Modificarea si completarea prevederilor Codului Civil al Republicii Moldova la capitolul ce se refera la defaimare au fost discutate, miercuri, intr-o sedinta de lucru sub presedintia Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian LUPU, cu participarea reprezentantilor sistemului judiciar, ai organizatiilor neguvernamentale si ai institutiilor mass media.

Potrivit spicherului, completarea Codului Civil la capitolul ce tine de defaimare se inscrie in recomandarile rezolutiei Consiliului Europei din octombrie 2005 care sugereaza asigurarea unui cuantum rezonabil, precum si in prevederile Planului Calendaristic de actiuni legislative care vizeaza reformarea sectoarelor de importanta majora in vederea democratizarii societatii si asigurarii respectarii drepturilor omului din Republica Moldova.

Spicherul a accentuat faptul ca noile modificari la Codul Civil extind lista criteriilor in procesul de stabilire a cuantumului despagubirilor pentru prejudiciul moral in vederea asigurarii unui cuantum necesar si rezonabil. Totodata, Marian LUPU a subliniat faptul ca aceasta etapa este una intermediara, care urmeaza a fi finalizata pana la sfarsitul sesiunii curente a forului legiuitor, si va fi urmata de un proces complex de reformare a sistemului judiciar.

Modificarile la Codul Civil al Republicii Moldova au fost elaborate timp de trei luni de catre parlamentari si reprezentanti ai institutiilor judiciare si ai ONG-urilor si se refera la completarea art. 16 (aliniat 8). Potrivit proiectului de completare a Codului Civil, cuantumul despagubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie necesar si rezonabil, si sa se determine tinandu-se cont de: caracterul informatiilor raspandite, sfera de raspandire a informatiilor, impactul social asupra persoanei, gravitatea suferintelor psihice sau fizice cauzate persoanei vatamate, proportionalitatea intre acordarea despagubirilor si gradul in care a fost lezata reputatia, gradul de vinovatie al autorului prejudiciului, masura in care aceasta compensare poate aduce satisfactie persoanei vatamate sau alte circumstante relevante pentru cazul dat.

Majoritatea participantilor la sedinta au salutat elaborarea respectivului proiect de modificare a Codului Civil si s-au pronuntat, in acelasi timp, impotriva stabilirii unui plafon minim sau maxim in repararea prejudiciului moral, accentuand insa faptul ca atat judecatorii, cat si jurnalistii trebuie sa dea dovada de competenta si moralitate in exercitarea functiilor si atributiilor sale.

Totodata, Maria POSTOICO, vicepresedinte al Parlamentului, a afirmat ca legislatia tarilor europene nu stabileste plafoane minime sau maxime in aprecierea cuantumului despagubirilor pentru defaimare. Cuantumul se apreciaza de catre instanta de judecata, reiesind din circumstantele fiecarui caz concret.

In acelasi timp, unui reprezentanti ai institutiilor mass media au accentuat faptul ca in conditiile actuale din Republica Moldova stabilirea unui plafon minim si maxim ar fi absolut necesar in vederea evitarii falimentarii institutiilor mass media si reiesind din solvabilitatea institutiilor de presa si din carentele existente in sistemul judiciar.

Nicolae ESANU, viceministru al Justitiei, a accentuat, la randul sau, ca stabilirea unui plafon financiar in Codul Civil ar insemna, pe de o parte, recunoasterea incapacitatii de decizie a sistemului national al justitiei, iar pe de alta parte, ar limita dreptul persoanei la despagubire in favoarea protejarii libertatii de exprimare a presei. Nicolae ESANU, de asemenea, a opinat ca stabilirea unui plafon ar favoriza comiterea defaimarii, persoanele stiind din start sumele maxime pe care ar urma sa le achite.

Reprezentantii Centrului Independent de Jurnalism au salutat, de asemenea, proiectul de modificare a Codului Civil care, potrivit lor, ar putea efecte benefice, insa au accentuat faptul ca in prezent CIJ elaboreaza un proiect de lege privind libertatea de exprimare, care ar permite o abordare complexa a situatiei din domeniu.

Participantii la sedinta vor putea inainta propuneri suplimentare de completare a respectivului proiect de lege in decurs de cinci zile. De asemenea, participantii la sedinta au discutat posibilitatea organizarii unor intalniri cu caracter permanent in format trilateral Parlament-institutii judiciare-presa care ar servi drept un teren eficient de discutii si dialog.

07.06.2006
Serviciul de presa si imagine al Parlamentului