Stimate Domnule Presedinte,

Stimati colegi, doamnelor si domnilor deputati,

Stimati membri ai Guvernului,

Onorata asistenta,

La aceasta ora suntem la finalul celei mai indelungate sesiuni plenare din acest an, sesiune care, atat ca durata, dar si ca rezultate, poate fi asemuita unui maraton. Pentru a totaliza aceste rezultate, obtinute pe parcursul a circa 6 luni, voi incepe traditional prin a oferi unele statistici:

1. In cadrul celor 32 sedinte plenare, deputatii au adoptat circa 300 legi si hotarari, printre care as mentiona doar unele de importanta sporita, precum:
   • pachetul de legi care vizeaza politica bugetar-fiscala pentru anul 2007, aditionat de pachetul actelor legislative, adoptate in contextul programului de cooperare cu Fondul Monetar International - Legea cu privire la Banca Nationala, Legea cu privire la intreprinderile de stat si cea cu privire la activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, Legea cu privire la principiile si mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator, care lanseaza cea de a II-a etapa a cuoscutei "Ghiliotine";
   • in continuare pun in evidenta Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar; Legea cu privire la asigurarea egalitatii in sanse intre femei si barbati; Legea privind combaterea violentei in familie; Legea cu privire la abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, SUA, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei;
   • au mai fost adoptate un sir de legi indicate in Programul Legislativ pentru perioada 2005-2009, Strategia pentru Crestere Economica si Reducere a Saraciei, Planul de Actiuni RM-UE, la care ma voi referi in continuare.
2. Parlamentul a luat atitudine fata de unele evenimente politice importante prin adoptare in baza de consens a unor Declaratii, precum cea despre escaladarea artificiala a tensiunii pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene; cu privire la asa-numitul referendum din 17 septembrie, s.a.
3. Aditional, Parlamentul a ratificat 24 de acte internationale pentru aderarea tarii la un sir de tratate si conventii, printre care Conventia cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti; Conventia privind lupta impotriva traficului de fiinte umane.
4. In perioada de referinta, Parlamentului i-au fost adresate circa 2200 petitii si adresari, in care se abordeaza subiecte ce tin de protectia sociala si ocrotirea sanatatii; asigurarea materiala si exploatarea fondului locativ; respectarea si aplicarea legislatiei, in special a celei ce tine de asigurarea ordinii de drept si executarea sentintelor, hotararilor si deciziilor judecatoresti. Consider acesta informatie opoirtuna si pentru executiv pe motiv ca denota un sir de aspecte care necesita actiuni de ameliorare.
5. Tin sa mentionez instituirea Comisiei parlamentare pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale "Guineia" si Concernului "Intercapital". In urma investigatiilor de rigoare, activitatea Comisiei a pus inceputul procesului de solutionare a acestei probleme sociale acute, care treneaza de mai multi ani.
6. Finalmente, mentionez ca, in conformitate cu programul adoptat in toamna anului trecut pentru a asigura o mai buna coerenta dintre legislatie si politici sectoriale, comisiile permanente de profil au continuat audierile institutiilor guvernamentale la subiectele vizate de documentele de program - Planul de Actiuni RM-UE si Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei.

Ca urmare a acestor audieri, s-a conturat necesitatea identificarii unei viziuni clare asupra formatului urmatoarei strategii pentru dezvoltarea tarii, cu atat mai mult ca in acest an expira termenul pentru implementarea SCERS, fixat in Legea adoptata acum trei ani. Parlamentul considera acest subiect unul imperativ si primordial. De altfel, experienta tarilor europene demonstreaza eficienta functionarii Programelor nationale de dezvoltare pe termen mediu si lung, acest exemplu fiind unul relevant si pentru Republica Moldova. Parlamentul considera, ca elaborarea si implementarea unui asemenea program este nu numai oportuna, dar si necesara din mai multe considerente, printre acestea fiind:

• necesitatea formularii clare a obiectivelor si prioritatilor pentru dezvoltarea in continuare a tarii si incorporarea acestora intr-un document de program, care sa fie cunoscut si de partenerii nostri externi, aspect foarte important pentru solutionarea unor probleme fundamentale - modernizarea structurii economiei nationale, sporirea competitivitatii, atragerea investitiilor;
• necesitatea abordarii coerente si sistemice a obiectivelor si prioritatilor prin integrarea vectorilor sectoriali, in acest fel asigurand optimizarea plasarii resurselor si consolidarea fortelor.

Stimati colegi,

In continuare, tin sa mentionez ca sesiunea data a fost si una de mare responsabilitate, marcata de indeplinirea Programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si Recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei. Acest document, fiind adoptat de jure de plenul Parlamentului in luna noiembrie 2005, a fost pus pe rol de facto incepand cu luna februarie 2006, debutul acectei sesiuni.

Programul calendaristic este un angajament, pe care ni l-am asumat urmand dorinta comuna de a ne aduce aportul nu numai la consolidarea credibilitatii Republicii Moldova in fata unui dintre cele mai importante foruri internationale - Consiliul Europei. Lichidarea acestor restante, care ne sunt indicate pe parcursul a 11 ani, din 1995, cand Moldova a devenit membru al Consiliului Europei, tine de responsabilitatea tuturor ramurilor puterii de stat. Consider ca nu mai putin important este si aspectul practic, cel al adoptarii legilor de referinta pe motiv ca acestea vizeaza un sir de domenii de importanta primordiala pentru consolidarea statului de drept, precum:

• reforma sistemului judiciar (ma refer la modificarea si completarea Codurilor civil si de procedura civila; penal si de procedura penala; a Legii cu privire la avocatura; a Legilor cu privire la Colegiul disciplinar si Colegiul de calificare si atestare a judecatorilor; a Legii cu privire la statutul judecatorului; la elaborarea noii Legi cu privire la Institutul National al Magistraturii, s.a.); in egala masura si reforma sistemului electoral;
• functionarea Procuraturii si a SIS-ului; activitatea mass-media (prin elaborarea si adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului);
• consolidarea reala a autoguvernarii locale (mentionand pachetul constituit din noua Lege organica privind descentralizarea administrativa si financiara; noua redactie a Legii Administratiei Publice Locale; modificari la Legea finantelor publice).

Totalizand aceasta activitate a legislativului, tin sa mentionez ca, din cele 18 pozitii ale Programului calendaristic, 16 (sau circa 90 %) sunt practic implementate, inclusiv 11 pozitii - prin adoptarea legilor vizate in ambele lecturi si 5 pozitii - prin adoptarea legilor in I lectura, acestea fiind expediate Consiliului Europei pentru o ultima expertiza. La moment sunt inregistrate 2 restante, care urmeaza a fi recuperate in sesiunea de toamna prin examinarea si adoptarea Legii cu privire la partidele politice, asupra careia va lucra un grup parlamentar, si Codului Educatiei, care urmeaza a fi definitivat si inaintat de Guvern, deputatii fiind in asteptarea documentului din primavara anului curent.

Pentru a anunta aceste rezultate, am constatat ca au fost revazute circa 40 de legi, cu elaborarea a 22 de proiecte, dintre care jumatate sunt rodul muncii colegilor deputati. Analizand si aspectul temporal, este cazul sa mentionez ca aceste rezultate au fost obtinute pe parcursul a 6 luni, perioada ce s-a dovedit a fi mai fructuoasa decat toate legislaturile din 1995 incoace. Realizarea data a fost posibila pentru ca s-a depus multa abnegatie, insistenta, dedicatie, energie, precum si efort pentru organizarea eficienta a activitatii legislative.

Nu pot sa trec cu vederea si un alt aspect al Programului calendaristic - cel de interconexiune cu Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana. Privind cu atentie capitolul 2.1. Dialogul politic si reforme al acestui document, vom gasi in fiecare paragraf referinte la subiectele ce formeaza continutul Programului calendaristic. In acest fel, vin sa afirm ca Parlamentul si-a indeplinit, la aceasta etapa, sarcinile ce-i sunt adresate direct in contextul Planului de Actiuni RM-UE. In mod evident, aportul legislativului nu se va limita doar la aceasta actiune, or, pentru celelalte primordialitatea revine puterii executive. De altfel, executarea plenara a angajamentelor vizate de Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana ar obtine o dimensiune mai dinamica si mai consistenta in conditiile conjugarii eforturilor Parlamentului si Guvernului, cunoscand faptul ca institutiile comunitare, in procesul de evaluare a gradului de indeplinire a Planului de Actiuni, se refera cu regularitate la gradul de realizare a angajamentelor fata de Consiliul Europei. La randul sau, in una din Recomandarile sale, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei reitereaza ca, pentru tarile membre ale acestui for, acoperite de Politica Europeana de Vecinatate, respectarea angajamentelor si obligatiilor asumate fata de Consiliul Europei este o preconditie obligatorie pentru avansarea procesului de integrare europeana.

In contextul dat, instrumentul relevant este Programul Comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova, implementarea caruia se va incheia la finele anului curent. In aceste conditii, am convenit cu dl Van Der Linden, Presedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, asupra unei evaluari comune de catre cele doua foruri legislative a implementarii Programului Comun de catre structurile guvernamentale la sfarsitul implementarii acestuia.

Stimati colegi,

Cele evocate constituie in mod obiectiv suficienta argumentare pentru a constata ca aceasta sesiune parlamentara s-a soldat, de rand cu rezultate vizibile in implementarea Programului calendaristic, si cu o substantiala consolidare a vointei politice a parlamentarilor, precum si constientizare a importantei reformelor promovate nu doar ca onorare a obligatiunilor fata de partenerii din exterior, dar si ca necesitate interna, derivata din premisele si conditiile formate.

Un exemplu elocvent in acest sens este dialogul cu societatea civila, in cadrul careia ong-urile de specialitate au participat nu doar la dezbaterile proiectelor de legi vizate de Programul calendarisctic, dar au fost antrenate chiar la etapa initiala, cea de elaborare. Rezultatul acestui debut demonstreaza posibilitatea unei cooperari armonioase, pas cu pas educand increderea reciproca.

In luna februarie au fost puse in aplicare instrumentele oferite de Conceptia de cooperare a Parlamentului cu societatea civila, prima actiune fiind publicarea proiectelor de legi pe site-ul Parlamentului, fapt ce a permis lansarea mecanismului de interactiune dintre corpul de deputati si reprezentantii societatii civile in definitivarea unor texte legislative de importanta majora. Prin intermediul acestui mecanism au fost receptionate 35 de contributii din partea a 9 ONG-uri, dintre care mentionez "Acces-Info"; "EcoTiras"; "Hyde Park"; Centrul pentru Respectarea Drepturilor Omului; si, cu multumiri particulare pentru contributii de inalt nivel profesionist, IPP; "CREDO"; CIJ; "Adept"; "IDIS-Viitorul", care au participat nemijlocit la scrierea textelor de legi.

Aditional tin sa mentionez ca, in iulie curent, Parlamentul a constituit un parteneriat cu Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, sustinut de Fundatia Eurasia, fiind lansat proiectul "Diminuarea nivelului coruptiei prin implicarea societatii civile in procesul de creatie legislativa", proiect care vine sa sustina initiativa Presedintelui tarii vizand combaterea acestui flagel. Prin intermediul proiectului dat expertii societatii civile efectueaza expertizarea gradului de coruptibilitate a proiectelor de acte legislative publicate pe site-ul Parlamentului. Catre ziua de astazi, din cele 35 contributii ale sectorului asociativ 15 au parvenit pe linia acestui proiect. In contextul dat, vin cu un indemn in adresa Guvernului sa grabeasca formarea mecanismului respectiv, actiune care eventual ar solicita o adaptare a normelor de proces legislativ. Luand in consideratie aceasta eventualitate, vreau sa anunt disponibilitatea Legislativului de a acorda timpul necesar in felul, in care, incepand cu 15 octombrie, vor fi considerate ca inaintate spre examinare in Parlament doar proiectele de legi insotite de expertiza anti-coruptie.

Odata ce credibilitatea presupune scoaterea in evidenta, de rand cu rezultatele, si a carentelor, vreau sa mentionez anumite momente problematice, inregistrate la moment in procesul de cooperare pe dimensiunea Parlament - sector asociativ. Acestea tin, in special, de anumite carente de pregatire, de percepere a dialogului, prezente in randurile cat ale deputatilor, atat si ale reprezentantilor societatii civile. Momentul obiectiv, care determina natura temporara a acestor deficiente, este ca procesul are o vechime de doar 5 luni. Catre finele anului curent vom organiza o conferinta, in cadrul careia vom pune in dicutii aceste deficiente si vom identifica modalitatile de optimizare a mecanismelor Conceptiei in caz de necesitate.

Stimati colegi,

In conditiile, cand procesele de globalizare si integrare regionala determina interdependenta problemelor nationale de relatiile internationale, tot mai actuala devine diplomatia parlamentara. Dinamismul acestor relatii determina necesitatea diversificarii formelor de prestatie a diplomatiei parlamentare, pornind de la cele traditionale - precum grupurile de prietenie, acordurile de cooperare interparlamentara, participarea la intrunirile adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale, si continuand cu identificarea unor noi instrumente si mecanisme. In acest context:

• Parlamentul moldovean a fost vizitat de dna Emma Nicholson, vicepresedinte al Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European; de vicepresedintii legislativelor din Grecia, Lituania, Turcia; de presedintele Parlamentului Republicii Populare Chineze si, recent, pentru prima data, de dl Van Der Linden, Presedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
• Au fost stabilite relatii de colaborare cu Parlamentul Marii Britanii, s-a participat la reuniunea Presedintilor Parlamentelor tarilor membre ale Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est, la reuniunea Presedintilor de Parlamente ale statelor membre ale Consiliului Europei.
• Aditional, delegatiile parlamentare au efectuat vizite de lucru in Cehia, Polonia, Tarile Baltice, Federatia Rusa.
• Tin sa mentionez dezvoltarea parteneriatului de asistenta, oferit de Parlamentele Ungariei, Lituaniei si Letoniei, in contextul armonizarii legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar.

Toate aceste actiuni reprezinta parghii importante si eficiente pentru lobby-ul politic al intereselor nationale cat in cadrul organizatiilor internationale, atat si pentru consolidarea relatiilor interstatale, contribuind la afirmarea plenara a tarii pe arena internationala. De asemenea, Parlamentul, in virtutea reprezentativitatii sale, este institutia ce urmeaza sa contribuie eficient la o mai buna intelegere a substantei si evolutiilor in problema diferendului transnistrean.

Un exemplu elocvent in acest sens este conferinta nationala, organizata de Parlament utilizand cadrul Conceptiei de cooperare cu societatea civila, pentru prezentarea Raportului "Dezmortirea unui conflict inghetat: aspecte juridice ale crizei separatiste din Moldova", raport elaborat de Baroul de Avocati din New York. Caracterul analitic al acestui document, care ofera o optica noua pentru abordarea unui sir de aspecte juridice ale conflictului transnistrean prin prisma dreptului international, a determinat necesitatea cunoasterii Raportului de un auditoriu cat mai reprezentativ, oferind posibilitatea antrenarii in discutii, de rand cu cele mai active organizatii neguvernamentale din tara, a reprezentantilor Presedintiei, Parlamentului, Guvernului, cu prezenta intregului corp diplomatic din Republica Moldova.

Insistand asupra obligativitatii metodelor pasnice, de dialog politic si civic in solutionarea problemei transnistrene, trebuie sa constatam ca perpetuarea acestui conflict motiveaza, de rand cu divizarea teritoriala, si violarea unui sir de drepturi fundamentale, de care trebuie sa beneficieze cetatenii nostri de pe malul stang al Nistrului, precum dreptul la libera circulatie, libera exprimare si accesul la informatie, dreptul la educatie, dreptul de a alege si a fi ales, etc.

In acest context, consider oportuna examinarea optiunii ce tine de antrenarea societatii civile in restabilirea contactelor interumane, socio-culturale, reducand vidul informational in care au fost plasati concetatenii nostri din regiunea de est a tarii. Aceste mecanisme de interactiune ar genera premisele necesare pentru graduala eliminare a dispersarii economice si umanitare, dupa care formarea conditiilor pentru facilitarea circulatiei marfurilor si persoanelor, precum si pentru abordarea sistemica si pragmatica a procesului de reglementare-

Revenind la subiectul integrarii europene, tin sa-mi exprim convingerea ca avansarea reala pe aceasta cale necesita, in primul rand, constientizarea esentei procesului, bazata pe cunoasterea coraportului notiunilor "integrare" versus "aderare". Integrarea este un proces complex, cu o marja de flexibilitate, care presupune preluarea si implementarea in constructia statala nationala a modelelor, mecanismelor, si standardelor europene.

Moldova se afla in proces de integrare, urmand la acest moment sa valorifice la maximum ofertele politicii de vecinatate a Uniunii Europene. Sarcina noastra la aceasta etapa consta in racordarea la principiile, normele si standardele europene, care vizeaza democratia, suprematia legii, drepturile omului, protectia sociala, educatia, economia de piata, indiferent de cedrul contractual. Astfel, consolidandu-si statalitatea prin dezvoltare democratica, sociala si economica, Republica Moldova are toate sansele pentru a se afirma ca un partener credibil si atractiv, transformand vecinatatea cu Uniunea Europeana din una geografica in vecinatate eficienta si armonioasa, care sa formeze continuitatea necesara pentru avansarea gradului calitativ-statutar al relatiilor noastre cu Uniunea Europeana.

Am ferma convingere ca in obiectivul integrarii europene predominanta este determinarea interna, durabila si sustinuta prin munca asidua, determinare care nu trebuie sa fie influentata de prezenta sau absenta manifestarilor declarative. Pe acest motiv avansarea in procesul integrationist este direct proportionala cu intensitatea si calitatea sumara a eforturilor depuse la toate nivelurile constructiei statale.

In acest context este relevanta adoptarea de catre Parlament in luna iunie curent a Legii prin care se introduc cerintele respective in procesul legislativ in Moldova si care va deveni aplicabila din 1 septembrie. Urmand respectivele prevederi, incepand cu sesiunea din toamna acestui an, proiectele de legi inaintate Parlamentului urmeaza, in mod obligatoriu, sa fie insotite de argumentarea respectiva. De altfel, sunt deja inregistrate unele tentative in acest sens, exemplu elocvent fiind recent adoptata Lege pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice, nota informativa continand argumentarea ca documentul "a fost elaborat in conformitate cu prevederile Directivei comunitare … si se incadreaza in activitatile de realizare a Planului de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana". Desigur, deputatii saluta acest efort, intelegand ca protectia drepturilor cobailor si broscutelor se incadreaza in vasta paleta a prevederilor Acquis-ului comunitar. Dar sa fim de acord ca, la aceasta etapa, in tara sunt prezente un sir de imperative de ordin mult mai prioritar, precum energetica, infrastructura, comertul si, desigur, protectia sociala si ocrotirea sanatatii. Data fiind aceasta realitate, indemn Guvernul sa urgenteze crearea mecanismului adecvat pe parcursul urmatoarelor 2 luni, care sunt puse la dispozitie.

Aditional, consider ca aceasta este o buna oportunitate pentru revizuirea de catre executiv a continutului Programului Legislativ pentru perioada 2005-2009 in sensul prioritizarii acestuia, dar si a respectarii termenelor fixate. Aceasta abordare, exprimand doleantele intregului corp legiuitor, ar face posibila performarea in aspect de calitatate, precum si asigurarea unor ritmuri normale a inaintarii proiectelor de legi Parlamentului. Cu atat mai mult, cu cat in cele ce urmeaza Legislativul se va concentra asupra mecanismului de punere in aplicare a legilor adoptate, fara buna functionare a caruia legislatia, chiar si cea mai performanta, nu asigura racordarea la unul dintre cele mai importante criterii comunitare, cel de existenta a statului de drept.

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Consider ca cele expuse constituie suficienta argumentare pentru a constata ca Parlamentul Republicii Moldova este in deplina capacitate de a onora angajamentele sale, inclusiv prin dinamizarea procesului decizional si diversivicarea componentelor acestuia. Realitatea obiectiva denota formarea unei noi dimensiuni a culturii politice, care ofera premisele si conditiile necesare pentru cultivarea adevaratelor valori democratice europene. Sunt convins, ca aceasta constatare poate fi deja calificata ca o caracteristica stabila si durabila, inerenta actualei legislaturi, intregita de deschidere, transparenta si abordare pragmatica si rationala.

Finalmente, stimati colegi, tin sa Va multumesc pentru eforturile depuse pe durata acestei sesiuni care se epuizeaza si sa Va doresc o vacanta placuta si recuperanta, iar celor care nu o vor avea - o munca prodigioasa in continuare.