Stimate domnule Presedinte

Stimati colegi, doamnelor si domnilor parlamentari,

Onorata asistenta,

Astazi suntem in ultima sedinta plenara a primei sesiuni a Parlamentului de legislatura a XVI-ea. Urmand traditia, este momentul, in care voi face o trecere in revista a activitatii noastre, dupa care voi trasa aspectele, asupra carora urmeaza sa ne concentram dupa revenirea din vacanta.

Inainte de toate, tin sa reamintesc evenimentul semnificativ, care a marcat, la 24 martie, inceputul activitatii noului Parlament, si anume adoptarea, prin consens, a Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene. Acest fapt a demonstrat ca toate fortele politice, reprezentate in actualul Legislativ, dispun deja de maturitatea politica, inteligenta si flexibilitatea necesare pentru promovarea intereselor intregii tari, ale intregului popor.

Fiind constienti de suprematia intereselor intregii natiuni, intregii societati, pe care suntem meniti sa le servim, fata de cele de partid, in data de 4 aprilie, Parlamentul, iar prin acesta intreg poporul, a votat candidatura dlui Vladimir Voronin pentru inalta postura de Presedinte al Republicii Moldova.

Ca urmare, Parlamentul Republicii Moldova a acordat votul de incredere Guvernului tarii in noua componenta, acceptand totodata Programul de activitate cu genericul promitator "Modernizarea tarii - bunastarea poporului".

Dupa aceste evenimente marcante, Legislativul si-a inceput activitatea cotidiana, adoptand un sir de noi abordari in aspect conceptual. In primul rand, au fost create organelle de lucru ale Parlamentului, si anume cele noua comisii permanente. Concomitent, ca baza pentru demararea activitatii acestora, au fost identificate patru prioritati ale actualului Parlament, si anume: eficientizarea activitatii legislative in ansamblu; consolidarea si dezvoltarea interactiunii intre cele doua ramuri ale puterii de stat - Parlament, Presedintie si Guvern; stabilirea prioritatilor politicii externe; asigurarea unei transparente mai inalte in activitatea organului legislativ suprem al tarii.

Intru realizarea acestor obiective, am lucrat cu totii intens asupra noii structuri a aparatului Parlamentului, au fost lansate activitatile in vederea modificarii Regulamentului Parlamentului. Toate acestea au luat un caracter sistemic, bazat pe abordarea de program a sarcinilor traditionale.

Voi incepe expunerea cu comentarii pe marginea atributiei de baza a Parlamentului, care ii confera titulatura de organ legislativ suprem al tarii.

Mai intai de toate, tin sa mentionez ca, urmand aceieasi vointa politica, manifestata prin adoptarea Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, la 20 aprilie prin dispozitia Presedintelui Parlamentului au fost constituite 7 grupuri de lucru, care au muncit intens pentru elaborarea propunerilor de perfectionare a legislatiei in domeniile:

• electoral;
• audiovizualului si mijloacelor de informare in masa;
• justitiei;
• administratiei publice locale;
• controlului financiar public;
• activitatii organelor securitatii;
• si, finalmente, a propunerilor de modificare a Constitutiei Republicii Moldova.

Tin sa multumesc tuturor colegilor, indiferent de apartenenta politica, pentru eforturile de ordin profesionist si psihologic, depuse in cadrul acestui exercitiu deloc simplu, dar care a demonstrat elocvent ca maturitatea politica a actualului Parlament este deja o realitate.

Ca sa inchei, dar numai in aceasta prezentare, cu evaluarea rezultatelor provenite din potentialul oferit de consolidarea vointei politice si civice a parlamentarilor, voi mentiona evenimentul adoptarii cu brio a celor 3 declaratii si apelului pe marginea planului de reglementare a diferendului transnistrean, propus de Presedintele Ucrainei, precum si a Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului. Consider ca aceasta prestatie este cea care confirma ca, totusi, suntem deja la etapa de afirmare definitiva a vointei consolidate a tuturor fortelor politice din tara, directionata spre iesirea din impas.

Desigur, activitatea legiuitorului s-a manifestat si in alte domenii ce constituie existenta si functionarea statului. In acest fel, pe parcursul celor 29 sedinte plenare, corpul legislativ a adoptat 212 acte legislative. Or, si sper ca veti fi de accord, stimati colegi, ca important si reprezentativ este nu doar indicele numeric, dar, poate chiar mai mult, cel calitativ vis-?-vis de actele legislative adoptate. Din aceste considerente, voi mentiona cateva documente dintre cele mai valoroase, care prezinta un interes aparte.

1. In domeniul politicilor economice, pentru prima data au fost adoptate modificari la Legea bugetului tarii, care tin de repartizarea veniturilor bugetare in volum de 790 milioane lei, acumulate pe parcursul primului semestru al anului curent. Politica fiscala a tarii a fost perfectionata prin introducerea unor modificari foarte importante in Titlurile 7 si 8 ale Codului Fiscal. In acest context, tin sa mentionez extinderea imputernicirilor organelor administratiei publice locale in managementul fiscal. Tot aici ma refer la adoptarea documentului ce determina prioritatile politicii fiscale pentru anul viitor, 2006, stabilind, printre altele, diminuarea impozitului pe venit si introducand claritate la capitolul TVA in agricultura. Finalmente, merita a fi mentionate modificarile Legii cu privire la fonfurile de investitii, care introduc transparenta necesara, concomitent cu unele garantii pentru detinatorii de actiuni.
2. La capitolul protectiei sociale, sanatatii si familiei, necesita a fi mentionate modificarile si completarile la Legea privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Acestea vor contribui la reducerea somajului, concomitent cu sporirea nivelului de protectie sociala a mai multor categorii de personae aflate in somaj. Tot aici, mentionez adoptarea completarilor la Legea cu privire la alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, precum si modificarile operate in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005.
3. In domeniul educatiei, Parlamentul si-a adus aportul la aderarea tarii la Procesul Bolognia prin adoptarea unui pachet de modificari solicitate a Legii invatamantului. Concomitent, eforturile depuse s-au soldat cu elaborarea proiectului Codului Educatiei, care in zilele urmatoare va fi propus institutiilor de stat, dar si societatii civile, pentru examinare.
4. De o importanta majora pentru producatorii agricoli este Legea cu privire la agricultura ecologica.
5. In domeniul politicii externe a statului, Parlamentul s-a manifestat prin adoptarea actelor de ratificare a circa 20 aranjamente internationale, la care a aderat Republica Moldova.

Dezvoltand abordarea de sistem a acestei prestatii fundamentale a Parlamentului, celei de organ legislativ suprem al tarii, nu a putut fi trecuta cu vederea necesitatea imperativa de organizare a procesului de armonizare a legislatiei moldovenesti cu Acquis-ul comunitar, notiune care urmeaza in cel mai scurt timp sa devina una directorie si constientizata de toti participantii si la toate etapele procesului legislativ in Republica Moldova. In acest scop, a fost adoptata Hotararea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru perioada 2005 - 2009, care ofera premisele necesare pentru organizarea procesului de armonizare a legislatiei moldovenesti cu Acquis-ul comunitar, proces deloc simplu, solicitand eforturi considerabile atat de ordin conceptual, cat si tehnic. Informatiile acumulate in rezultatul executarii hotararii propuse vor permite Parlamentului, tinand cont de prioritati, pe de o parte, si de resursele disponibile, de alta parte, sa distribuie in mod echilibrat si logic eforturile de creatie legislativa intr-un program chibzuit si eficient. Aditional, se va optimiza, la aceasta etapa, raportul dintre cele doua componente ale procesului legislativ prin prisma asigurarii compatibilitatii cadrului juridic moldovenesc cu cel comunitar - elaborarea noilor legi, necesare pentru completarea golurilor, si, concomitent, revizuirea treptata a legislatiei deja existente.

Vorbind despre consolidarea interactiunii pe dimensiunea Legislativ - Executiv, ne dam bine seama cu totii, ca acesta nu este un scop in sine ci o necesitate, dictata de interdependenta sarcinilor care stau in fata exponentilor puterii in stat. Parlamentul adopta legi, care nu sunt niste acte normative abstracte, ci constituie bazele, reperele acelor politici, mecanisme si instrumente economice, pe care se fondeaza activitatea Guvernului in viata socio-economica a tarii. Si viceversa, realitatile socio-economice sunt acelea, care determina continutul legilor, pe care le examineaza si le adopta Parlamentul. Prin urmare, necesitatea elaborarii si promovarii pozitiilor si actiunilor coordonate intru realizarea eficienta a obiectivelor strategice este o realitate obiectiva. Anume acest concept a conditionat tripla initiativa a Parlamentului:

1. Coordonarea planurilor trimestriale si anuale de activitate a Guvernului, in special la compartimentele: (i) strategii, conceptii, programe si (ii) proiecte de legi si acte normative, avand ca efect corelarea initiativelor legislative ale institutiilor guvernamentale si celor ale corpului parlamentar, precum si minimizarea perioadei dezbaterilor si sporirea randamentului acestora.
2. Antrenarea functionarilor din Aparatul Parlamentului, in special din cadrul Directiei juridice, la etapa de elaborare a politicilor si legislatiei sectoriale in scopul eficientizarii procesului nu numai de elaborare, dar si cel de adoptare a legislatiei, concomitent cu asigurarea coerentei interne a legislatiei pe orizontala (legislatiile sectoriale) si pe verticala (actele normative guvernamentale ca mecanism de executare corecta a prevederilor legii), precum si introducerea reala a dimensiunii armonizarii legislatiei moldovenesti cu cea comunitara.
3. Introducerea procedurii de audieri tematice regulate ale conducatorilor institutiilor guvernamentale in sedintele comisiilor parlamentare de profil si in sedinte comune ale comisiilor parlamentare, functie de tematici, in contextul implementarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, a Planului de Actiuni RM-UE si a Programului National "Satul Moldovenesc". O asemenea practica va permite deputatilor sa cunoasca in profunzime atat aspectele particulare, cat si problematica in complex abordata de documentele strategice mentionate. Totodata, se aspira la sporirea responsabilitatii corpului parlamentar si a institutiilor guvernamentale in executarea corecta a prevederilor respective.

Aceasta din urma vine in suportul exercitarii unei altei functii de catre Legislativ, cea de control parlamentar. Consider ca mecanismul relevant urmeaza a fi optimizat si eficientizat. Voi mentiona in mod aparte audierea in sedinta plenara a Raportului privind respectarea drepturilor omului pe parcursul anului 2004, prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului.

Referindu-ma in continuare la activitatea parlamentara, tin sa mentionez in mod aparte necesitatea eficientizarii diplomatiei parlamentare, cu accent particular asupra relatiilor noastre cu partenerii strategici - Parlamentul European si parlamentele Statelor Membre ale UE (in special ale Tarilor Baltice) si ale tarilor candidate, precum si cu Rusia, Ucraina, etc. Acest aspect este absolut inerent pentru sustinerea eforturilor conducerii tarii in pozitionarea Republicii Moldova pe arena internationala, precum si celei de solutionare a problemei transnistrene. Evident, aceste doua linii de miscare sunt menite sa dinamizeze avansarea tarii spre realizarea dezideratului major, spre care tindem cu tortii - integrarea europeana a Republicii Moldova. Totodata, trebuie sa ne dam bine seama ca, odata cu aprobarea Planului de Actiuni RM - UE in cadrul Acordului de Parteneriat si Cooperare si asumarea angajamentului de implementare a acestuia, integrarea europeana devine in egala masura obiectivul cat al politicii noastre externe, atat si si un obiectiv multidimensional al politicii interne, cu implicatii practice, reale pentru Parlament. Pentru a obtine o integrare mai indeaproape, urmata de o viitoare aderare la UE, trebuie sa urmam calea parcursa de tarile Europei Centrale si celei de Sud-Est in armonizarea practica a politicilor, legislatiei si institutiilor la exigentele UE.

In acest context, pe parcursul celor circa 4 luni de activitate, Parlamentul de noua legislatura a fost vizitat de presedintii Croatiei, Serbiei si Muntenegrului, Macedoniei; de vicepresedintele Seimului Republicii Lituania, de ministrii afacerilor externe ai Poloniei, Estoniei si Lituaniei; de ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Frantei, Ungariei, Poloniei, Croatiei, Romaniei, Republicii Azerbaidjan; de Seful Delegatiei Comisiei Europene, de Seful Misiunii OSCE in Moldova. In mod special tin sa mentionez vizita dlui Adrian Jacobovitz de Szeged, Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova, fapt deosebit de important care denota atentia sporita a Uniunii Europene pentru tara noastra. Tot aici, urmeaza a fi mentionata recenta sedinta solemna, la care am fost onorati cu prezenta dlui Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei, cu ocazia aniversarii a 10-ea a conferirii Moldovei a statutului de membru al prestigiosului for - Consiliul Europei. De altfel, sunt de acord cu concluzia dnei Josette Durrieu, raportor pentru Moldova al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dar si ferm convins personal, ca actuala configuratie echilibrata a fortelor politice ofera sansa, poate unica, sa ne concentram cu totii eforturile asupra realizarii sarcinilor in interesul tuturor alegatorilor nostri, al intregii tari. Iar randamentul din valorificarea acestui potential ar pune sfarsit perioadei de monitorizare din partea Consiliului Europei, fapt ce ar conditiona si modificarea spre un mai pronuntat pozitiv a atitudinii din partea conducerii Uniunii Europene.

Vorbind despre dimensiunea parlamentara a relatiilor externe, nu pot lipsi de atentie aria estica a acestora - Federatia Rusa, Ucraina, tarile membre GUAM, etc. Intru consolidarea dialogului in aspect atat multilateral, cat si bilateral, urmeaza a fi utilizat intregul instrumentariu disponibil - de la intrevederi la nivel de conducere pana la activitatea grupurilor parlamentare de prietenie. De altfel, au si fost instituite asemenea grupuri si consider, ca numarul acestora are mari sanse a fi majorat. Aditional, ne propunem sa exploram si alte forme de conlucrare - eventual la nivel de comisii parlamentare de profil. Tot aici, as vrea sa mentionez oportunitatea extinderii retelei de aranjamente de cooperare, pe care Parlamentul Republicii Moldova ar putea sa le semneze cu legislativele altor tari. O asemenea dimensiune juridica ar stipula diversele forme si mecanisme de conlucrare. Or, cred ca veti fi de acord, stimati colegi, ca in acest context am putea prelua multa experienta utila si interesanta in aspect profesional.

Ca sa inchei acest capitol, va aduc la cunostinta ca, pe parcursul a 4 luni, membrii Parlamentului moldovean si functionarii aparatului, au participat in circa 155 intrevederi cu omologii si colegii lor din strainatate, precum si cu reprezentanti ai diferitor organisme internationale de specialitate - OSCE, FMI, BM, BERD, UNICEF, etc.

La capitolul transparenta si deschidere a activitatii parlamentare, consider ca am reusit sa ne demonstram curajul, ponuntandu-ne in favoarea transmisiunilor radio si televizate in direct ale sedintelor plenare, precum si a publicarii pe pagina web a stenogramelor.

Totusi, acestea sunt abea primii pasi, dupa care urmeaza sa adoptam o strategie de comunicare cu societatea civila, antrenarea acesteia in procesul legislativ. Aplicand, din nou, abordarea in complex a subiectului, recent consolidatele serviciul de presa si imagine si serviciul informational-analitic si de prognozare au inceput deja elaborarea acestui document de program, utilizand experienta acumulata de parlamentele cu traditii. Sunt la etapa de identificare instrumentele si mecanismele de extindere a dialogului pe filiera Legislativ - societate, tinand cont de faptul ca anume Parlamentul este cel, care, finalmente, exprima vointa si doleantele societatii ca organ reprezentativ al alegatorilor.

Consider ca mai avem rezerve in optimizarea dialogului cu alegatorii prin instrumentul petitiilor si audientelor. Pentru informare, va aduc la cunostinta ca, pe parcursul celor circa 4 luni de activitate, in adresa Parlamentului au parvenit circa 2500 petitii si circa 250 adresari verbale din partea alegatorilor, acest indice fiind in crestere cu 30 % fata de aceiasi perioada a anului 2004. In aspect de continut, problematica abordata de cetateni se refera la situatia socio-economica, cu accentul asupra problemelor de protectie sociala, salarizare / pensionare, repartizare a fondului locativ si a terenurilor agricole; respectarea legislatiei si mentinerea ordinii publice, accentul fiind plasat asupra activitatii organelor de justitie; activitatea organelor administratiei publice centrale si locale. Dupa parerea mea, analiza profunda si detaliata a acestor demersuri si solicitari ne permite, stimati colegi deputati, sa intelegem foarte clar problemele alegatorilor nostri, pe solutionarea carora au mizat ei la momentul insemnarii buletinului de vot.

Finalmente, ma voi referi la aspectele de gestionare a activitatii parlamentare, bazate pe Regulamentul Parlamentului si sustinute de aparatul acestuia.

Tin sa subliniez ca modificarea structurii aparatului Parlamentului si eficientizarea metodelor de lucru al acestuia nu a fost un scop in sine. Este un proces firesc de adaptare a sistemului de administrare al Parlamentului la noua componenta a conducerii acestuia.

Cat priveste modificarea Regulamentului Parlamentului, nici acesta nu este un gest de autoafirmare, ci are menirea sa asigure functionalitatea organului legislative adaptandu-l la noile realitati. Actuala varianta a Regulamentului lasa spatii pentru interpretari, contine multe momente neclare si acest fapt produce confuzii in activitatea Parlamentului. La moment, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati examineaza un set de proiecte de legi privind modificarea Regulamentului, care urmeaza a fi comasate intr-un singur document, prin care se urmareste abordarea in complex a aspectelor problematice existente. Tin sa mentionez ca, pentru o mai buna pregatire a proiectului noului Regulament, am solicitat suport consultativ din partea Ungariei si a Tarilor Baltice. De altfel, se depun mai multe eforturi pentru a obtine nu numai asistenta consultativa a colegilor din alte legislative, dar si clasica asistenta tehnica din partea donatorilor, precum PNUD, TACIS, USAID, care ne-ar permite renovarea echipamentului existent, acoperirea multor necesitati stringente pentru activitatea Parlamentului.

Stimate domnule Presedinte al Republicii Moldova,

Stimati colegi, doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Evident ca aceasta trecere in revista a realizarilor in nici un fel nu induce o euforie in aprecieri, care sa ne faca sa credem ca am obtinut tot ce ne dorim. Sunt departe de a idealiza situatia. Cred eu, ca stim foarte bine cu totii ca mai raman a exista multe neajusuri. Totusi, aceasta situatie ne confirma, ca dispunem de un potential inca nevalorificat. Iar instaurarea in coabitarea parlamentara a astfel de principii, precum spirit de colaborare si parteneriat, colegialitate, responsabilitate si respect reciproc genereaza un impuls puternic intru realizarea dezideratului comun de a face fata noilor sfidari, ce stau in fata Legislativului.

In acest context, tin sa mentionez si o semnificativa coincidenta - prima sesiune a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI-ea se incheie in ziua, care marcheaza statalitatea tarii noastre - ziua Constitutiei Republicii Moldova. Cu aceasta ocazie aduc sincere felicitari tuturor celor prezenti, cetateni ai Moldovei si duble felicitari dlui Vladimir Voronin ca Presedinte al tarii.

Finalmente, stimati colegi parlamentari, vreau sa va multumesc pentru munca depusa pe parcursul a circa 4 luni, pentru eforturile de cetateni si profesionisti, pentru sustinerea si increderea pe care mi le-ati acordat, dorindu-va o odihna cat mai placuta, relaxanta si reconfortanta.