Federaţia Rusă reprezintă unul din partenerii noştri cei mai importanţi, iar relaţiile Republicii Moldova cu această ţară au un caracter strategic şi prietenesc, a afirmat Marian LUPU, Preşedintele Legislativului RM, în cuvântul de salut adresat participanţilor la cea de-a treia şedinţă comună a Comisiei interparlamentare de cooperare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse.

În plan economic, Federaţia Rusă tradiţional este principalul furnizor de resurse energetice în Moldova, precum şi reprezintă una dintre cele mai mari pieţe de desfacere a mărfurilor moldoveneşti şi un important partener comercial-economic al ţării noastre, a mai subliniat Marian LUPU. Referindu-se la investiţiile ruseşti în economia Republicii Moldova, spicherul a menţionat că Legislativul va sprijini procesul de atragere a investiţiilor, precum şi cooperarea regională dintre cele două state.

Marian LUPU a apreciat faptul că relaţiile bilaterale moldo-ruse au devenit mai constructive după multiplele întrevederi dintre oficialii celor două state, fiind menţionate în mod special întâlnirile recente ale şefilor de stat şi premierilor din Republica Moldova şi Federaţia Rusă. În acest context, a fost reiterată importanţa organizării vizitei recente la Chişinău a Preşedintelui Consiliului Federaţiei Serghei MIRONOV, precum şi preconizata vizită în Republica Moldova a spicherului Dumei de Stat Boris GRÂZLOV, acţiune planificată pentru toamna curentă. �

Spicherul moldovean a accentuat, de asemenea, faptul că desfăşurarea şedinţei interparlamentare moldo-ruse oferă o oportunitate deosebită de a complementa prin acţiuni pe dimensiunea parlamentară consolidarea relaţiilor moldo-ruse în ansamblu. �

Tratativele în problema transnistreană nu vor avea rezultate pozitive fără o abordare bine chibzuită, eficientă şi constructivă, a precizat în altă ordine de idei Preşedintele Parlamentului. Potrivit spicherului, Republica Moldova mizează pe susţinerea legislatorilor ruşi a poziţiei oficiale a Federaţiei Ruse privind asigurarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova prin identificarea unei soluţii viabile a conflictului transnistrean. ��

Eugenia OSTAPCIUC, copreşedinte din partea Moldovei a Comisiei interparlamentare, a accentuat că în perioada de după ultima şedinţă a Comisiei din octombrie 2007 s-au înregistrat progrese substanţiale în dezvoltarea relaţiilor comercial-economice dintre cele două ţări. Astfel, în anul 2007 nivelul schimbului de mărfuri a depăşit cifra de 730 mln dolari SUA, ceea ce constituie o jumătate din întregul volum al raporturilor comerciale externe ale ţării noastre.

Eforturile Comisiei interparlamentare, precum şi ale Parlamentelor Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse, au o influenţă tot mai mare asupra stării de lucruri în statele noastre şi asupra relaţiilor noastre bilaterale, a estimat, la rândul său, Alexandr MOSCALEŢ, copreşedinte al Comisiei din partea Federaţiei Ruse. Oficialul rus şi-a exprimat convingerea că actuala şedinţă a Comisiei interparlamentare va contribui la dezvoltarea cooperării regionale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, la reglementarea cadrului legal al proceselor migraţionale în cele două state, etc. ���

Statul trebuie să se implice în susţinerea Conceptului de Responsabilitate Socială Corporativă şi să identifice în comun cu companiile de afaceri şi exponenţii reţelei neguvernamentale mecanisme eficiente de promovare a mesajului şi acţiunilor cu caracter social în beneficiul cetăţenilor.

Afirmaţia a fost făcută de către Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, în cadrul întrevederii de astăzi cu membrii Reţelei UN Global Compact Moldova, din care fac parte în prezent 38 de companii. Întrevederea a avut loc în cadrul Conceptului de cooperare dintre Parlament şi Societatea Civilă şi a pus în discuţie o serie de aspecte privind consolidarea eforturilor comune ale autorităţilor, mediului de afaceri şi sectorului asociativ în scopul eficientizării realizării acţiunilor cu impact social.

Preşedintele Parlamentului a relevat importanţa susţinerii dezvoltării responsabilităţii sociale corporative în Republica Moldova ca mecanism complementar care ar aduce o contribuţie valoroasă în promovarea acţiunilor şi valorilor sociale. Spicherul a salutat implicarea companiilor din Republica Moldova în asemenea acţiuni, accentuând deschiderea forului legiuitor către o cooperare deschisă cu toţi partenerii de dialog, în scopul facilitării implicării companiilor private în sprijinirea acţiunilor sociale. �����

Rodica VERBENIUC, membru al Consiliului de Coordonatori, a salutat deschiderea Parlamentului către dialog cu reprezentanţii companiilor de afaceri, subliniind, totodată, faptul că membrii reţelei UN Global Compact Moldova se angajează să respecte drepturile omului, standardele de muncă, mediul ambiant şi combaterea corupţiei şi au drept scop crearea unor parteneriate eficiente între companiile private şi alţi actori sociali pentru ca, în fine, creşterea economică să fie durabilă şi socialmente echitabilă. ��

În cadrul discuţiilor, interlocutorii au convenit asupra organizării în cel mai apropiat timp a unei mese de lucru, care să întrunească reprezentanţi ai structurilor de stat, companiilor private şi sectorului asociativ, pentru a dezbate asupra mecanismelor de susţinere a Conceptului de Responsabilitate Socială Corporativă şi de identificare a direcţiilor de cooperare în vederea promovării unui angajament social comun.

Acţiunea internaţională UN Global Compact a fost lansată, la iniţiativa Secretarului General al ONU Kofi ANNAN, în anul 2000, având drept scop reunirea actorilor societăţii în promovarea Responsabilităţii Sociale Corporative.

În prezent reţeaua reuneşte 5000 de membri în 120 de ţări, având 70 de reţele la nivel local.

Un Global Compact Moldova a fost creată în noiembrie 2006.

Grigore PETRENCO, Preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, participă între 29 iunie � 3 iulie curent la lucrările reuniunii anuale a Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE), care se desfăşoară la Astana, Republica Kazahstan. ���

Reuniunea se desfăşoară sub genericul �Transparenţa în OSCE� şi reuneşte circa 270 de participanţi din 56 de state-membre ale organizaţiei.

Participanţii vor dezbate pe marginea problemelor ce ţin de migraţie, misiunile de observatori, drepturile omului, traficul de fiinţe umane, combaterea exploatării copiilor şi violenţei împotriva femeilor, etc. Pe agenda lucrărilor figurează, de asemenea, chestiuni privind situaţia din Afganistan, Georgia, Cernobâl.

În cadrul lucrărilor va fi ales un nou Preşedinte al AP OSCE, mandatul de doi ani al lui Goran LENNMARKER ajungând la final.

La finalul reuniunii anuale este preconizată adoptarea Declaraţiei de la Astana, care va trasa recomandări pe marginea temelor abordate.

Reuniunea din 2007 a avut loc în Ucraina, urmând ca întrunirea anuală din 2009 a parlamentarilor din statele-membre OSCE să aibă loc în Lituania.�

AP OSCE a fost creată la summit-ul CSCE de la Paris din 1990 şi are drept obiectiv facilitarea dialogului interparlamentar în vederea sprijinirii eforturilor OSCE de a contribui la promovarea democraţiei.

30 iunie 2008

�

Secţia Relaţii cu Mass Media a Parlamentului Republicii Moldova