Chişinău, 3 mai 2010. - Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu,
Preşedinte interimar al Republicii Moldova a avut astăzi o
întrevedere cu Birute Abraitiene, Reprezentant Special al Secretarului
General al Consiliului Europei în Republica Moldova.
Preşedintele Mihai Ghimpu a apreciat rolul implicării
Consiliului Europei în consolidarea valorilor democratice în
societatea din Republica Moldova, precum şi eforturile acestei
prestigioase instituţii în sporirea vizibilităţii
ţării noastre pe plan european.
Mihai Ghimpu a afirmat că actuala guvernare depune eforturi pentru
realizarea obiectivelor prevăzute în programul său de
activitate, în special cel de democratizare şi integrare
europeană a statului nostru, onorându-şi astfel, în deplină
măsură, angajamentele faţă de Consiliul Europei.
Cu referire la situaţia internă din Republica Moldova, Mihai
Ghimpu a prezentat punctul de vedere al liderilor AIE privind soluţiile
pentru depăşirea crizei constituţionale.
Actualmente, traversăm o perioadă foarte importantă
în relaţia Republicii Moldova cu Consiliul Europei, a menţionat
Birute Abraitiene. Consiliul Europei susţine priorităţile
actualei guvernări a Republicii Moldova şi va face tot posibilul
pentru a ajuta statul nostru să implementeze cu eficienţă
reformele democratice. Reprezentanta Secretarului General al Consiliului
Europei a recomandat respectarea valorilor şi principiilor europene
în contextul în care Republica Moldova este de 15 ani membru al
CoE.
În cadrul dialogului au fost discutate detalii privind apropiata
vizită de lucru la Strasbourg a Preşedintelui Mihai Ghimpu.
Chişinău, 3 mai 2010 – Cu prilejul Zilei Mondiale a
Libertăţii Presei, Preşedintele interimar al Republicii Moldova
Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului, a adresat un mesaj de
felicitare tuturor reprezentanţilor mass-media.
În mesaj se menţionează:
„La 3 mai, întreaga lume marchează Ziua Mondială a
Libertăţii Presei. Fiind declarată de Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite, această sărbătoare ne
oferă prilej pentru a analiza situaţia presei, pentru a evalua
eficienţa măsurilor întreprinse de noi spre a garanta
fiecărui om posibilitatea de a obţine, a deţine şi a
distribui informaţii, indiferent de hotare şi fără vreo
discriminare în funcţie de situaţia socială, de rasă,
de apartenenţa politică, religioasă ori de altă natură,
aşa cum prevede Constituţia şi actele dreptului
internaţional pe care Republica Moldova s-a obligat să le respecte.
Presa trebuie privită, în primul rînd, ca un mijloc
complex de comunicare între cei de la guvernare cu cei guvernaţi,
dar şi ca un instrument puternic de asigurare a accesului la
informaţie, fără de care democraţia nu poate exista. La fel
cum sistemul sanguinic al corpului uman preia sîngele de la sursă
şi-l transportă către organele şi celulele corpului, tot
aşa presa are menirea să preia informaţia de la
producătorii de informaţii şi să o
răspîndească tuturor structurilor societăţii,
către fiecare consumator individual, către fiecare om. La fel cum
sistemul sanguinic reacţionează la maladiile anumitor părţi
ale corpului uman, îndreptînd cele mai energice eritrocite asupra
organelor afectate de maladie, tot aşa şi presa trebuie să
reacţioneze la slăbiciunile şi maladiile democraţiei,
îndreptînd cei mai profesionişti şi cei mai curajoşi
jurnalişti asupra organelor afectate ale democraţiei. Constatăm,
deci, că presa nu este doar un simplu mijloc de comunicare, ci şi un
instrument complex de autoreglare, de prevenire şi de tratare a maladiilor
democraţiei. Acesta este rolul pe care trebuie să-l îndeplinească
presa într-o societate cu adevărat liberă. Iată de ce
duşmanii democraţiei, cei care au dorit să-şi supună
omenirea, au căutat să ascundă informaţia, să domine
lumea prin distrugerea drepturilor şi libertăţilor altora, au
tins, în primul rînd, să-şi supună presa, să
împiedice accesul la informaţie şi să o denatureze. Cu
regret, istoria omenirii cunoaşte numeroase cazuri cînd aceştia
au reuşit, cele mai oribile exemple în acest sens fiind fascismul
şi comunismul.
Trebuie să recunoaştem că, deşi au trecut circa
nouă luni de cînd ne aflăm la guvernare, încă nu am
reuşit să redresăm situaţia în acest domeniu. Chiar
dacă mijloacele mass-media sunt mai diverse şi mai profesioniste, mai
rămîne mult de făcut ca accesul jurnalistului la informaţiile
de interes public să fie asigurat fără rezerve, deoarece unii
factori de decizie continuă şi azi să-i trateze pe
jurnalişti ca pe nişte cîini turbaţi, periculoşi
pentru societate.
Trebuie să menţionez că şi în secolul XXI
activitatea de jurnalist implică riscuri şi ameninţări.
Constat cu tristeţe şi amărăciune că, în pofida
eforturilor autorităţilor Republicii Moldova şi a organismelor
internaţionale, jurnalistul Ernest Vardanian continuă să fie
deţinut ilegal de către regimul neconstituţional de la Tiraspol,
iar locuitorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova, ca şi
în perioada sovietică, le sunt create piedici în ceea ce
ţine de accesul la informaţii.
În calitatea mea de Preşedinte interimar al Republicii
Moldova, dar şi în calitate de Preşedinte al Parlamentului,
vreau să Vă asigur că apreciez înalt profesia de
jurnalist, că sunt conştient de problemele ce împiedică
presa să-şi îndeplinească obligaţiile faţă
de societate şi că voi întreprinde şi în continuare
tot ce-mi stă în putinţă în virtutea funcţiilor
pe care le ocup, pentru ca nobila profesie de jurnalist să fie
apreciată la justa ei valoare de către întreaga societate
şi pentru ca populaţia să aibă acces liber la cît mai
diverse surse de informaţii libere şi obiective. Libertatea de
exprimare şi independenţa mass-media poate şi trebuie
să-şi ocupe locul cuvenit într-o democraţie.
Cu această ocazie, urez tuturor jurnaliştilor, precum şi
tuturor celor care asigură buna funcţionare a presei multă
sănătate şi noi succese în activitate, spre binele
întregii societăţi şi al cauzei afirmării democraţiei
în ţara noastră”.
Chişinău, 3 mai 2010. – În perioada 3-4 mai 2010 efectuează
o vizită de documentare în Republica Moldova Christos Pourgourides,
preşedintele Comisiei pentru chestiuni juridice şi drepturile omului
a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE).
În dimineaţa zilei de astăzi delegaţia APCE, din
componenţa căreia face parte Agniezka Szklanna, secretara comisiei
respective, a avut o întâlnire cu Preşedintele Parlamentului
Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova.
Oficialii europeni vor avea o serie de întrevederi cu membrii
delegaţiei naţionale la APCE, în comisiile parlamentare
drepturile omului şi relaţii interetnice, juridice, numiri şi
imunităţi, la Ministerul Justiţiei, la Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene, la Ministerul Afacerilor Interne, la
Departamentul Instituţii Penitenciare, la Consiliul Superior al
Magistraturii, la Curtea Supremă de Justiţie, la Procuratura
Generală şi la alte instituţii de stat.
Chişinău,
3 mai 2010. - Condamnările repetate ale Republicii
Moldova la CEDO, precum şi prejudiciile materiale şi morale care vor
fi plătite reclamanţilor în valoare de peste 18 mln de euro,
demonstrează faptul că în Republica Moldova au fost cazuri
în care legea a fost aplicată greşit sau urmărindu-se
anumite interese. Drumul Republicii Moldova spre UE trece prin Strasbourg, iar
unul din criteriile de aderare este şi numărul de condamnări la
CEDO pentru că în acest caz e vorba de supremaţia legii.
Această declaraţie aparţine Preşedintelui Parlamentului
Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, făcută
la întrevederea de astăzi cu Christos Pourgourides,
Preşedintele Comisiei pentru chestiuni juridice şi drepturile omului
a APCE.
Christos
Pourgourides se află într-o vizită de documentare în
Republica Moldova, scopul final fiind întocmirea unui raport de
monitorizare privind executarea hotărârilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului în mai multe state, inclusiv Republica Moldova.
Interlocutorii
au căzut de comun acord că cetăţenii Republicii Moldova
trebuie să găsească dreptatea la ei acasă şi nu
să o caute la CEDO, structurile de stat urmează să creeze
climatul favorabil, astfel încât toate problemele să fie
soluţionate la nivel naţional. În acest context, se impune
modificarea legislaţiei în vigoare în vederea eliminării
deficienţelor existente.
Totodată,
Christos Pourgourides a comunicat că circa 85-90% din toate cazurile
examinate de CEDO vin din partea a 8-10 state, majoritatea din spaţiul
ex-sovietic. Oficialul european a menţionat că în pofida unor
schimbări îmbucurătoare înregistrate în Republica
Moldova, totuşi rămân a fi nesoluţionate o serie de probleme
la capitolul respectării drepturilor şi libertăţilor
omului.
Autorităţile
de la Chişinău depun eforturi susţinute pentru a asigura
corectitudinea şi transparenţa procesului decizional, respectiv
reducerea la minim a numărului de cazuri care să fie examinate la
CEDO, a menţionat Preşedintele Mihai Ghimpu.
Speakerul
Mihai Ghimpu a declarat că în perioada imediat următoare va fi
instituit un mecanism de control privind executarea hotărârilor
şi deciziilor judecătoreşti pronunţate de CEDO. Mihai
Ghimpu va solicita Comisiei parlamentare juridice, numiri şi
imunităţi să examineze de două ori pe an situaţia la
acest capitol, iar la şedinţa în plen a Parlamentului, o
dată pe an, să fie audiat raportul acesteia.
Actualmente,
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se află în
proces de examinare peste 400 de cereri în privinţa Republicii
Moldova, până în prezent CEDO adoptând în total
183 de hotărâri, dintre care în 165 de hotărâri se
constată cel puţin o încălcare a prevederilor
Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale.