sistemul judecătoresc existent pentru atingerea scopurilor sale. Eu pot să vă spun că, de asemenea, cunosc mai mult reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor care, de asemenea, au făcut uz de sistemul judecătoresc existent pentru a-şi atinge scopurile sale. E o chestie care, trebuie să recunoaştem că, într-adevăr, aşa a fost şi eventual, şi actualmente aşa este. Pentru a depăşi această situaţie şi se propune adoptarea acestei declaraţii, care ar trebui să fie fundamentul unor acţiuni sau punctul de pornire pentru promovarea unor iniţiative în vederea reveniri sau readucerii la normalitate a întregului sistem judecătoresc, care este garantul unui stat democratic.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc, domnule Nagacevschi.

Domnul Mişin. Microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Mişin:

, .

. , , ? , , ? ? ? , . , , . , ?

. , , , , ... , , , , , , , . , . , , , , , .

 

Domnul Serafim Urechean:

, . . .

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Preşedinte, domnului Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Mie îmi pare rău că, astăzi, acei care au guvernat nu vor să recunoască că anume guvernarea au fost acei care au dat comenzi politice şi în plan economic, şi juridic.

Eu am să vă aduc acum, nu am să vorbesc mult, doar două exemple.
Nu am să mă refer la toate cîte cunosc eu ce se întîmplă în instanţele de judecată. Am avut şi eu proces. Doar am să vorbesc de două lucruri, fiind în calitate de preşedintele al Consiliului municipal Chişinău.

Avem Legea cu privire la administraţia publică locală din 2003, care a fost abrogată şi adoptată una nouă în 2006. În Legea din 2003 este prevăzut că Consiliul municipal numeşte în funcţie şefi de direcţii. În Legea din 2006, este anulată această prevedere şi e scris că Primarul numeşte în funcţie şefi de direcţii.

Domnul Gluşcenco, reprezentantul Guvernului în Consiliul municipal Chişinău, atacă în judecată toate dispoziţiile Primarului de numire în funcţie a şefilor de direcţii. Dar cel care e numit de domnul Chirtoacă, cei numiţi de domnul Ursu şi Iordan nu le atacă în judecată.

Domnule Mişin,

Domnule Nagacevschi,

Vă rog frumos. Judecata examinează. Judecătorul se conduce de Regulamentul vechi, adoptat după Legea din 2003, nu de Legea din 2006, dar de Regulament. Unde s-a mai văzut ca un judecător să se conducă de Regulament şi nu de lege?

În Regulamentul Regiei Transport este scris că: Directorul este numit de Primar. Şi în lege, la celălalt era scris că: de consiliu, nu de Primar. Curtea de Apel examinează corect şi refuză, lasă în vigoare dispoziţia Primarului. Ce face Curtea Supremă de Justiţie? Vine şi anulează hotărîrea Curţii de Apel. Şi te întrebi: şi în lege e scris că Primarul, şi în Regulament e scris că Primarul. Care a fost baza juridică? Doar comanda politică, stimaţi colegi.

Să recunoaştem că noi pînă acum am votat legi democratice pentru Uniunea Europeană, pentru Consiliul Europei, da am activat, guvernarea pînă la noi, ca pe timpul Uniunii Sovietice, în baza telefonului şi în baza faptului că deţine cineva o funcţie în stat.

Alt exemplu. Un şef de direcţie. Gluşcenco a atacat dispoziţia în judecată. Dacă celelalte au trecut şi la prima instanţă, şi la a doua, şi la Curtea de Apel, şi la Curtea Supremă, acea acţiune nu este examinată pînă astăzi de către instanţele de judecată. De ce credeţi că nu a fost examinată? Tot din cauză că acel şef de direcţie a fost susţinut de puterea comunistă.

Domnul Muşuc foarte bine a vorbit despre independenţa judecătorilor, aşa-i? Dar cazul GhimpuMuşuc? Cînd domnul Muşuc intră frumos la doamna judecătoare şi acolo judecătoarea îi spune: Iată, trebuie să faci aşa, iată, trebuie să faci aşa, Muşucel. Şi la urmă Muşucel cîştigă dosarul. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Eu sînt unul dintre acei care am muncit foarte mult în primii ani, pentru ca să avem un stat de drept şi democratic. Eu sînt unul dintre acei care eram în sală cînd a fost acceptată Republica Moldova ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, împreună, iată, şi domnul Diacov este alături aici. Eu ţin minte angajamentele asumate de noi. Au trecut 13 ani,
14 ani şi noi sîntem sub monitorizarea Consiliului Europei. Despre care stat de drept şi democratic?

Întrebaţi cetăţenii noştri, unde găsesc ei dreptate? Păcat că nu pot spune, dar doar la cimitir. Şi dumneavoastră acum vă împotriviţi? Şi e o declaraţie despre situaţia în care se află puterea judecătorească, cum funcţionează legea la noi.

Dacă dumneavoastră doriţi cu adevărat, nimeni nu vă cheamă să recunoaşteţi. Dar în sine trebuie cu toţii să spunem că aşa cum a mers pînă acum, nu o să meargă.

Dacă noi dorim să aducem republica noastră în Uniunea Europeană, păi, în primul rînd, este vorba de cum funcţionează justiţia la noi. Fiindcă dacă funcţionează justiţia, dacă judecătorul se conduce de lege, atunci judecătorul îl pune la punct şi pe Ghimpu, şi pe Voronin, şi pe Roşca, şi pe toţi absolut, şi pe doamna şi pe domnul Zagorodnîi, care în loc de miere mănîncă pelin.

Iată ce înseamnă legea. Şi eu vă chem de azi înainte aşa să procedăm. Şi să ne gîndim nu la viaţa care o avem, funcţii, dar să ne gîndim după, cînd nu o să avem funcţii, cum vrem noi să funcţioneze justiţia şi legea în Republica Moldova.

Şi declaraţia aceasta, stimaţi colegi, este chiar întîrziată. Unde să mai amînăm noi, noi trebuie din start să adoptăm o astfel de declaraţie. Aşa e, domnule Mişin , , dar nu vom tolera mai departe un astfel de stat de drept şi democratic, unde legea e doar pentru acei simpli, acei de la ţară.

Nu observaţi cum la noi în stat funcţionează legea. Îl prinde pe unul cu o găină, se vede lucrul, că lucrează organele. Acel care fură cu vagonul şi cu trenul, nu îl vede nimeni. Acel care dă bani şi cumpără funcţii, nu îl vede nimeni. Cum vreţi dumneavoastră să avem judecători corecţi şi cinstiţi, să lucreze în baza legii dacă el din start e pus în situaţie să plătească bani dacă vrea să obţină funcţia de judecător. Unde s-a mai văzut aşa ceva. (Aplauze.)

Nu pentru aceasta am muncit noi, acei care am format acest stat şi am votat Constituţia unde este scris: Stat de drept şi democratic. Gîndiţi-vă la copiii dumneavoastră, la toţi ceilalţi, rudele dumneavoastră care nu sînt în funcţii ca dumneavoastră şi nu are cine îl apăra. Şi el se gîndeşte doar la lege.

Iată, legea trebuie să fie prioritate. Şi legea trebuie să stea în capul mesei şi atunci să ştiţi că noi o să ne înţelegem cu dumneavoastră foarte bine aici, indiferent de putere sau opoziţie.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule Ghimpu.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vizavi de înţelegeri.

Doamna Postoico,

Au fost făcute propuneri, s-a realizat, din punctul meu de vedere, compromis. Omitem toate acele trimiteri în proiectul declaraţiei care ar atinge, nu ştiu, cumva abordarea problemei care duce la o abordare politică.

Mai mult ca atît, eu am impresia că mulţi dintre acei prezenţi nu au fost atenţi în momentul prezentării, cînd s-a propus de către autor ca partea care venea în acest proiect de declaraţie, care prevedea cerinţa să fie exclus.

Deci, în fond, avem o declaraţie echilibrată care nu face decît să constate situaţia reală care este în justiţie, în justiţia din Republica Moldova, cu trimiteri directe la constatări şi cerinţe ale organismelor internaţionale la care facem referinţă atît de des.

Acum, din punctul nostru de vedere, este absolut firesc şi normal să transmitem acest mesaj al Parlamentului, votînd această declaraţie. Ulterior, este adevărat dacă este cazul să facem audieri în baza legii Republicii Moldova ca să nu avem interferenţă în activitatea justiţiei. În baza acestei analize, audieri, să venim cu un proiect de hotărîre al Parlamentului în baza căruia sau în care să stabilim exact măsuri concrete şi sarcini concrete puse în faţa instituţiilor statului, să venim cu acea reformă despre care s-a vorbit la tribuna centrală şi la microfoane.

Însă să avem un început, pe care trebuie să îl constatăm. Poate nu a fost foarte bine gîndit ca pornire, poate s-a început şi s-a venit mai îngust în abordare, dar să depăşim acea situaţie. Aprobăm declaraţia echilibrată, ulterior parcurgem etapă cu etapă să ajungem la o reformă şi la un sistem judecătoresc funcţional care, aşa cum aţi spus, domnule preşedinte, să fie în interesul cetăţeanului, dar nu a celor care au funcţii.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Domnule Muşuc,

Poftim.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

În calitate de dreptul la replică, deoarece am fost vizat de mult stimat de mine domnul Mihai Ghimpu, care s-a referit la principiile unui stat de drept, respectarea legislaţiei.

Domnule Ghimpu,

Diferenţa între Ghimpu şi Muşuc este următoarea. După demiterea dumneavoastră din funcţie, care s-a efectuat legal, cu majoritatea de voturi, dumneavoastră 6 sau, dacă nu greşesc 7 încă luni de zile, aţi ţinut toate birourile, nu le-aţi eliberat, deoarece nu aţi dorit lucrul acesta. Deşi, conform legislaţiei, eraţi obligat să o faceţi. Eu, după ce am fost demis din funcţia de preşedinte al Consiliului, peste două zile am eliberat toate birourile şi m-am conformat deciziei şi nici nu am contestat în judecată.

Reieşind din aceasta, vreau să vă dau un sfat. Dacă sînteţi un anticomunist, aceasta nu înseamnă că sînteţi un democrat, deoarece şi fasciştii au fost anticomunişti.

Comportamentul dumneavoastră din Parlamentul Republicii Moldova dă dovadă de năravuri ale unui dictator, un om fără 7 ani de acasă, un om care nu ştie şi nici nu înţelege ce înseamnă democraţie. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muşuc,

Eu am mai auzit astfel de vorbe în Consiliul municipal Chişinău şi tocmai ceea ce te-am văzut eu acolo şi colegii mei din Consiliul municipal ai demonstrat azi cînd ai venit în Partidul Comuniştilor marele democrat Eduard Muşuc.

Şi comunismul, şi fascismul e acelaşi lucru, dacă vrei să ştii. Şi unii, şi alţii au omorît sute de milioane de oameni! Dar fasciştii în timp de război, dar comuniştii în timp de pace au omorît sute de milioane de oameni. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Da, doamnă Postoico, poftim. Microfonul nr.3 şi la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte Ghimpu,

Dacă dumneavoastră o să vă comportaţi în general, noi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3. Nu îmi daţi mie lecţii, vă rog, astăzi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Purcedem la procedura de vot. Cine este pentru a vota acest proiect de Declaraţie, cu acele propuneri care au fost propuse de domnul Tănase şi lămuririle care au fost făcute de domnul Filat, rog la vot. Cine este pentru?

Majoritatea celor prezenţi în sală.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Mai avem o chestiune pe ordinea de zi, Declaraţia, s-a înscris domnul deputat Dorin Chirtoacă.

Vă rog, domnule Chirtoacă.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Stimaţi colegi,

Aşi fi vrut să fie în sală şi Fracţiunea Comuniştilor, pentru ca şi dînşii să audă acest mesaj, dar sînt convins că va fi transmis. Evident, Republica Moldova are nevoie în prezent de o abordare din ce în ce mai fermă a Alianţei pentru Integrare Europeană în vederea depăşirii situaţiei cu care ne confruntăm continuu, aş spune din 1991 încoace, dar în mod accentuat, din 2001 încoace. Şi isteria comuniştilor aici nu trebuie să ne afecteze nici un pic.

Acum 6 ani, cînd am revenit în Republica Moldova, eram jurist la Comitetul Helsinki pentru drepturile omului şi eram o persoană ca şi oricare alta, necunoscută publicului larg şi care nu putea pretinde la nici un fel de funcţie publică sau cel puţin nu avea şanse în acest sens.

Au trecut 6 ani, situaţia s-a schimbat, s-a schimbat radical. În condiţii de lipsă de independenţă a justiţiei, în condiţii de lipsă a libertăţii presei, cu toate acestea, personal, dar împreună cu colegii din Partidul Liberal, am reuşit o anumită traiectorie.

Şi astăzi sîntem la guvernare împreună cu celelalte trei formaţiuni. De ce a fost posibil acest lucru şi de ce comuniştii astăzi pierd teren? A fost posibil pentru că de partea noastră a fost întotdeauna adevărul, dreptatea şi legea. Şi cu aceste valori, mergînd înainte, mai încet sau mai repede, mai greu sau mai uşor, dar cu siguranţă vom reuşi.

De ce pierd comuniştii? Pentru că sînt farisei vorbesc una, fac alta. Sînt convins, că cum se spune în popor, dacă ar şti Lenin cu ce se ocupă comuniştii din Republica Moldova din 2001 încoace, s-ar întoarce în fiecare zi în Mauzoleu. Pentru că cu totul altele sînt principiile comunismului pe care le-am învăţat şi eu într-o anumită măsură atunci cînd eram la şcoală sau atunci cînd nu ştiam despre alte valori decît acele care erau impuse de statul Uniunea Sovietică.

Lenin al lor le-a lăsat testamentul cu: Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi, ca după aceea: să muncească, să muncească, să muncească, dar nu: să fure, să fure, să fure. S-au îndepărtat prea tare şi vor pierde în continuare dacă vor proceda aşa. Sînt convins sută la sută de acest lucru.

Fără Voronin, care dintre ei mai nimereşte în Parlament, da chiar şi cu Voronin în timp, care dintre ei mai nimereşte în Parlament nimeni nici o dată. De asta şi fac isterie.

De aceea, stimaţi colegi, ştiind că noi procedăm corect, ştiind că promovăm lucruri corecte, vă chem să fim în continuare fermi şi să evidenţiem aceste trăsături isterice ale lor pentru ca să le înţeleagă din ce în ce mai mult şi oamenii de rînd.

Mi-am pregătit aici o serie de lucruri pe care doream să le comunic tuturor colegilor, o analiză detaliată asupra situaţiei din Republica Moldova, din ultimii 8 ani, şi o serie de propuneri, o serie de gînduri pentru ca să depăşim.

Îmi permit doar pe scurt să rezum: Republica Moldova este înglodată în datorii. Separaţia puterilor în stat nu a funcţionat şi sîntem pe cale să formăm separaţia acestor puteri.

Libertatea presei a lipsit şi chiar în prezent continuă propaganda şi denigrarea nu doar a actorilor politici, dar şi a cetăţenilor de către mass-media aservită.

Tortura, bătaia şi maltratarea persoanelor în comisariatele de poliţie a devenit o practică obişnuită, o practică comună. Chiar ieri am avut o întîlnire cu circa 50 dintre tinerii care au fost maltrataţi de poliţie după data de
7 aprilie.

În prezent, se confruntă în continuu, în continuare cu probleme de sănătate. În continuare sînt dosare penale deschise împotriva lor. În continuare se încearcă muşamalizarea cazurilor. În continuare nu s-a rezolvat problema respectivă şi solicit comisiei creată de Parlament să se întîlnească cu ei şi să asculte durerea lor. Pînă şi avocaţii pe care i-au avut, i-au trădat şi au acţionat ca procurori sau poliţişti. Dar nu e vorba numai de cazul lor.

Tinerii care au suferit de pe urma exploziei din 14 octombrie, după ce li s-a acordat ajutor medical, au fost şi ei urmăriţi şi aplicată forţa asupra lor în comisariatele de poliţie din teritoriu. Şi toate acestea reprezintă opera guvernării comuniste. Oare este normal să fie tortura practic obişnuită, să bată 13 15 poliţişti un tînăr. Cu aceasta se pot lăuda comuniştii după 8 ani de guvernare.

În ultimii 8 ani, Republica Moldova a fost pusă din nou în situaţia să rămînă fără proprietate. Dacă lucrurile vor merge în continuare în Moldova aşa cum au mers pînă acum, peste 10 20 de ani de zile, viitoarele guvernări vor putea doar să fie alese în Parlament, să vină în Parlament să spună bună ziua, să constate că nu pot face nimic şi să plece pentru că toată proprietatea va fi în mîna altor state, cum Moldovagaz deja este în proprietatea altui stat.

Cum o serie de datorii de pînă la 1 miliard şi 800 de milioane de lei noi le mai avem faţă de Gazprom-ul din Rusia şi, evident, în cazul în care nu vom plăti aceşti bani, această datorie se va converti în proprietate asupra altor bunuri din Republica Moldova, cum ar fi: CET-1, CET-2, CET-Nord, Moldova, Termocom sau alte structuri strategice. Acesta este viitorul pe care l-a pregătit guvernarea comunistă pentru Moldova.

S-a ajuns ca în Republica Moldova grenada să fie la îndemîna oricui. Comuniştii au speculat, vezi Doamne, în 8 ani de zile nu s-a întîmplat nici o dată.

Ia să ne amintim mai bine. Luăm numai cazul Constantin Domnişor, un poliţist care a avut un conflict şi are în continuare un conflict cu fostul ministru de interne Gheorghe Papuc. Ministrul de interne, împreună cu primarul interimar Ursu, fură un apartament din patrimoniul public municipal, îl fac apartament pentru întîlniri conspirative, bonul de repartiţie este semnat pe numele Domnişor, Domnişor nici nu ştie despre acest lucru, află datorită unor oameni oneşti din primărie, intră în posesia apartamentului şi peste el, peste familia sa, peste copiii săi cineva aruncă o grenadă. Pe vremea guvernării comuniste. Cine putea să o facă în condiţiile în care duşmanii lui direcţi erau din Ministerul de Interne. Pînă astăzi nu este elucidat acest caz.

Un fost deţinut, de asemenea, pe vremea guvernării comuniste, în strada Drumul Viilor din municipiul Chişinău, a detonat o grenadă în casa proprie şi a decedat. De unde a luat fostul deţinut grenada?

În faţa Procuraturii Generale apare un cetăţean din nordul republicii cu o grenadă, spune el, cumpărată din Rîbniţa. Mie mi-a spus că a cumpărat-o de la pticikă din Chişinău.

Atunci despre ce fel de securitate pentru cetăţeni putem vorbi, inclusiv, în special, pe vremea guvernării comuniste.

S-a creat o situaţie în economie absurdă pentru un stat. Cetăţenii au plecat pe un cap peste hotare. De ce? Din lipsa locurilor de muncă în Moldova. De ce nu sînt locuri de lucru în Moldova? Pentru că guvernarea comunistă a stimulat importurile, a monopolizat după aceea importurile, a lovit în producătorii interni, a lovit în exportatori şi în acest fel nu a făcut altceva decît să preia tot fluxul de bani care vine de peste hotare, să îl introducă în întreprinderile lor, să facă profit şi populaţia să fie doar asigurată cu minimul necesar pentru consum. Iar aceea care nu îşi puteau cîştiga bucata de pîine în Moldova să se ducă peste hotare ca să finanţeze firmele comuniştilor prin banii care îi trimiteau în Moldova. Şi oricare analist economic responsabil va confirma acest lucru. Aceasta este politică de stat? Unde s-a văzut un stat să încurajeze importurile, să încurajeze consumul şi să nu stimuleze deloc exporturile şi producătorul intern.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Îmi cer scuze, timpul.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Da. Moldovenii de 20 de ani locuiesc în cămine, acei care sînt la oraş. Acei care sînt la sate nu au apă, nu au canalizare, nu au drumuri, nu au gaz sau dacă au gaz, preţul îi rade pur şi simplu. Unde este programul social al guvernării comuniste, unde sînt apartamentele pe care trebuiau să le primească locuitorii Republicii Moldova în aceşti ani de glorie şi succes.

Avem în prezent chiar la Primăria municipiului Chişinău un program atît pentru apartamente sociale, şi sperăm să ajungem la cîteva mii de apartamente în următorii ani, şi inclusiv ipotecă socială. Pentru a nu încuraja construcţia de apartamente şi blocuri cu suprafeţe mari, zise de lux, dar cu suprafeţe mici şi medii pentru cetăţeanul cu venituri medii şi cu venituri mici, astfel încît să dăm posibilitate acelor care 20 de ani în urmă au intrat în cămine măcar la bătrîneţe să iasă din cămine şi familiile copiilor lor de asemenea.

În ceea ce priveşte PIB-ul şi creşterea economică. De nu ar fi fost cetăţenii care au plecat peste hotare, unde era astăzi Republica Moldova, ar fi fost oare achitate pensiile şi salariile? Comuniştii, va veni ziua cînd vor recunoaşte, sînt convins, că numai datorită celor pe care i-au forţat să plece peste hotare, Republica Moldova a supravieţuit şi au venit ceva bani că au permis să crească şi bugetul, şi PIB-ul, şi toate celelalte. Altfel, diferenţa este uriaşă şi Moldova ar intra, pur şi simplu, în faliment.

În ceea ce priveşte alegerea Preşedintelui. Comuniştii îşi dau seama foarte bine că alegerile anticipate nu îi avantajează, însă ei trag din timp că poate se întîmplă vreo greşeală la nivelul Coaliţiei care să le permită lor să vină pe un trend pozitiv spre nişte alegeri, ascendent spre nişte alegeri anticipate. Dar Coaliţia nu va comite greşeli, nu va comite erori, pentru că avem la bază aceea ce am spus mai devreme: adevărul, dreptatea şi legea. Şi atît timp cît va fi aşa, comuniştii continuu vor fi în scădere, chiar dacă ar putea avea loc anumite oscilaţii de moment.

Însă, principial este nevoie ca să fie modificată şi Constituţia în aşa fel încît nu cu 61 de voturi, dar cu 52 de voturi să fie ales Preşedintele, dacă îl alegem în Parlament. Pentru că vorbim de majoritatea democratică. Or, majoritatea democratică înseamnă 50 plus 1, nu 61 dintr-o 100. Respectiv, 50% plus 1%, 52 de voturi, 50% plus 1%. Şi, din acest punct de vedere, este şi în interesul comuniştilor să procedăm la o asemenea reformă constituţională.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Timpul, timpul.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

În caz contrar alegeri anticipate sau alegeri directe.

Cine din partea comuniştilor o să candideze la funcţia de Preşedinte? Ian, spuneţi-mi, vă rog. Nu are cine. Cine să candideze din partea lor la Preşedinte? Fără Voronin ei sînt morţi. Deci să analizăm real lucrurile. Şi cu Voronin departe de moarte tot nu sînt.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Timpul, domnule deputat.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Vreau să urez succes în continuare tuturor colegilor din Parlament şi, în special, colegilor din Alianţa pentru Integrare Europeană. Vreau să vă urez să fiţi în continuare fermi, tari pe poziţie şi să mergem cu verticalitate şi cu putere înainte pentru realizarea reformelor, pe care neapărat trebuie să le facem, pentru ca Republica Moldova să devină treptat un stat prosper, un stat cu perspectivă, un stat cu dezvoltare şi un stat membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene.

Personal, în calitate de Primar General al municipiului Chişinău, voi depune toate eforturile în continuare pentru realizarea acestui obiectiv strategic al Republicii Moldova.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Chirtoacă.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi s-a epuizat. Permiteţi-mi să declar şedinţa de astăzi închisă.

Mulţumesc.

La revedere. O zi bună.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.25.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în

Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.

 


Copyright © 2001-2009