Interviu cu dna Maria POSTOICO, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova (Cazurile INTERCAPITAl si BC "GUINEIA"), 6 martie 2007

- Cazurile Concernului Intercapital si Bancii Comerciale "Guineia" se afla in atentia opiniei publice de mai multi ani. De ce a fost posibila aparitia acestora?

Aceste cazuri isi au inceputul inca in anii 1997-1998. Dupa cum cunoasteti, in acea perioada mai multe banci si institutii financiare, create in perioada de tranzitie la economia de piata, au avut probleme, generate atat de factori obiectivi, dar si subiectivi. Probabil, putem explica aceasta situatie prin faptul ca era o perioada cand cadrul legislativ se afla inca in proces de formare, iar mecanismele necesare pentru asigurarea si garantarea depunerilor banesti in institutiile bancare nu aveau functionalitatea deplina pentru a nu admite asemenea cazuri.

- Se insista foarte mult asupra faptului ca statul este cel responsabil pentru soarta deponentilor amagiti. Dvs. cum comentati aceste afirmatii?

Fiecare cetatean are dreptul la libera exprimare, iar opiniile potrivit carora statul ar fi cel responsabil, la fel ca si alte opinii, au dreptul la existenta. Dar nu trebuie sa uitam ca numai justitia se poate pronunta in privinta vinovatiei si responsabilitatii. Totusi, as dori sa mentionez ca statul nu a fost un simplu martor al acestor procese, dar s-a implicat direct, in masura posibilitatilor, la solutionarea problemelor aparute, pentru a nu admite prejudicierea tuturor deponentilor de la diverse banci comerciale existente. Masurile intreprinse de catre Banca Nationala, precum si de alti factori de decizie, au contribuit la stoparea acestor fenomene negative si la restituirea depunerilor banesti deponentilor bancilor care au dat faliment. Acest lucru demonstreaza ca statul a incercat sa repare inegalitatile aparute.

Vreau sa accentuez inca o data faptul ca doar justitia se poate pronunta asupra vinovatiei in aceste doua cazuri. Unele decizii au fost deja pronuntate de catre instanta de judecata, dar mai urmeaza sa fie stabilite inca o serie de decizii.

- Parlamentul a format o comisie speciala pentru controlul evolutiei in aceste doua cazuri si, totusi, deponentii de fiecare data picheteaza sediul Parlamentului. Tine de competenta Legislativului de a supraveghea asemenea probleme?

Atat componenta actuala a Parlamentului, cat si precedenta, nu au manifestat indiferenta, creand comisii speciale pentru controlul si evolutia acestor doua cazuri.

In Parlamentul precedent, care a activat in anii 2001-2005, comisia speciala creata a fost condusa de catre vicepresedintele Parlamentului din acea perioada, Mihail CAMERZAN, si a avut in atentia sa intreg spectrul de probleme care vizau toate bancile care au dat faliment.

In perioada respectiva, nu existau norme legislative bine definite care ar fi putut garanta interesele si siguranta depunerilor banesti ale cetatenilor. La randul lor, cetatenii, de asemenea, nu erau constienti despre eventualele riscuri la care ar fi putut sa fie supusi. A fost o perioada in care a intervenit criza economica, reformele in domeniul monetar. Era necesara ajustarea legislatiei pentru garantarea intereselor populatiei.

In decursul monitorizarii acestor probleme, Comisia a contribuit la elaborarea unui proiect de lege care in 2003 a fost adoptat: Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul financiar. Importanta acestei legi consta in faptul ca fiecare institutie financiara este obligata sa creeze un fond special de garantie sau de risc unde va fi depozitat un procent minimal pentru acoperirea riscului in caz de faliment al institutiei. Acest lucru ar fi trebuit sa fie facut de la bun inceput, inca in anii 1991-1992. Dar cu parere de rau, legislatia noastra la etapa in cauza nu instituia reguli clare de joc pe piata bancara si nu proteja in nici un fel deponentii.

- Ne puteti spune exact despre cati deponenti amagiti este vorba in fiecare caz si care este paguba adusa acestora prin falimentarea Intercapital si a BC Guineia?

In cadrul dosarului penal pe cazul Concernului "Intercapital" de catre instanta de judecata, care a examinat acest caz, au fost emise 1433 titluri executorii in suma de 26 472 284, 58 lei, iar in cadrul dosarelor civile 17 titluri executorii in suma de 368 581,66 lei. Acestea sunt cifrele care le-a stabilit instanta si de ele se conduc organele de executare care asigura indeplinirea acestor titluri si restituirea depunerilor banesti deponentilor.

In privinta bancii "Guineia" numarul deponentilor prejudiciati constituie 1200 persoane, iar obligatiile bancii fata de acesti deponenti constituie 17 380,1 mii lei.

- Comisia pe care o conduceti Dvs. supravegheaza aceste doua cazuri deja de un an. Care sunt concluziile comisiei referitor la evolutia cazurilor si ce rezultate au fost obtinute pana in prezent?

Comisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale "Guineia"- S.A. si ai Concernului "Intercapital", constituita in conformitate cu Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr.9 - XVI din 9 februarie 2006, a desfasurat mai multe sedinte. Pe parcursul activitatii sale comisia speciala a examinat principalele aspecte ale procesului de restituire a depunerilor banesti, atat in privinta Bancii Comerciale "Guineia"- S.A., cat si a Concernului "Intercapital".

Scopul acestei Comisiei este anume monitorizarea si evaluarea examinarii acestor doua cazuri, dar fara a ne implica in desfasurarea anchetei si fara a interveni in realizarea actului de justitie. Deseori, intreg procesul de investigare (de la ancheta, pana la pronuntarea sentintei) se tergiverseaza din diverse motive, uneori intemeiate, alteori neintemeiate.

In limita competentelor atribuite, comisia a solicitat Bancii Nationale a Moldovei, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Justitiei informatii privind actiunile intreprinse de catre organele responsabile si initierea unor actiuni concrete pentru urgentarea restituirii sumelor depunerilor banesti ale deponentilor.

In cazul Concernului "Intercapital", este necesar de mentionat, ca pe data de 18 mai 2006 a fost desfasurata o licitatie pentru comercializarea unui imobil situat in or. Vatra, transmis prin Legea nr.197-XVI din 28.07.2005 de catre Parlament, in scopul asigurarii executarii titlurilor executorii.

In rezultatul comercializarii acestui imobil, la contul de depozit al Oficiului de executare Buiucani a fost transferata suma de 5 399, 6 mii lei. Ulterior organele de executare au calculat, in conformitate cu prevederile legislatiei, sumele care pot fi distribuite deponentilor, in urma parvenirii la contul organului de executare a sumei respective. Astfel, s-a stabilit ca fiecare deponent al Concernului "Intercapital" pe numele caruia este emis titlul executoriu, va primi cate 20 % din suma care trebuie sa-i fie restituita. Incepand cu luna august 2006, acesti bani sunt repartizati deponentilor Concernului "Intercapital".

Cat priveste Banca "Guineia", gratie eforturilor depuse de catre organele de drept si autoritatile bancare, pe parcursul anului 2006 si lunii ianuarie 2007 au fost incasate mijloace banesti in suma de 1088,1 mii lei dintre care 1000,0 mii lei constituie rambursarea partiala a pagubei materiale aduse bancii. Din 23 ianuarie 2007 administratorul in oficiu al bancii "Guineia" a inceput achitarea, pentru deponentii bancii, a unei noi transe procentuale din soldul depozitelor persoanelor fizice.

- Care sunt dificultatile cu care se confrunta organele de ancheta in aceste doua cazuri si din ce motive se taraganeaza atat de mult obtinerea unor rezultate pozitive?

In mare parte tergiversarea solutionarii cazurilor date se datoreaza perioadei indelungate care a trecut de la retragerea autorizatiei BC "Guineia" si falimentarea Concernului "Intercapital". Actiunile ineficiente, iar in unele cazuri chiar abuzive, intreprinse la inceputul acestui proces au condus la imposibilitatea de a urmari eficient persoanele implicate in acest caz, precum si bunurile si mijloacele financiare delapidate.

In prezent, Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei au intreprins masuri suplimentare pentru a asigura solutionarea acestor cazuri, cat mai corect si operativ posibil.

In judecatoria sec. Rascani a mun. Chisinau pe parcursul ultimului an au fost desfasurate mai multe sedinte de judecata pe dosarul penal impotriva fostei conduceri a Bancii "Guineia" privind sustragerea mijloacelor banesti in proportii deosebit de mari, comiterea falsului de acte publice si neglijenta in indeplinirea atributiilor de serviciu. Procesul a ajuns la etapa finala, in cadrul careia urmeaza sa fie pronuntata sentinta instantei. De asemenea, a fost examinata activitatea unor administratori in oficiu ai bancii "Guineia", care au comis abuzuri.

Organele procuraturii in comun cu organele afacerilor interne continua investigatiile suplimentare si in privinta cazului Concernului "Intercapital", pentru a identifica unele bunuri care au apartinut acestuia in scopul folosirii lor in cadrul procesului de restituire deponentilor. Organele de executare, de asemenea, au depistat unele lucruri de anticariat, care in prezent se incearca a fi comercializate.

Se intreprind si alte masuri pentru a finaliza aceste cazuri, solutionarea carora, este necesar de recunoscut, s-a dovedit a fi destul de complicata.

Comisia speciala va continua monitorizarea si supravegherea riguroasa a procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor respectivi, solicitand autoritatilor responsabile eforturi continue pentru atingerea unor rezultate mai consistente in acest proces dificil.

- De ce deponentii refuza sa primeasca banii care au fost recuperati pana in prezent?

Cu regret, Comisia speciala a constatat, inclusiv si prin intermediul informatiilor parvenite de la deponenti, ca la o anumita etapa unii deponenti ai Concernului "Intercapital" refuzau sa primeasca sumele distribuite, dupa comercializarea imobilului din or. Vatra. Acest lucru se motiva prin faptul ca deponentii doresc sa primeasca intreaga suma care le revine, dar nu partial 20 %.

Membrii comisiei speciale au explicat deponentilor necesitatea primirii sumei date pentru a diminua datoria generala fata de deponenti si a permite autoritatilor sa continue eforturile sale privind restituirea sumei ramase. In prezent, mai mult de jumatate din deponentii Concernului "Intercapital" au primit deja aceste sume, ceilalti urmand sa le primeasca.

- Care sunt in prezent garantiile in cazurile depunerilor banesti ale persoanelor fizice si juridice si cum credeti Dvs. sunt ele suficiente pentru a se evita pe viitor astfel de cazuri?

Dupa cum am mai mentionat deja, Parlamentul de legislatura a XV-a a adoptat in decembrie 2003 Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar. Prin aceasta lege, Parlamentul a stabilit un mecanism de garantare a depozitelor persoanelor fizice din bancile autorizate de Banca Nationala a Moldovei. A fost constituit Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, la formarea caruia sunt obligate sa participe bancile autorizate de Banca Nationala a Moldovei. Acest fond garanteaza depozitele in moneda nationala si valuta straina, plafonul de garantare fiind stabilit de 4500 lei pentru fiecare deponent.

Este clar ca stabilind acest plafon legislatorii au reiesit din situatia reala existenta in societate. Dar trebuie de mentionat ca, in prezent a evoluat atat legislatia, cat si practicile existente din sistemul bancar, care a devenit unul mai stabil, mai sigur si mai eficient. Aceste evolutii speram ca nu vor permite aparitia unor situatii similare ca in cazurile vizate.

Vreau sa atentionez, totusi, toti cetatenii sa fie prudenti inainte de a depune banii si sa se informeze despre prevederile legislatiei in vigoare, precum si sa solicite de la organele abilitate informatii despre conditiile in care activeaza institutiile respective.

Din pacate, astfel de cazuri se intampla nu doar la noi in tara, dar si in tarile cu democratie avansata, chiar si acolo unde legislatia este destul de buna. De aceea, este extrem de important ca cetatenii sa fie informati, ca sa-si poata proteja interesele sale.

06.03.2007
Serviciul de presa si imagine al Parlamentului