Intrevedere a Presedintelui Parlamentului cu delegatia Seimului Republicii Letone

Parlamentari Letoni opteaza pentru implicarea mai activa a UE in solutionarea diferendului transnistrean

Congresul Puterilor Locale si Regionale al Consiliului Europei va monitoriza turul repetat al alegerilor locale din Chisinau

Intrevedere a Presedintelui Parlamentului cu delegatia Seimului Republicii Letone

Marian Lupu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, i-a primit, astazi, pe membrii delegatiei Seimului Republicii Letone, condusa de Oskars Kastens, presedinte al Comisiei pentru afaceri europene.

Presedintele Legislativului i-a informat pe interlocutori despre initiativele lansate recent, al caror obiectiv final este elaborarea, pina la inceputul sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului, a unui plan legislativ pentru perioada 2005-2009. Initiativele vizeaza patru directii prioritare: integrarea europeana, eficientizarea relatiilor dintre Legislativ si celelate institutii ale statului, dezvoltarea diplomatiei parlamentare si colaborarea Parlamentului cu societatea civila.

Referindu-se la rolul diplomatiei parlamentare, Marian Lupu a subliniat necesitatea stabilirii unui mecanism de colaborare internationala la nivelul comisiilor parlamentare permanente si a anuntat, in context, despre crearea in cadrul Parlamentului a unei structuri distincte, care va fi responsabila pentru probleme de drept comunitar si international.

Speakerul a remarcat, totodata, ca, pentru realizarea obiectivelor enuntate, Republica Moldova, care se confrunta cu anumite lacune in materie de experienta in domeniul afacerilor europene, are nevoie de sustinere internationala si in special de asistenta practica din partea statelor baltice, care au avansat in procesul de integrare europeana.

Oskars Kastens, presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Seimului Republicii Letonia, a remarcat ca problemele ce vizeaza integrarea europeana, cu care se confrunta in prezent R.Moldova sint similare celor pe care a avut sa le solutioneze Letonia la mijlocul anilor 1990 si care au fost depasite gratie suportului si asistentei acordate de statele scandinave.

Oskars Kastens a propus semnarea unui Memorandum intre parlamentele Republicii Letone si Republicii Moldova care sa contina principiile de asistenta si in care sa fie indicate domeniile cheie pentru executarea actiunilor de integrare europeana.

Presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Seimului Republicii Letone l-a invitat pe Sergiu Stati, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana sa viziteze Riga, pentru a discuta nemijlocit modalitatile prin care Letonia ar putea contribui la promovarea obiectivului cheie in politica externa, anuntat de Moldova, integrarea europeana.

Parlamentari Letoni opteaza pentru implicarea mai activa a UE in solutionarea diferendului transnistrean

Membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Tarile Baltice au avut o intrevedere cu delegatia Comisiei pentru afaceri europene a Seimului Republicii Letone, care se afla intr-o vizita in tara noastra.

In cadrul intrevederii, Iurie Rosca, presedintele grupului parlamentar de prietenie a declarat ca Moldova are nevoie de sustinerea si sprijinul Statelor Baltice in implementarea reformelor interne, dar si in cadrul organizatiilor internationale. Iurie Rosca a opinat ca Republica Moldova poate schimba in bine multe lucruri cu ajutorul Tarilor Baltice, intrucit statele noastre au vederi europene similare, iar modelele constitutionale ale Letoniei, Estoniei si Republicii Moldova sint foarte apropiate. In plus, aceste state se confrunta sau au avut de depasit probleme similare.

"Republica Moldova se confrunta cu o serioasa problema de imagine, care este problema transnistreana. Nu putem schimba nimic in evolutia lucrurilor din tara noastra, daca Federatia Rusa nu-si va respecta angajamentele din 1999 de retragere a trupelor din Republica Moldova. Unele tari occidentale ne indeamna sa revenim la dialogul cu Tiraspolul. Republica Moldova insa are de solutionat o problema cu Federatia Rusa, dar nu cu uneltele acesteia. Trebuie sa facem front comun si sa schimbam mentalitatea invechita a unor diplomati occidentali, care sint gata sa sacrifice unele state pe altarul pacii mondiale", a afirmat Iurie Rosca, presedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Tarile Baltice.

Oskars Kastens, presedinte al Comisiei pentru afaceri europene a Letoniei, a declarat, la rindul sau, ca Uniunea Europeana trebuie sa joace un rol mai activ in cadrul Noii Politici Europene de Vecinatate. In cazul Republicii Moldova, a apreciat presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Seimului leton, Uniunea Europeana trebuie sa-i ceara Rusiei in termeni mult mai duri despre respectarea angajamentelor de evacuare a munitiilor si contingentului de militari din Transnistria. "Daca UE doreste sa fie tratata drept un actor international cu drepturi depline, ea trebuie sa se implice mai activ in procesul de solutionare a diferendului transnistrean si eventual sa trimita in zona si forte de pacificare", a mai afirmat parlamentarul leton.

Referindu-se la sustinerea reciproca in cadrul institutiilor regionale si internationale, presedintele delegatiei de la Riga a opinat ca, unindu-si eforturile, tarile mici pot obtine mai multe chiar decit statele mari, dar care actioneaza separat.

La rindul sau, Bjorn Bengtson, director Coordonator al Institutului Suedez de Administrare Publica, prezent in componenta delegatiei letone, a informat despre intentia Suediei si a Letoniei de a stabili cu Republica Moldova un parteneriat trilateral, de pe urma caruia Moldova ar putea beneficia atit in plan politic, cit si financiar.

In cadrul intrevederilor, de asemenea, a fost accentuata importanta deschiderii la Chisinau si Riga a reprezentantelor diplomatice ale Letoniei si Moldovei.

Congresul Puterilor Locale si Regionale al Consiliului Europei va monitoriza turul repetat al alegerilor locale din Chisinau

Marian Lupu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, a avut, astazi, o intrevedere cu membrii Congresului Puterilor Locale si Regionale al Consiliului Europei, care se afla intr-o vizita de lucru de trei zile in tara noastra.

Referindu-se la alegerile primarului general al municipiului Chisinau, Pascal Mangin, seful delegatiei Consiliului Europei, si-a exprimat satisfactia in legatura cu faptul ca Moldova a inregistrat un progres considerabil in organizarea si desfasurarea alegerilor locale in raport cu anul 2003. In acelasi timp, delegatia europeana a regretat faptul ca participarea la scrutinul de duminica a fost de doar 27 la suta din electoratul eligibil. Expertii europeni au atentionat asupra necesitatii de a studia motivele si cauzele care au condus la o prezenta atit de scazuta la urne. Delegatia CPLRCE a informat, de asemenea, ca va monitoriza si desfasurarea turului repetat al alegerilor locale preconizat pentru 24 iulie curent.

La rindul sau, Marian Lupu, a apreciat ca oboseala electorala a populatiei se datoreaza desfasurarii mai multor scrutine electorale in anul curent, precum si neincrederii in partidele politice, cauze ce au generat prezenta slaba a cetatenilor la urnele de vot. Totodata, speakerul a declarat in context ca alegerile s-au desfasurat fara presiuni din partea administratiei de stat, exprimindu-si convingerea ca toti concurentii electorali trebuie sa depuna eforturi considerabile pentru a schimba situatia si a determina cetatenii sa participe mai activ la votarea repetata din 24 iulie.

In cadrul intrevederii, au mai fost discutate aspecte ce tin de autonomia administrativa si financiara a autoritatilor locale. Marian Lupu a informat delegatia europeana ca recent in cadrul Parlamentului a fost creat un grup ad-hoc de lucru, care va elabora un sir de amendamente la legislatia privind administratia publica locala. Potrivit speakerului, grupul parlamentar de lucru, format din reprezentanti ai tuturor fractiunilor legislative, va tine cont de experienta statelor-membre ale Uniunii Europene si a tarilor candidate la UE, de recomandarile Consiliului Europei, va atrage, de asemenea, expertiza societatii civile, iar setul de amendamente va fi lansat in baza de consens.

Presedintele Parlamentului a atentionat asupra faptului ca solutiile privind redresarea situatiei din administratia publica locala nu pot fi pe termen scurt. In acest sens, Marian Lupu a invocat necesitatea dezvoltarii industriei si serviciilor pentru dezvoltarea si consolidarea bazei economice si fiscale a unitatilor teritorial-administrative, precum si importanta atragerii investitiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii locale a tarii noastre.

In final, delegatia CPLRCE a salutat masurile intreprinse de Legislativul de la Chisinau in vederea redresarii situatiei din sfera administratiei publice locale, mentionind ca functionarea adecvata a administratiei locale este un criteriu esential in democratizarea si dezvoltarea Republicii Moldova.

11.07.2005
Serviciul de presa si imagine al Parlamentului