DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 31 martie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

Alocutiunea domnului Valdas Adamkus, Presedintele Republicii Lituania.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta plenului Parlamentului de astazi este dedicata vizitei oficiale in Republica Moldova a excelentei sale domnul Valdas Adamkus, Presedintele Republicii Lituania. Propun sa-l salutam cu cordialitate, sa salutam prezenta domnului Presedinte in incinta Parlamentului Republicii Moldova. (Aplauze).

In acest context, Domnia sa va tine o alocutiune in fata plenului Parlamentului in limba engleza.

In continuare se expune alocutiunea domnului Valdas Adamkus, Presedintele Republicii Lituania, in traducere in limba de stat.

Domnul Valdas Adamkus – Presedintele Republicii Lituania:

Stimate domnule Presedinte,

Excelente, stimati deputati in Parlament,

Doamnelor si domnilor,

Permiteti-mi sa exprim sincere multumiri domnului Marian Lupu pentru cuvintele dumnealui de salut si pentru oportunitatea de a ma afla astazi in fata dumneavoastra. Am o adevarata placere sa tin o cuvintare in fata legiuitorilor Moldovei in cadrul celei de a doua vizite in tara dumneavoastra, tara care se aseamana atit de mult cu Lituania dupa experienta ei istorica recenta, dupa marimea si obiectivele politicii externe, sa vorbesc in fata unei natiuni marete cu care Lituania va conlucra pentru a construi un parteneriat strategic durabil si pentru a uni o data pentru totdeauna popoarele noastre in comunitatea de valori si interese comune.

Doamnelor si domnilor,

In 1988, Miscarea noastra Sajudis si Frontul Popular din Moldova, impreuna am trezit popoarele noastre, constiinta si mindria lor. Lituanienii cunosc foarte bine si respecta unul din liderii miscarii dumneavoastre nationale – domnul Iurie Rosca. Astazi, sint profund miscat sa ma aflu in fata acelui Parlament, ai carui fosti deputati, in mai 1990, au fost primii care au recunoscut restaurarea independentei Lituaniei. Deja atunci Moldova a acordat sprijinul sau cordial natiunii lituaniene, care se afla sub blocada economica deplina orchestrata de regimul in decadere de la Moscova.

As vrea sa multumesc tuturor deputatilor in Sovietul Suprem al Moldovei pentru sustinerea acestei hotariri istorice. Noi am luat aceasta decizie importanta impreuna si tot impreuna vom lua decizii importante pina la momentul cind toate tarile din aceasta regiune vor fi prospere, stabile si libere de conflicte ce le pericliteaza suveranitatea.

Doamnelor si domnilor,

Astazi sint aici pentru a va transmite un mesaj foarte simplu si direct – Lituania este principial interesata in succesul Moldovei pe calea aleasa de poporul ei. Lituania sustine plenar alegerea dumneavoastra strategica de a pasi pe calea reformelor de integrare europeana si de a solutiona in mod pasnic diferendul transnistrean, care atit de mult timp a intoxicat viata regiunii si a Europei.

Cunosc, din propria mea experienta, cit de dificil este sa faci fata perioadei de tranzitie, cit de dificil este de ajuns la un comun acord vizavi de reformele politice si economice. Privind in urma la drumul parcurs de Lituania pentru a deveni o natiune europeana moderna, atasata la suprematia legii si economiei de piata libere, as numi citeva componente fundamentale, constructive, cum le zic eu.

Prima – lituanienii niciodata nu au renuntat la principiile si valorile lor pentru interese pragmatice inguste.

A doua – elitele noastre politice si academice au fost in stare sa convina asupra chestiunilor de importanta majora pentru tara, cum ar fi reformele de piata si obiectivele politicii externe.

A treia – noi am utilizat in mod eficient ajutorul din exterior pentru a accelera reformele intreprinse.

Astazi, toate aceste chestiuni sint critice nu numai la Chisinau, dar si la Kiev, Tbilisi – capitale ale Comunitatii Optiunii Democratice. In aceasta lumina, salut acordul important la care au ajuns principalele partide politice din Moldova vizavi de obiectivele politicii externe. Acesta este un simbol remarcabil al unitatii si determinarii proreformiste.

Domnule Presedinte,

Astazi, in Moldova, multi privesc procesul de integrare europeana ca un mijloc de a adera la un club prosper de natiuni care va duce imediat la conditii de trai mai bune pentru toti. Nu e nimic gresit aici, deoarece piata unica a Uniunii Europene va oferi multe oportunitati pentru businessul vostru, pentru fermierii vostri si pentru investitiile voastre guvernamentale. Acest proces, insa, va solicita decizii dificile, dar necesare din partea voastra, care vor crea un conflict de interese pe care va trebui sa-l depasiti.

Prin urmare, este critic pentru dumneavoastra, stimati parlamentari, sa ajungeti cit mai rapid la un consens asupra reformelor strategice, structurale pentru a obtine cresterea economica substantiala si sa fiti gata pentru perspectiva europeana. Experienta Lituaniei ne-a invatat ca o pozitie politica unita vizavi de reformele de eurointegrare are o importanta cruciala pentru calitatea parteneriatului cu Uniunea Europeana. Faptul ca Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana a devenit o parte componenta a procesului dumneavoastra national de reformare constituie, cu adevarat, un semn bun.

Pe de alta parte, Uniunea Europeana este, in primul rind si in principal, Comunitate de valori democratice, suprematia legii si doar apoi – Comunitate de interese comune. Nu documentele sau acquisul comunitar sint centrul vietii politice, ci valorile in care credeti si principiile morale care ghideaza actiunile dumneavoastra. De aceea, implicarea activa a societatii, a intelectualilor, a cercurilor de afaceri si academice in luarea deciziilor este vitala pentru realizarea obiectivelor strategice in cel mai scurt timp posibil.

Doamnelor si domnilor,

Putem lua multe invataminte din istoria noastra comuna, care numara mai bine de sapte sute de ani. Marii domnitori ai Lituaniei si Moldovei – Vytautas, Alexandru cel Bun si altii – au stabilit contacte comerciale si personale in secolul al XIV-lea, semnind tratate de cooperare si chiar luptind cu inamicii comuni. De fapt, anume Moldova a fost pentru Lituania punte in drumul sau cultural si politic spre Europa medievala.

Astazi, sintem bucurosi sa facem serviciu contra serviciu si sa ajutam Republica Moldova sa-si atinga obiectivele de integrare europeana. Avem mult de impartasit, deoarece am trecut prin reforme similare citiva ani in urma si acum cunoastem “componentele de baza” ale mecanismului. Dupa cum am vorbit, expertii nostri si ONG-urile conlucreaza pentru armonizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. Se elaboreaza proiecte intru imbunatatirea contactelor dintre popoare si se exprima optiuni intru conectarea estului si vestului Europei prin conexiuni energetice si de transport.

In prezent, eforturile de cooperare ale Moldovei si Lituaniei se dezvolta in ritm accelerat. O parte importanta si comuna a parteneriatului nostru o constituie legaturile noastre de promovare si impartasire a experientei de cooperare regionala, de transmitere a celor mai eficiente practici in sectorul public, de combatere a coruptiei si crimei organizate.

In Tarile Baltice am realizat multe prin crearea unei retele largi a parteneriatelor regionale multidimensionale care uneste actorii de stat, agentii economici si ONG-urile. Sint sigur ca acelasi lucru ar putea fi repetat de Chisinau, Bucuresti, Kiev, Tbilisi si mai departe spre sud, unind regiunea baltica si statele regiunii Marii Negre in retele de parteneriat. Moldova si Lituania trebuie sa fie parteneri apropiati si de nadejde in aceste deziderate.

Domnule Presedinte,

Republica Lituania sprijina pe deplin eforturile Parlamentului si Guvernului Republicii Moldova de a uni poporul sau in limitele hotarelor ei legitime si istorice si de a restabili increderea in stat.

Solutia pentru Transnistria poate fi doar una singura – statul unit si suveran Moldova. Si aici Legea, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la statutul juridic special al localitatilor din stinga Nistrului are o semnificatie imensa.

Astazi, trebuie sa spunem cu voce tare si clara – statu-quo al Transnistriei este dezirabil doar pentru acei care doresc sa gestioneze afaceri criminale, care nu doresc restabilirea suveranitatii Republicii Moldova in aceasta regiune, care doresc sa tina oamenii ostatici ai guvernarii si manipularilor militare.

La ziua de astazi noi sintem martorii unor pasi importanti, avansind cu extinderea formatului de negocieri prin includerea Uniunii Europene si SUA in calitate de observatori. Aceasta, desigur, va aduce un nou impuls pozitiv mesei rotunde. Misiunea Uniunii Europene de asistenta la frontiera, de asemenea, s-a dovedit a fi un mare succes in consolidarea gestionarii frontierei, care ajuta la prevenirea traficului de fiinte umane, contrabandei de marfuri si proliferarii armamentelor care constituie sursa principala pentru durabilitatea regimului.

Domnule Presedinte,

In incheiere, permiteti-mi sa va spun ca traim in timpurile unor mari schimbari si mari oportunitati. Astazi, doar de munca asidua si entuziasmul nostru depinde realizarea viziunii unei Europe ce leaga vestul cu estul, Marea Baltica cu Marea Neagra. Chiar daca exista multi sceptici in occident si, indeosebi, la est, care nu vad regiunea Marii Negre ca o parte componenta a arhitecturii europene, toti sint de acord ca sansele noastre de a atinge acest obiectiv au crescut considerabil.

Aceste cuvinte ma indreapta spre ultimul punct al alocutiunii mele. Uniunea Europeana trebuie sa vada si sa mearga cu un pas inainte, construind parteneriate adevarate cu democratiile de pe axa Marii Negre si Marii Caspice: majorarea si accelerarea proiectelor de asistenta tehnica, asigurarea unui sprijin politic substantial, in cazul in care pirghiile economice sint utilizate pentru a atinge scopurile politice in vecinatatea comuna si, in fine, oferirea unei perspective europene clare tarilor ce aspira spre aderarea la comunitatea de valori.

Prin realizarea reformelor ce constituie “tema de acasa”, prin coordonarea actiunilor cu alte capitale ale noilor democratii, Moldova ar putea juca un rol vital. Am sperante mari ca, pe aceasta cale, parlamentele noastre, de asemenea, vor juca un rol important, crescind o noua generatie de lideri si experti care vor construi adevarate parteneriate si se vor implica in discutii regionale mai extinse.

Doamnelor si domnilor,

Va urez mult succes in eforturile dumneavoastra care, cu adevarat, sint marete si pline de inspiratie. Ma bucur ca ma aflu printre dumneavoastra.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Presedinte,

In numele colegilor mei parlamentari, in numele Parlamentului Republicii Moldova, permiteti-mi sa va multumesc pentru aceasta alocutiune pe care ne-ati acordat-o in plenul Parlamentului. Este, cu adevarat, un interes comun dezvoltarea in ascendenta a relatiilor bilaterale dintre tarile noastre, inclusiv si pe aspectul de integrare europeana a Republicii Moldova, din momentul in care Republica Lituania este tara membra cu drepturi depline la Uniunea Europeana.

Parlamentul Republicii Moldova, de comun acord cu colegii din Seimasul Lituaniei, vor contribui in mod nemijlocit la mentinerea trendului pozitiv si ascendent al dezvoltarii relatiilor dintre tarile noastre.

In numele Parlamentului tarii, permiteti-mi, la fel, sa va doresc succes in cadrul vizitei dumneavoastra oficiale in tara noastra, precum si o sedere foarte si foarte placuta in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Sa-i multumim inca o data Presedintelui Valdas Adamkus pentru prezenta in Parlament si sa-i dorim mult succes. (Aplauze).

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc la 6 aprilie,
ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 10.20.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.