version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 30 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4234 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pe anul 2007.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4289 cu privire la declararea Anului Eugen Doga.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3795 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la politie art.23 si 24; Legea despre statutul deputatului in Parlament art.26 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr. 3851 privind abrogarea unor hotariri ale Parlamentului (Hotarirea cu privire la salarizarea judecatorilor, colaboratorilor instantelor judecatoresti si ai procuraturii s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3864 cu privire la registre.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3969 privind activitatea de reglementare tehnica.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3954 pentru modificarea si completarea Legii nr.590 XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (art.1, 2, 3 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4080 privind securitatea generala a produselor.

11. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Vasile Balan Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

13. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco deputat liberal.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 87 de deputati. Absenteaza deputatii: Grigore Petrenco in delegatie; Vladimir Turcan, Oleg Serebrian la cerere; Semion Dragan, Ivan Gutu, Afanasii Mandaji, Anton Miron, Irina Vlah, Vasile Grozav, Veaceslav Untila, Zoia Jalba, Dumitru Braghis, Vladimir Ciobanu, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta ca pe parcursul saptaminii premergatoare sedintei de astazi a Parlamentului si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri domnul Dmitri Todoroglo (aplauze), domnul Vasile Grozav (aplauze) si domnul Leonid Bujor (aplauze). Sa le dorim mult succes si multa sanatate colegilor nostri cu acest prilej.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

In numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica rog ca proiectul de Lege nr.2977, preconizat pentru ziua de miine, sa fie dezbatut saptamina viitoare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog ca dezbaterea proiectului de Lege nr.2062, preconizata pentru ziua de miine, sa fie aminata pentru o perioada mai tirzie, pentru consultari suplimentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

In numele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati rog ca proiectul de Lege nr.2198 sa fie retras, pentru a fi discutat in sedintele urmatoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.2198?

 

Domnul Ion Plesca:

Da, nr.2198.

 

Domnul Marian Lupu:

Numarul 2 pe ordinea de zi.

 

Domnul Ion Plesca:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propun pentru ziua de miine, 1 decembrie, sa fie introdus pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.2178.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Rog sa fiu inscris, din partea fractiunii, pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Acum 60 de ani, la finele lui noiembrie, inceputul iernii in Basarabia, s-a declansat unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria neamului nostru foametea organizata, care a nimicit peste 150 000 de oameni.

In aceste zile Parlamentul Ucrainei a luat o decizie, a aprobat chiar o lege cu privire la evenimentele golodomorului din 1932-1933. La inceputul anilor 1990, Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a editat o colectie de documente referitor la foametea din 1946-1947. Istoricii si-au facut datoria.

Aceasta colectie de documente, precum si studiul publicat in acest volum, atesta fara drept de tagada ca foametea din 1946-1947 a fost o actiune premeditata, o actiune organizata de regimul stalinist. Repet inca o data, istoricii si-au facut datoria, a venit timpul ca si clasa politica din Republica Moldova sa-si faca datoria.

Domnule Presedinte,

Dupa parerea mea si a unor colegi, deputati in Parlament, este de datoria Parlamentului nostru ca in acest jubileu tragic al evenimentelor din 1946-1947 sa organizam o comisie parlamentara care ar fi capabila sa elaboreze un text care ar da o apreciere juridico-politica evenimentelor din 1946-1947.

Fiindca un popor este capabil sa dainuiasca in timp doar daca este capabil sa isi insuseasca lectiile istoriei. Nu cred ca cineva din Parlamentul nostru ar putea sa se opuna unei asemenea initiative.

Domnule Presedinte,

Va rog, sa examinati aceasta propunere a mea in cadrul Biroului permanent al Parlamentului si pentru saptamina viitoare propun ca pe ordinea de zi sa fie introdusa aceasta problema: sa examinam posibilitatea crearii unei comisii, care ar elabora un asemenea document. Memoria celor care au perit atunci, in 1946-1947 ne indeamna sa facem acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.


1 4129. 7 3367 23 2006 .

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Referitor la propunerea invocata de domnul Taranu. Voi ruga ca acest subiect sa fie examinat in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si presedintele sau reprezentantul acestei comisii sa vina la urmatoarea sedinta a Biroului permanent cu o informatie la acest subiect, privind eventualele actiuni ulterioare care vizeaza problema data.

Stimati colegi,

In momentul de fata, acestea sint toate propunerile care au fost inaintate in sala referitor la ordinea de zi, in plus a fost distribuit un supliment cu propuneri de proiecte de legi pentru ziua de miine, 1 decembrie si pentru ziua de 8 decembrie. In pachet cu acele propuneri care au fost sonorizate de dumneavoastra de la microfoane, supun votului aprobarea in varianta finala a ordinii de zi a sedintelor plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Hotarire nr. 4234 a Parlamentului cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pe anul 2007.

Prezinta domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Permiteti-mi sa-l prezint atit din partea autorilor, cit si din partea comisiei.

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de hotarire a Parlamentului, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si supus examinarii in sedinta actuala a Parlamentului este determinat de normativele Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Aceasta lege stabileste ca proiectul bugetului sau pe anul financiar urmator Comisia Nationala a Valorilor il prezinta Parlamentului pina la 1 noiembrie si urmeaza sa fie aprobat printr-o hotarire a Parlamentului dupa examinarea si avizarea lui pozitiva de catre comisia permanenta de specialitate.

Tinind cont de faptul ca, conform legii, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare se finanteaza integral din veniturile obtinute sub forma de taxe, precum si sub forma de plati pentru prestarea de servicii participantilor la piata valorilor mobiliare, proiectul bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007 este elaborat reiesind din urmatorii factori de baza: rezultatul executarii bugetului la venituri si la cheltuieli la situatia din 1 octombrie 2006 si prognoza acumularii veniturilor si efectuarea cheltuielilor la situatia din 1 ianuarie 2007, taxele si platile care se percep de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare conform Legii pentru serviciile de acordare participantilor la piata valorilor mobiliare, prognoza indicilor de dezvoltare a pietei valorilor mobiliare in anul 2007 si veniturile planificate reiesind din aceasta prognoza si structura cheltuielilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare planificate pentru anul 2007.

Proiectul de Hotarire prezentat spre examinare si aprobare de catre Parlament este suplimentat de trei anexe, care sint parte integranta a acestuia si care reflecta sinteza veniturilor, cheltuielilor si surselor de finantare a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, taxele si platile percepute de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pentru prestarea de servicii participantilor la piata valorilor mobiliare prevazute prin lege si conditiile de salarizare a membrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a angajatilor Directiei executive.

Grupul de deputati, care a inaintat acest proiect de lege, a analizat detaliat prognoza veniturilor bugetului Comisiei Nationala a Valorilor Mobiliare pe anul 2007 si considera necesar sa mentioneze faptul ca la calcularea sumei totale a veniturilor au fost aplicate taxele si platile in stricta conformitate cu prevederile articolului 6 din Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si sint suficient fundamentate in nota explicativa a proiectului de hotarire a Parlamentului.

Asadar, calculele efectuate demonstreaza ca in perioada anului 2007, reiesind din indicii preconizati de dezvoltare a pietei valorilor mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va dispune de posibilitatea de a acumula venituri in suma de 8 830 000 lei.

In nota explicativa sint stabilite de asemenea si cheltuielile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru executarea cu succes a atributiilor sale prevazute prin lege si acestea se cifreaza la suma de 8 181 000 lei, inclusiv cheltuielile pentru retribuirea muncii membrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a angajatilor Directiei executive, preconizate la suma de 4 598,2 mii de lei.

Autorii initiativei legislative considera necesar sa mentioneze si faptul ca cheltuielile pentru retribuirea muncii, expuse in anexa nr.3 la proiectul de hotarire, sint calculate in conformitate cu legislatia privind salarizarea, inclusiv cu prevederile Legii salarizarii nr.847-XV din 12 februarie 2002, ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, ale Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si ale Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr. 525, din 16 mai 2006, privind salarizarea functionarilor publici si a persoanelor care efectueaza deservirea tehnica.

Pornind de la cele mentionate, grupul de deputati care a inaintat aceasta initiativa legislativa propune adoptarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pe anul 2007: la venituri in suma de 8 830 000 de lei si la cheltuieli in suma de 8 181 000 de lei si adoptarea hotaririi respective.

Vreau sa informez Parlamentul ca aceasta initiativa legislativa a fost examinata in sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante si in urma discutiilor vreau sa informez Parlamentul despre urmatoarele: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este constituita prin lege ca o autoritate autonoma in cadrul administratiei publice, care reglementeaza supravegherea, controleaza respectarea legislatiei pe piata valorilor mobiliare si activitatea participantilor la ea.

In conformitate cu articolul 6 din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este finantata integral din veniturile obtinute sub forma de taxe si plati pentru prestarea de servicii, iar bugetul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare se aproba prin hotarirea Parlamentului dupa examinarea si avizarea lui pozitiva de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Prin proiectul de hotarire a Parlamentului se propune aprobarea veniturilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007, aplicind taxele si platile percepute pentru prestarea de servicii participantilor la piata valorilor mobiliare a cheltuielilor, care urmeaza a fi efectuate pentru executarea atributiilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

In urma examinarii proiectului bugetului, comisia a constatat ca prognoza veniturilor si cheltuielilor preconizate pentru 2007 este suficient de augmentata in nota explicativa atit la venituri, cit si la cheltuieli, si la sursele de finantare si conditiile de salarizare a membrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a angajatilor Directiei executive.

Pornind de la fundamentarile privind veniturile si cheltuielile Comisiei Nationale a Valorilor mobiliare preconizate pentru anul 2007, comisia considera necesar sa propuna Parlamentului spre aprobare venituri in suma de 8 830 000 lei si cheltuieli in suma de 8 181 000 lei.

Conform prevederilor articolului 6, alineat (5) din Legea nr.192 XIV din
12 noiembrie 1998, soldul mijloacelor financiare acumulate pe parcursul anului financiar si neutilizate ramine disponibil pentru anul urmator.

In baza datelor privind efectuarea bugetului la venituri si cheltuieli conform situatiei din 30 septembrie 2006, precum si a prognozei veniturilor ce urmeaza a fi acumulate pina la finele anului curent, se planifica un sold trecator al veniturilor pentru anul 2007 in suma de 3 milioane lei.

Conditiile de salarizare a membrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a personalului Directiei executive pentru anul 2007 sint ajustate la legislatia in vigoare si reglementeaza salarizarea functionarilor publici.

Luind in considerare cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de hotarire prezentat Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte,

Va rog, la litera e) din anexa nr. 2, Marimea taxelor si platilor percepute de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, ati introdus cuvintele: tranzactiile privind rascumpararea valorilor mobiliare de catre societate in urma reorganizarii si / sau a expirarii termenului de circulatie a valorilor mobiliare. Si in alineatul (6) ati inclus: asistenta, consultanta si expertiza in domeniul pietei valorilor mobiliare. Din cite stiu, aceste taxe nu se percep. Care a fost motivul ca le-ati inclus in anexa privind Marimea taxelor si platilor?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule deputat.

Noi la comisie am examinat in detaliu; in principiu dumneavoastra ati fost de acord, deci ele sint reglementate prin lege. Si taxele care au fost impuse in anexa nr.2. Deci, rezulta din acele taxe care sint prevazute de legislatie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Dar noi discutam acum proiectul bugetului comisiei si nu Legea privind piata valorilor mobiliare. De aceea va si intreb: de ce in anexa la marimea taxelor ati inclus aceste doua compartimente de la care taxa nu se percepe?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Ursu presedintele Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare
:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Ma refer, in primul rind, la prima intrebare privind litera e) a capitolului I din anexa nr.2. Deci, in tranzactiile privind rascumpararea valorilor mobiliare pentru societate nu se percep taxele, deoarece termenul acestor valori mobiliare a expirat deja si ele nu mai circula si nu pot sa fie taxate aceste tranzactii, aceste valori mobiliare.

Cit priveste asistenta consultantei si expertizei in domeniul pietei valorilor mobiliare, sint absolut de acord ca nu trebuie sa fie percepute taxe conform legislatiei in vigoare, din cauza ca valorile mobiliare deja au fost emise in circulatie la volumele respective si ce fel de taxe pot sa fie percepute suplimentar?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte,

Da, eu sint de acord ca ele nu ar trebui sa fie aici. Ele nu prezinta marimea taxelor care formeaza bugetul comisiei.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra ca autori, cind ati elaborat acest buget, ati examinat si taxele, si cheltuielile care formeaza acest buget. As vrea sa stiu daca in procesul de elaborare a acestui proiect de lege ati examinat influenta taxelor percepute de catre comisie si formeaza veniturile comisiei la dezvoltarea pietei valorilor mobiliare in Republica Moldova? Si daca da, care sint efectele acestor influente?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Desigur, in initiativa noastra noi, impreuna cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, am examinat in detaliu aceasta problema si prin propunerile respective am aratat concret care sint veniturile de la aprecierea acestor taxe si care este contributia la formarea bugetului in general al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Deci, s-au luat in consideratie aceste momente.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Nu m-ar interesa veniturile, eu le cunosc, m-ar interesa, daca dumneavoastra ati examinat chestiunea aceasta, care sint influentele taxelor care formeaza bugetul comisiei la dezvoltarea pietei valorilor mobiliare, daca sint asemenea influente, fie pozitive, fie negative si daca le-ati examinat?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Eu as raspunde la aceasta intrebare in felul urmator.

Domnule deputat,

Vedeti, este o practica internationala cind aceste organe de supraveghere, monitorizare si control al pietei valorilor mobiliare au un grad inalt de autonomie si independenta atit operationala, cit si financiara.

Deci, principalele venituri ale acestor organe, fie in Republica Moldova, fie in tarile europene, sint taxele si platile percepute. Aceste taxe practic nu au fost modificate incepind din anul 2003, cind au fost stabilite prin legea respectiva, inclusiv si taxele la emisia valorilor mobiliare de 0,5, de 0,1, care sint practic principala sursa de venituri in finantarea comisiei, ele reprezinta circa 80-85 la suta din veniturile comisiei.

Eu n-as vrea sa fac aici o comparatie, daca influenteaza sau nu situatia financiara a agentilor economici. Eu cred ca da, intr-adevar, nu poate sa nu influenteze situatia financiara, caci ei platesc aceste taxe. Dar totodata trebuie sa nu uitam si de aportul comisiei in stabilitatea pietei valorilor mobiliare, de contributia sa in monitorizarea si supravegherea acestei piete, in stabilitatea insasi a climatului investitional pentru investitorii straini. Deci, aici ar fi foarte greu de a delimita foarte concret argumentele pro si contra.

Si mai mentionez inca un moment: aceste taxe sint percepute nu numai in Republica Moldova, este o practica internationala. Si aceasta renumita taxa de
0,5 la suta, despre care noi tot timpul, practic in fiecare an, ajungem sa discutam in Parlament, este o taxa care se percepe si in Moldova, si in Europa, si in Tarile Baltice, si in tarile vecine ale Republicii Moldova. Eu nu cred ca agentii economici suporta astazi astfel de plati enorme, care ar influenta activitatea lor financiara.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Eu sint de acord si nici nu neg ca bugetul comisiei, baza bugetului comisiei trebuie sa fie taxele percepute si este o practica internationala. Dar eu am sinteza pe care ati prezentat-o dumneavoastra, si in aceasta sinteza este aratata evolutia tuturor tranzactiilor pe parcursul a 4 ani de zile. Ea denota clar niste lucruri, si anume ca scad tranzactiile pe piata bursiera si noi nu cunoastem de ce scad si scad esential. Din 2003, de la 429 de milioane la 49 de milioane pentru anul 2007. Si, totodata, cresc tranzactiile de vinzarecumparare a valorilor mobiliare efectuate pe piata extrabursiera. Deci, dumneavoastra intelegeti ce vreau sa spun.

Si al doilea moment. Fara doar si poate bugetul formeaza taxele. Dar sint niste taxe, cum ar fi taxele percepute de la tranzactiile cu rudele de primul, al doilea grad.

Sau a pachetelor mici, pina la 5%. Pentru facilitarea acestui proces mi se pare ca ele ar trebui ori diminuate, ori in general excluse. Trebuie de facut o analiza generala despre ce se intimpla in acest sistem si cum acest sistem de taxe, pe care il avem astazi, ar putea facilita dezvoltarea bursei.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Si nu a pietei extrabursiere. La piata extrabursiera trebuie sa ramina pachetele mici de rudenie, donatiile. Asa mi se pare ca ar trebui sa fie intr-un stat civilizat. Nu?

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa-i informez pe colegi ca noi astazi discutam Hotarirea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, dar nu discutam taxele, caci taxele sint stabilite prin alte legi. Si orice propunere sau orice initiativa care o sa apara noi o vom putea discuta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

In continuare microfonul nr.3.

 

 

 

Domnul Valerii Garev:

, . , , - . , 3. , , , 50%. 50%. , , , , . . , .

.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, nu este nimic in plus acolo. Premiile, Valerii

 

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste in sala.

Domnule vicepresedinte,

Va rog, continuati.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Ele sint stabilite de asemenea prin lege si, in afara de aceasta, ele vor fi stabilite de catre presedintele comisiei la decizia Comisiei Nationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Deci, aceste premii si insusi mecanismul salarizarii este franc stabilit in Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005, cu privire lasalarizare in sectorul bugetar. Noi repetam acele articole si acele alineate care sint in aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimati colegi,

As vrea sa atrag atentia dumneavoastra asupra citorva cifre. Deci, noi in nota informativa avem stipulat ca la finele anului curent se planifica soldul trecator al veniturilor pentru anul 2007 in suma de 3 milioane lei. Avem stipulate venituri de 8 milioane, cheltuieli de 8 milioane. Intelegem foarte bine ca suma nu va fi de 8 milioane, va fi mai mare. Deci, orice organizatie, cu atit mai mult daca este la autogestiune, nu intotdeauna se straduie sa prevada toate veniturile. Deci, ne straduim sa le prevenim un pic. Adica sa ne facem viata mai usoara. Sigur ca va fi mai mult. Deci, eu vreau sa va intreb, care va fi soarta acestor bani care ramin din an in an si noi ii lasam in gestionarea Agentiei? Eu ma adresez comisiei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule deputat.

Intr-adevar, in partea de cheltuieli, de venituri suma de 3 milioane se considera ca fond de rezerva al Comisiei Nationale si el este transferat, deci, din an in an. Respectiv, din 2006 cifra este impusa in partea de venituri a bugetului comisiei si va fi folosita in 2007.

 

Domnul Ivan Banari:

Oare noi nu avem dreptul, nu putem printr-o hotarire a noastra sa luam acesti bani sau o parte din ei?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Ei sint parte componenta a bugetului comisiei si acesta trebuie folosit strict dupa cum noi il aprobam. Noi am aprobat anul trecut aceasta suma. El este prognozat pina la finele anului sa constituie cifra de 3 milioane si se include in partea de venituri a Comisiei Nationale pe anul 2007.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Vreau sa va rog sa deschideti la pagina 10 alineatul (2).

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da.

 

Domnul Ivan Banari:

Si spuneti-mi, va rog: salariul presedintelui si al vicepresedintelui, al membrilor comisiei corespunde cu aceste sume stipulate astazi aici? 7100, 6500, 60 mii. Sau pot sa ma adresez si domnului Presedinte?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, exact aceleasi cifre.

 

Domnul Ivan Banari:

Anul viitor ei vor primi aceste salarii. Stiti, conform Legii din 23 decembrie 2005 aceste salarii vor fi doar in 2009 pentru deputatii in Parlament, pentru ministri. Deci, astazi ei nu primesc salariile maxime care au fost stabilite. Ele se maresc treptat. Dumneavoastra le-ati marit din start. Cum explicati acest fenomen?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Comisia Nationala este o comisie finantata din veniturile proprii. Deci, se afla la autogestiune. Salariile care au fost fixate pentru presedinti, vicepresedinti si membrii comisiei rezulta din Legea nr.355. Deci, in asa mod incit sa fie respectate principiile acestei legi. Dar salariul pe care il primeste presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei sint stabilite prin lege si sint luate in consideratie la formarea bugetului pe anul 2007. Sigur, din cifrele respective rezulta ca ele vor fi primite 100%.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule vicepresedinte,

Nu sinteti convingator, cu ce sint mai prejos ceilalti demnitari de stat, care vor primi aceste salarii peste doi ani sau peste trei ani? De ce Comisia Nationala trebuie sa primeasca aceste salarii incepind din 1 ianuarie 2007? Deci, nu cred ca ati fost convingator.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi

 

Domnul Ivan Banari:

Imi cer scuze, eu mai am o intrebare. Deci, nu cred ca este foarte greu sa facem un exercitiu de matematica. Avem suma totala la retribuirea muncii de 4 milioane 598 de mii. Avem 81 de colaboratori, care sint stipulati in acest proiect de hotarire. Nu toti primesc salariile de 5-6 mii de lei. Sint si persoane auxiliare, sint si soferi, sint si femei de serviciu, sint si alte persoane, alte categorii. Salariul mediu rezulta a fi de 4624 de lei pe luna. Impartiti va rog la 81 la 12 si o sa vedeti care este salariul mediu. Eu cred ca este un salariu foarte mare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule Popa,

Va rog mult sa-mi oferiti o explicatie a punctului 5 din anexa nr.3: conditiile de salarizare a membrilor si angajatilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Deci, punctul 5, care prevede un spor lunar pentru utilizarea in exercitiul functiei a unor limbi straine, in marime de pina la 15 procente din salariile de functie. Va rog mult sa-mi spuneti care este Deci, sa-mi oferiti o explicatie a necesitatii acestei stipulari, citi angajati beneficiaza de acest spor si ce limbi straine poseda?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Calculele prezentate de catre comisie, deci, deputatii care au inaintat aceasta initiativa au fost de acord cu aceste cifre. Ele sint prevazute de legislatie. Si mai mult ca atit, se vor lua in consideratie la decizia presedintelui comisiei pentru fiecare caz in parte.

Doamna Adriana Chiriac:

Eu vroiam sa aflu, de fapt, de ce limbi straine este nevoie in activitatea comisiei?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Parca nu toti vor beneficia de aceste 0,15? Limba engleza.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Sau

 

Domnul Gheorghe Popa:

Limba enzleza, limba rusa

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Precizez, spuneti-mi va rog

 

Domnul Dumitru Ursu:

15 la suta este prevazut in legislatia in vigoare si este dreptul conducatorului institutiei respective de a stabili acest supliment la salariu in dependenta de cunoasterea, gradul de cunoastere a limbilor moderne, cum este stipulat in legislatie. Deci, se are in vedere limba franceza, limba engleza, limba germana, daca se poseda. La momentul actual in comisie sint 8 vorbitori de limbi moderne.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Vroiam sa stiu, daca in activitatea comisiei dumneavoastra faceti uz de aceste limbi?

 

Domnul Dumitru Ursu:

N-as crede ca noi abuzam de aceasta prevedere a legislatiei. Dar acesti colaboratori, care, intr-adevar, au aceste studii si cunosc aceste limbi, deci, ei intr-adevar primesc acest supliment.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Nu v-am intrebat daca abuzati sau nu. Spuneti-mi, va rog, citi angajati beneficiaza de acest spor.

 

Domnul Dumitru Ursu:

8, am spus.

 

Doamna Adriana Chiriac:

8 angajati. Spuneti-mi, va rog, daca se iau in considerare si vorbitorii de limba romana care fac uz de limba rusa in activitatea lor? Si de ce nu?

Domnul Dumitru Ursu:

Nu, nu se iau in vedere.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Dar de ce nu?

 

Domnul Dumitru Ursu:

Limba rusa este limba de comunicare pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu-i limba straina.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va fac referinta la Legea nr.355. Noi indelung am discutat acest subiect si legea prevede foarte clar, ca doar pentru limbile moderne, altele decit limba rusa. Va aduceti aminte de discutiile acestea.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, eu sint intru totul de acord cu domnul Bondarciuc, ca noi astazi discutam

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog.

Stimati colegi

 

Domnul Vladimir Filat:

Ca noi astazi discutam bugetul acestei institutii. Si pe alocuri intr-adevar, ne-am deplasat de la discutarea bugetului, si eu cred ca absolut motivat.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cind punem intrebari vizavi de situatia pe piata valorilor mobiliare, trebuie sa ne mai punem si o intrebare, daca noi avem aceasta piata.

Mai mult ca atit, eu consider ca la ora actuala mai importanta este situatia de pe aceasta piata, decit discutia bugetului. Domnule Presedinte, in aceasta ordine de idei as vrea sa pun o intrebare. Cind noi avem posibilitatea sa discutam aceasta situatie, daca nu in cadrul aprobarii bugetului? Noi, Parlamentul Republicii Moldova, sau dupa cum este construita structura puterii, Parlamentul are anumite structuri subordonate direct Parlamentului, cum ar fi Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si Securitate, Curtea de Conturi si altele. Deci, exista o practica din punctul nostru de vedere, care este fixata in legislatie. Spre exemplu, Curtea de Conturi vine cu un raport anual in Parlament. Prezinta raportul, se fac discutii pe marginea raportului asupra activitatii sale.

Am modificat legislatia ce tine de Serviciul de Informatii si Securitate, prin care s-a introdus norma ca serviciul respectiv sa vina in plenul parlamentului anual, sa prezinte un raport.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Poate ca ar trebui si in cazul comisiei respective ca, inainte de votarea bugetului pentru anul viitor, sa vina comisia cu un raport asupra activitatii, nu in comisie.

Domnule Bondarciuc,

Eu vorbeam de plenul Parlamentului. Si sa discutam situatia in domeniu, nu numai situatia in comisie, si ulterior sa adoptam si bugetul. Si de ce sa nu faca si o dare de seama asupra executarii bugetului. Aceasta este o propunere, poftim, pentru stenograma. N-am nevoie de explicatii.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Legislatia prevede prezentarea raportului anual in termene stabilite si noi avem aceste rapoarte. Aceasta depinde de noi. Noi nu le putem examina in cadrul sedintei Parlamentului. Daca o sa fie necesar, poftim, anul viitor, cind expira anul o sa prezentam materialele, o sa discutam in cadrul sedintei Parlamentului. Legea prevede

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Popa,

Va multumesc la fel.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4234. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 4234 este aprobat.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 4289 cu privire la declararea Anului Eugen Doga.

Prezinta domnul Stepaniuc, atit in numele autorilor cit si din partea comisiei.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

La 1 martie 2007 se vor implini 70 de ani din ziua nasterii unuia dintre cei mai de seama compozitori moldoveni, Eugen Doga. Prin opera sa, creata pe parcursul anilor, prin specificul sau pronuntat national, dar si international, prin umanismul sau profund Eugen Doga a constituit o epoca in dezvoltarea artei muzicale contemporane si si-a cistigat pe buna dreptate dragostea si recunostinta melomanilor de pe diferite meridiane ale globului.

A scris muzica pentru mai mult de 200 de filme artistice, turnate la diferite studiouri din Republica Moldova, Romania, Uniunea Sovietica si din alte tari, dar si pentru numeroase spectacole de teatru. Este autor a cinci cvartete de coarde, a abordat diverse genuri, de la cintece pentru copii, romante si muzica usoara pina la cantate, piese instrumentale de camera, poeme simfonice si vocal-simfonice, coruri, balete.

Nu numai publicul meloman, ci si o mare parte a populatiei cunoaste astazi, spre exemplu, muzica la filmele Lautarii, O satra urca in cer, Ana Pavlova, Luceafarul etc. Generatii intregi de locuitori ai Moldovei, ai fostei Uniuni Sovietice, ai altor state au crescut cu operele muzicale ale lui Doga, cum ar fi Imn soarelui, poemul simfonic Mama, cintecele de estrada Codrii mei frumosi, Cintec despre orasul meu dedicat Chisinaului etc. etc.

Creatia lui Eugen Doga a fost apreciata inalt la festivalurile internationale de la Palermo, Bucuresti, Moscova etc., activitatea lui a fost mentionata in nenumarate rinduri cu distinctii de stat si titluri onorifice. In anul 1984 i s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului din Republica Moldova, iar in 1987 de Artist al Poporului din Uniunea Sovietica. In anii 1980 si 1984 a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldovenesti si respectiv Premiul de Stat al URSS.

Este Cavaler al Medaliei Mihai Eminescu, al Ordinului Republicii, al Medaliei de Aur Omul secolului XX SUA, al Ordinului Mecenatul secolului Moscova si al Medaliei Academicianul Vavilov decernate de Fundatia Umanista Internationala. Din anul 1991 este academician al Academiei de Stiinte a Moldovei, iar in anul 2000 i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Cauza al Institutului International de Cinematografie din Moscova.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, luind in considerare avizele pozitive ale comisiilor parlamentare permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si ale Guvernului, avind in vedere contributia deosebita pe care a adus-o compozitorul Eugen Doga la dezvoltarea culturii si muzicii nationale si internationale si in legatura cu jubileul de 70 de ani de la nasterea maestrului, propune un proiect de hotarire cu privire la declararea anului 2007 Anul Eugen Doga si adoptarea acestui proiect in Parlament.

Vreau sa adaug ca, desigur, aceasta decizie, aceasta hotarire a putut sa fie luata si de Guvern, la noi in aceasta problema, de fapt, nu exista un sistem foarte bine gindit. Unele hotariri s-au luat la nivelul Guvernului, altele au trecut prin Decretul Presedintelui, unele au trecut prin decizia Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Mai degraba ca o meditatie la aceasta chestiune. Eu sint intru totul de acord cu ceea ce a spus domnul Stepaniuc aici. Il cunoastem toti pe domnul Doga, dar este o chestie extrem de delicata, mi se pare. Intimplator am vorbit cu citiva oameni de arta ilustri din Republica Moldova, care au auzit de aceasta initiativa si toata lumea recunoaste ca ar fi bine sa facem un gest fata de compozitorul, fata de omul, fata de concetateanul nostru Eugen Doga.

Insa noi trebuie sa spunem foarte sincer ca aceasta initiativa va trezi animozitati in mediul oamenilor de creatie. Si este clar ca pina la urma putem sa ne trezim ca facem si un deserviciu anumitor persoane sau anumitor ramuri, sa spunem, din creatie. Poate era mai bine si mai de folos, chiar si pentru domnul Doga, sa anuntam un Festival Eugen Doga, festival, la care sa participe domnul Eugen Doga, dar care sa fie si un eveniment pentru toti compozitorii din Republica Moldova, si un festival care pe parcurs sa ramina traditional, asa cum este Festivalul Invita Maria Biesu. Si ar fi un festival al cintaretilor, sa-i spunem asa, in mai mare masura decit al compozitorilor. Cu atit mai mult ca si anii respectivi se anunta in cinstea persoanelor plecate de pe acest pamint.

Eu nu vreau sa supar pe nimeni, dar mie mi se pare ca daca noi ne-am gindi si am crea conditii ca compozitorii sa fie stimulati, oamenii care cinta meleagurile, paminturile natale, patriotismul s.a.m.d. si care au, intr-adevar, o valoare, nu numai pe teritoriul Republicii Moldova, dar si intr-un spatiu mai larg, era poate cu mult mai bine decit am facut anul Doga, in care am facut citeva masuri, am pus punct si s-a terminat Mai bine poate ar fi un festival care sa ramina si in istorie, sa spunem asa, si sa intruneasca toti compozitorii, mai ales compozitorii tineri, care sa fie participanti la acest festival si sa creasca la nivelul compozitorului Eugen Doga.

Eu nu insist prea tare, dar va chem sa ne gindim ca poate, intr-adevar, sa facem un lucru cu mult mai fundamental, cu mult mai bun si cu mult mai valoros pentru generatiile viitoare care vin acum, intra in creatie si vor intra si pe viitor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Daca nu este secret, in ce conditii a aparut acest proiect de hotarire si care au fost conditiile de selectare, daca au fost? Cine a participat la aceasta selectare? 2. Care vor fi costurile acestui proiect, caci mi se pare ca era mai potrivit daca venea Guvernul cu acest proiect de hotarire si la acest proiect de hotarire era anexat si programul de manifestari cultural-artistice, si costurile, si bugetul acestui program pe un an de zile. Ca sa cunoastem toate subtilitatile acestui proiect de hotarire.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Trebuie sa raspund?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, da, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

As incerca sa raspund mai intii domnului Diacov. De fapt, nu prea am ce raspunde. In mare parte sint de acord cu comentariile pe care le-a facut dumnealui. Dar noi trebuie sa intelegem ca in acest domeniu al culturii este foarte mult subiectivism. In realitate, stimati colegi, se spune ca valorile adevarate, culturale, spirituale, trebuie pretuite inca pe parcursul vietii. Noi avem in tara noastra foarte multe cazuri, chiar in ultimii 15-20 de ani, cind personalitatile au fost apreciate dupa moarte.

Mai mult decit atit, in aceasta perioada nimic real nu s-a facut. Si atunci ne pomenim cu morminte neingrijite, ne pomenim ca nu avem bani pentru a face niste manifestari de comemorare s.a.m.d. Cred ca Eugen Doga merita, in opinia comisiei noastre, in opinia deputatilor, merita sa fie adoptata aceasta hotarire. Si va spun de ce. Nu se exclude ceea ce a spus si domnul Diacov, ca Guvernul anume asa o sa procedeze. In programul de manifestari pentru anul Eugen Doga o sa fie, probabil, un festival, intr-adevar, un festival international cu invitarea celor mai importante personalitati din acest domeniu din tarile din jur. Cred ca si din tarile CSI- ului, si din Romania si din alte tari.

Nu cred ca aceasta o sa deranjeze pe cineva, cu atit mai mult ca noi asemenea festivaluri, dupa cum dumneavoastra insusi ati anuntat, de acum avem. Exista Festivalul Invita Maria Biesu, care tot la inceput, vreau sa va amintesc, a stirnit niste semne de intrebare: de ce anume asa si de ce in forma respectiva? Dar pe urma s-a vazut ca acest festival este primit bine. Deci, lumea invitata vine. Si, in cele din urma, acesta este un festival care se desfasoara cu succes si creeaza imaginea Republicii Moldova.

Invitarea unor compozitori de valoare din Europa in tara noastra pe parcursul anului 2007 n-o sa strice acestei imagini a tarii noastre.

Domnule deputat, cred ca v-am raspuns din ce motive s-a facut aceasta selectare. Este o viziune. Si este o viziune a unui grup de deputati. Dumneavoastra aveti dreptul la alte viziuni. Guvernul, in cazul de fata, a dat un aviz pozitiv la aceasta propunere a noastra.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu nu aceasta am avut in vedere. Noi vom vota acest proiect de lege, dar am vrut sa aud de la dumneavoastra care sint totusi costurile, daca au fost estimate costurile acestui proiect si daca acest program national de manifestari va fi realizat, pe de o parte reiesind din posibilitatile noastre sau va fi realizat indiferent de posibilitatile noastre, reiesind din principiile de promovare a anului Eugen Doga, care este preconizat in acest proiect de lege.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Se preconizeaza ca finantarea sa fie partial de la Guvern si partial din alte fonduri bugetare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Costurile nu le cunoastem deocamdata?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu le cunoastem.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Numai citeva cuvinte. Eu inteleg si sint de acord cu faptul ca noi trebuie, statul trebuie sa demonstreze stima si respect fata de oameni atunci cind ei sint vii. Eu cred ca nu exagerez foarte mult daca spun ca domnul Eugen Doga este un Sostakovici al Republicii Moldova. Dar sint absolut convins ca, daca noi l-am intreba pe domnul Doga: care formula ati alege dumneavoastra, facem Anul Eugen Doga - am pus punct si am uitat - sau instituim un festival Eugen Doga si-l lasam pe parcursul anilor, ca lumea sa creasca in acest festival? Eu cred ca domnul Doga ar alege ultima varianta.

Multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Dati-mi voie sa spun o singura fraza. Republica Moldova, ca nici o tara din jur, are 11 festivaluri internationale. Vreau sa spun ca tarile vecine isi permit sa promoveze patru-cinci festivaluri internationale, fiindca 11 festivaluri internationale de diferit rang solicita cheltuieli, solicita probleme s.a.m.d. Asa ca noi aici trebuie sa avem in vedere toate: si realitatile noastre, si cele economice si sociale. Dar in cele din urma ceea ce ati spus dumneavoastra nu se exclude. O sa mai mediteze si cei de la Guvern cind o sa prezinte programul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei,

Totusi noi avem in vigoare niste acte normative sau legislative la care putem face o referire. Totusi, ce o sa adoptam, cine trebuie sa adopte? Cind o sa fie iar o noua viziune, peste un an? Viziunea din partea Guvernului o sa fie decizia Guvernului. Astazi avem viziunea unui grup de deputati privind decizia Parlamentului. Eu am in vedere ca niste acte normative Undeva trebuie sa fie un regulament special, elaborat la Guvern, sau la noi in Parlament, la care sa putem face o referire, iata, in cazul unor asemenea actiuni. Trebuie sa fie adoptata decizia Guvernului sau decizia Parlamentului? Noi avem in realitate ceva la baza, la care putem face astazi o referire? A cui este decizia, totusi, a Parlamentului sau a Guvernului?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Noi avem prevederile constitutionale si avem legi foarte clar descrise, dar nu pentru toate domeniile. Trebuie sa recunoastem. Chiar acum exista un proiect de initiativa legislativa pentru a discuta, de exemplu, ce ar insemna conceptie si ce ar insemna strategie si trebuie sa o adoptam. In cazul de fata, deci, eu repet astazi ca nu exista o formula, adica nu exista o traditie clara legislativa in Republica Moldova, dupa anul 1994, sa spunem asa, in adoptarea unor asemenea hotariri. Desigur ca a putut sa o adopte si Guvernul, a putut s-o faca si presedintele prin decret si a putut s-o faca si Parlamentul.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dupa parerea mea, nu este corect ca pentru o actiune sau un scop sa inceapa sa adopte decizia sau Presedintele, sau Parlamentul, sau Guvernul. Ar fi bine sa fie adoptat un document sau sa fie prevazut in Regulamentul Parlamentului modalitatea de actiuni in asemenea situatii. Aceasta nu este ultima actiune de asa fel. In viitor, noi tot o sa ne ciocnim de aceasta problema. Si n-ar fi frumos daca cineva anul viitor sau in 2008 sa fie declarat omul anului din partea Guvernului. Daca noi adoptam, eu sustin proiectul, dar macar stabilim regulile de joc pe viitor. Ca sa fie clar care este modalitatea de adoptare a unor astfel de documente sau a unor astfel de actiuni nationale. Eu aceasta am in vedere.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doar citeva cuvinte in sustinerea acestui proiect. Intr-adevar, in opinia mea este o initiativa salutara si frumoasa. Iar temerile noastre ca un astfel de gest al Parlamentului ar fi intimpinat de alti oameni de creatie cu anumite rezerve nu cred ca sint intemeiate, deoarece totusi trebuie sa recunoastem cu totii ca este vorba de o personalitate celebra, care are o anvergura internationala de exceptie si este onorabil pentru Parlamentul nostru sa adopte o astfel de hotarire, ceea ce nu limiteaza posibilitatea Presedintelui Republicii sau a Guvernului sa vina cu alte initiative similare, care ar viza cultura si arta nationala.

Eu sint absolut convins ca in astfel de situatii se vor gasi si resurse bugetare, dar si extrabugetare pentru a celebra cu o maxima eficienta, daca pot sa spun asa, o astfel de personalitate. De aceea consider ca trebuie sa aprobam aceasta hotarire si sa contribuim cu totii la realizarea acestei actiuni culturale care ne va onora pe toti, si ca deputati, si ca stat.

Multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4289. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 4289 a fost aprobat.

Proiectul de Lege nr. 3795 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

Ofer cuvintul Guvernului.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative este elaborat in baza articolului 40 din Legea nr.335 din 23 decembrie 2005, cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, prin care se ajusteaza actele legislative in vigoare la prevederile legii sus-numite. Prin modificarile propuse in fiecare din aceste legi, la capitolul conditiile de salarizare, se face trimitere la prevederile Legii nr.355. Doar la Legea serviciului public nr.443 din 4 mai 1995 se propun modificari si completari si alte articole care au tangente cu conditiile de salarizare.

Astfel, la articolul 1 se da definitia de functie de demnitate publica si, respectiv, se propune ca legea sa fie completata cu anexa nr.4 in care se expun functiile de demnitate publica. Odata cu trecerea functionarilor publici de rangul 1 la salarizarea in baza salariilor lunare, pentru ei devine imposibila aplicarea articolului 25.5 din Legea serviciului public, deoarece persoanele in cauza nu mai dispun de salarii de functie, dar de salarii lunare. Astfel, este necesar sa fie stabilit in ce mod se calculeaza indemnizatia unica. In acest context, se propune completarea articolului 25.5 din lege cu textul in care se reglementeaza modul de acordare a indemnizatiei unice in cazul stabilirii pensiei sau desfacerii contractului individual de munca.

In final, tin sa solicit ca prevederile articolului 5, ce tin de salarizarea judecatorului, sa fie excluse, deoarece prin Legea nr. 247 din 21 iulie curent articolul 28 a fost deja modificat. In baza celor mentionate, rog ca proiectul respectiv sa fie sustinut.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

O observatie referitor la acest proiect de lege. Am impresia ca autorii acestui proiect de lege au comis o eroare atunci cind si-au permis sa utilizeze o sintagma neadecvata, care nu cadreaza cu legislatia in vigoare. Ma refer la notiunea de primar de sat si viceprimar de sat. Dumneavoastra utilizati, de fapt, si cuvintul comuna, dar notiunea de sat nu este identica cu cea de comuna. Stim foarte bine cu totii ca in majoritatea cazurilor aceste notiuni nu coincid. De regula, unele comune includ mai multe sate, doua, trei si mai multe. Deci, pentru ca sa fim coerenti si sa respectam legislatia in vigoare, ar fi corect sa omitem notiunea de sat si sa lasam pe cea de primar de comuna, viceprimar de comuna.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, noi am expus varianta redactata conform legislatiei in vigoare. Cu atit mai mult ca Legea nr. 355 prevede notiunea de primar de oras, sat, (comuna) in dependenta de numarul de populatie in fiecare localitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati consultat cumva Curtea Suprema de Justitie cind ati venit cu asa o propunere de modificare a legii? La articolul 7 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, referitor la judecatorii asistenti, primul judecator asistent: practic deja nu mai sint incadrate persoane in asa functii la Curtea Suprema. Nu sint, dar noi propunem sa le

 

Domnul Marian Lupu:

Asemenea posturi nu mai exista?

 

Domnul Ion Plesca:

Nu mai exista de un an de zile.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

La mine este legea de baza cu privire la Curtea Suprema de Justitie

 

Domnul Ion Plesca:

Este in lege, dar va spun ca nu mai exista.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Unde functiile acestea sint. Deci, noi modificam numai redactional pasajul care tine de salarizare, altceva nu modificam nimic.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, cu o informatie suplimentara.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Intr-adevar, la Curtea Suprema nici o persoana nu ocupa astazi functia de judecator asistent, dar din legislatie nu au fost excluse aceste functii. In momentul cind va fi amendata legea, pentru ca exista asemenea idei, si va fi exclusa posibilitatea existentei unor asemenea categorii de persoane, atunci functia va fi exclusa si din legea respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Sainciuc,

Mai degraba cred ca este o problema a legii de baza, si anume Legea nr.355. Eu revin la anexa nr.4, functiile de demnitate publica. Functiile de demnitate publica obtinute in urma alegerilor. Si aici, la prima parte, dupa cuvintele primar de sat, din punctul meu de vedere, trebuia sa fie punct. Si daca ne intoarcem inapoi la denumirea de demnitate publica, aceste functii ar trebui sa fie elective. Dar dumneavoastra continuati cu vicepresedinte de raion, viceprimar al municipiului, viceprimar de oras, sat, comuna, presedinte, prim-vicepresedinte, vicepresedinte, secretar general al Academiei de Stiinte.

Eu tot inteleg de ce a nimerit aici Academia de Stiinte, dar functiile pe care le-am enumarat eu in descrestere, de la primar de oras, sat, comuna, ele nu sint obtinute in urma alegerilor. Fiindca daca urmam firul logic, eu asa o inteleg, si atunci nu va suparati. Prim-ministrul mai degraba are o functie obtinuta in urma alegerilor, decit viceprimarul. Si atunci cred ca nu trebuie sa facem modificarile in forma respectiva. Categoriile respective sa le trecem la capitolul 2, Functiile de demnitate publica obtinute prin numire. Si foarte rapid sa modificam Legea nr.355 si sa le votam dupa aceea in pachet in lectura a doua. Prima lectura si lectura a doua. Fiindca nu se leaga, nu are logica chestia asta.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va multumesc.

La articolul 1 noi am dat definitia sau notiunea. Functia de demnitate publica este functia publica care se ocupa prin mandatul obtinut direct, prin alegeri organizate sau indirect, prin numire in conditiile legii. Si aici o sa punem punct, conform propunerii Directiei juridice a Parlamentului. Si in acest context, ceea ce tine de anexa nr. 4 pe care am introdus-o suplimentar pentru lectura a doua putem sa examinam suplimentar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Sainciuc,

As vrea, in afara de examinarea suplimentara, noi sa o examinam suplimentar. Deci, inca o data vreau sa-mi argumentez pozitia. Daca un vicepresedinte de raion are functie de demnitate publica, care, ma rog, este asa cum este, obtinuta in urma alegerilor, apoi Prim-ministrul cu atit mai mult o are, si ministrii au functia respectiva, care tot este obtinuta in urma alegerilor. Si atunci, cum nimereste Academia de Stiinte in capitolul respectiv, in urma caror alegeri? Acestia nu nimeresc aici nici prin alegeri indirecte.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, este Codul cu privire la stiinta si inovare, unde este clar stabilit ca presedintele, vicepresedintele si secretarul stiintific al Academiei de Stiinte sint alesi, persoane alese. Ceea ce tine de stipularea la compartimentul 2, functiile de demnitate publica obtinute prin numire, s-a considerat ca anume la acest compartiment sa se inceapa cu functia de Prim-ministru si ulterior cu toate functiile membrilor de Guvern, care sint numite conform legislatiei, adica sint functii prin numire.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu nu vreau sa insist, dar consider ca ceea ce am mentionat eu pe parcurs este absolut logic si pentru lectura a doua sau in cadrul Directiei juridice sau in cadrul Parlamentului sa se ia in vedere aceasta mentiune.

Fiindca in caz contrar, contravine denumirii capitolului respectiv: Functie de demnitate publica obtinuta in urma alegerilor. Enumeram pe acei care au functiile respective si ulterior ii enumeram pe acei despre care am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, rog sa fie examinata mentiunea pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Si eu vreau sa revin la acest subiect. Deci, presedintele Academiei si vicepresedintele s.a.d.m. sint alesi nu de un organ public de stat, nici de Parlament si nici de consiliul raional s.a.m.d. Cu ce ocazie au nimerit ei pe lista aceasta?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In notiunea data la articolul 1 este indicat: Prin alegerile organizate sau indirect, prin numire, in conditiile legii. Si aici va fi pus punct. In acest context persoanele pe care dumneavoastra le-ati mentionat se aleg in conformitate cu Codul cu privire la stiinta si inovare, deci, un act juridic.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, dar Academia de Stiinte nu este o institutie publica centrala, este o institutie de stiinta.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, dar pentru personalul de conducere, conform Codului cu privire la stiinta si inovare, aparatul este un organ public. Si cele 20 sau 22 de persoane sint functionari publici.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cred ca trebuie de revenit si la capitolul acesta. Si a doua: functie publica obtinuta prin numire. Noi nu includem toate functiile obtinute prin numire care sint in ierarhia de stat, de la nivel de minister pina la consiliul raional, sa zicem? Sau, daca vreti, consiliul satesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ma refer la secretarul consiliului raional sau al comunei, sef de directie a consiliului raional.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, functiile de demnitate publica obtinute prin numire se refera numai la viceministru, la ministri, la celelalte categorii care au salarii lunare, ca functii publice de rangul intii. Celelalte functii pe care dumneavoastra le-ati numit sint functionari publici din cadrul autoritatilor fie centrale, fie locale si ele nu pot fi considerate ca functii de demnitate publica.

Deci, in cazul de fata este strict definit care sint acestea. Si in Legea nr. 355 s-a indicat: Functia de demnitate publica, aleasa conform legislatiei sau numita in functie.

 

Domnul Marian Lupu:

Acestea sint doua lucruri diferite.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Al doilea compartiment tine de functiile de rangul intii, care sint, conform Legii serviciului public, celelalte categorii de specialisti: sint functionari publici fie in organele publice centrale, fie in organele publice locale. Si ele nu pot fi numite, caci au salarii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Trebuie sa specificam aici la care anume se refera acest compartiment. Aici, cam in general, se spune: functie de demnitate publica obtinuta prin numire si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ei, probabil, fac referinta directa la Legea nr.355, unde toate aceste locuri sint bine plasate. Si eu cred ca anume acest lucru ne face sa cadem in confuzie, fiindca poate ca trebuiau anexate aici. Informatiile care deriva din Legea nr. 355 sa le avem proaspete si ne-ar fi mai usor sa judecam in aceasta situatie.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

O mica precizare.

Domnule Sainciuc,

Dumneavoastra ati facut de doua ori trimitere la definitia notiunii. Sa fim coerenti si corecti. Definitia ati dat-o dumneavoastra ca autori, ceea ce nu este un adevar absolut. Deci, sa nu mai facem referinte la definitia notiunii care este data in lege, pentru ca uneori noi definim gresit notiunile. Aceasta asa, ca o precizare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia sa ia cuvintul.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat de Guvern si constata urmatoarele.

Proiectul de lege este elaborat si inaintat in Parlament pentru executarea dispozitiilor articolului 35, alineat (5) si articolului 40 din Legea nr. 355, din 23 decembrie 2005, cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Potrivit acestora, se interzice includerea in alte acte legislative decit legea vizata a prevederilor ce tin de salarizarea personalului unitatilor bugetare. Iar Guvernul trebuie sa prezinte Parlamentului propuneri pentru ajustarea legislatiei in vigoare in conformitate cu aceasta lege.

Conform proiectului de lege vizat, se propune operarea modificarilor si completarilor in 16 acte legislative ce tin de salarizarea diferitor categorii de bugetari: colaboratorii de politie, deputatii, judecatorii, functionarii publici, cadrele didactice, vamesii, diplomatii, militarii, procurorii etc.

Proiectul de lege a fost avizat si sustinut de toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie se pronunta pentru adoptarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, propunindu-l spre examinare si aprobare in Parlament, in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Revin la aceeasi observatie. Nu sint sinonime cele doua notiuni sat si comuna. Prin urmare, ar fi cazul sa omitem, sa suprimam parantezele si sa le separam prin virgula.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Vom examina la comisie pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, s-a fixat.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de lege nr.3795. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3795 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 3851 privind abrogarea unor hotariri ale Parlamentului. Prezinta Guvernul.

Domnule Sainciuc, va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Odata cu punerea in aplicare a Legii nr.355 din 23 decembrie 2005, cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care reglementeaza modul, conditiile de salarizare si marimile salariilor personalului din toate instantele, inclusiv instantele judecatoresti, adica salariile judecatorilor si procurorilor.

Odata cu adoptarea acestei legi pentru persoanele care detin functii de demnitate publica aceste conditii de salarizare sint stabilite in anexa nr.2 si nr.3. Si pentru aceste categorii nu este necesara adoptarea unui act normativ care ar reglementa aceste conditii de salarizare.

Pentru alt personal, care activeaza in aparatele instantelor judecatoresti si al procuraturii, conditiile de salarizare au fost stabilite in Hotarirea Guvernului nr.525. In acest context, iarasi, nu este necesar sa fie adoptat un alt act normativ al Parlamentului.

In aceste conditii se propune ca Hotarirea nr.453 a Parlamentului, din 16 mai 1995, cu toate modificarile care au fost operate in aceasta hotarire sa fie abrogata.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Va multumesc, domnule Sainciuc.

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire. Ma iertati.

Rog comisia, domnul Sidorov.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si constata urmatoarele. Pe data de 23 decembrie anul trecut Parlamentul a adoptat Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, prin care este reglementat inclusiv modul si conditiile de salarizare a judecatorilor si procurorilor.

In proiectul nominalizat se propune abrogarea Hotaririi Parlamentului din
16 mai 1995, cu privire la salarizarea judecatorilor. Proiectul a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Reiesind din cele spuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Sidorov.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3851, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3851 este aprobat.

Proiectul de Lege nr. 3864 cu privire la registre.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Pavel Buciatchi viceministru al dezvoltarii informationale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domni deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul noii Legi cu privire la registre a fost elaborat in conformitate cu porunca Guvernului Republicii Moldova nr.0701 din 10 august 2005 si este conditionat de necesitatea crearii sistemului unic automatizat de evidenta si inregistrare a resurselor informationale, a asigurarii organelor publice, persoanelor fizice si juridice cu o informatie in forma electronica privind disponibilitatea si starea resurselor informationale in Republica Moldova.

Este incontestabil faptul ca societatea informatiei, bazata pe cunoastere, are un impact profund asupra sistemului economic, social-politic si nu in ultimul rind juridic.

La momentul actual toate societatile moderne, inclusiv tara noastra, sint preocupate nu doar de faptul cum sa utilizeze mai eficient si sa dezvolte in continuu domeniul tehnologiei informationale, ci si sa stabileasca cadrul legal in care sa se dezvolte interactiunile in acest domeniu.

La ora actuala in tara noastra dreptul societatii informationale exista doar in forma embrionara (actele normative din domeniu au tratat unele probleme practice de suplinire in anumite aspecte urgente, dar din domenii inguste sau disparate, a necesitatilor de interventie normativa in aceasta materie cu totul noua). In prezent informatia a devenit o proprietate nationala cu o valoare strategica care trebuie protejata prin lege.

Aparitia unui act legislativ care ar obliga subiectul de administrare sa inregistreze resursele informationale create din contul mijloacelor statului, inclusiv a celor create din alte mijloace, dar care au o importanta statala, trebuie sa asigure obtinerea unei imagini informationale a tarii, sa excluda dublarile la elaborarea resurselor informationale, inclusiv sa prezinte cit mai complet si mai exact dezvoltarea atit a tehnologiilor informationale, cit si a activitatii informationale in Republica Moldova.

Legea actuala, nr.1320 din 1997, privind registrele, reflecta insuficient normele de drept care reglementeaza conditiile de tinere a registrelor publice si a celor private si se expune doar asupra modului manual de detinere a acestora.

Proiectul de Lege cu privire la registre in redactie noua cuprinde 33 de articole si este structurat in 8 capitole. Capitolul I. Dispozitii generale; Capitolul II. Subiectii raporturilor juridice in domeniul registrelor; Capitolul III. Instituirea, reorganizarea si lichidarea registrelor; Capitolul IV. Conditii privind tinerea registrelor. Capitolul V. Formele de tinere a registrelor. Capitolul VI. Regimul juridic de utilizare a datelor registrelor; Capitolul VII. Controlul si responsabilitatea; Capitolul VIII. Dispozitii finale si tranzitorii.

Proiectul de lege cuprinde o serie de notiuni noi, esentiale pentru formarea unei viziuni actuale si obiective asupra modalitatii de tinere a evidentelor obiectelor supuse inregistrarii, notiunilor expuse in legea actuala fiindu-le atribuite reglementari noi, care se impun ca urmare a informatizarii societatii si proceselor ce deriva din aceasta.

Proiectul defineste noi participanti ai raporturilor juridice in domeniul crearii registrelor. Furnizorul si destinatarul datelor registrului, precum si redefineste participantii deja existenti.

Proiectul de lege prevede instituirea, reorganizarea si lichidarea registrelor, asigurarea sistemului unic de evidenta a resurselor si sistemelor informationale, excluderea dublarii la elaborarea noilor resurse informationale, asigurarea integritatii acestora, pregatirea pentru transmiterea spre pastrare a arhivei de stat.

Proiectul de lege prevede ca asigurarea informationala a subiectilor de administrare privind componenta si continutul resurselor informationale in tara se realizeaza prin crearea registrului de stat al resurselor si sistemelor informationale.

Acest registru trebuie sa contina atit informatie despre solicitant, cit si informatii generale despre resursele informationale, caracteristicile utilizatorului, inclusiv surse de finantare in crearea sau exploatarea resurselor informationale.

Un rol semnificativ in tinerea evidentei este atribuit caracteristicii invariabile si unice a obiectului inregistrarii identificatorului, care ramine invariabil pe parcursul intregii perioade de existenta a obiectului supus inregistrarii si care reprezinta un element specific modului de evidenta automatizata.

Integrarea resurselor se realizeaza prin utilizarea identificatorilor unici ai obiectelor informationale, codificarea valorilor de date prin utilizarea clasificatorilor si asigurarea prin aceasta a accesului la datele altor registre.

Adoptarea proiectului de lege va permite realizarea mai multor obiective, printre distingem: asigurarea realizarii politicii unice de stat in sfera informationala, inclusiv si in sfera accesului la informatia cuprinsa in registre, crearea unor conditii juridice necesare pentru infaptuirea activitatii informationale, ridicarea nivelului de securitate a informatiilor cuprinse in registre, accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova in spatiul informational european si, drept urmare, in spatiul unic mondial.

In scopul atingerii obiectivelor propuse este importanta stabilirea de catre legiuitor a organului administratiei publice centrale abilitat cu functia de tinere a registrului electronic al resurselor si sistemelor informationale cu utilizarea sistemelor automatizate de introducere a informatiei, insotirea bazelor de date corespunzatoare si integrarea cu sistemele automatizate cu destinatie similara.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut pentru incheiere. Inca un minut pentru raportul dumneavoastra.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Proiectul noii Legi cu privire la registre a fost avizat de toate comisiile parlamentare, sugestiile carora vor fi luate in consideratie la redactarea versiunii finale a proiectului de lege prezentat.

Stimati domnilor deputati,

Luind in consideratie cele mentionate, rog sustinerea dumneavoastra pentru proiectul de lege prezentat.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Spuneti-mi, va rog, domnule raportor. In articolul 1, punctul 1 este scris: Prezenta lege reglementeaza modul de instituire, tinere, reorganizare si lichidare a registrului. Eu vreau sa atrageti atentia la cuvintele reglementeaza tinerea registrelor.

In articolul 2, punct 1 se adauga: Regulile de tinere a Registrului de Stat se stabilesc de Guvern. Daca in lege o sa fie totul reglementat, atunci aici este scris incorect ca stabileste Guvernul. Daca aceste reguli de joc sint inscrise in aceasta lege, Guvernul ramine sa asigure indeplinirea acestor cerinte care sint reglementate in lege. Ce parere aveti dumneavoastra?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, eu sint de acord cu dumneavoastra. Si cred ca la prezentarea finala a legii noi vom lua in consideratie.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Trebuie de cautat o alta modalitate de a inscrie articolul in cauza, caci dupa ce o sa fie prevazute toate modurile sau regulile de joc privind tinerea registrului, Guvernul nu are ce stabili. El numai asigura indeplinirea acestor reguli. Aceasta este una. Si a doua. In lege noi folosim cuvintul tinerea registrelor. Dar notiunea ca atare nu este reflectata in lege. Ce inseamna tinerea registrelor? Notiunea nu este reglementata aici. Ar fi bine ca pentru lectura a doua sa va ginditi asupra acestei chestiuni.

Va multumesc.

 

 

Domnul Pavel Buciatchi:

O sa adaugam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte,

Noi din start sintem in pozitii inegale, aveam si un laptop, poate era mai usor sa comunicam, dar incercam si asa.

Domnule viceministru,

Eu sustin intru totul ceea ce a spus domnul Todoroglo, pentru ca in lege noi pornim de la obiectul reglementarii, dupa care pe parcursul legii intilnim mereu cuvintele Guvernul va elabora, Guvernul va elabora, Guvernul va elabora s.a.m.d.

Nu este normal, domnule Bondarciuc, fiindca ori legea reglementeaza, si aceasta o spunem de la inceput, ori nu prevedem chestia asta de reglementare. Este o obiectie generala. O sa venim cu un amendament in sensul respectiv. Dar eu sigur ca am mai multe intrebari, si am sa incerc sa le iau in ordinea importantei.

Spuneti-mi, va rog frumos, in momentul in care noi pe parcursul intregii legi spunem ca registrele agentilor sau persoanelor fizice si ale agentilor privati vor fi stabilite, tinute s.a.m.d. in baza normelor interne, adica personale. Care este atunci sensul ca noi sa bagam in legea respectiva reglementari in domeniul privat? Eu consider ca este o norma absolut ne-necesara, dar daca revenim la legea (care din punctul meu de vedere este in strinsa corelare cu acest proiect de lege) Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal, atunci trebuie sa spunem foarte clar si sa ne referim la registrele detinute de catre persoanele juridice sau persoanele fizice care au date cu caracter personal. Eu cred ca

 

Domnul Pavel Buciatchi:

De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, ar fi bine de mentinut, fiindca in caz contrar vedeti, noi incercam sa facem o reglementare generala si asupra anumitor lucruri care nu trebuie neaparat reglementate. Pe tot parcursul legii intilnim multe situatii in care se spune ca proprietarul Registrului de Stat este statul sau ceva de genul acesta. Este foarte util, cred, ca pentru lectura a doua sa luam avizul Ministerului Justitiei, care din punct de vedere stilistic si asa a lucrat foarte bine, dar din punctul meu de vedere s-a omis un lucru absolut principial. Si aici am sa vreau sa discutam un pic mai mult.

Deci, ma refer la articolul 7. Evidenta registrelor de stat. Evidenta registrelor de stat - alineat (1) - se tine prin registrul de stat al resurselor si sistemelor informationale. Din cite inteleg, este vorba despre, sa-i spunem mai simplu, un registru al registrelor, da?

Domnul Pavel Buciatchi:

Registrul registrelor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Asa, aici, as vrea ca sa-mi explicati mie si colegilor care va fi functia, daca vreti, pina la urma a acestui registru si care va fi gradul de implicare vizavi de registre? Registrul respectiv va avea posibilitatea sa intre in interiorul registrelor la datele respective sau nu? Sau se va ocupa numai de functia statistica, care sa urmareasca s.a.m.d.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Deci, este vorba de crearea unui registru care va contine informatii de la toate registrele create si gestionate de administratia publica, de ministere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Registre de stat.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da. Deci, acest registru va contine in exclusivitate informatia despre registre, despre scopul lor. Si aici noi spunem ca se efectueaza de catre organul central, da. Si anume functia lui de a pastra informatia despre registrele existente. Informatia corespunzatoare de acum va fi accesata prin intermediul registrelor corespunzatoare care sint gestionate de minister.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, in final noi trebuie sa intelegem ca registrul registrelor va tine, eu stiu, o monitorizare a formei de organizare a registrelor si nicidecum nu va avea acces direct la baza de date a registrelor. Sa vedem. Si alineatul (2), care din punctul meu de vedere este la fel de important Instituirea si tinerea registrului de stat al resurselor sistemelor informationale se efectueaza de catre organul central de specialitate al administratiei publice, imputernicit de Guvern.

Stimati colegi,

Aici cred ca ar trebui sa decidem in Parlament, care va fi acest organ central de specialitate al administratiei publice. Noi am vorbit aici, cind am discutat vizavi de Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal, ca urmeaza sa cream o entitate, da, care sa vegheze asupra garantarii dreptului cetatenilor in domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal. Si iarasi revin la ceea ce am inceput. Despre corelarea intr-o masura oarecare, de fapt, intr-o masura foarte mare a prezentei legi cu Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Si atunci, daca majoritatea datelor pe care le vor detine registrele de stat au la baza date cu caracter personal, poate ar fi indicat ca institutia care urmeaza sa vegheze asupra respectarii drepturilor cetatenilor in domeniul dat sa detina si acest Registru al registrelor. Si atunci sa dispara.

Domnule ministru,

Este ca o propunere si pentru lectura a doua.

Stimate domnule Presedinte,

Noi o sa inaintam un sir de amendamente, atit referitor la forma, cit si la continut.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Doua intrebari. Deci, as vrea sa clarificam daca este vorba de o eroare sau este ceva de principiu. La articolul 1, alineat (1), litera a) se stabileste ca modul de instituire, tinere, reorganizare si lichidare a registrelor tine de obiectul reglementarii si sfera de aplicare. La litera b) se stabilesc raporturile juridice care apar in procesul de instituire, tinere si lichidare a registrelor. Deci, in cazul de fata nu apare reorganizarea registrelor. Intimplator, nu s-a scris reorganizarea lor. Este o greseala sau este ceva de principiu?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Aceasta s-a facut din greseala.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, pentru lectura a doua trebuie de inclus, in viziunea mea, si reorganizarea lor. Deci, aceasta este o intrebare. A doua intrebare tine de articolul 17, acolo unde se vorbeste de instituirea registrelor. Deci, la articolul 16 alineat (1) parca totul este normal. Iata la alineatul (2) apare o intrebare: Registrul de stat teritorial se instituie prin hotarirea autoritatii administrarii publice locale. In baza a ce? Sau mai simplu.

Nu considerati dumneavoastra ca este necesar, o data ce vorbim de registrele de stat si dam atitea atributii Guvernului pentru elaborarea la vreo patru regulamente din cite am numarat eu, nu considerati de cuviinta ca este necesar de elaborat un Regulament model, in baza caruia sa se elaboreze aceste registre ale administrarii publice locale? Ca sa nu se intimple asa ca in fiecare raion, nu mai vorbim de municipiu, sa avem un registru specific care n-o sa tina cont de criteriile generale.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Nu, eu cred ca anume prin aceasta lege noi ne straduim sa avem un cadru unic de creare a acestor registre. Si prin crearea acestor clasificatoare, prin crearea acestor elemente unice, noi asiguram integritatea si interconectarea acestor registre, care vor fi create la diferite nivele.

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Este corect ce spuneti dumneavoastra, la general. Dar daca citim atent prevederile ce tin de elaborarea regulamentului respectiv de catre Guvern, ele se refera la registrele centrale, cum le numiti dumneavoastra. Deci, in plan logic apare asa. Cel putin eu asa imi inchipui: ca noi lasam la decizia organelor administrarii publice locale ca fiecare sa decida de ce registru are nevoie.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Nu, regulamentul de exploatare a acestor registre

 

Domnul Leonid Bujor:

Ei bine, nu insist. Ma rog, dumneavoastra sinteti specialist, dar mi se pare ca ar fi nevoie de elaborarea unui regulament-model de catre Guvern. Dar pentru lectura a doua veti decide. Si, desigur, sint de acord cu domnul deputat Vladimir Filat. Cred ca Comisia juridica Eu, de exemplu, am intrebari si la articolul 7.

Da, domnule Jdanov,

Cind o sa fie o lege care sa prevada ca sa-ti scriu matale, am sa-ti scriu si matale. Deocamdata nu-i prevazut asa ceva. Deci, apare o intrebare si la articolul 7, despre modul de evidenta a registrelor de stat. In viziunea mea gindul acesta nu este dus pina la capat. De aceea, rog pentru lectura a doua sa vedeti Eu de ce va atrag atentia? Nu exista o legatura intre ceea ce nu-i in registrul central si registrele elaborate sau prevazute pentru administrarea publica locala.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru adjunct,

Am si eu citeva intrebari. Uitati-va aici, intr-un aviz domnul Bondarciuc vorbeste despre faptul ca nu sint corelate variantele proiectelor de lege in limba rusa si in limba de stat, limba romana. Vreau sa va spun ca impresia este ca s-ar putea sa se produca aceasta necorelare si la nivelul tinerii registrelor de stat in perspectiva unificarii datelor din registrele particulare sau in registrele de la diferite institutii. Prima intrebare este: acest registru, vreau sa stiu clar, in ce limba va fi?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

In limba de stat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Numai in limba de stat?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar cind spuneti in capitolul 5 ca forma de tinere a registrului privat se stabileste de proprietarul acestuia, este de inteles ca e vorba doar de forma, in sensul de a cuprinde toate punctele din nomenclatorul necesar conform legii sau este vorba si de limba in care va fi tinut registrul?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Dumneavoastra va referiti la clasificatoare?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ce spuneti? Da, iata referitor la tinerea registrelor. Capitolul 5.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Articolul 5, da?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Articolul 25. Capitolul 5, articolul 25.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da. Dar la care punct va referiti?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La punctul 2.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Punctul 2, da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

E vorba doar de forma, ca sa includa toate punctele din nomenclatorul datelor.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sau este vorba si de limba?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Este vorba de nomenclatoare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar limba va fi cea de stat?

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La oricine va fi

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Noi vorbim de registre de stat, in limba de stat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asa. Pai da, dar cind spuneti forma de tinere a registrului privat, el nu respecta.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Deci, noi vorbim de acei parametri unici care sint utilizati la diferite registre. Si atunci, daca sint acesti parametri unici, ei vor oferi posibilitatea de a interconecta aceste informatii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adica marja de manevra a celor privati nu va fi prea mare? Aceasta vreti sa spuneti?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar ei vor respecta toate, intreg nomenclatorul de date si le vor face in limba romana, nu-i asa? In limba de stat?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Cind vorbim de interconectarea diferitelor registre, in contractele acelea care vor stipula, vor fi stipulate si conditiile de interconectare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles. Am intrebat chestia asta pentru ca in momentul in care dumneavoastra vreti sa unificati datele, va fi foarte greu daca va fi aceeasi debandada. Vor fi registre in limba rusa, vor fi registre in limba romana. Deci, este important sa fie intr-o singura limba.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Un exemplu asa este IDNEP-ul persoanei.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asa.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Fiecare persoana fizica are codul personal care ramine viabil atit timp cit exista registrul, da? Si persoana fizica. Si acest IDNEP contine atit numele in limba de stat, cit si in limba rusa. Si anume prin intermediul IDNEP-lui noi facem interconectari cu diferite registre.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si nu vor fi necorelari?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Nu, nu.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar varianta de baza este varianta in limba de stat? Asa. Acum, tot aici o sugestie. De exemplu, de la domnul Colenov. El vorbeste despre faptul ca o sa fie si sintagma si/sau manuala. Dumneavoastra ati vorbit despre scopul de a electroniza toate datele. Ma intereseaza, in cazul in care se permite totusi ca registrele sa fie si manuale, nu va crea acest lucru o dezordine, o imposibilitate de unificare, de corelare si de respectare a tuturor normelor?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Eu cred ca nu. Totuna noi ne miscam in directia societatii informationale si toate documentele care vor fi create noi le cream in forma electronica si aceasta interconectare de care am vorbit va fi asigurata anume cu acele registre, inclusiv manuale.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Bine, sa speram. Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In nota informativa care insoteste acest proiect de lege, foarte reusit, ati formulat importanta acestui proiect de lege care urmeaza sa protejeze informatia pe care o considerati proprietate nationala, cu o valoare strategica care, daca nu va fi protejata prin lege va putea fi cucerita sau distrusa. Si in articolul 23, cu referire la pastrarea si lichidarea acestor registre, mi se creeaza impresia ca prea usor acceptam ca ele sa fie distruse, atunci cind detinatorul de registru decide ca nu mai este cazul sa fie pastrat. Si atunci, cu concursul arhivei, el ia decizia privind o eventuala distrugere fizica a acestor registre.

Nu credeti ca cream, deschidem portita pentru nimicirea unor documente care pina la urma ar putea prezenta in continuare o importanta nationala, o importanta vitala pentru societatea noastra si, acordindu-le celor doi subiecti detinatori ai registrului si arhivei aceasta prioritate, ei vor nimici niste documente de importanta mare.

Vreau sa va spun ca specialist in domeniul cercetarii istoriei: am constatat ca sint, din pacate, multe documente distruse si noi, istoricii regretam cind descoperim, depistam aceasta informatie in arhiva, ca ea a fost nimicita, toata arhiva, tot fondul de documente. Deci, eu as vrea ca in lectura a doua sa stipulam in mod suplimentar aceasta prevedere.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Bine, va fi pastrat.

 

Domnul Ion Varta:

Cu referire la pastrarea, conservarea acestor documente. Este clar ca este o problema. Nu putem asigura spatii, nu avem suficiente spatii pentru a depozita aceasta informatie, dar oricum cred ca pe alocuri se procedeaza incorect si se distrug documente de maxima importanta pentru viitoarele generatii, chiar pentru istoria noastra.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Eu cred ca trebuie facuta si modificarea paragrafului 1 al articolului 23 pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si inca o intrebare referitoare la capitolul 6, articolul 28, punctul 4. Vreau sa va intreb: cind spuneti ca modul de acces la registrele persoanelor private se stabileste de catre proprietarii acestor registre, Dumneavoastra aveti in vedere registrul persoanei private, al unei singure persoane private sau registrele mai multor persoane private detinute de o anumita institutie?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

A mai multora.

 

Domnul Ion Varta:

Mai multe institutii. Si atunci, daca aveti in vedere anume acest lucru, nu admiteti dumneavoastra ca, formulind intr-o asemenea maniera aceasta prevedere, admitem iarasi un abuz in exercitiul functiunii, fiindca acest acces poate fi decis si la registrele persoanelor private? Poate fi decis fara acordul acestor persoane private si lezeaza dreptul lor vital. Poate ca persoana nu este de acord. Nu era cazul sa fie precizat in acest punct ca acest acces la registrele persoanelor private se stabileste de catre proprietarul acestor registre cu consimtamintul, cu acordul persoanelor private vizate in cazul dat.

 

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Asa este legislatia in vigoare. Da.

 

Domnul Ion Varta:

Sau sa faca referire la legislatia in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea, pentru a doua lectura, sa va atrag atentia la o alta necorelare a articolului 19, care spune: Tinerea registrelor se efectueaza in stricta conformitate cu regulile de tinere a registrelor stipulata in regulament. De aici vine intrebarea. Daca regulamentul este aprobat de Guvern, atunci afirmatia nu corespunde cu articolul 1, Obiectul reglementarii. Contrazice articolul 1.

Daca este vorba de Parlament, atunci trebuie sa clarificam, sa scriem clar ca regulamentul este aprobat de Parlament. Aici nu trebuie sa fie necorelari cu articolul 1. Dar ceea ce este scris contrazice in mod absolut ceea ce este scris in articolul 1. Si nu putem sa lasam sa fie stipulat astfel in regulament. Cu cine, care regulament, unde a fost? Cine aproba, cine studiaza? Tot asa, pentru a doua lectura, aceste neconcordante trebuie sa fie scoase.

 

Domnul Marian Lupu:

Succint, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

O mica precizare. Si iarasi in continuare la ceea ce a spus domnul Todoroglo. Ca sa fie foarte clar. La articolul 1, unde noi stabilim obiectul reglementarii si sfera de aplicare noi trebuie sa facem o clarificare.

Ce urmeaza sa stabileasca legea si ce lasam pe seama regulamentului aprobat de Guvern? Atunci cind incepem sa enumeram pina la articolul 2, care in general dispare in cazul respectiv sau apare, daca spunem foarte clar ce reglementeaza, stabilim foarte clar ce reglementeaza legea, iar prin articolul 2 enumeram ce va reglementa Guvernul prin Regulamentele abordate de el, si atunci o sa fie foarte clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la registre, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege a fost elaborat in scopul realizarii strategiei nationale de edificare a societatii informationale Moldova electronica, care va permite realizarea politicii unice de stat in sfera informationala, inclusiv in sfera accesului la informatiile cuprinse in registre, crearea unor conditii juridice adecvate pentru desfasurarea activitatii informationale, ridicarea nivelului de securitate a informatiilor cuprinse in registre.

Prevederile legii in vigoare Cu privire la registre, adoptata in 1997, nu mai corespund cerintelor actuale in domeniul detinerii registrelor, atit publice, cit si private. Acestea expun doar asupra modului manual de detinere a registrelor. Astfel, la data intrarii in vigoare a prezentei legi va fi abrogata Legea nr. 1320 din 13-25 septembrie 1997 cu privire la registre.

Actualul proiect de lege cuprinde o serie de notiuni noi esentiale pentru formarea unei viziuni actuale asupra modului de tinere a evidentei obiectelor supuse inregistrarii, defineste noii participanti ai rapoartelor juridice in domeniul registrelor, cum ar fi furnizorul si destinatarul datelor registrului, precum si redefineste participantii deja existenti. In scopul asigurarii sistemului unic de evidenta a resurselor si sistemelor informationale, excluderii dublarii la elaborarea noilor resurse informationale si asigurarii integritatii acestora, pregatirea pentru transmiterea spre pastrare a Arhivei de stat, asigurarea informationala a subiectilor de administrare privitor la componenta si continutul resurselor informationale in tara se propune sa fie creat Registrul de stat al resurselor si sistemelor informationale, care va fi organul central de specialitate al administratiei publice.

Comisia considera oportun, reiesind din competentele functionale detinute actualmente de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale de a stipula expres la articolul 7 din proiect ca instituirea si tinerea Registrului de stat al resurselor si sistemelor informationale se efectueaza de catre acest minister.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului prin avizele sale sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege in cauza, inaintind unele propuneri si amendamente care vor fi luate in consideratie la etapa examinarii acestora in lectura a doua. Reiesind din cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului respectiv in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

In avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati apare o constatare foarte interesanta si o notiune noua. Este scris asa: Prin acte normative si prin cele legislative. In cazul in care se accepta aceasta formulare a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care ar fi iesirea din situatie? Este nevoie de un articol nou sau o plasam la articolul 16? Caci, intr-adevar, aici sint doua exemple cind registrele nu pot fi adoptate prin hotariri de Guvern. Dar in proiectul de lege propus nu se prevede nici o reglementare la acest capitol.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Vom examina aceasta propunere si vom veni, pentru lectura a doua, cu propuneri concrete.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar in alte acte legislative pina in prezent nu sint nici un fel de restrictii?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Cu exceptia legii pe care am adoptat-o in prima lectura. Deci, Legea cu privire la protectia datelor cu caracter personal. Acea lege va fi neaparat luata in vedere la definitivarea acestei legi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu sint de acord cu punctul dumneavoastra de vedere ca, intr-adevar, poate fi facuta o formulare in unul din cele 3 articole: 16,17 sau 18. Dar atunci este vorba de conceptie. Aceasta este problema?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, nu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu-i ceva nou?

Bine, multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu tine de concept.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr. 3864. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 3864 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe examinarea celorlalte trei proiecte, nr. 3969, 3954, 4080, doresc sa va consult. Sint trei proiecte de lege venite intr-un fel in pachet, avem acelasi raportor din partea Guvernului. Avem aceeasi comisie care prezinta trei rapoarte. Propunerea mea este sa ascultam prezentarea din partea autorilor celor trei proiecte, respectiv la fiecare dintre aceste proiecte se vor pune intrebari, raspunsuri pentru autor etc. Dupa care invit la tribuna comisia, la fel cu trei prezentari, si apoi supunem votului in mod separat cele trei proiecte. Acceptati aceasta modalitate?

Va multumesc.

Proiectul de Lege privind activitatea de reglementare tehnica, proiectul nr. 3969. Invit Guvernul.

Domnule Baban,

Prezentati acest proiect. Dupa intrebari si raspunsuri o sa prezentati proiectul nr.3954, in aceeasi modalitate, apoi nr.4080. Va rog.

 

Domnul Sergiu Baban directorul general al Serviciului Standardizare si
Metrologie:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind activitatea de reglementare tehnica, precum si celelalte doua proiecte privind modificarea si completarea Legii nr.590 din 20 septembrie 1995 cu privire la standardizare si Legea cu privire la securitatea generala a produselor au fost elaborate de Guvern intru executarea programului legislativ pentru anii 2005-2009 si reprezinta cadrul legislatiei tehnice. Legea privind activitatea de reglementare tehnica reprezinta redactia noua a Legii nr.866 din 10 martie 2000 privind barierele tehnice in calea comertului, care va fi abrogata.

Proiectul de lege mentionat stabileste bazele juridice pentru activitatea de reglementare tehnica, care este prerogativa statului, avind in vedere ca reglementarile tehnice reprezinta in principiu o forma obligatorie a reglementarii din partea statului a securitatii si calitatii produselor si serviciilor. Luind in consideratie tendinta de integrare a Republicii Moldova in spatiul comunitatii europene si, prin urmare, necesitatea armonizarii cadrului legislativ, inclusiv a legislatiei tehnice cu legislatia comunitara, toate cele trei proiecte de lege au fost armonizate cu directivele respective, si anume cele europene.

In special Legea privind activitatea de reglementare tehnica este armonizata cu directiva nr.98/34 a CE Privind stabilirea unei proceduri pentru furnizarea de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice. Iar proiectul prevede ca reglementarile tehnice nationale proiectate trebuie sa prevada transpunerea directivelor europene in cadrul legislatiei tehnice nationale.

Prin acest proiect de lege se stabilesc cerintele generale privind continutul si modul de elaborare, adoptare, editare si aplicare a reglementarilor tehnice, prevazute in capitolul 2, pentru a asigura circulatia libera a produselor. La articolul 13 sint stabilite drepturile, iar la articolul 14 obligatiile autoritatilor de reglementare pentru a asigura transparenta procesului de reglementare. Asigurarea transparentei informationale a activitatii de reglementare tehnica si de limitare a functiilor in procesul de formare a bazelor de date bibliografice, necesare pentru buna functionare a Centrului Informational, care asigura legatura cu secretariatul Organizatiei Mondiale a Comertului si cu tarile membre ale OMC este prevazuta la articolele 11 si 12.

Fata de legea in vigoare privind barierele tehnice in calea comertului proiectul de lege a fost completat cu prevederi speciale privind structura si continutul reglementarilor tehnice, stabilite la articolul 4, ierarhia reglementarilor tehnice, precum si modul de aplicare a reglementarilor tehnice generale si specifice, de asemenea la articolul 4.

In proiectul de lege se stipuleaza cerintele fata de continutul procedurilor, evaluarea conformitatii (la articolul 8) si supravegherea pietei (articolele 17 si 18), care sint parte componenta a reglementarilor tehnice. Luind in consideratie trecerea de la 1 ianuarie 2007 la aplicarea voluntara a standardelor din Legea nr.590 cu privire la standardizare a fost exclus integral capitolul 4, Controlul si supravegherea de stat a respectarii prevederilor documentelor normative de standardizare, iar proiectul de lege prezentat, privind activitatea reglementarii tehnice, a fost completat cu un capitol nou privind supravegherea pietei, in conditiile aplicarii voluntare a standardelor si controlului asupra cerintelor prescrise si declarate, prevazute la articolele 15 - 18.

Avind in vedere ca activitatea de reglementare tehnica trebuie sa constituie una din activitatile de baza ale autoritatilor de reglementare, este prevazuta si oportuna formarea in cadrul autoritatilor de reglementare a unor servicii speciale responsabile de elaborarea acestor reglementari, ceea ce este specificat la articolul 14 din lege. Proiectul Legii privind activitatea de reglementare tehnica prezentat spre examinare este elementul de baza a asa numitei legislatii tehnice orizontale. Aprobarea lui va contribui la crearea cadrului legislatiei tehnice, inclusiv prin transpunerea si implementarea directivelor europene, precum si la accelerarea procesului de trecere de la standardele obligatorii la reglementari tehnice obligatorii si standarde voluntare.

Stimati deputati,

In cadrul examinarii proiectelor de legi mentionate in comisii si in grupul de lucru au fost propuse unele completari si modificari, care concretizeaza unele aspecte ale legii, si care, de fapt, nu schimba conceptul legii. Acestea pot fi luate in consideratie pentru lectura a doua. Si, in contextul celor expuse, solicitam aprobarea proiectului de Lege privind activitatea de reglementare tehnica in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pe marginea proiectului de Lege nr.3969?

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Observatia este urmatoarea. Articolul 3, domnule raportor, la alineatul 3.

Domnul Sergiu Baban:

13 sau 3?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Articolul 3, reglementarile tehnice. Dupa parerea mea, se cere intors pentru a doua lectura alineatul (3) si litera a), unde este scris: Se impune transpunerea in legislatia nationala a unei directive a Uniunii Europene sau a altei legislatii tehnice regionale sau internationale. Aici este tot internationala: europeana este tot o legislatie internationala, cea regionala este tot internationala. Redactia trebuie sa fie mai precisa si aceasta, dupa parerea mea, nu poate fi prima problema, dar anume ceea ce este scris in litera b), continutul reglementarii tehnice in vigoare nu este conform cu cel al standardelor internationale sau europene, coincide ceea ce este scris la prima si a doua. Asta-i una. Sinteti de acord?

 

Domnul Sergiu Baban:

Da, in principiu, poate fi facuta o redactare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, este vorba numai de redactare. Articolul 5, alineatul (4). Dupa parerea mea, noi nu putem folosi in legislatia in vigoare asa expresii ca stabilesc un termen rezonabil s.a.m.d. Si la alineatul (4), Elaboratorii reglementarilor tehnice stabilesc un termen rezonabil trebuie sa fie scris concret cum este mai departe in text. Cuvintul rezonabil trebuie exclus. Si cea mai mare problema...

 

Domnul Sergiu Baban:

Aici, de fapt, exista un termen: dar nu mai mare de 6 luni.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Termen rezonabil aceasta este jurnalistica, jurnalistii au posibilitatea sa foloseasca acest cuvint. Dar in legislatia in vigoare nu prea este necesara o asa modalitate de a scrie. Si cea mai mare problema care o sa apara la indeplinirea acestei legi: finantarea. Articolul 19. Ceea ce este scris, dupa parerea mea, nu o sa asigure absolut deloc finantarea necesara, din cauza ca organele centrale, ministerele care sint responsabile pentru reglementarile tehnice, ca de obicei, sarcina la nivel de Guvern o vor pune pe seama organului central, fara sa se indeplineasca lucrul, fara finantarea acestei lucrari.

Dar aceste lucrari costa foarte scump. De aceea, dupa parerea mea, pentru a doua lectura noi, deputatii, ne gindim totusi sa facem o propunere. Trebuie sa fie un articol concret ca finantarea activitatii de reglementare tehnica a organelor centrale va fi prevazuta conform unui program stabilit de Guvern si se va face din bugetul de stat anual. Aceasta lege niciodata n-o sa fie implementata daca o sa fie asa o finantare pe care o avem noi la momentul actual si care a fost pina acum.

Domnul Sergiu Baban:

Va multumesc.

In principiu, pentru lectura a doua putem lua in consideratie acest amendament, dar la momentul actual Guvernul a prevazut si pentru anul 2006, si in bugetul deja aprobat pentru 2007 sint prevazute mijloace pentru autoritatile de reglementare in acest scop.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Trebuie sa existe un program despre elaborarea reglementarilor tehnice. Prin acest program o sa fie prevazut bugetul ministerelor care asigura finantarea acestor lucrari. Atunci legea o sa fie implicata. De aceea pentru lectura a doua ar fi bine ca sa scriem mai concret ca Ministerul Finantelor sa fie mai disciplinat in asigurarea finantarii acestui lucru important.

 

Domnul Sergiu Baban:

Da, dar pentru a va informa, exista Hotarirea Guvernului nr.873 din 2004 in care este aprobat un asemenea program. E drept ca el expira in anul 2007 si va fi reelaborat un program nou, pentru urmatoarea etapa.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule raportor,

Dumneavoastra cunoasteti bine si domnul Presedinte al Parlamentului de asemenea cunoaste problema aceasta, cind noi am pus in fata organului central elaborarea acestui mecanism si fara implicarea nici unui leu din bugetul acestui minister. De aceea eu stiu despre ce vorbesc. Ar fi bine ca in lege, in modul stabilit, sa fie prevazut aceasta.

 

Domnul Sergiu Baban:

Aceasta a fost pina in anul 2006. Din 2006 deja este prevazuta finantarea si speram ca va fi si pe viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , 2007 . , ? . . - ? , ? , , . . , , ?

 

 

Domnul Sergiu Baban:

.

, , , , , , - , , - . 2006 5 , . . , , , , . . . - , - .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule director,

Vreau sa va intreb cu referire la articolul 18, alineatul (9), la care dumneavoastra va referiti. Deci, el suna in felul urmator: Inspectorii de stat pot fi eliberati din functia detinuta din motiv de neincredere. Nu vi se pare ca este o formula cam ambigua, neclara. Aici probabil ca este necesara o formulare exacta, in termeni juridici. In ce situatie acest inspector de stat poate fi demis din functie? Atunci cind incalca legislatia, atunci cind a comis un abuz in exercitiul functiunii, dar asa, din motiv de neincredere? Neincredere poate sa-i manifeste superiorul dintr-o animozitate pe care o are si atunci el poate sa decida in mod abuziv.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

 

Domnul Sergiu Baban:

Da, va multumesc de intrebare.

In principiu, noi sintem de acord cu dumneavoastra, ca acest punct ar putea fi formulat mai concret, dar s-a avut in vedere introducerea unui element anticoruptional. Sa zicem, cind inspectorii de stat uneori intreprind niste actiuni care nu pot fi dovedite in mod expres, dar se cunoaste din unele surse De aceea a fost propus sa ramina la decizia Parlamentului.

 

Domnul Ion Varta:

Da, sinteti de acord ca este o formula absolut ambigua si nejuridica, neconcordanta cu

 

Domnul Sergiu Baban:

Daca faceti o propunere concreta, sintem de acord.

Domnul Marian Lupu:

Lucrati, va rog, la formularea data pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

In principiu problema aceasta trebuie evitata, exista Codul muncii, exista legi pentru toti. Asa ca ceea ce spuneti dumneavoastra se incadreaza in limitele Codului muncii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari la proiectul de Lege nr. 3969? Nu sint. Rog sa se prezinte proiectul nr. 3954.

 

Domnul Sergiu Baban:

Deci, se prezinta pentru examinare si aprobare proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 520 cu privire la standardizare. La elaborarea proiectului in cauza au fost luate in consideratie prevederile conceptiei infrastructurii calitatii aprobate de Guvern prin Hotarirea nr. 859 din 31 iulie curent, precum si propunerile expertilor internationali referitor la necesitatea modificarii legislative si institutionale a infrastructurii calitatii in Republica Moldova, asa-numitul sistem MSTQ care prevede metrologia, standardizarea, testarile si calitatea in conformitate cu practicile Uniunii Europene si cerintele Organizatiei Mondiale a Comertului.

In acest context este prevazuta in lege instituirea Institutului National de Standardizare, abilitat cu functii specifice expuse in articolul 6, Organismul national de standardizare, care se propune a fi desemnat de Guvern in calitate de organism national de standardizare. Elaborarea modificarilor respective a fost necesara si pentru ajustarea Legii cu privire la standardizare cu prevederile directivelor europene nr. 98/34 privind stabilirea unei proceduri pentru furnizarea de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si completarea legii in cauza cu unele prevederi specifice ale aplicarii voluntare a standardelor.

Asadar, fata de legea in vigoare au fost operate urmatoarele modificari. Terminologia a fost utilizata in conformitate cu directiva mentionata mai sus, au fost introduse doua categorii noi de documente normative in domeniul standardizarii, si anume prin standarde si coduri de buna practica. Toate prevederile referitor la reglementarile tehnice au fost excluse si trecute in legea pe care am expus-o anterior, cu privire la reglementarea tehnica. Reiesind din propunerile privind restructurarea institutionala, a fost redactat integral articolul 5, ce tine de activitatea de standardizare. Au fost specificate unele aspecte privind activitatea comitetelor tehnice nationale de standardizare la articolul 7.

Dupa cum am mentionat, a fost exclus integral capitolul 4, ce tine de controlul supravegherii de stat, care a trecut la Legea privind reglementarea tehnica. Pornind de la practicile internationale ale Organizatiei Internationale de Standardizare si Comitetul European de Standardizare, a fost redactat articolul 10, prin includerea prevederilor referitoare la dreptul de autor al organismului national de standardizare asupra editarii, difuzarii standardelor si prestandardelor nationale.

In procesul redactarii articolului 9, ce tine de elaborarea si aprobarea documentelor normative in domeniul standardizarii, a fost anulata categoria documentului normativ Prescriptii tehnice, asa-numitele PTMD, documentele respective acum in vigoare vor fi aplicate pina la expirarea termenelor de valabilitate sau vor fi transformate in standarde de firma. In acelasi mod a fost operata si modificarea articolului 9/1, inregistrarea de stat a documentelor normative de standardizare, prin care au fost excluse prevederile referitoare la inregistrarea de stat a prescriptiilor tehnice si a clasificatoarelor nationale.

Totodata, a fost modificat statutul standardelor de firma, care nu se vor supune inregistrarii de stat si vor putea fi elaborate de un agent economic concret, inclusiv pentru produsele fabricate sau serviciile prestate si plasate pe piata.

Responsabilitatea pentru elaborarea si aplicarea adecvata a standardelor de firma ii revine fiecarui agent economic. In final solicitam aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari la proiectul de Lege nr. 3954?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule director,

Spuneti-mi, va rog frumos, Legea cu privire al standardizare amendata sau modificata in masura care a fost prezentata va fi suficienta sau urmeaza sa mai revenim la ea cu alte modificari?

 

Domnul Sergiu Baban:

Nu, va fi suficienta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stiti de ce va intreb acest lucru? Pentru ca in discutiile cu specialistii acestia spuneau ca urmeaza sa intervenim si la alte capitole ale legii respective. Si atunci, intrebarea clar ca este una mai retorica, daca nu era mai util sa venim cu o lege in redactie noua, unde deja sa fie instituite toate normele necesare? Si sa nu o ajungem mereu din urma atunci cind este nevoie.

 

Domnul Sergiu Baban:

Aici nu se prevad alte modificari in urmatorii cel putin 5-6 ani sau chiar poate si mai mult. Aici sint luate in consideratie toate prevederile, sint luate practicile europene si internationale actuale.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult.

Era un raspuns pe care l-am asteptat si speram ca sa fie asa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Baban,

Va rog sa prezentati proiectul de Lege nr. 4080.

 

Domnul Sergiu Baban:

Se propune pentru examinare si aprobare proiectul de Lege privind securitatea generala a produselor. Proiectul de lege mentionat, prezentat spre examinare pentru prima lectura, a fost elaborat reiesind din aceleasi sarcini si acelasi program legislativ. Scopul proiectului de lege este crearea cadrului legislativ privind cerintele generale de securitate a produselor, restabilirea obligatiilor producatorilor si distribuitorilor privind asigurarea cerintelor de securitate a produselor, definirea unui produs sigur, stabilirea autoritatilor imputernicite de a intreprinde actiuni de protectie a consumatorilor si a produselor periculoase pentru viata si sanatate.

Conceptul proiectului de lege este ca orice produs plasat pe piata Republicii Moldova trebuie sa asigure cerinte generale de securitate. Proiectul de lege se refera la toate produsele plasate pe piata, care sint destinate consumatorilor si se refera, de asemenea, si la produsele care sint furnizate consumatorilor in cadrul prestarii de servicii, dar nu se refera la serviciul propriu-zis. Proiectul de lege stabileste caror cerinte trebuie sa corespunda produsul, astfel incit in conditiile prezentei legi sa fie evaluat ca produs sigur, acestea fiind reglementarile tehnice, standardele nationale si codurile de buna practica.

Proiectul de lege in cauza, in general, transpune directiva europeana referitor la securitatea generala a produselor 2001/2005 EC, in masura in care nu impune obligatiuni comunitare de membru al Uniunii Europene. Totodata, sint respectate normele legislative ale Republicii Moldova, atit ca structura, cit si ca incadrare a prezentei legi in cadrul legislativ. Este de mentionat ca aceasta directiva, in redactia actuala, este relativ noua si se aplica in Uniunea Europeana incepind cu anul 2005.

Conform structurii, proiectul de lege contine 5 capitole. Capitolul I. Dispozitii generale. Capitolul II. Cerinta generala de securitate. Capitolul III. Obligatiile producatorilor si distribuitorilor. Capitolul IV. Obligatii si competente specifice.

Proiectul de lege in cauza stipuleaza ca incalcarile prevederilor legii atrage dupa caz raspunderea civila, administrativa sau penala, aplicarea sanctiunilor urmind a fi prevazuta in codurile civil, administrativ si penal. Termenul intrarii in vigoare a legii se prevede a fi 1 ianuarie 2007, deoarece, incepind cu aceasta data, se prevede trecerea la aplicarea voluntara a standardelor. Pentru acele grupe de produse pentru care inca nu sint elaborate reglementari tehnice specifice, in scopul asigurarii securitatii acestor produse pentru viata si sanatatea consumatorilor, se vor aplica prevederile Legii privind securitatea generala a produselor.

Stimati deputati,

In concluzie consideram ca adoptarea proiectului de lege propus spre examinare si, in continuare, executarea prevederilor acestei legi va micsora considerabil riscurile ce pot fi provocate de produse in cazul in care acestea vor patrunde pe piata fara a fi respectate cerintele de securitate. Solicitam aprobarea proiectului de Lege cu privire la securitatea generala a produselor in prima lectura.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director,

In avizul Centrului de analiza si prevenire a coruptiei sint o serie intreaga de cerinte, adica sint niste observatii de posibila coruptibilitate a acestui proiect de lege. Cu multe dintre ele eu nu sint de acord, dar este si ceva despre care as vrea sa va adresez o intrebare: daca dumneavoastra nu gasiti de cuviinta pentru lectura a doua sa schimbati sau sa completati articolul 3, alineat (5), prin care, dupa parerea mea, nu este definitivat pina la urma termenul de periculos? Din cauza aceasta in aviz se mentioneaza posibila coruptibilitate a functionarilor.

 

Domnul Sergiu Baban:

Da, putem concretiza. Pentru lectura a doua putem reveni la aceasta formulare si o putem concretiza.

 

Domnul Vladimir Braga:

Explicatiile dumneavoastra au fost destul de clare, dar singurii termeni in lege trebuiesc concretizati pentru lectura a doua.

 

Domnul Sergiu Baban:

De fapt, termenii utilizati in lege i-am luat din directiva si nu prea am avut posibilitati de a ne abate de la acesti termeni. Ne-am staruit maximal posibil sa utilizam termenii care se utilizeaza in toata lumea.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule director.

Si mai am o intrebare pentru dumneavoastra. In proiectul de Lege nr. 3969 si in proiectul prezentat figureaza una si aceeasi notiune de produs. Definitiile care sint date acolo si aici,sint diferite.

Eu inteleg logica, care face referinta la anumite criterii ale acestor legi, dar avind in vedere practica legislativa si normele legislative nu se permite ca una si aceeasi denumire, una si aceeasi notiune sa aiba definitii diferite in diferite legi. De aceea, intrebarea mea este urmatoarea: nu gasiti de cuviinta ca trebuie sa le unificam intr-o singura notiune? Mai ales ca toate trei se refera la acelasi domeniu.

 

Domnul Sergiu Baban:

Va multumesc de intrebare.

Dar n-as putea fi de acord aici, fiindca in aceasta Lege privind securitatea generala a produselor se prevede in care cazuri unui produs cunoscut i se aplica legea respectiva. Adica aici nu se prevede notiunea de produs propriu-zis. Noi avem si in Codul civil, si in alte legi notiunea de produs, care prevad in care cazuri legea se aplica produselor.

Si aici se prevede, daca ne uitam la notiunea de produs din aceasta lege, ca orice bun material, cunoscut sub denumirea de produs, care este destinat consumatorilor, inclusiv in cadrul unei prestari de servicii. Adica doar produsele destinate consumatorilor, in primul rind. Sau acelea care, in conditii previzibile, pot sa fie utilizate de consumatori, chiar daca nu le este destinat s.a.m.d. Adica, se prevede in ce cazuri aceasta lege se aplica produselor.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule director.

Dar nu sint de acord cu dumneavoastra, din simplul motiv ca notiunea de produs intr-o lege sau alta este doar produs. In cazul in care dumneavoastra explicati, era necesar sa-l denumiti ca produs alimentar, produs industrial, produs energetic s.a.m.d., si atunci eram de acord cu dumneavoastra. In cazul nostru dumneavoastra il nominalizati ca produs pur si simplu, si intr-o lege si in cealalta. In cazul acesta ele trebuie unificate. Nu pot exista diferite notiuni.

 

Domnul Sergiu Baban:

Vom mai discuta la lectura a doua, pentru a ajunge la o concluzie comuna.

 

Domnul Vladimir Braga:

De acord.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule director general,

Dumneavoastra ati incheiat mesajul prin solicitarea ca legea adoptata sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2007 si ati adus un singur argument. Ati putea sa aduceti si alte argumente? Prin ce se impune aplicarea ei anume incepind cu
1 ianuarie 2007?

 

Domnul Sergiu Baban:

Multumesc de intrebare.

Aplicarea ei se impune prin faptul ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, trecem la aplicarea voluntara a standardelor si la reglementarile tehnice obligatorii. Si atunci, dat fiind faptul ca la noi in tara inca nu este dezvoltat cadrul legislatiei tehnice, nu avem legislatie tehnica pentru toate grupele de produse, aceasta lege este o asa-numita lege orizontala, care acopera, in general, toate produsele.

Si atunci, in cazul in care nu exista o reglementare tehnica specifica, vor fi aplicate prevederile acestei legi. Dar daca se considera necesar, acest termen poate fi extins cu citeva luni mai mult, pentru ca agentii economici sa poata sa-l studieze, sa se pregateasca. Nu insistam neaparat asupra acestui termen, dar ar fi bine sa fie de la 1 ianuarie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu am nimic impotriva ca aplicarea legii sa inceapa la 1 ianuarie. Pur si simplu ma refer la procedura tehnica legislativa. In cazul in care Presedintele tarii promulga aceasta lege la 5 ianuarie sau la 10 ianuarie, ce-ar insemna asta? Ca dumneavoastra incepeti a intocmi verificari.

 

Domnul Sergiu Baban:

Propunem sa schimbam prin cuvintele din data publicarii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Probabil ca asta-i varianta optimala. Daca legea e publicata la mijlocul lunii decembrie, nimic nu va incurca sa initiati procedura de aplicare incepind cu 1 ianuarie.

Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Baban:

De acord.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Baban,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind activitatea de reglementare tehnica si comunica urmatoarele.

Proiectul mentionat stabileste bazele juridice pentru activitatea de reglementare tehnica, trasind cerinte generale privind continutul si modul de elaborare, adoptare, editare si aplicare a reglementarilor tehnice, drepturile si obligatiile autoritatilor de reglementare, pentru a asigura transparenta procesului de reglementare.

In comisie s-a discutat, au aparut diferite propuneri; unele propuneri de redactare a textului proiectului si propunerile comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, cit si amendamentele deputatilor vor fi examinate si definitivate pentru lectura a doua. Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Proiectul de Lege nr. 3954.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la standardizare si comunica urmatoarele. Proiectul mentionat a fost elaborat in scopul transpunerii in legislatia nationala a directivelor europene cu privire la standardizare, in legatura cu trecerea la standardizarea voluntara si aplicarea reglementarilor tehnice, introducerea unor notiuni noi si modificarea celor existente, in conformitate cu cerintele directivei Uniunii Europene.

Proiectul s-a discutat in comisie. Comisia considera oportun sa votam aceasta lege si o propune spre adoptare in prima lectura, urmind ca la definitivarea ei pentru lectura a doua sa se tina cont de propunerile expuse in avizele comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Proiectul de Lege nr. 4080.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind securitatea generala a produselor. In contextul orientarii Republicii Moldova spre valorile europene, ajustarea legislatiei la cerintele comunitare privind securitatea generala a produselor constituie o prioritate. Respectarea normelor privind securitatea generala a produselor constituie un aspect esential al pietei interne si contribuie, intr-o maniera semnificativa, la asigurarea sanatatii si bunastarii populatiei, precum si la interesele sociale si economice ale acesteia. In comisie au aparut diferite propuneri. Referitor la textul proiectului, comisia considera necesar sa mentioneze ca este nevoie de a-l perfecta din punct de vedere redactional, atit la definirea notiunilor, cit si in restul textului, ceea ce nu ar modifica conceptual legea.

Comisia considera ca in lege ar trebui sa fie numita expres autoritatea de supraveghere a pietei. O sa discutam si, pentru lectura a doua, o sa propunem si alte momente. Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul mentionat spre examinare in Parlament in prima lectura, urmind a-l definitiva pentru lectura a doua, tinind cont de propunerile comisiilor, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si de amendamentele deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr. 3969, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 3969 este aprobat in prima lectura.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3954, rog sa voteze. Majoritatea. Proiectul de Lege nr.3954 este aprobat in prima lectura.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4080, rog sa voteze. Majoritatea. Proiectul de Lege nr. 4080 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Este ora 12.17 Ora intrebarilor si a interpelarilor. De fapt, va adresez o intrebare: doriti o pauza inainte de a purcede sau continuam? Continuam, asa inteleg, da? Pauza? E necesara o pauza sau nu? Faceti-ma sa inteleg mai bine. Nu. Ora intrebarilor si interpelarilor. Asa sa fie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Pentru sedinta de astazi cerusem prezenta directorului Serviciului de Stat pentru Culte, Serghei Iatco, pentru un raspuns la intrebare. Dumnealui a fost prezent la sedinta trecuta si era la curent cu faptul ca trebuie sa se prezinte astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Imediat il invitam. Deci, nu-l vad nici eu, il invitam.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din motive de forta majora domnul Iatco nu a putut fi prezent. O sa fie prezent in 10 minute, 15 minute maximum.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Cu atit mai bine.

Stimati colegi,

Rog sa va adresati intrebarile si interpelarile. Procedam in felul urmator: cred ca de la dreapta, din partea Prezidiului, la stinga.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Actionarii Societatii pe Actiuni Atlant Carne din orasul Ungheni, indignati de ilegalitatile care s-au produs la privatizarea intreprinderii pe care o reprezinta, s-au adresat cu petitii catre diferite organe ale administratiei publice centrale si locale, dar pina in prezent ceea ce se face din partea organelor respective tine doar de musamalizarea acestor faradelegi.

Ajunsi in stare de disperare, oamenii au decis sa se adreseze dupa ajutor domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu si domnului Prim ministru, Vasile Tarlev, solicitindu-le sa fie primiti in audienta, dar nu au reusit.

In consecinta, cu doua saptamini in urma colectivul amintit s-a adresat Primariei municipiului Chisinau cu o cerere in care s-a solicitat permisiunea de a picheta sediul Parlamentului. Primaria insa a respins cererea solicitantilor, ignorind astfel dreptul constitutional al acestora de a manifesta.

Astazi dimineata, vreo 20 de oameni, reprezentanti ai Societatii pe Actiuni Atlant Carne din Ungheni au venit la Parlament pentru a-si exprima revolta fata de cele intimplate si fata de tratamentul injositor al manifestantilor din partea autoritatilor de stat. Totodata, ei au reiterat rugamintea de a fi primiti in audienta, totusi, de catre domnul Presedinte al Parlamentului si de domnul Prim-ministru, Vasile Tarlev.

In contextul celor expuse, propun domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa examineze posibilitatea de a-i primi, totusi, in audienta pe reprezentantii respectivului colectiv. Si la aceasta anexez petitia dumnealor.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lora Grosu:

Interpelarea mea este adresata domnului Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Balaban. In sedinta in plen a Parlamentului din 2 noiembrie am avut o interpelare privind conditiile si siguranta de pastrare a produselor de uz fitosanitar cu termenul de valabilitate expirat din localitatea Cismichioi, raionul Vulcanesti.

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale mi-a raspuns: Prin Hotarirea Guvernului nr. 1534 din 29 noiembrie 2002 responsabilitatea de pastrare si distribuire a pesticidelor o poarta presedintele raionului Vulcanesti. Si comisia raionala a obligat conducerea Societatii cu Raspundere Limitata Agrocismea, conducator domnul Madjar, sa asigure pastrarea si paza acestui depozit. Dar pina in prezent conditiile n-au fost indeplinite. Oamenii din sat sint foarte revoltati, fiindca poluarea apei si a solului vine de la acest depozit.

Eu rog ca Procurorul General sa intervina de urgenta, pentru a lamuri situatia pina la capat.

Multumesc.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul nr.3 nu sta nimeni?

Microfonul nr.2 atunci.

 

Domnul Vasile Pintea:

Interpelarea mea o adresez Ministerului Finantelor si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Solicit o informatie in scris referitor la sumele alocate Fondului rutier pentru anii 2001-2006, pentru fiecare an separat, si cheltuielile efectuate din Fondul rutier si alte surse, de exemplu, Fondul de rezerva al Guvernului etc., pentru intretinerea si reparatia drumurilor in anii 2001-2006, pentru fiecare an separat.

Si a doua interpelare Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor: solicit o informatie in scris referitor la intreprinderile, companiile si firmele care au efectuat lucrari de intretinere si reparatie a drumurilor in anii 2001-2006, pentru fiecare an separat, tenderele organizate pentru selectarea acestor intreprinderi, companii sau firme, copia de pe contractele incheiate cu acestea, copia documentelor confirmative referitor la lucrarile efectuate si copia documentelor confirmative referitor la achitarea pentru lucrarile efectuate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La inceputul primei mele interpelari vreau sa dau un cuvint de apreciere Presedintelui Voronin in legatura cu reactia de care a dat dovada la protestul Asociatiei care apara ciinii vagabonzi. Imi pare foarte bine ca a avut loc o asemenea manifestare, n-am stiut, a fost o coincidenta cu interpelarea mea. Dar am ramas foarte impresionata ca oamenii nostri devin mai activi si apara animalele vagabonde.

Totodata, am primit un raspuns de la Primaria Chisinau, Regia Autosalubritate, in care mi se spune: Capturarea ciinilor fara stapin se efectueaza cu plasa si minciogul, dar nu prin otravire si impuscare.

Vreau sa readresez aceasta interpelare Regiei Autosalubritate ca sa insist sa mi se dea totusi un raspuns: in baza caror norme se actioneaza in mod bestial impotriva ciinilor? Pentru ca asemenea cazuri sint la tot pasul, inclusiv vecinii mei si eu sint martora unor asemenea actiuni. De aceea astept inca un raspuns care sa angajeze Regia Autosalubritate sa renunte definitiv la metodele de exterminare bestiala, salbatica, inumana a ciinilor.

Referitor la faptul ca se mentioneaza ca acesti ciini sint agresivi. Vreau sa amintesc Primariei si Regiei Autosalubritate ca acest lucru este expresia neputintei si lipsei de umanitate din partea oamenilor. Astept raspunsul in scris.

A doua interpelare este, iarasi, o interpelare repetata, adresata Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor al Republicii Moldova, care mi-a raspuns in legatura cu autorizatiile pe care le obtin soferii pentru transportul de marfuri in alte tari.

Multumesc ministerului pentru statisticile pe care mi le-a reprodus.

Dar insist sa mi se raspunda, de ce aceste autorizatii, asa cum am mentionat, dozvol-uri, cum le spune in argoul profesional, se gasesc pe piata neagra? Cite asemenea cazuri au fost inregistrate? Si care sint garantiile ca acest lucru nu se va repeta in continuare? Astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte a sedintei.

Intrebarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova in persoana domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev.

Tuberculoza este o maladie contagioasa, conditionata preponderent social, flagel care continua sa afecteze populatia Republicii Moldova. Saracia si in special subnutritia populatiei este un factor social important ce determina sporirea incidentei, dar si a mortalitatii provocate de tuberculoza.

Pornind de la aceste considerente probabil a si fost aprobata Hotarirea de Guvern nr. 185 din 20 februarie 2003 cu privire la situatia epidemiologica a tuberculozei si masurile intreprinse in vederea realizarii Programului national de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005.

In partea motivatoare acest act al Guvernului constata pe buna dreptate ca situatia epidemiologica a tuberculozei in Republica Moldova continua a fi complicata. Iar reiesind din cifrele prezentate, putem constata ca aceasta situatie se inrautateste in ritmuri amenintatoare in fiecare an.

Mai mult decit atit, documentul cu pricina mentioneaza ca Hotarirea Guvernului nr. 559 din 28 iunie 2001 cu privire la aprobarea Programului national de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005, nu este implementata corespunzator, astfel incit nu solutioneaza problemele sociale in conformitate cu aceasta hotarire.

De aceea, in partea ei dispozitiva, Hotarirea de Guvern nr. 185 prevede, la punctul 3 ca organele centrale responsabile, in termen de o luna, vor examina posibilitatea acordarii, incepind cu anul 2003, familiilor bolnavilor de tuberculoza din categoriile socialmente vulnerabile, cu un venit lunar mai mic de 70 lei la un membru al familiei, a unei indemnizatii din bugetul de stat in marimea unui salariu mediu pe economia nationala, pe anul precedent anului de plata pe durata tratamentului, inaintind propuneri in modul stabilit.

Au trecut aproape 4 ani de la aprobarea Hotaririi de Guvern nr. 185, dar bolnavii de tuberculoza continua sa nu beneficieze de indemnizatiile promise. In acest sens solicit urmatoarele informatii.

Prima. De ce aceasta hotarire cu numarul 185 nu este pusa in executare atita timp si ce se va intreprinde concret pentru a realiza aceasta hotarire? A doua. As vrea sa stiu, citi bolnavi de tuberculoza proveniti din familii socialmente vulnerabile au fost consemnati in anii 2004-2006, pe fiecare an aparte, si cum i-a sprijinit statul pe acestia?

A doua interpelare. Vreau sa amintesc ca in data de 9 noiembrie anul curent am adresat o interpelare la subiectul situatia dezastruoasa creata in scoala auxiliara din satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul. Acest subiect a fost reflectat de mai multe mijloace de informare in masa. Si adresasem atunci mai multe intrebari Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si rugasem respectuos sa vina un reprezentant al acestui minister pentru a-mi raspunde la mai multe intrebari.

Au trecut mai multe sedinte, nu s-a prezentat nimeni si ma vad nevoita sa reiterez si sa amintesc ca vreau sa am un raspuns la mai multe intrebari. Si de aceasta data cer si rog foarte mult raspunsul sa-mi fie in scris. Vreau sa stiu care va fi viitorul acestei scoli, care este bugetul programat pentru anul 2007 al acestei institutii? Pentru ce numar de copii este planificat acest buget sau se va admite si in continuare planificarea pentru suflete moarte, cum constatam ca exista in aceasta scoala?

As vrea sa stiu, de ce nu se respecta cerintele care se refera la regulamentul de activitate a comisiei medico-psiho-pedagogice, care permite examinarea copiilor la indicii de dezvoltare doar daca copilul a frecventat cel putin un an scoala generala. Si atunci intre acesti copii, care se afla in scoala cu statut de copii retardati mental, se afla copii incepind de la virsta de 6 ani si de ce comisia medico-psiho-pedagogica din Vulcanesti actioneaza neregulamentar, examinind copiii din alte teritorii administrative, cum este raionul Taraclia, Cantemir si Cahul si plaseaza copii in scoala din Alexandru Ioan Cuza. De ce copiii care se educa in aceasta scoala ramin in continuare fara cele mai elementare conditii de igiena? Raspunsul il rog in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si se refera la situatia privind aprovizionarea cu gaze naturale. In conformitate cu normele legale actuale Legea cu privire la gaze, Regulamentul pentru furnizarea si utilizarea gazelor naturale, consumatorul de gaze naturale achita in corespundere cu indicatiile contorului costul gazelor consumate. In acelasi rind, potrivit articolului 669 din Codul Civil, daca una din partile contractante detine o pozitie dominanta pe piata, ea este obligata sa contracteze in acest domeniu si nu poate sa impuna fara motive temeinice celeilalte parti conditii contractuale disproportionate.

Desi normele legale existente obliga furnizorii de gaze naturale sa perceapa costul gazelor livrate abia dupa ce acestea au fost consumate, furnizorul de gaze naturale Chisinau-Gaz la momentul actual impune tuturor agentilor economici, fara nici un temei legal, sa achite preventiv costul gazelor ce vor fi consumate. In caz contrar, nu incheie contractul de furnizare a gazelor.

In baza celor spuse, solicit Guvernului sa prezinte o informatie privind normele legale in baza carora furnizorul de gaze naturale, dominant pe piata, obliga agentii economici sa achite preventiv costul gazelor ce vor fi consumate. Acest lucru nu se intimpla numai anul acesta. El are o vechime destul de mare si din acest motiv as ruga ca raspunsul la problema data sa-mi fie prezentat in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, in termenul stabilit de lege.

A doua interpelare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Balaban. Avind in vedere ca interpelarea este lunga, am sa i-o adresez in forma scrisa. Sint nevoit sa fac aceasta mentiune pentru acei care m-au sesizat de nenumarate ori asupra neregulilor care sint in cadrul Inspectiei muncii si care se refera la diferite abuzuri. Eu am mai facut interpelari in scris catre Ministerul Economiei si Comertului.

Raspunsurile pe care le-am primit uneori au fost evazive, de aceea le voi adresa in forma scrisa Procurorului General si aici aceasta am urmarit, de fapt, ca sa-i asigur pe cei care m-au solicitat ca intervin in problema data, ca fac acest lucru. Rog ca Procurorul General sa sesizeze informatia respectiva si sa ia masuri cit mai urgent posibil.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna presedinte.

Solicit o interpelare domnului ministru al culturii si turismului vizavi de situatia care se constata actualmente la Moldova-Film. In ziarul a fost o publicatie, unde domnul Jereghi, cunoscut om si regizor din Republica Moldova mentioneaza ca studioul Moldova-Film a produs in ultimul timp citeva filme din surse bugetare, filme de o calitate artistica foarte proasta si care creeaza o imagine extrem de indoielnica a moldovenilor si a traditiilor moldovenesti.

In legatura cu aceasta, cer domnului ministru informatia in scris referitor la sumele alocate Studioului Moldova-film in ultimii 3 ani. Lista filmelor produse de studiou pe banii bugetului. Cine a aprobat aceste filme si daca ele aduc careva venituri studioului? Rugam ca ele sa fie transmise pe un DVD membrilor comisiei parlamentare pentru vizionare.

A doua interpelare o adresez conducerii Aviatiei Civile din Republica Moldova. Este o adresare din partea mai multor elevi din satul Bacioi, scoala nr.100, unde, dupa cum spun ei, se incalca permanent Regulamentul de trecere a avioanelor deasupra acestei localitati, si in special deasupra scolii, fapt care influenteaza negativ procesul de instruire si sanatatea.

Daca acest Regulament prevede sa se ocoleasca localitatii respective, intreb aviatia civila, conducerea ei, de ce acest Regulament se incalca?

Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Prima interpelare o adresez responsabililor de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Se stie ca acum mai multi ani in orasul Cornesti, raionul Ungheni la spital a existat o sectie de radiologie, in care au fost utilizati izotopi radioactivi, care sint nocivi pentru populatie daca nu sint conservati in fintini speciale de plumb, tinindu-se cont de perioadele diferite de descompunere a acestora.

As vrea sa stiu, unde au fost conservati acesti izotopi dupa inchiderea sectiei de radiologie respective si daca au fost luate toate masurile de precautie necesare, pentru ca acestia sa nu afecteze sanatatea populatiei din respectiva localitate, orasul Cornesti, raionul Ungheni.

Si a doua interpelare o adresez Ministerului Culturii si Turismului, domnului Artur Cozma. Aceasta interpelare deriva din constatarea unei situatii obisnuite pe la noi. Este cu adevarat alarmanta starea de abandon a monumentelor de istorie, de cultura, de arheologie risipite pe teritoriul Republicii Moldova. In acest context as dori sa stiu, ce intentioneaza sa intreprinda ministerul respectiv in ceea ce tine de renovarea Casei-Muzeu din satul Cornova, Ungheni, casa in care a locuit parintele Paul Mihail. Acesta a fost unul dintre putinii slujitori duhovnicesti care s-a invrednicit de titlul de Avva si a fost o personalitate istorica remarcabila a neamului nostru.

As dori, de asemenea, sa fiu informata, sa stiu daca ministerul respectiv a avut vreo data intentia de a readuce in sat biserica de lemn, monument de arhitectura care a fost transportata in Germania, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si daca Ministerul Culturii si Turismului a facut vreun demers oficial, in sensul recuperarii acestei biserici, catre autoritatile abilitate din Germania. Pentru ambele interpelari astept raspuns in scris, in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

In informatia publicata pe pagina web a MAI, privind accidentele rutiere, statistici alarmante arata ca drumurile publice si cele locale nu corespund cerintelor si nu sint pregatite la nivelul corespunzator pentru asigurarea securitatii circulatiei rutiere. Din lungimea totala de drumuri nationale doar 3.329 de km corespund normelor stabilite, iar aproximativ 80% au o durata de exploatare depasita. Drumurile locale au o lungime de circa 6000 de km, inclusiv 3134 km de drumuri pietruite, 314 km - drumuri de pamint si 2560 km - cu imbracaminte moderna. Dintre acestea peste 90 % au o durata de exploatare depasita, fiind, in general, intr-o stare nesatisfacatoare. In acelasi timp, din totalul necesar de indicatoare pe drumurile nationale si locale lipsesc, respectiv, 1944 si 6058 de indicatoare rutiere.

In acest context, solicit MAI sa prezinte o informatie in scris referitor la starea drumurilor publice si a celor locale pentru anii 2005-2006. In ce masura acestea au fost pregatite pentru asigurarea securitatii circulatiei rutiere in perioada respectiva?

A doua interpelare o adresez Ministerului Administratiei Publice Locale, din care reiese ca in urma efectuarii lucrarilor de gazificare in orasul Nisporeni are loc un conflict intre locuitorii de pe strada Chisinaului, bloc 96 si societatile Ungheni-Gaz si Nisporeni-Gaz.

As dori sa aflu cum poate fi amiabil solutionat acest conflict? Si prin ce metode ar putea fi conectati la caldura cele 96 de apartamente din orasul Nisporeni?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Ion Ciontoloi:

La intilnirea cu alegatorii din raionul Causeni am fost informat despre abaterile de la legislatia in vigoare, comise de catre administratia Judecatoriei Causeni, in special in ceea ce tine de administrarea banilor publici.

In legatura cu aceasta, solicit Curtii de Conturi a Republicii Moldova sa efectueze un control la Judecatoria Causeni, in vederea stabilirii corectitudinii realizarii banilor publici in anii 2005-2006 la capitolele Reparatii capitale si Mijloace speciale.

Si a doua interpelare. In cadrul unei sedinte in plen a Parlamentului deputatii din Fractiunea comunistilor au mentionat ca, venind la guvernare in 2001, au gasit depozitele elevatoarelor goale.

Alegatorii din raionul Causeni au confirmat aceasta informatie si m-au atentionat ca si depozitele elevatorului Causeni erau goale, desi acolo era necesar sa se pastreze circa 10 000 tone de griu.

In republica, in anii 2000-2001, s-a inregistrat o criza acuta de griu si pretul de pe piata interna era de 1 leu 1 leu 50 de bani pentru 1 kilogram. Directorul elevatorului Causeni, domnul Eniev Vladimir, comunistul nr.1 din localitate, a comercializat toate stocurile de griu peste hotarele republicii, la un pret de numai 43 de bani pentru 1 kilogram.

Din cantitatea totala de griu, circa 5000 tone erau rezerve de stat, care au fost realizate conform prevederilor Legii nr. 589 si al Regulamentului despre rezervele de stat.

In legatura cu cele invocate, solicit Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare sa ma informeze, daca au fost completate rezervele de stat, asa cum prevad actele normative in vigoare, adica in natura, la elevatorul Causeni?

Raspunsul la ambele interpelari il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Vreau sa-l informez pe domnul ministru Ion Ababii ca, in sfirsit, dupa multiplele mele interventii, a fost solutionata, desi partial, problema colectivului pedagogic de la Centrul ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii Tirnova.

Zic partial, pentru ca salariile, desi pedagogii le primesc in corespundere cu Legea cu privire la salarizare, au fost recalculate si platite doar pentru lunile septembrie si octombrie. Vreau sa-l intreb pe domnul ministru: cind vor fi efectuate celelalte recalculari? Pentru ca administratia institutiei invoca in permanenta lipsa mijloacelor financiare.

A doua intrebare este tot pentru domnul ministru Ion Ababii. Ii amintesc ca la data de 8 noiembrie i-am adresat o interpelare cu privire la situatia dificila a medicului de familie de la Centrul de Sanatate din satul Carbuna, raionul Ialoveni, Iliin Natalia. Din pacate, pina acum nu am primit nici un raspuns. Si nu cred ca reorganizarea respectivului minister este un motiv pentru taraganarea raspunsurilor la interpelari.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit o informatie in scris privitor la administrarea si gestionarea celor 5 milioane de lei din mijloacele Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, destinate pentru subventionarea cultivatoarelor de tutun, prin Hotarirea Parlamentului nr.381 din 29 decembrie 2005, compartimentata pe beneficiari. Solicit informatia in comparatie cu anul 2005.

De asemenea, solicit o informatie privitor la numarul intreprinderilor de prelucrare a tutunului si de producere a produselor din tutun, pe care le avem. Cite din ele activeaza? Care este forma de proprietate si cine detine cotele? Cit tutun a fost prelucrat la fiecare dintre aceste intreprinderi in anii 2005 si 2006, inclusiv tutun brut sau neprelucrat importat? Prin cine a fost importat si la ce pret? Care a fost pretul de achizitie a tutunului autohton la fiecare intreprindere? Ce cantitate de produse din tutun a fost exportata de fiecare intreprindere in anii 2005-2006 si la ce pret? Ce cantitate de produse din tutun a fost importata in aceeasi perioada si prin cine, la ce pret? Care dintre intreprinderi si cum anume a participat la marirea suprafetelor plantatiilor de tutun, precum si la cresterea calitatii tutunului in ultimii doi ani?

A doua interpelare o adresez de asemenea Guvernului, caruia ii solicit o informatie, de asemenea in scris, privitor la numele si adresa celor 312 mame cu 7 si mai multi copii, care vor beneficia de polita de asigurare medicala pentru anul viitor din contul bugetului de stat. Care dintre ele sint angajate in cimpul muncii? Si care este virsta celui mai mare copil in fiecare familie?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Interpelarea este legata de o petitie a unor locuitori din raionul Drochia. Conform datelor de care dispun din raionul Drochia, angajatii Retelelor Electrice Red-Nord-Vest, societate pe actiuni, sub pretextul expertizarii contoarelor electrice, le-au demontat si au perceput taxe de la populatie, incalcind astfel atit Regulamentul pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, cit si Hotarirea ANRE nr. 182 din 2 iunie 2005. In afara de aceste incalcari, petitionarii atesta si o incalcare a dispozitiei constitutionale privind inviolabilitatea domiciliului.

Asupra acestor fapte a fost sesizata Procuratura raionului Drochia, care in rezolutiile sale a constatat incalcarile comise de colaboratorii Societatii pe Actiuni Red-Nord-Vest, dar a refuzat declansarea urmaririi penale pe numele celor vinovati. Au fost sesizati si avocatii parlamentari de la Centrul pentru drepturile omului, care de asemenea au constatat incalcari grave ale drepturilor individuale ale cetatenilor.

Examinind dosarul petitionarilor, in calitatea mea de deputat al poporului, am constatat urmatoarele probleme. Desi Hotarirea ANRE nr.182 din 2 iunie 2005 obliga titularul de licenta Red-Nord-Vest sa excluda practica perceperii de la consumatorii casnici a platilor pentru repararea contoarelor electrice, precum si sa restituie sumele incasate anterior, acest act administrativ nu este publicat nicaieri si nu este pus in aplicare.

Procuratura asa si nu a deschis dosare penale pe numele celor vinovati, pe motiv ca sumele percepute de la fiecare consumator in parte sint mici. Din informatiile de care dispun insa, sumele percepute variaza intre 40 si 500 de lei pe gospodarie, iar in total suma astfel acumulata se ridica la ordinul a milioane de lei pe raion. Sumele incasate de la consumatorii casnici nu au fost restituite nici pina in ziua de azi.

In acest context, solicit urmatoarele: domnului director al ANRE, Anatol Burlacov sa-mi explice, de ce hotarirea consiliului administratiei ANRE nr.182 din 2 iunie 2006 nu a fost publicata in Monitorul Oficial? Si de ce nu sint executate stipularile acestei hotariri a consiliului ANRE, in special, referitor la restituirea banilor si la asigurarea accesului la datele contorului?

Domnului Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Balaban, ii cer sa-mi explice de ce Procuratura raionului Drochia nu a intentat dosare penale angajatilor Red-Nord-Vest pe motivul incalcarii dreptului fundamental al cetatenilor la inviolabilitatea domiciliului, prevazut de articolul 29 din Constitutie si a infractiunii privind depasirea atributiilor de serviciu, prevazuta de articolul 336 din Codul penal?

Trei. Domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei, Valentin Mejinschi, ii cer sa dispuna o ancheta si sa-mi prezinte o informatie privind sumele de bani colectate de la consumatorii casnici de energie electrica din raionul Drochia, contul pe care au fost virate aceste sume, precum si modul de gestionare a lor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Serpul:

Readuc in atentia Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor o problema mai veche privind circulatia transportului interurban pe traseul ChisinauAnenii-NoiBulboaca, problema sesizata de catre Societatea cu Raspundere Limitata Ustnic A.P., pe care am abordat-o in interpelarea adresata in scris, cu nr. 61, din 27 octombrie 2005. Din pacate, pe parcursul anului 2006 nu a intervenit nici o schimbare in vederea solutionarii problemelor invocate de SRL Ustnic A.P.

Avind in vedere aceasta situatie, solicit Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor sa examineze motivele incalcarii articolului 5, alineat (3), litera b) din Regulamentul transportului auto de pasageri si bagaje, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 1348 din 10.11.2003, privind deschiderea rutelor noi. Solicit, de asemenea, Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor setul de acte prezentat de SRL Cristec Trans si SRL Ustnic A.P. si depuse la Comisia pentru reglementarea activitatii agentilor economici in domeniul transportului auto, precum si motivele neacceptarii deschiderii rutei solicitate de catre SRL Ustnic A.P..

De asemenea, rog Procuratura Generala sa examineze sesizarea adresata de SRL Ustnic A. P., pe care o voi alatura prezentei interpelari, prin care cer sa se intreprinda actiunile care se impun in cazul ilegalitatilor sesizate de SRL Ustnic A. P. . Raspunsul la interpelare il astept in scris, in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Interpelarea mea este adresata domnului viceprim-ministru Andrei Stratan. Cunoastem cu totii ca peste o luna, pentru a pleca in Romania, cetatenii Republicii Moldova vor fi supusi procedurii de deschidere a vizelor. In acest context, Ambasada Romaniei in Republica Moldova a facut mai multe declaratii, asigurind populatia ca procedura de obtinere a vizelor va fi simplificata, iar vizele vor fi eliberate in 2-5 zile. Pentru a simplifica aceasta procedura pentru cetatenii nostri, partea romana a facut o adresare catre conducerea tarii, prin care a cerut permisiunea de a deschide suplimentar doua consulate, unul dintre care sa fie amplasat in municipiul Balti.

Pe parcursul ultimelor doua luni, aflindu-ma in teritoriu, problema vizelor de intrare pe teritoriul Romaniei, incepind cu 1 ianuarie 2007, a fost ridicata de nenumarate ori de cetateni in cadrul intilnirilor pe care le-am avut in raionul Glodeni, in Ocnita, Riscani, Balti. Oamenii sint ingrijorati si pot fi intelesi. Multi dintre cetateni au rude, au copii care fac studii in Romania, mai au si alte necesitati de a vizita tara vecina.

In baza celor expuse, rog sa fiu informat in termenul stabilit de lege, care sint activitatile Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene pentru a preveni posibilele cozi si pierderi de timp ale cetatenilor moldoveni la Ambasada si Consulatul Romaniei. Cind va fi luata decizia si daca se va permite deschiderea consulatelor in orasele Balti si Cahul? Va reusi sau nu ministerul, impreuna cu ambasada, sa deschida aceste consulate pina la 1 ianuarie 2007?

De cetatenii Romaniei noi cu dumneavoastra am avut grija. Conform deciziei aprobate in Parlament acum 5 luni, odata cu intrarea tarii vecine in Comunitatea Europeana si introducerea vizelor, ei nu vor avea nevoie sa deschida vize pentru a intra in Republica Moldova. De ce intirziem atunci cu deciziile care ii vizeaza pe cetatenii moldoveni? Rog ca acest raspuns sa-mi fie expediat in scris, in termenii stabiliti de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Alaltaieri, la o intilnire cu cetatenii din Calarasi, la Liceul Mihail Sadoveanu am fost sesizat de mai multi cetateni care sint si enoriasi ai parohiei din Calarasi, condusa de Protopopul Ioan Mutu, ca mai multi cetateni sint persecutati de catre primarul acestei localitati, Valeriu Rusu, pentru faptul ca au participat la adunarea enoriasilor, care a decis trecerea acestei parohii in subordinea Mitropoliei Basarabiei.

Vreau sa accentuez ca un asemenea act vine in contradictie cu mai multe conventii la care Republica Moldova este parte, si este o incalcare grava a dreptului fundamental la confesiune al cetatenilor. De aceea, adresez aceasta interpelare domnului Procuror General, Valeriu Balaban si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, sa verifice aceste fapte si sa ia masurile legale care se impun. Si sa-mi dea un raspuns in scris.

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez prima interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Sintem cu totii martori la un fenomen mai mult decit regretabil. Si anume piata interna a Republicii Moldova este inundata cu produse alimentare si industriale de export, care nu intotdeauna sint de calitate impecabila.

Mai mult decit atit, in foarte multe cazuri aceste produse cedeaza cu mult in fata produselor similare de origine autohtona. Datorita unor preturi de achizitie mai mici ale produselor de import fata de cele autohtone, acestea au reusit sa cucereasca piata interna a Republicii Moldova, generind multe efecte cu caracter negativ.

Ca urmare sint lezate interesele si drepturile consumatorilor din tara noastra, care nu sint protejati de catre stat in consumul sau utilizarea unor produse de calitate indoielnica. De asemenea, pierderea competitiei din partea producatorilor nostri autohtoni in fata celor straini a provocat si continua sa provoace grave prejudicii, inclusiv falimentari ale multor agenti economici si producatori autohtoni.

Statul nostru, din pacate, nu dispune la ora actuala de politici coerente in domeniul protejarii pietei interne si a producatorilor nostri autohtoni. Lipsa unor asemenea politici provoaca prejudicii enorme, greu de evaluat, economiei nationale a Republicii Moldova, agentilor economici din tara noastra si nu in ultima instanta consumatorilor nostri.

Trebuie sa remarc, in aceasta ordine de idei, ca toate tarile europene fara exceptie dispun de asemenea politici protectioniste. Este adevarat ca, in calitate de tara membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, ne-am asumat anumite obligatiuni in privinta liberalizarii pietei interne. Dar chiar si intr-o asemenea situatie, in calitate de tara membra a OMC-ului, noi dispunem de o anumita marja de manevra, pentru a aplica anumite politici protectioniste si a proteja piata noastra interna de o concurenta paguboasa.

In aceasta ordine de idei solicit domnului Prim-ministru prezentarea unei informatii concludente cu referire la starea lucrurilor pe piata noastra interna si identificarea masurilor care se impun pentru a asigura protejarea pietei interne a Republicii Moldova de produsele de import de calitate indoielnica, protejarea producatorilor autohtoni, a agentilor nostri economici, precum si a consumatorilor din tara noastra.

Si a doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului Procuror General Valeriu Balaban, domnului ministru de interne Gheorghe Papuc. De fapt, reiterez o interpelare mai veche, pe care am facut-o in cadrul uneia din ultimele sedinte ale sesiunii noastre de primavara-vara cu referire la aceste numere de inmatriculare transnistrene, care s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie.

Din pacate, am primit doar un simplu raspuns, care parea promitator, din partea Ministerului de Interne, dar lucrurile au ramas acolo unde erau atunci si nici o schimbare nu s-a produs. Iar acest fenomen are iarasi efecte negative pentru economia tarii noastre, deoarece, dupa cum ne de dam bine seama, aceste inmatriculari care se inmultesc provoaca pierderi enorme bugetului nostru national si, invers, subventioneaza bugetul acestei republici autoproclamate si nerecunoscute de nimeni.

Prin urmare, contribuim la consolidarea regimului separatist secesionist al lui Igor Smirnov de la Tiraspol prin aceasta nepasare si lipsa de atitudine din partea institutiilor statului. De aceea, reiterez interpelarea facuta in luna iulie si solicit celor 3 ministri sa ia o atitudine intransigenta, sa elaboreze politici concrete pentru a curma aceasta practica si pentru a restabili situatia normala in acest domeniu.

Mai mult decit atit, exista si cazuri absolut strigatoare la cer. Sint functionari publici care se plimba cu asemenea masini cu numere de inmatriculare transnistrene, si atunci despre care patriotism poate fi vorba in o atare situatie? Despre ce fel de patriotism putem vorbi cind functionarul public se plimba cu o masina cu numere de inmatriculare straine?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitat domnul Serghei Iatco.

 

Domnul Serghei Iatco directorul Serviciului de Stat pentru Problemele
Cultelor:

Doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Domnule deputat Cubreacov,

Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor inregistreaza comunitatile religioase in temeiul prevederilor Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.758 din 13 octombrie 1994 privind aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor. Astfel, punctul 5 din Regulamentul nominalizat stabileste in mod expres setul de documente ce urmeaza a fi prezentat Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor pentru inregistrarea comunitatilor religioase, parti componente ale cultelor.

Totodata, cu referinta la problema invocata de domnia voastra va informam ca, in rezultatul examinarii seturilor de documente depuse spre inregistrare parohiilor ortodoxe romane Coseni, Cornova, Floritoaia Veche, Napadeni, Semeni, Sinesti, Morenii Vechi, Unesti, toate din raionul Ungheni, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor a constatat neintrunirea conditiilor punctului 5 din Regulamentul provizoriu din 1994.

Concret vorbind, lipseste avizul administratiei publice locale de nivelul doi. Mentionam ca punctul 5 din Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor stabileste in mod imperativ actele in baza carora Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor inregistreaza comunitatile religioase.

Astfel, punctul 8 din Regulamentul provizoriu stabileste ca serviciul de stat respinge cererea de inregistrare in cazul in care:

1)      documentele de constituire nu corespund prevederilor legislatiei in vigoare;

2)      la cererea de inregistrare nu au fost anexate documentele specificate in punctul 5 din prezentul Regulament.

In privinta inexistentei comitetelor executive raionale, al caror aviz este necesar de a fi prezentat conform punctului 5 din Regulamentul provizoriu, va informam ca comitetele executive raionale, ca autoritati ale administratiei publice locale de nivelul doi, au fost succedate de consiliile raionale.

Astfel, conform articolului 113 din Constitutia Republicii Moldova, autoritati ale administratiei publice locale de nivelul doi sint consiliile raionale. Iar conform articolului 1 alineatul (7) din Legea nr.123 din 18 martie 2003 privind administratia publica locala, presedintele raionului reprezinta autoritatea executiva a consiliului raional.

Totodata, va aducem la cunostinta ca serviciul de stat a informat oficial Mitropolia Basarabiei despre rezultatele examinarii si caile posibile de solutionare a cazurilor. La fel, serviciul a asigurat pe Inalt Preasfintitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, ca examinarea demersurilor privind inregistrarea comunitatilor religioase mentionate va fi reluata indata ce comunitatile in cauza vor completa pachetul de documente necesare inregistrarii, potrivit cerintelor actelor normative in vigoare.

Referitor la necesitatea prezentarii unui aviz din partea administratiei publice locale, va comunicam ca pina in prezent toate comunitatile religioase au fost inregistrate cu prezentarea acestui aviz. In momentul de fata insa serviciul de stat lucreaza asupra proiectului de Hotarire a Guvernului, ce vizeaza modificarea Regulamentului provizoriu in vederea ajustarii acestuia la cerintele legislatiei in vigoare. Proiectul respectiv in cel mai apropiat timp va fi depus spre examinare Guvernului Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc.

Stimate domnule director,

A fost o intrebare la care dumneavoastra nu ati raspuns. Din moment ce dumneavoastra sinteti seful singurului organ de stat responsabil de problemele cultelor, pentru ce este necesar avizul comitetului executiv raional? Organ care nu exista. Dincolo de interpretarile foarte vagi si academice pe care dumneavoastra le-ati facut pe marginea Constitutiei, a articolului 113 din Legea cu privire la administratia publica locala si a altor legi, noi nu am avut nevoie de asemenea interpretari, pentru ca doar Parlamentul si Curtea Constitutionala este abilitata cu asa ceva.

Nu acceptam lectii de drept in domeniul administratiei publice. Eu v-am intrebat ceva foarte concret. Din punctul dumneavoastra de vedere, ca sef al singurului organ de stat competent in aceasta materie, pentru ce este necesar un aviz al unui organ de stat, care constatam ca nu exista?

Si daca credeti dumneavoastra ca, in spiritul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, pe care nu o puteti neglija (n-am vazut sa faceti referinta la ea ori la alte acte europene sau internationale, universale sau regionale), este necesar ca intr-o societate democratica sa fie respectate drepturile altora, asa cum Moldova s-a angajat sa le respecte Pentru ca stiti dumneavoastra, daca exista contradictii intre un act intern normativ si un act international, se aplica prevederea actului international.

Deci, eu v-am intrebat in lumina prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului: pentru ce este necesar un aviz al comitetului executiv raional? Si n-ati raspuns la aceasta intrebare. De fapt, aceasta constituia miezul intrebarii mele.

 

Domnul Serghei Iatco:

Domnule Cubreacov,

Eu v-am adus la cunostinta viziunea serviciului si v-am anuntat ca noi lucram asupra

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Am inteles aceasta. Nu ma intereseaza.

 

Domnul Serghei Iatco:

Alte comentarii in acest moment nu fac.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ma intereseaza, pentru ce este necesar acest aviz intr-o societate democratica in lumina Conventiei Europene a Drepturilor Omului? Si atunci am o intrebare de precizare. In cazul in care admitem ca am reinvia comitetele executive raionale, raiispolcom-urile de alta data, care oricum nu exista din 1998, si daca acestea ar prezenta un aviz negativ, aceasta inseamna ca Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor ar respinge inregistrarea uneia sau altei comunitati religioase?

 

Domnul Serghei Iatco:

Cind o sa fie prezentate, atunci o sa va raspundem. Dar in acest moment asa avize negative nu avem.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, pentru ca, in spiritul legislatiei noastre si asa cum este prevazut chiar in mod expres, lipsa unui aviz sau a unui raspuns echivaleaza cu un raspuns negativ. De aceea v-am si intrebat.

 

Domnul Serghei Iatco:

Alte comentarii nu am.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov,

Au expirat trei minute din replica.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Atunci eu cer dreptul meu de a comenta acest raspuns, pentru ca nu sint de acord cu el.

 

Doamna Maria Postoico:

Va zic: trei minute.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, conform legii, trei minute. Astept sa plece domnul de la tribuna.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Poftim, domnule Iatco.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, unde scrie asta? Adica, dumnealui raspunde. Noi n-am mai avut asemenea cazuri.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, domnule Cubreacov, trei minute.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu le solicit in mod regulamentar.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, treceti.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Doamna presedinte al sedintei,

Onorata asistenta,

Domnule director,

Reprezentanti ai Guvernului,

Obiectul intrebarii mele era foarte clar, trebuie sa stiti ca, odata cu admiterea Mitropoliei Basarabiei in legalitate, la 30 iunie 2002, o multime, zeci de comunitati ale ei din zeci si zeci de localitati ale Republicii Moldova s-au confruntat mereu cu sabotajul din partea unor reprezentanti ai administratiei publice locale, fapt consemnat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, care monitorizeaza modul de implementare a Hotaririi Curtii Europene din 13 decembrie 2002.

Din pacate, acest caz nu poate fi incheiat si este o rusine pentru Republica Moldova, pentru ca nu putem garanta partenerilor nostri europeni ca drepturile cetatenesti si cele religioase nu se respecta in Republica Moldova, din cauza unor asemenea situatii, singurul repros pe care la masuri individuale il face Consiliul Europei Republicii Moldova.

De aceea, nu inteleg de ce Guvernul pina acum nu s-a autosesizat? Si organul de stat pentru culte, abilitat prin Legea despre culte din 1992 asupra acestor aspecte, nu a incercat din 2001 pina acum sa ajusteze norma interna, aceasta Hotarire de Guvern, zis Regulament provizoriu din 1994 (iata cit dureaza provizoratul, 12 ani de provizorat!), sa o ajusteze la hotarirea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 13 decembrie 2001, in dosarul Mitropolia Basarabiei si altii versus Republica Moldova, la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si la norma constitutionala, care spune:

Nu vor putea fi ridicate nici un fel de piedici in calea exercitarii drepturilor fundamentale ale omului, printre care si dreptul la asociere si la credinta, la convingere.

De aceea inteleg ca abia acum, ca urmare a acestei intrebari, serviciul s-a autosesizat si vine cu propuneri. Nu inteleg de ce nu s-a achitat una din obligatiile sale de baza, stabilite prin Regulamentul sau de functionare, aprobat de Guvern. Nu stiu ce propunere a facut domnul Iatco si antecesorul sau in functie la acest capitol? Eu cred ca nu s-au achitat de aceasta obligatie. Si asta arata nepasare, indiferenta si chiar cinism, pina la un anumit punct.

Stimati colegi,

Eu cred ca asemenea avize nu sint necesare. Cu atit mai mult ca in Republica Moldova, din 1998, nu mai exista comitete executive raionale. Am avut consilii judetene, dupa aceea, prin legea in vigoare, au fost instituite consiliile raionale, care sint formate pe criterii politice, in baza alegerilor pe criterii politice, sint organe politice ale puterii locale de stat.

De aceea, insasi aceasta prevedere este susceptibila de violarea permanenta a drepturilor fundamentale ale omului, ceea ce deschide cetatenilor Republicii Moldova calea catre Curtea Europeana, pentru a reclama aceasta violare permanenta de care Guvernul nostru nu s-a autosesizat. Iar cind este sesizat, se eschiveaza sa raspunda. Seful organului de stat pentru culte trebuie sa stie, daca intr-o societate democratica este necesar un asemenea aviz sau daca nu? Daca acest lucru cadreaza cu norma juridica europeana, aplicabila direct si preeminent conform Constitutiei sau nu? Bineinteles ca domnul Iatco nu s-a ostenit sa faca acest lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va fi nevoie sa readresez intrebarea mea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, pentru ca joia viitoare Primul ministru sa raspunda in aceasta chestiune, care doar in aparenta pare

 

Doamna Maria Postoico:

A expirat timpul.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

una minora si tehnica. Este o chestiune care tine de onoarea Republicii Moldova in fata Consiliului Europei.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si odata si odata trebuie sa-i punem punct.

Eu va multumesc. Astept ca joia viitoare sa raspunda la intrebarea mea, de la aceasta tribuna Primul ministru al Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitat domnul Balan. Pentru o declaratie.

 

Domnul Vasile Balan:

Doamna presedinte,

Stimati colegi,

Declaratia mea este cea a participantilor la intilnirea cetatenilor Republicii Moldova cu deputatii Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra. Participantii la intilnirea cetatenilor cu deputatii Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra constata cu ingrijorare ca in urma guvernarii incompetente si iresponsabile a partidului de guvernamint economia nationala se afla intr-o criza profunda.

Declaratiile triumfaliste ale guvernantilor vizavi de asa-zisele succese reprezinta un fals, menit sa induca in eroare opinia publica si sa lustruiasca imaginea sifonata a guvernarii. Promisiunile comunistilor de a anula datoriile acumulate la plata serviciilor comunale, de a micsora tarifele la energia electrica si la gazele naturale nu au fost altceva decit minciuni electorale. Evenimentele de ultima ora, cresterea dramatica a preturilor la gazele naturale, la carbune, la energia termica, la medicamente, piine, lapte si alte produse alimentare de prima necesitate, condamna majoritatea absoluta a cetatenilor Republicii Moldova la subnutritie si la saracie totala.

Asa-numita crestere a salariilor si pensiilor, pe care o declara guvernantii, este spulberata de cresterea vertiginoasa a preturilor si, ca rezultat, reducerea drastica a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. Incapacitatea guvernantilor de a promova consecvent reformele economice cu efecte pozitive si durabile, de a colabora cu organismele financiare internationale a lipsit Republica Moldova de importante resurse financiare, menite sa relanseze economia nationala si sa reduca saracia.

Incompetenta guvernarii in administrarea proprietatii de stat si a banilor publici a condus la cresterea datoriei externe si la dublarea datoriei interne a statului. Veniturile bugetului, bazate pe banii trimisi de cetatenii Republicii Moldova care lucreaza in sudoarea fruntii peste hotare, sint indreptate doar pentru consum si intretinerea luxoasa a Aparatului birocratic si a organelor de forta, si nu pentru investitii in economia reala, pentru crearea noilor locuri de munca, fapt ce ar asigura o dezvoltare durabila a tarii.

Promisiunea guvernarii de a crea 300 de mii de locuri de munca este inca o minciuna, un mit al clanului iresponsabil. Politica de substituire a principiilor economiei de piata prin restabilirea economiei planificate, centralizate si constringerea initiativei private, in special in agricultura, lipseste taranul de unica sursa de existenta, lasindu-l unul la unul cu pamintul nelucrat, flamind si fara piine. Politica de distrugere a relatiilor cu tarile vecine a cauzat anul curent numai sectorului vitivinicol pierderi estimate la 250 milioane dolari SUA.

Scopul acestor politici este de a distruge definitiv gospodariile taranesti si de a obliga taranii sa refuze de a mai lucra pamintul sau sa-l cedeze la un pret de nimic unei clientele. Taranii sint nemultumiti de politica fiscala a guvernarii, fiind nevoiti sa achite impozite nejustificate, iar majorarea TVA pentru productia fitotehnica si horticultura la cota de 20%, introducerea TVA la importul de fertilizanti si substante chimice, precum si la importul tehnicii agricole si a pieselor de schimb pentru acestea, a redus la zero declaratiile guvernarii de redresare a situatiei din agricultura si a condus la falimentarea sectorului agricol.

Guvernul, prin politicile sale, stranguleaza si distruge gospodariile taranesti de fermieri mici, fapt confirmat de datele statistice, care denota ca din cei 600 de mii de agenti economici care activeaza in sectorul agricol doar 1400 beneficiaza de rambursarea TVA. Deci, 590 de mii de tarani activeaza in pierdere, iar statul favorizeaza in continuare intreprinderile agricole mari, generatoare de pierderi, dar care servesc de minune drept structuri pasibile de masinatii financiare si patrimoniale.

Comunistii nu si-au realizat promisiunile electorale de indexare a salariilor, pensiilor si burselor in raport cu cresterea galopanta a preturilor. Nu au restabilit virsta de pensionare, nu au asigurat educatia si medicina fara plata. Desi guvernarea declara ca bugetele lor sint orientate social, oamenii de stiinta si cultura, medicii si invatatorii, tineretul continua sa duca o viata umilitoare, iar cheltuielile pentru sfera sociala cresc neesential in comparatie cu cresterea cheltuielilor la intretinerea aparatului administrativ si a organelor de forta.

In pofida declaratiilor guvernarii despre intensificarea luptei cu coruptia, conform aprecierilor expertilor internationali, Republica Moldova este plasata printre tarile cele mai afectate de crima organizata si coruptie. Pentru a nu admite falimentul economic al tarii si degradarea totala a societatii, participantii la intilnirea cetatenilor Republicii Moldova cu deputatii Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra apreciaza ca actuala guvernare este o guvernare antinationala, este incapabila sa exercite actul de guvernare si trebuie sa-si prezinte demisia.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitata doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stimati compatrioti,

1 decembrie este Ziua nationala a romanilor din orice colt al planetei, inclusiv din teritoriile istorice romanesti. Pentru romanii din Republica Moldova 1 decembrie in acest an are o semnificatie dubla. Ne bucuram ca Romania intra in Uniunea Europeana impreuna cu cetatenii romani de aici. Este insa si trist, pentru ca nu intra in UE si Republica Moldova ca al doilea stat romanesc. Explicatia este una.

Am fost supusi unor practici inumane, menite sa ne tina mereu separati de familia nationala. Este trist, deoarece holocaustul la care au fost supusi romanii, crimele regimului stalinist-comunist inca nu au fost condamnate in statul nostru. In 1996 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat rezolutia nr. 1096, privind masurile de demontare a mostenirii vechilor regimuri totalitare comuniste.

Documentul vizeaza in special tinerele democratii. APCE recomanda ca persoanele care au comis acte criminale sub regimurile comuniste sa fie judecate si pedepsite conform Codului penal. Iar daca in Cod se prevad termenele de prescriptie, acestea pot fi prelungite, caci este vorba de o chestiune de procedura. APCE recomanda ca judecarea autorilor crimelor sa decurga in paralel cu reabilitarea persoanelor declarate culpabile de crime ce nu sint crime intr-o societate civilizata, ca si a persoanelor condamnate injust.

Vom reveni intr-o declaratie viitoare asupra acestei rezolutii fundamentale pentru decomunizarea societatii moldovenesti. Deocamdata amintim ca eurocomunistii se fac a uita, pentru a nu pierde voturile nostalgicilor dupa vremuri sovietice apuse, si aceasta rezolutie si rezolutia APCE nr. 1481 din anul curent despre necesitatea condamnarii internationale a crimelor regimurilor comuniste totalitare. In legatura cu ultima exista si un proiect de hotarire a Parlamentului, pus probabil in sertar la conservat, caci este de la opozitie.

In Romania comisia pentru analiza dictaturii comuniste si-a incheiat raportul si-l va expedia in decembrie Presedintelui Basescu, care urmeaza sa condamne oficial comunismul. Domnia sa i-a anuntat pe presedintii camerelor ca doreste sa adreseze, pe 18 decembrie, un mesaj Parlamentului. Societatea civila romaneasca este activa.

Asociatia 15 noiembrie 1987, care comemora recent 19 ani de la revolta muncitoreasca anticomunista in conferinta Crimele comunismului, declara: Nu putem scapa de comunism atita timp cit reprezentantii fostelor structuri comuniste detin pozitiile de control in societate. La intrunirea din mai a rezistentei romanesti anticomuniste au participat mai multi ambasadori.

Presedintele rus Putin cheama a nu se uita victimele represiunilor politice. In sedinta de Guvern din ajunul Zilei de 30 octombrie, a memoriei victimelor represiunilor politice, Putin a argumentat necesitatea ca niciodata, azi sau miine, nimanui sa nu-i apara nici cea mai mica dorinta de a reproduce elemente din acel trecut. Este adevarat insa ca Moscova nu recunoaste ca genocid etnic foametea organizata in Ucraina, golodomorul din anii 30.

Fractiunea parlamentara a Partidului Reformei din Estonia a depus un proiect privind interzicerea in public a simbolurilor si steagurilor URSS, ale ex-republicilor unionale, ca si a celor fasciste, ca doua regimuri criminale. Pentru estonieni steagul URSS este unul al autoritatilor de ocupatie, care i-au supus represiunilor si deportarilor.

Parlamentul estonian a examinat pe 9 noiembrie, in prima lectura, proiectele de legi cu privire la demontarea structurilor ilegale si cu privire la protectia mormintelor militare, fapt care va deschide calea demontarii monumentelor ostasilor sovietici, considerate drept o insulta la adresa statului lor. Am vizitat acum citeva luni Muzeul ocupatiei la Tallin.

Ce se intimpla la noi? La noi zace neexaminat proiectul pentru condamnarea crimelor regimului totalitar comunist. In consiliul municipal Chisinau comunistii se opun elaborarii unei compozitii sculpturale in memoria victimelor regimului comunist dintre anii 1940-1991. Dincolo de mutenia si surzenia prin care nici nu condamna, nici nu se desolidarizeaza de crimele omonimilor, nici nu-si schimba identitatea ce duce mostenirea PCRM, inregistrat ilegal la Ministerul Justitiei, ne face istorii integrate pentru a farda si umaniza crimele, uitind ca in fiece familie naluca stalinismului este prezenta prin memoria rudelor exterminate intr-o forma sau alta.

Societatea noastra civila abordeaza cu o prudenta suspecta subiectul, nu cumva pentru ca aceasta ar scoate-o din cooperarea fructuoasa cu puterea, ingaimata intr-un cadru ce nu trebuie sa vizeze aceste crime? Bineinteles, nu generalizez. Este adevarat ca luarile de atitudini nu deranjeaza puterea. Dar daca am fi mai multi?

Recent, un grup de membri ai Forului Democrat al Romanilor din Moldova au difuzat un valoros document de atitudine fata de genocidul comunist din Basarabia si Bucovina intre 28 iunie 1940 1 ianuarie 1950, cerind condamnarea crimelor comuniste impotriva poporului roman, incluzindu-i pe reprezentantii altor etnii, regasiti in sinul unei natiuni rabdatoare.

Incepind cu 28 iunie 1940, se spune in document, cind mari teritorii de la estul Romaniei Basarabia si Bucovina, cu peste 3,2 milioane de oameni au fost ocupate de URSS, regimul totalitar a inceput uciderea in masa a cetatenilor romani ce nu corespundeau din punctul de vedere al apartenentei de clasa omului sovietic. S-a actionat in baza unor acte oficiale si liste alcatuite cu mult inainte de ocupatie. Adica anihilarea a fost un act premeditat, pregatit minutios de serviciile secrete sovietice.

Toata clasa de mijloc, dar si multi cetateni din categoriile sociale de jos au fost lichidati fizic, trimisi in lagarele de concentrare sau la munca fortata in regiunile de nord ale URSS. In primul rind, tinerii au fost deportati si supusi foametei organizate, inrolati cu forta in armata sovietica, trimisi la moarte sigura in al doilea razboi mondial, deposedati de pamint si de orice bunuri, aplicindu-li-se impozite necrutatoare, ceea ce a redus populatia din Basarabia si Bucovina cu 1,2 milioane de oameni.

Este una dintre cele mai mari crime din secolul al XX-lea impotriva cetatenilor romani de toate virstele (inclusiv copii) si de toate etniile. Insa romanii au fost anihilati pe principiul etnic. Cine se declara roman in RSSM era suprimat imediat fara proces, fapt unic in URSS.

Am reprodus din documentul Forumului Democrat al romanilor, ce include 140 mii de membri. Semnatarii, in baza dreptului international prin care s-au denuntat alte acte de genocid, cer Parlamentului Romaniei, Parlamentului Republicii Moldova si Consiliului Europei:

a) sa declare ca genocid anihilarea in masa a cetatenilor romani, evrei, rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari si germani de catre regimul sovietic comunist in perioada 28 iunie 1940 - 1 ianuarie 1950.

b) sa condamne fostul regim totalitar comunist pentru crimele impotriva umanitatii.

c) sa ceara Federatiei Ruse, succesoare declarata a URSS, despagubiri de 200 de miliarde euro numai pretul pamintului arabil expropriat de circa 2,6 milioane hectare, valorind peste 50 miliarde de euro, urmasilor celor ucisi si reprimati, dar si Romaniei si Republicii Moldova pentru daunele economice, sociale si umanitare pricinuite de ocuparea ilegala din 28 iunie 1940, inclusiv pentru scoaterea acestor teritorii din spatiul democratiei si al economiei de piata vest-europene, consfintita prin Tratatul de pace de la Paris din 28 octombrie 1920.

Amintesc, analistul Vladimir Socor scria ca: Pe 14 iunie Estonia, Letonia si Lituania au comemorat oficial 65 de ani de la deportarile din 1941. Cu o zi inainte autoritatile sovietice procedasera la fel in Basarabia. Sefii de stat si de Guvern, presedintii parlamentelor baltice au participat la adunari comemorative, i-au cinstit pe putinii supravietuitori. Dar in Republica Moldova s-au comemorat oare oficial memoria si suferintele deportatilor la 65 de ani de la crima impotriva moldovenilor si a umanitatii?

Agentiile de stiri nu au relatat nici o comemorare oficiala, dar au difuzat pe 14 iunie stirea ca a luat start stafeta memoriei, consacrata aniversarii a 65-a de la inceputul marelui razboi pentru apararea patriei, la 22 iunie. Care patrie? Patria sovietica. Asa intra acest Guvern in Europa, privind indarat cu nostalgie catre patria sovietica? exclama analistul simpatizant al coalitiei ros-oranj.

Socor mai spune ca, la Chisinau, a vizionat accidental un film produs in Moldova sovietica. Un personaj declara ca viitorul Basarabiei este in familia fericita a popoarelor sovietice, in cadru aparind apoi un convoi de detinuti in lanturi, paziti de jandarmi romani. Socor nu intelege ce canal de televiziune i-a oferit publicului din Moldova aceasta imbatrinita minciuna a propagandei sovietice.

Cum se face ca asemenea inventii sint inca mediatizate, in timp ce deportarile sovietice nu sint comemorate oficial, iar victimele nu sint invitate spre a fi cinstite? Si conchide: Am auzit nu o data ca n-ar avea rost sa ne preocupe istoria si limba, deoarece aceasta nu contribuie la imbunatatirea traiului. Cele trei mici popoare baltice se preocupa serios de problemele istoriei si ale limbii si nu-i asa ca traiesc mult mai bine astazi, deoarece s-au dezbaierat de mentalitatea sovietica a slugarniciei? Ba asa este, domnule Socor.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ultimul alineat.

Stimati compatrioti,

Am reprodus luari de atitudine fata de durerea suportata de buneii si parintii nostri. Rezolutiile Consiliului Europei recomanda Parlamentului sa voteze documentele menite sa ne schimbe mentalitatea.

Insa puterea comunista, in loc sa se conformeze, sa nu mai calce in picioare sufletele familiilor supuse represiunilor, merge pe 7 noiembrie la miting si-i glorifica pe bolsevici. Umbla cu ideea schimbarii imnului national. Umple localitatile cu monumente ale satrapului Lenin. De ce nu si ale lui Stalin? Lenin si Stalin, cei care au rupt natiunea romana, care ne-au distrus familiile, care prin fidelii continuatori ai politicilor lor distrug astazi viitorul copiilor nostri. Cit vom mai suporta aceasta crima?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.25.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 


Copyright © 2001-2009