version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 30 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Alocutiunea domnului Dumitru Diacov, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat.

2. Alocutiunea domnului Vlad Cubreacov, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat.

3. Alocutiunea domnului Serafim Urechean, presedintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

4. Alocutiunea doamnei Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii paralmentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

5. Alocutiunea domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului.

 

Sedinta a inceput la ora 9.30

Lucrarile au fost conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu o deosebita placere anunt deschisa sedinta festiva a plenului Parlamentului ultima sedinta din cadrul sesiunii de toamna si din anul 2005. Inainte de a incepe sedinta, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Astazi nu avem in dezbatere proiecte de legi, proiecte de hotariri. Este o sedinta dedicata facerii unui bilant al sesiunii de toamna 2005 cu luarile de cuvint ale liderilor grupurilor parlamentare vizind activitatea Parlamentului in perioada septembrie-decembrie, principalele rezultate, cit si trasarea sarcinilor de prioritate majora pentru sesiunea de primavara a anului 2006.

In contextul celor evocate, il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Diacov, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Onorata asistenta, domnule Presedinte,

Eu sint putin emotionat in legatura cu faptul ca, pe neasteptate, trebuie sa deschid aceasta sedinta care incheie sesiunea.

 

 

 

Sigur ca, o luare de cuvint dupa o analiza a Presedintelui Parlamentului ar fi fost mai usoara, fiindca am fi discutat pe marginea unui raport, a unui bilant, care se face de obicei de catre Aparatul Parlamentului: cite legi au fost adoptate, cite legi sint in portofoliul Parlamentului, cite proiecte au fost in discutie si cite au ramas a fi adoptate.

Nu este greu sa facem o analiza. Contrar tuturor speculatiilor, tuturor contradictiilor noastre politice, sa spunem asa, Parlamentul a lucrat activ. In discutie au fost puse documente fundamentale, mai ales in ultimele saptamini legea bugetului, legea fondului social, legea cu privire la salarizare si multe alte acte legislative, care reglementeaza activitatea economica, sociala din Republica Moldova.

Sigur ca noi tinem minte bine aceste discutii si de fiecare data ne punem intrebarea: care este rodul muncii Parlamentului? Rodul muncii Parlamentului trebuie sa fie imbunatatirea vietii de zi cu zi a oamenilor. Trebuie sa se imbunatateasca atmosfera in stat, trebuie sa se imbunatateasca climatul legislativ, Republica Moldova sa progreseze pas cu pas.

Si de fiecare data noi ne punem intrebarea: exista acest progres? Din pacate, analizele, chiar cele mai profunde, nu ne permit sa fim prea optimisti, cu toate ca se lucreaza. Guvernul lucreaza, Parlamentul lucreaza, Presedintia lucreaza, institutiile centrale si locale lucreaza.

Noi cu dumneavoastra avem intilniri cu oamenii in fiecare luni in teritoriu si punem aceasta intrebare oamenilor de rind, celor pentru care toate aceste institutii lucreaza: pedagogilor, medicilor, fermierilor, muncitorilor s.a.m.d. Daca ne-am pune in locul acestor oameni, deseori cu multi copii, deseori cu un parinte plecat peste hotare, deseori ambii soti pensionari vom vedea ca viata lor, in mare masura, nu prea s-a schimbat. Ea este stabila, stabil proasta sau putin mai buna comparativ cu sa nu spuna cineva dupa mine anul 1998, mai buna din punct de vedere al numarului de lei primiti, dar din punct de vedere al puterii de cumparare a acestor lei, viata lor este, din pacate, la fel de trista si la fel de proasta, ca si in 1998 si in 1999, si in 2000, si in 2004. Asta este una din problemele fundamentale, care trebuie sa ne ingrijoreze pe noi toti, indiferent daca sintem din fractiunea mare, din fractiunea a doua ca putere sau din acele care sint mai mici. Fiindca, noi toti sintem delegati de acesti cetateni si ei de multi ani asteapta de la noi miracole, dar miracole nu se intimpla. In schimb, in fiecare seara cind vizionezi postul Moldova 1, auzi ca viata este foarte frumoasa, oamenii traiesc foarte fericit. Si eu ma mir, de ce ei nu ies in strada de bucurie? Atit de fericiti sint ascultind rapoarte fericite de la tribuna Parlamentului, dar mai ales de la tribuna Guvernului, de la conferinte de presa!

Este un lucru pe care il spun, poate, cu putin umor, dar noi trebuie sa intelegem, stimati prieteni, sa nu ne amagim cu ideea, ca tot ce facem noi duce la fericirea poporului. Noi trebuie sa ne punem intrebarea, din pacate, devenita traditionala, pe care ne-o punem in fiecare an: de ce producatorul intern devine tot mai trist? Da pur si simplu din cauza ca el de acum nu mai poate produce la preturile la care se produce in Republica Moldova.

 

De ce exportatorii nostri, care trebuie sa aduca bani in tara, sint singura sursa de venit pentru bugetul Republicii Moldova, exportatorii nostri, , cum spun altii, nu pot scoate marfa din republica in conditii avantajoase. Cu atit mai mult, nu au piata de desfacere in conditii avantajoase si cu chiu cu vai realizeaza acest lucru.

Care este sarcina oricarui Guvern al Republicii Moldova, al Ucrainei? Noi vedem cum se lupta Ucraina lucrul acesta se face public pentru pretul la gaze. La noi e liniste, toata lumea e fericita, nimeni cu nimeni nu se bate si raportam aici ca e foarte bine.

Noi stim, ca sint probleme foarte mari, pe care nu le discutam. Si mie mi se pare ca acesta este cel mai dramatic rezultat al sesiunii de toamna. Noi raportam, ca exista un parteneriat, ca exista intelegeri, ca incolo-incoace, dar cind iesim la microfon si propunem, aceste intelegeri nu se aud. Dar, daca iesi prea des, iti face din deget: de ce iesi prea des? Dar noi iesim cu dorinta de a face bine. Noi iesim cu dorinta de a imbunatati un proiect sau altul.

S-a ajuns pina la aceea ca un deputat scrie unui ministru scrisoare sa elibereze pe o doamna din functie numai de atita ca ea este ruda sau cunoscuta a unui membru al Partidului Democrat. Ce inseamna asta? Inainte se mai facea prin telefon asa ceva, se sugera ideea: uite, noi vrem acolo sa facem nu stiu ce. Acuma se scriu scrisori: . Intelegeti? Ce inseamna chestia asta? Unde mergem noi? Asta este tot o componenta a bilantului sesiunii pe care noi o incheiem.

Eu vreau sa spun doua cuvinte, fiindca, intr-adevar, am fost luat prin surprindere. Pachetul legislativ este optimist. Noi am votat aceste legi, tara a primit toate aceste legi si lucrul acesta creeaza conditii ca noi sa lucram mai bine, ca Executivul sa lucreze mai bine, ca structurile locale sa stie ca au legislatia in regula.

Dar, stimati prieteni, eu cred ca sfirsitul sesiunii curente inseamna inceputul peste citeva saptamini a sesiunii viitoare. Si eu de acum ma gindesc: cum o sa intram noi in viitoarea sesiune, care se incepe in februarie 2006? Cu alte preturi la gaze, cu alte conditii economice, cu alte conditii sociale. In ce masura economia Republicii Moldova, bugetul national o sa faca fata acestor lucruri? Sint intrebari care nu ma deranjeaza numai pe mine. Sint convins ca-i deranjeaza pe multi chiar din fractiunea majoritara.

Eu sint convins ca il deranjeaza pe Presedinte, pe multi din Guvern, care inteleg, de fapt, ce se intimpla in tara, dar sint si de acei care nu inteleg. Cind incerc sa caut raspuns la aceasta intrebare, eu, va spun sincer, am mai multe intrebari decit raspunsuri.

Acelasi parteneriat de care se vorbeste aici. Nu este clar ca de acest parteneriat se foloseste numai domnul Rosca? (Aplauze). Nu este clar ca el dicteaza fractiunii majoritare? Nu este clar ca fractiunea majoritara ii delega functii lui Rosca, ca Rosca sa se ocupe cu ceea ce s-a ocupat pina acuma toti anii?

Stimati prieteni, eu va chem, pe domnul Rosca inclusiv, si pe ceilalti, daca noi incercam sa cream o alta atmosfera in stat, s-o cream. Daca noi incercam sa ne

jucam ca cineva sa fie folosit, cum regretatul general, cu bita pentru a bate in ceilalti si pentru a face regula, dar folosindu-ne de umbrela majoritatii parlamentare si de toate structurile, si de beneficiile care da, vicepresedinte controlul securitatii. Ce nu-i clar ce si cum? Unde s-a ajuns? Noi o sa mai traim, noi o sa mai vedem, noi o sa mai dam raspunsuri de la aceasta tribuna.

De aceea vrem ca in sesiunea viitoare sa avem posibilitatea sa facem concluzii din greselile care s-au facut pina acum, din ceea ce am facut bun, sa incercam sa consolidam sa fie mai bine. Fiindca, pina la urma, tot rodul activitatii noastre, a unuia de 16 ani, ma uit la domnul Jdanov de 30 de ani e in Parlament, a altuia mai putin, trebuie sa fie imbunatatirea starii de lucruri in Republica Moldova.

Eu cu asta vreau sa termin. Vreau sa va felicit pe toti cu sosirea Anului Nou. Eu ma adresez celor care ne privesc, dar sa stiti ca ne privesc foarte putini, sa nu ne facem iluzia ca tot poporul sade la televizor. Nu este asa. Tot poporul face concluzii din activitatile noastre seara la programul de stiri. Dar programul de stiri spune numai ce este frumos, iar ceea ce se discuta, ce-i mai profund trece pe linga televizorul cela. Si apoi atunci te duci la NIT si cauti, dar acolo e fix asa cum e la Moldova 1, te duci dincolo e tot asa, iar celalalt n-are licenta si gata, s-a terminat.

Multumesc. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Prezidiul plenului Parlamentului este foarte incintat de caracterul festiv al primei luari de cuvint si de cele mai frumoase si bune felicitari in ajun de An Nou. De fapt, as dori sa zic, ca am intentionat si intentionez sa fac raportul de inchidere, la sfirsitul luarilor de cuvint ale tuturor liderilor grupurilor parlamentare pe un foarte simplu motiv ca acest raport sa nu domine si sa nu influenteze continutul si caracterul luarilor de cuvint ale liderilor fractiunilor.

Probabil ca acest nou scenariu a venit putin pe neasteptate si a dus la necesitatea unor improvizatii. Dar cred ca in continuarea sedintei de astazi lucrurile se vor stabili mai bine. Si prezidiul mai are o remarca la acest subiect.

Domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nu intentionam sa dau sub nici o forma replici luarilor de cuvint. Sintem in cadrul unei sedinte festive, nici nu ma gindeam ca voi fi tinta unor, ma rog, improvizatii ale domnului Diacov.

Domnule presedinte Diacov, ce sa va spun? Doar vreau sa va amintesc, de exemplu, ca in 1999 dumneavoastra, in calitate de Presedinte al Parlamentului, nu de vicepresedinte, ati condus nu subcomisia, ci Comisia de supraveghere a activitatii Serviciului de Informatii si Securitate timp de aproape un an de zile. Si nu s-a intimplat nimic. Parca nimeni nu v-a invinuit de rafuieli si nu stiu ce.

 

Vreau sa va spun, ca eu ma simt bine in postura de vicepresedinte si imi pare rau ca chestia aceasta va provoaca atitea suparari. Inteleg ca va simtiti marginalizat. Un politician, care stie sa fie energic, nu neaparat trebuie sa-si deteste colegii. Haideti sa nu ne exersam astazi in replica la replica, dar eu ma mir de improvizatiile mai putin decit binevoitoare la adresa mea. Ma rog, vi le asumati, va priveste. Dar, daca va regretati prezenta in cooperare cu celelalte fractiuni, va priveste.

Eu va multumesc si imi pare rau ca trebuie sa ne despartim pe o nota mai putin amicala cu domnul Diacov in cadrul acestui sfirsit al acestei sesiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu va incurajez Da, domnule Diacov. As dori foarte mult sa va incurajez sa tinem cont de caracterul acestei ultime sedinte din sesiunea acestui an si, intr-un fel, sa dam dovada de tarie, de forta si de rezistenta. Fiindca, sa stiti ca acestea sint calitati foarte bune si, in primul rind, probabil, pentru manifestarile in plenul Parlamentului. Pe care motiv, presupun, ca domnul Dumitru Diacov va zice la multi ani tuturor de la microfonul nr.4. Si in asteptarea acestui mesaj de felicitare ii ofer cuvintul de la microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, eu nu am nici un dubiu ca sedinta de astazi ramine sa fie festiva. De aceea, noi asteptam uratorii cu mare nerabdare, dar, intr-adevar, daca e festiva, e festiva, atunci nu se comenteaza luarile de cuvint.

Eu vreau sa va spun, ca nu este nici un secret pentru nimeni ca Partidul Democrat este unicul in Parlament care este gata sa colaboreze. Eu am incercat cu dumneavoastra, domnule Rosca, sa colaborez, sa lucrez, eu am incercat si cu comunistii sa lucrez. Si noi sintem o fractiune care doreste sa lucreze, dar nu doreste sa creeze impresia ca lucreaza, dar se ocupa cu altceva. Iata care este diferenta intre noi.

 

Domnul Marian Lupu:

La multi ani!

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si ceea ce priveste Serviciul de Informatii si Securitate. Este o chestie principiala pentru mine. Eu in 1999 de nenumarate ori am cerut demisia directorului de atunci si intelegeam ca asa nu se face, si nu se lucreaza. Intr-adevar, Serviciul de Informatii si Securitate trebuie sa fie independent si sa nu fie subordonat si dictat de partidele politice. Eu am cerut demisia acestui director si dumneavoastra, domnule Voronin, care prieteneati atunci foarte strins cu Pasat, ati dat voie sa faca lucrul acesta.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi, eu rog sa nu plecam in facerea bilantului de aici de zece ani in urma, totusi, sa raminem in contextul sedintei de astazi. Rog, sa luati atitudine de acest lucru.

Stimati colegi, il invit la tribuna centrala pe domnul Vlad Cubreacov presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

In acest moment al balantelor primului an de activitate al Parlamentului nostru, este potrivit sa facem citeva aprecieri asupra modului in care corpul de deputati a raspuns necesitatilor si problemelor care stau in fata societatii noastre.

Este cazul sa ne amintim de la bun inceput ca, datorita principalelor forte politice din tara, in urma ultimei campanii pentru alegerile parlamentare a fost evitata provocarea unei crize politice de proportie.

Am demonstrat maturitate politica si simt al raspunderii fata de societate atunci cind am hotarit sa punem capat confruntarilor de alta data si sa determinam crearea unei atmosfere de stabilitate politica si cooperare in baza interesului national.

Parteneriatul politic intre putere si opozitie intemeiat pe Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova a constituit o surpriza apreciata de unii si, bineinteles, contestata de altii. Dincolo de orice speculatii, ceea ce conteaza intr-adevar, este faptul ca votul din 4 aprilie in sustinerea Presedintelui Voronin a fost insotit de enuntarea chiar de la aceasta tribuna a unor angajamente politice reciproce privind reforma, democratizarea, fortificarea institutiilor statului de drept si crearea unui cadru legislativ si a unor practici de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Deschiderea noului Parlament catre societate s-a manifestat din start prin decizia pe care am luat-o de a transmite sedintele noastre plenare in direct la posturile nationale de radio si televiziune. Transparenta forului nostru legiuitor le permite cetatenilor tarii sa urmareasca activitatea noastra si sa-si creeze opinii clare asupra contributiei fiecaruia dintre noi la depasirea problemelor cu care se confrunta societatea.

Perfectionarea legislatiei nationale privind puterea judecatoreasca, procesul electoral, activitatea Curtii de Conturi, controlul parlamentar asupra Serviciului de Informatii si Securitate constituie o dovada elocventa a capacitatii noastre de o cooperare eficienta si de ajustare a legislatiei noastre la standardele si practicile europene.

In urma acestor schimbari pozitive, a fost posibila crearea Adunarii Generale a Judecatorilor, de exemplu, ca for reprezentativ al breslei judecatoresti, iar dupa aceasta si alegerea unei noi componente a Consiliului Superior al Magistraturii si modificarea procedurii de numire si promovare a magistratilor.

 

 

Este cazul sa amintim ca Parlamentul a stabilit alegerea a 7 din cei 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii in mod democratic prin vot secret de catre Adunarea Generala a Judecatorilor, alti doi membri fiind alesi de catre Parlament cu votul a 2/3, unul reprezentind majoritatea parlamentara si altul opozitia, plus alti trei membri din oficiu.

Cu eforturi comune am pus temelia juridica a independentei reale a puterii judecatoresti, iar anumite disfunctii si neimpliniri ale acestui sistem sint inerente si tin nu de imperfectiunea cadrului legislativ, ci de calitatea umana si profesionala a unora din reprezentantii acestei puteri. Codul electoral a cunoscut o serie de imbunatatiri care au decurs din recomandarile Consiliului Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, ceea ce ofera cadrul necesar unei competitii electorale libere si corecte.

Amintim, in context, ca noii membri ai Comisiei Electorale Centrale au fost alesi de Parlamentul nostru pe principii noi astfel incit 5 membri din 9 sint propusi de opozitia parlamentara, iar 4 de catre guvernare. Acesti demnitari au obtinut, pentru prima data, stabilitatea functiei si aceleasi imunitati de care dispun judecatorii, nici o autoritate publica nedispunind de dreptul de a le intrerupe mandatul in mod arbitrar.

Principala institutie abilitata cu verificarea modului de utilizare a finantelor publice Curtea de Conturi, prin cele citeva zeci de completari la legea respectiva, a capatat noi garantii legale de a-si exercita functiile in mod eficient, fara nici un amestec din partea factorilor de decizie din stat.

Noua componenta a Curtii de Conturi, votata ieri de legislativ, a pus in aplicare si aceasta reforma, votata in unanimitate de Parlamentul nostru la 22 iulie. Pentru prima data in istoria acestei institutii, 4 membri au fost propusi de opozitie si 3 de majoritatea parlamentara. La fel ca si in cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale, membrii Curtii de Conturi se bucura de aceeasi stabilitate in functie, neputind fi demisi pina la expirarea mandatului de 5 ani.

In felul acesta, demnitarii chemati prin lege sa verifice modul de utilizare a banilor publici formati din impozitele si taxele achitate de fiecare cetatean, vor avea o independenta reala, iar societatea a cistigat garantii suplimentare a corectitudinii folosirii resurselor bugetare.

Deosebit de semnificativa este si reforma privind Serviciul de Informatii si Securitate. Propunerile crestin democratilor, acceptate de colegii din majoritate, au permis modificarea legii-cadru, serviciul in cauza pierzindu-si dreptul de a avea institutii de detentie preventiva si de a efectua ancheta penala, instituind totodata un control parlamentar eficient prin intermediul unei subcomisii speciale din care fac parte reprezentantii tuturor fractiunilor parlamentare, legea stabilind pentru prima data ca principiu obligatoriu conducerea acestei subcomisii de catre un deputat din opozitie.

Pentru prima data in istoria Republicii Moldova ca stat independent, Parlamentul nostru a reusit sa faca dovada unui consens politic intemeiat pe nevoia de a apara in comun interesele nationale ale tarii. Cele trei documente complementare, elaborate de comun acord de toate grupurile parlamentare si adoptate cu unanimitate de voturi la 10 iunie, precum si legea organica cu privire la principiile de reglementare a diferendului transnistrean reprezinta o platforma politico-juridica pentru toti factorii de decizie, angajati in procesul de restabilire a unitatii teritoriale si a ordinii constitutionale in zona de est a tarii noastre.

La ora actuala sint deja elaborate proiectele de legi care vizeaza reforma in domeniul audiovizualului si al procuraturii. Am inclus pe agenda noastra legislativa din anul 2006 si reforma in administratia publica locala care sa permita realizarea in practica a principiului autoguvernarii colectivitatilor locale.

Avem toata increderea ca activitatea in cadrul grupurilor de lucru, discutarea constructiva a tuturor elementelor acestor reforme si consultarea expertilor europeni in materie ne vor permite realizarea lor calitativa intr-un timp apropiat. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat isi intelege rostul prezentei sale in Parlament prin contributia zilnica si concreta la schimbarile pozitive, care sa imbunatateasca la mod practic starea de lucruri din societate.

Starea de tranzitie indelungata, care a provocat atitea esecuri de ordin economic si social si a incetinit avansarea tarii noastre pe vectorul european, ne obliga sa acceleram ritmurile activitatii noastre, sa completam cit se poate de rapid lacunele legislative, sa ardem etapele ca sa putem recupera timpul pierdut.

Noul corp legiuitor reprezinta o noutate absoluta si prin imbratisarea de catre toate grupurile parlamentare a optiunii europene. In anul 2005, Republica Moldova a devenit un actor regional important, alaturi de Romania, Ucraina, Georgia si Statele Baltice. Aliantele regionale din cadrul G.U.A.M. si al recentei constituite comunitati a optiunii democratice vadesc maturitatea politicii externe a tarii noastre si marcheaza depasirea starii de autsaider international, in care Republica Moldova s-a aflat mai multi ani.

Prezenta Presedintelui Vladimir Voronin in compania presedintilor Traian Basescu, Victor Iuscenco, Mihail Saacasvili, Valdas Adamcus este nu doar una binevenita si simptomatica, ea este in egala masura in deplina concordanta cu interesele noastre nationale si cu ambitiile Republicii Moldova de a se integra in familia europeana.

Pentru atingerea acestui obiectiv strategic fiecare dintre noi, cei 101 deputati, trebuie sa-si asume obligatia unei munci concrete in vederea perfectionarii legislatiei institutiilor si a practicilor curente din statul nostru.

Avem nevoie de proiecte concrete, sintem datori sa ne onoram mandatul de deputat prin elaborari si initiative care sa aduca rezultate palpabile. Retorica si exercitiile verbale sterile sint contraproductive si nu aduc nici macar un spor de imagine celor care le practica.

Este necesar sa subliniem ca reforma politica si institutionala care deriva din angajamentele internationale ale statului nostru creeaza premise reale pentru dinamizarea cresterii economice, formarea unui climat investitional favorabil si rezolvarea problemelor de ordin social.

Dincolo de divergentele inerente privind modul de rezolvare a problemelor de ordin economic si social, dincolo de criticile pe care le-am adus guvernarii asupra politicii sale bugetare si agrare, nutrim speranta ca in anul 2006 puterea va arata o

 

 

receptivitate mai mare fata de propunerile opozitiei, care vizeaza redresarea situatiei in aceste domenii.

Stimati colegi,

Bilantul anului parlamentar 2005 din punctul de vedere al Partidului Popular Crestin Democrat este unul categoric pozitiv. Profitind de ocazie, le adresam tuturor cetatenilor Republicii Moldova, dumneavoastra inclusiv, sincere felicitari cu prilejul sarbatorilor de iarna, dorindu-va tuturor la multi ani, sanatate si bucurii.

Va multumesc. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, presedintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta si dragi cetateni,

Odata cu aceasta sesiune se incheie anul politic 2005 pe care unii il proclama ca fiind an al europenizarii. Aparent este asa, la nivelul declaratiilor oficiale. In special, Vladimir Voronin inca in 2004 a trecut pe vectorul proeuropean, recunoscind astfel falimentul politicii sale anterioare. A urmat semnarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si sustinerea lui prin declaratia comuna a grupurilor parlamentare.

Ea a fost sustinuta de fractiunea Alianta Moldova Noastra in spiritul angajamentelor noastre electorale. Dar realitatile ulterioare determina Alianta Moldova Noastra sa aprecieze critic anul politic 2005 pe parcursul caruia ideea de europenizare a Republicii Moldova a fost speculata cu cinism si in mare masura subminata.

Actuala conducere a schimbat orientarea externa in mod nesincer, conjuncturist, doar pentru autoconservare la putere. Anume retorica proeuropeana a justificat mai apoi actul rusinos din 4 aprilie cind unele partide din opozitie au salvat regimul Voronin de la caderea iminenta. Tirgurile ascunse manifesta cea mai proasta calitate a politicii moldovenesti, ignorarea electoratului, folosit doar pentru a ajunge in esaloanele superioare ale puterii. Astfel, au denaturat bazele democratice si idealurile europene care nu pot fi atinse prin manipulari si cinism.

O spun cu toata convingerea: o tara comunista este incapabila sa realizeze un salt spre civilizatia europeana. Solutia corecta, dar compromisa la 4 aprilie, era unitatea opozitiei parlamentare. Cu 45 de mandate ea putea determina majoritatea comunista sa-si asume public angajamente radicale si de democratizare. Spre regret, sint nevoit sa declar pentru opinia publica interna si internationala ca in Republica Moldova s-a conservat uzurparea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca de catre o singura persoana.

 

 

Stimata audienta,

Intr-o republica parlamentara cum este a noastra, parteneriatul dintre fractiunile P.C.R.M., P.P.C.D. si P.D. se suprapune pe actul de guvernare, este ridicola pretentia de a elabora si a adopta cu comunistii decizii-cheie cu impact asupra puterii executive si, in acelasi timp, de a te considera in opozitie.

Pretinsele rezultate pozitive ale acestei aliante nu compenseaza dauna adusa transparentei procesului legislativ. Fractiunea Alianta Moldova Noastra a votat unele legi de reforma politica, dar nu pentru calitatea lor, ci pentru a sustine tendinta de perfectionare a cadrului juridic referitor la Comisia Electorala Centrala, Consiliul Suprem al Magistraturii, Curtea de Conturi si altele. In acelasi timp mentionez ca ele au fost elaborate in graba si superficial, fara discutii serioase cu societatea civila si institutiile de profil, fara expertiza Consiliului Europei. Totul a continuat pe baza unor tirguri ascunse de interese pentru a indreptati actul de la 4 aprilie.

Achitind politele P.P.C.D.-ului, guvernantii au facut cedari doar la prezenta opozitiei in institutiile cu impact de perspectiva indepartata. Iar rezultatele vor folosi tot comunistilor in viitorul apropiat, cind vor cadea de la putere si vor trece in opozitie. Plus la toate, noua configuratie a acestor institutii este obiectivul schimbului de functii intre guvernanti si acolitii lor parlamentari. Iar reformele se tergiverseaza acolo unde impactul este imediat: procuratura si justitia, administratia publica locala, audiovizualul etc.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra a inregistrat inca in luna mai trei initiative pentru crearea noului cadru legislativ pentru radio si televiziune. Insa coalitia parlamentara a refuzat de citeva ori sa accepte examinarea lor, negociind in culise variantele alternative.

Promovind interesele alegatorilor sai in Parlament, deputatii Aliantei Moldova Noastra au inregistrat 18 initiative legislative si sute de amendamente pentru imbunatatirea altor acte adoptate. Printre ele sint neaplicarea T.V.A. la importurile de chimicale, piese de schimb si tehnica agricola, subventionarea directa a agriculturii printr-un fond in suma de 300 milioane lei, achizitionarea prin fondul de interventie al statului a cel putin 200 mii tone de griu, stabilirea salariului minim de 700 de lei pentru prima categorie a angajatilor bugetari, sporirea cu 450 milioane de lei a veniturilor la bugetul pe 2006 si optimizarea cheltuielilor bugetare.

De obicei, insa, propunerile Aliantei Moldova Noastra sint ignorate, ca sa fie apoi plagiate de initiative ale guvernantilor, uneori chiar ale Presedintelui Republicii Moldova. Este cazul legilor despre egalitatea genurilor, al masurilor complexe de sustinere a agriculturii, al unor modificari in Codul electoral, al reglementarii importului de alcool prin punctele vamale si altele.

Printre putinele lucruri acceptate a fost cel expus in declaratia dura a A.M.N. privind incalcarea drepturilor a sute de oameni detinuti cu depasirea termenelor legale si in lipsa deciziilor de judecata. Dar aceste importante dezbateri parlamentare au fost ascunse de public. In acelasi timp, actuala conducere a tarii foloseste Parlamentul pentru a-si promova interesele de grup, de clan si personale.

 

 

Deputatii Aliantei Moldova Noastra au sesizat multe afaceri dubioase in spatele unor proiecte de legi: tentativa de scutire de T.V.A. a unor importatori de utilaje pentru statia electrica de la Burlaceni care ar fi prejudiciat statul de citeva sute de milioane de lei, incercarea de a atribui 24 de hectare de padure la Holercani unor protejati ai puterii, afacerile dubioase de creare a complexului Piata agricola Gradina Moldovei si a Orasului Vinului care implica si alocatii enorme de la bugetul de stat, eliberarea unui teren prestigios in centrul Chisinaului prin distrugerea barbara a conacului Teodosiu, monument istoric arhitectural de importanta nationala, scoaterea la mezat a unei parti din patrimoniul cinematografiei nationale odata cu reorganizarea prin lege a acestui domeniu si multe, multe altele.

In Parlament ca si in alte institutii centrale de stat se manifesta acelasi stil dictatorial, impus de regimul Voronin, inclusiv prin ignorarea Constitutiei. Chiar saptamina trecuta majoritatea comunista a refuzat sa se conformeze unei hotariri a Curtii Constitutionale. Cetatenii tarii vor resimti si mai acut efectele acestei guvernari iresponsabile in anul 2006. Cu regret, se poate produce o criza sociala de proportii.

Oricare insa va fi situatia in tara, Alianta Moldova Noastra ramine fidela obiectivelor nationale majore: reintegrarea tarii conform legislatiei in vigoare si Constitutiei tarii si orientarea hotarita a Moldovei spre integrarea in Uniunea Europeana. Fractiunea Alianta Moldova Noastra incheie anul si sesiunea parlamentara cu aceste declaratii si aprecieri.

Uram toate cele bune sustinatorilor Aliantei Moldova Noastra, tuturor cetatenilor tarii, colegilor din Parlament.

Va multumesc si la multi ani. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, rog putina liniste in sala. Va multumesc. O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Azi se incheie o noua etapa in activitatea Parlamentului. Este o etapa care face bilantul primului an de munca a deputatilor din legislatura a XVI-a. A fost o perioada destul de complicata, dar care a oglindit situatia din societate.

In acest sens, este important nu doar sa facem totalurile sesiunii care se incheie azi, dar si sa analizam in ce masura ele corespund asteptarilor alegatorilor nostri. Este nevoie sa cintarim cum contribuie activitatea legislativa la atingerea sarcinilor noastre strategice, la consolidarea statalitatii, suveranitatii Republicii Moldova, la restabilirea si dezvoltarea potentialului ei economic si uman, la

 

 

democratizarea de mai departe a societatii, la continuarea cursului de integrare europeana si, desigur, la ridicarea calitatii vietii populatiei.

Concomitent, trebuie sa apreciem primele tendinte ale cursului spre perfectionarea activitatii parlamentare care ni l-am propus la inceputul legislaturii si care este o conditie primordiala a modernizarii tarii si societatii. Constatam, nu fara o doza de satisfactie, ca noi am continuat cursul, inceput acum 5 ani, la consolidarea spiritului de constructivism in activitatea parlamentara, care s-a manifestat in perfectionarea continua a cadrului legal din tara. Acest cadru a fost completat simtitor in prima jumatate a anului, cind, ca rezultat al consensului atins de fortele politice prezentate in Parlament, am reusit sa adoptam un sir intreg de legi importante care tin de principalele probleme ale tarii. Am in vedere legile indreptate la consolidarea suveranitatii si restabilirea integritatii teritoriale a statului, la continuarea cursului spre integrare europeana, la dezvoltarea institutelor democratice etc.

Nu voi enumera aceste legi, deoarece ele sint bine cunoscute. Voi mentiona doar ca adoptarea lor nu numai ca a contribuit la solutionarea unor probleme stringente, dar si a condus la instaurarea stabilitatii politice in societate, la consolidarea situatiei tarii noastre pe arena internationala.

Aceasta tendinta constructiva in activitatea grupurilor parlamentare, fractiunea majoritara s-a straduit s-o sustina si pe parcursul sesiunii curente. Drept rezultat serveste adoptarea in consens a mai multor legi ce tin de dezvoltarea sferei social-economice, armonizarea legislatiei nationale cu standardele si normele legale europene, respectarea drepturilor si libertatilor omului, inclusiv ale minoritatilor nationale, ratificarea unui numar important de acte si tratate internationale etc.

Majoritatea fractiunilor parlamentare au dat dovada de buna intelegere si la asigurarea legislativa a democratizarii de mai departe a societatii si a principalelor ei institute. Este vorba de continuarea unui proces inceput inca pe parcursul sesiunii trecute instituirea si conformitatea cu standardele si practicile internationale a unui control parlamentar obiectiv asupra activitatii Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi, Serviciul de Informatii si Securitate, Procuraturii, Comisiei Electorale Centrale. Consider ca toate acestea constituie un pas important pe calea edificarii statului de drept.

O alta caracteristica a sesiunii de toamna a fost consolidarea evidenta a vectorului social in politica interna si in economie. Despre aceasta vorbeste si legea bugetului de stat pe anul viitor. Principala lege financiara a statului demonstreaza clar eforturile Partidului Comunistilor, fractiunii majoritare si ale Guvernului de a realiza prevederile din platforma preelectorala, precum si din programul Modernizarea tarii bunastarea poporului, din Strategia de crestere economica si reducere a saraciei, din alte documente de importanta strategica.

Acest buget bine echilibrat la toti parametrii este de aproape 3 ori, dupa cum s-a spus, mai mare decit cel din anul 2001 si constituie circa 10 miliarde de lei. Concomitent putem mentiona ca partea de cheltuieli a bugetului este orientata spre sectorul social, sanatate, educatie, cultura, asigurarea sociala etc. Sint clar orientate social si alte acte legislative importante adoptate de noi pe parcursul sesiunii

 

curente: Legea privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul viitor, Legea privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, Legea cu privire la fondurile asigurarilor medicale obligatorii pe anul 2006, Legea pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 si altele.

Aceasta politica a investitiilor sociale promovate de partidul de guvernamint deja de 5 ani se indreapta la efectuarea reformelor de tip nou, corespunde intru totul nevoilor si cerintelor alegatorilor care ne-au inminat mandatul puterii si al increderii, Serafim Alexandrovici.

Dar oare, stimati colegi, noi facem tot posibilul pentru a indreptati asteptarile oamenilor? Ne facem oare cu cinste datoria noastra de deputat? Aceste intrebari nu sint usoare.

Cunoastem cu toti ca oamenii mai au inca multe pretentii fata de Parlament. Nu este vorba doar de faptul ca ei si-ar dori salarii, pensii, indemnizatii mai mari, ca preturile si tarifele sint inca inalte, ca inca nu a fost invinsa birocratia si coruptia. Oamenii inteleg ca, dupa ani si ani de degradare, viata normala nu poate fi restabilita atit de repede. Ei inteleg de asemenea ca, in pofida tuturor greutatilor, viata revine treptat in albia ei fireasca.

Tara renaste din punct de vedere economic si spiritual. Acest lucru alegatorii il apreciaza, dar ei au pretentii serioase fata de acei parlamentari care se mai afla in campanie electorala. In loc sa fie preocupati de activitatea legislativa concreta indreptata la redreasarea situatiei din tara, imbunatatirea vietii oamenilor, ei se ocupa de populism, ceea ce am auzit si astazi.

Am sperat ca aceste lucruri vor fi depasite inca la inceputul sesiunii precedente, mai ales ca am acceptat anumite compromisuri si intelegeri cu fractiunile de opozitie. Au existat, desigur, si anumite realizari despre care am vorbit mai sus, dar, in ultima instanta, asteptarile noastre nu s-au adeverit pe deplin si acest lucru s-a facut simtit, mai ales in ultimele luni.

Fractiunea P.C.R.M., acceptind consensul in relatiile cu alte fractiuni, a pornit, in primul rind, de la dorinta de a asigura o activitate legislativa stabila si constructiva indreptata la modernizarea economica si spirituala a tarii, la ridicarea nivelului de trai al populatiei.

In al doilea rind, noi am considerat ca, dupa alegerile parlamentare din martie, practic, toate partidele au venit in Parlament avind scopuri asemanatoare sau chiar identice. Prin urmare, daca obiectivele si sarcinile noastre in temei coincid, atunci inseamna ca a ramas sa ne intelegem numai in privinta modalitatii atingerii lor.

In pofida asteptarilor noastre, dar si ale majoritatii alegatorilor, am constatat, ca un sir de formatiuni politice reprezentante in Parlament, si-au uitat declaratiile preelectorale, le-au lasat pina la viitoarele alegeri si le-au inlocuit cu declaratii si lozinci invechite, populiste, repetate de la tribuna centrala si de la microfoanele Parlamentului.

Aceasta tendinta s-a facut simtita indata dupa adoptarea in comun a deciziei de a transmite sedintele plenare in direct la radio si televiziune. Despre aceasta marturisesc si sutele de adresari scrise si verbale ale alegatorilor. Oamenii sint

 

indignati de faptul ca unii parlamentari in loc sa se ocupe de discutarea constructiva a actelor legislative, organizeaza de la microfoanele din sala de sedinte in plen adevarate mitinguri, uitind de sensul problemei discutate dar si de faptul ca atit aflarea lor in Parlament, cit si aceste reprezentatii teatrale de la microfoane sint platite din banii oamenilor de rind.

Sa ne amintim de discutarea in lectura a treia a proiectului de Lege privind bugetul de stat pe anul 2006. Vreme de 3 ore si jumatate colegii nostri din fractiunile de dreapta au facut miting la microfoane, atacind inversunat proiectul si propunind in mod populist noi si noi articole de cheltuieli suplimentare fara a arata sursele de venituri. Dar se stie ca, pina la sedinta in plen, fractiunile parlamentare, inclusiv cele de opozitie, au propus circa 400 de amendamente la proiectul bugetului.

Pina la urma, proiectul bugetului a fost votat numai de catre deputatii din fractiunea majoritara, pentru ca e mai usor sa faci mitinguri decit sa-ti asumi vreo responsabilitate. Este greu sa fii de acord cu o asemenea atitudine.

In legatura cu aceasta, vreau sa expun o obiectie esentiala pe care m-au rugat s-o exprim de la aceasta tribuna membrii fractiunii noastre. Noi am facut si vom continua sa facem anumite compromisuri si intelegeri cu alte forte politice reprezentante in Parlament. Dar in asemenea cazuri noi, comunistii, nu ne ocupam de populism, nu facem politica de dragul politicii si nu urmarim alte interese, decit interesele tarii si ale poporului. Numai din acest punct de vedere noi privim atit actiunile proprii, cit si actiunile partenerilor nostri din Parlament.

Si inca un moment important. Avem ferma convingere ca, si la adoptarea deciziilor legislative, tendinta de a merge unul in intimpinarea celuilalt, trebuie sa fie numaidecit o tendinta reciproca, o tendinta care impune si obligatiuni reciproce. Cu atit mai mult, aceasta tendinta nu trebuie sa fie o strada cu circulatie doar intr-un singur sens.

Stimati colegi, fiecare din noi reprezinta in Parlament mii si mii de alegatori si ei, indiferent de coloratura noastra politica, asteapta de la noi actiuni concrete si eficiente pentru imbunatatirea vietii lor. Ei spera ca nu au gresit atunci cind au votat pentru noi. Ei asteapta ca noi sa dam dovada de intelepciune, maturitate politica si suficienta raspundere pentru a le indreptati sperantele si nu trebuie sa uitam acest lucru.

Stimati colegi, onorata asistenta, dragi radioascultatori si telespectatori,

In incheiere permiteti-mi sa va felicit din partea mea si din partea fractiunii parlamentare majoritare cu prilejul Anului Nou 2006 si al sarbatorilor de Craciun, sa va adresez cele mai sincere urari de bine. Ne dorim cu totii ca noul an sa fie din toate punctele de vedere mai bun, mai darnic decit anul curent. Fie ca el sa va aduca tuturor multa sanatate, prosperitate, stabilitate, incredere in ziua de miine. Fie ca in familiile dumneavoastra sa domine mereu dragostea si buna intelegere, belsugul si linistea sufleteasca.

La multi ani!

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Cuvintul se ofera domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Onorata asistenta,

In aceasta ultima sedinta plenara a anului 2005 facem, traditional, o totalizare a activitatii noastre pe parcursul a circa 3 luni.

Inainte de toate tin sa-mi exprim gratitudinea tuturor dumneavoastra pentru eforturile depuse intru pastrarea, dar si consolidarea acelui consens politic care ne-a permis pina la moment sa continuam, in acelasi spirit de parteneriat, realizarea obligatiunilor noastre ca exponenti ai poporului in contextul obiectivelor strategice ale Moldovei integrarea europeana si reintegrarea tarii.

Voi incepe prin a reitera cele patru prioritati pe care si le-a trasat Parlamentul la inceputul exercitarii mandatului sau si in contextul carora am continuat sa activam si anume: eficientizarea activitatii legislative in ansamblu, consolidarea si dezvoltarea interactiunii dintre ramurile legislativa si executiva ale puterii de stat, stabilirea prioritatilor politice externe, asigurarea unei transparente mai inalte in activitatea organului legislativ suprem al tarii.

Pornind de la functia legislativa, tin sa constat ca, in cadrul celor 24 sedinte plenare, s-a reusit examinarea a 170 acte legislative care s-au soldat cu adoptarea acestora. Au fost ratificate 15 aranjamente internationale. Acesti parametri statistici cantitativi necesita, in mod evident, a fi comentati si sub aspect calitativ.

In aceasta ordine de idei, tin sa mentionez caracteristica traditionala a sesiunilor parlamentare de toamna, adoptarea asa-numitei Constitutii financiare a tarii a Legii bugetului de stat pentru anul 2006. Acest document stipuleaza o majorare considerabila a investitiilor si o crestere cu circa 16 la suta a bugetului national.

Tin, la fel, sa pun in evidenta ca aceste venituri ne ofera posibilitatea de a aloca circa 1 miliard de lei pentru realizarea partii practice a conceptiei reformei sistemului de salarizare. In cadrul acestei sesiuni am reusit sa asiguram si baza juridica a reformei mentionate prin adoptarea legii cu privire la salarizarea in sistemul bugetar.

Pentru prima data se pune in aplicare o abordare sistemica a modului, nivelului si conditiilor de salarizare a angajatilor din administratia publica si din institutiile finantate din bugetul public national prin stabilirea unui sistem transparent unic si, totodata, flexibil, bazat pe performante profesionale individuale. Aceasta lege, fiind adoptata de Parlament, va permite la finalul perioadei de implementare a ei sa obtinem o majorare a salariilor angajatilor bugetari de circa 2,5 ori.

 

 

 

 

 

Inca sint proaspete amintirile despre dinamismul si emotiile dezbaterilor acestui document pe motivul caracterului de pionierat al acestuia, iar urmatoarele citeva luni vor demonstra nivelul de corectitudine al prevederilor acestei legi.

Totusi, deja putem afirma astazi ca aceasta lege permite reducerea decalajului dintre nivelul de salarizare a angajatilor bugetari si celor din sectorul real al economiei, contribuind la mentinerea in serviciul public si in sfera sociala a profesionistilor de inalt nivel. Indicele salarizarii fiind unul dintre factorii de baza ai combaterii coruptiei, este si un element indispensabil si stimulativ plasat la baza Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei.

Contributia Parlamentului pe parcursul celor 3 luni s-a manifestat prin adoptarea legilor bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, pentru completarea Legii cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Paralel cu aceasta, in pachetul actelor de orientare sociala se inscriu si legile cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului si cu privire la exercitarea profesiunii de medic. S-a muncit intens asupra perfectionarii in continuare a politicii de impozitare prin adoptarea a mai multor amendamente la Codul fiscal.

Nu a fost trecut cu vederea nici sistemul judecatoresc, fiind adoptate amendamente la Codul penal si cel de procedura penala, la Codul cu privire la contraventiile administrative. Necesita a fi mentionate si amendamentele la legislatia in vigoare prin care considerabil se simplifica procedurile de inregistrare a cetatenilor straini care viziteaza Moldova.

In exercitarea atributiei sale de legiuitor, Parlamentul a actionat intru definitivarea unui sir de sarcini pe care si le-a stabilit in sesiunea precedenta. Ma refer aici la adoptarea Programului legislativ pentru anii 2005-2009, urmat si completat de adoptarea programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile Consiliului Europei.

Totodata, acest ultim document este conceput si ca un instrument de automonitorizare, date fiind termenele foarte exacte alte actiunilor preconizate. Aditional la activitatea de elaborare a legislatiei, Parlamentul s-a axat asupra punerii in aplicare a legilor adoptate pe parcursul celor doua sesiuni ale anului curent.

Aici ma refer la constituirea Comisiei Electorale Centrale, a Curtii de Conturi, a Consiliului Superior al Magistraturii. Gratie mentinerii parteneriatului politic, s-a reusit implementarea nu numai de jure, dar si, ceea ce este cel mai important, de facto a principiilor democratice in aceste institutii de prima importanta.

Tin sa mentionez ca aceste rezultate, marcind doar primii pasi pe calea realizarii sarcinilor ce s-au identificat pe parcursul sesiunii anterioare, totodata formeaza premisele care determina, in cea mai mare parte, actiunile care vor sta la baza activitatii noastre in sesiunea urmatoare. Aici ma refer la versiunile consolidate ale proiectelor de legi pentru modificarea Regulamentului

 

 

Parlamentului si cu privire la audiovizual. Discutiile, pe marginea acestor documente, vor fi deschise odata cu reluarea activitatii corpului deputatilor.

Aditional vom avansa, in scopul adoptarii finale, proiectul de lege privind cultele religioase si partile lor componente.

Urmind aceeasi linie de continuitate, ne vom axa cu toata responsabilitatea pe continutul actelor indicate in programul calendaristic ce vizeaza onorarea angajamentelor tarii noastre fata de Consiliul Europei si anume: proiectele de legi pentru modificarea si completarea legilor cu privire la organizarea judecatoreasca, la statutul judecatorului, la colegiul disciplinar si raspunderea disciplinara a judecatorilor, la colegiul de calificare si atestare a judecatorilor, cu privire la Procuratura.

Aditional la aceste legi de modificare si completare, vor fi elaborate si adoptate legile cu privire la Institutul National al Justitiei, la statutul organelor de executare si al grefierilor, la statutul colaboratorului Serviciului de Securitate si noua lege privind avocatura.

In acelasi context mentionez necesitatea stringenta a perfectionarii legislatiei ce vine sa consolideze autonomia administratiei publice locale. In acest scop, intentionez sa pun in discutie instituirea, in primavara anului ce urmeaza, a unei comisii parlamentare speciale, care se va ocupa de elaborarea proiectelor de legi vizind distribuirea imputernicirilor administratiei de nivel central si local, relatiile interbugetare si controlul financiar.

Tinind cont de faptul ca scopul urmarit prin adoptarea atit a programului legislativ, cit si a planului calendaristic au fost mentionate in repetate rinduri si cu diferite ocazii, nu voi insista din nou verbal asupra importantei acestora in contextul executarii planului bilateral de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova.

Consider ca a venit timpul sa mai incetinim cu declaratiile si sa demonstram seriozitatea intentiilor prin fapte concrete si vreau sa lansez acelasi apel colegial si in adresa Guvernului, pentru ca reusita Republicii Moldova, ca stat, este posibila doar prin conjugarea eforturilor noastre. In caz contrar, riscam sa pierdem din credibilitatea Consiliului Europei, dar si a Uniunii Europene vizavi de capacitatea tarii de a ajunge sa corespunda criteriilor Copenhaga.

Intru atenuarea acestor riscuri, legislativul a continuat sa-si consolideze capacitatile in exercitarea functiei de control parlamentar prin urmarea calendarului audierilor tematice ale institutiilor guvernamentale de catre comisiile de profil, prin asumarea responsabilitatii pentru executarea in termenele fixate a Planului calendaristic, urmind a stabili un mecanism similar pentru executarea Programului legislativ.

Ma refer la acest document ca punct de pornire pentru formalizarea sub aspect juridic si institutional a procesului de armonizare a legislatiei nationale la prevederile acquisului comunitar.

Dat fiind complexitatea acestui proces multidimensional, am adresat solicitari de asistenta consultativa colegilor din parlamentele tarilor recent aderate la Uniunea Europeana. Urmare a unor reactii extrem de binevoitoare, delegatii

 

parlamentare din Moldova au vizitat parlamentele Romaniei, Ungariei, Belgiei, Lituaniei, Letoniei. In mare parte, aceste vizite s-au soldat cu semnarea unor aranjamente de cooperare interparlamentare.

Aditional, presedintii comisiilor pentru politica externa si Integrare Europeana din legislativele Suediei, Letoniei si Moldovei vor semna un memorandum, insotit de un document, care stabileste un sir de actiuni in contextul preluarii experientei parlamentelor din tarile mentionate in contextul asigurarii procesului de armonizare a legislatiei. Aceste actiuni de cooperare dintre membrii Parlamentului sint intregite de stabilirea contactelor si la nivel de aparate.

In acest fel, stimati colegi, pe linie de continuitate este pusa dimensiunea externa a activitatii parlamentare. In aceeasi ordine de idei, tin sa-mi exprim satisfactia si pentru intensificarea dialogului cu colegii din Rada Suprema a Ucrainei, precum si pentru reluarea contactelor cu colegii din Federatia Rusa. Vreau sa reiterez intentia de a completa si diversifica instrumentarul parlamentar aplicabil in contextul relatiilor cu partenerii nostri externi. In acest scop, se definitiveaza conceptia diplomatiei parlamentare, care va fi propusa corpului deputatilor la momentul reluarii activitatii noastre dupa vacanta de iarna.

Tot aici, vreau sa felicit delegatia noastra la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru rezultatele obtinute in cadrul dezbaterilor, in luna septembrie a acestui an, a raportului comisiei de monitorizare soldate cu aprobarea rezolutiei si recomandarilor care ne ofera o perspectiva reala pentru ridicarea monitorizarii si trecerea la urmatoarea etapa de cooperare cu acest for prestigios al carui membru este Republica Moldova.

In continuare, foarte succint ma voi referi si la cea din urma prioritate, dar deloc ultima deschiderea Parlamentului catre societate bazata pe principiul transparentei. O actiune de pionierat este adoptarea Hotaririi cu privire la conceptia de cooperare a Parlamentului cu organizatiile neguvernamentale, elaborata in cea mai strinsa conexiune cu aceste formatiuni si calificata de catre expertii Consiliului Europei ca fiind una dintre cele mai avansate si performante. Acum va urma perioada de testare a corectitudinii procedurilor si instrumentelor propuse, fapt ce va permite perfectionarea mecanismului in functie de viziunile ambilor parteneri. Ma refer la Legislativ, pe de o parte, si la exponentii societatii civile, pe de alta parte.

In acelasi spectru al deschiderii se incadreaza si noua practica de audiere in sedintele plenare a expunerilor partenerilor nostri din comunitatea donatorilor. Cred ca veti fi de acord ca cele doua prelegeri care ne-au fost oferite de reprezentantii permanenti ai Bancii Mondiale si ai Programului Natiunilor unite pentru Dezvoltare au un efect dublu, oferind informatii exhaustive privind activitatea acestor institutii in Moldova, dar si fiind un semnal pozitiv pentru partenerii nostri externi de dezvoltare privind deschiderea si profesionalismul parlamentarilor moldoveni. Consider ca aceasta practica merita a fi continuata.

Stimati colegi,

De fapt, intreaga istorie a formatiunilor social-politice denota ca rigiditatea si permanenta stabilitate sint niste caracteristici improprii configuratiilor politice.

 

Evident, aceasta constatare este valabila si pentru Parlament. De altfel si evenimentele recente confirma acest fapt. Dar, in pofida acestui lucru, indiferent de prezentul si viitorul relatiilor interparlamentare, aprecierea activitatii deputatilor Legislativului moldovean pe parcursul sesiunii care se incheie urmeaza a fi data doar tinindu-se cont de rezultatele obtinute si doar de catre cei care si-au exprimat vointa in buletinele de vot. iar sarcina noastra este sa muncim cu perseverenta in realizarea obiectivelor pe care ni le-am stabilit in debutul activitatii Parlamentului de legislatura a XVI-a.

In contextul si in spiritul celor expuse, mult stimatii mei colegi, va felicit cu prilejul sarbatorilor de iarna, dorindu-va multa sanatate, cele mai alese urari de bine, mult succes dumneavoastra, fericire familiilor dumneavoastra, sa aveti parte doar de bucurie din partea copiilor si nepotilor.

La multi ani! (Aplauze.)

Stimati colegi, un foarte scurt anunt, dar deosebit de important. In contextul istoricului Parlamentului moldovean, ieri, in data de 29 decembrie, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Vasile Iovv. (Aplauze.) Sa-l felicitam, dorindu-i multa sanatate si realizari frumoase. (Aplauze.)

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Rog Parlamentul sa-l felicitam pe domnul Ivanov Dumitru care astazi implineste 60 de ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ivanov, va felicitam din tot sufletul, va dorim multe realizari si succese. (Aplauze.)

Stimati colegi, declar inchisa sesiunea de toamna 2005 a Parlamentului Republicii Moldova. Rog sa onoram Drapelul si Imnul de Stat. (Se intoneaza Imnul de Stat.)

Multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 10.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009