DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – APRILIE 2007

Sedinta din ziua de 13 aprilie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4627 privind achizitiile publice.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.668 privind aderarea Republicii Moldova la Constitutia Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industriala (ONUDI).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.948 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul la Conventia relativa la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele (CMR), semnat la Geneva la 5 iulie 1978.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1836 privind completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.947 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.706 pentru completarea articolului 141 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.911 cu privire la modificarea Hotaririi Parlamentului nr.679-XV din 23 noiembrie 2001 pentru aprobarea structurii generale si a efectivului Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii (art.1, anexa).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.623 pentru modificarea si completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni (art.1, 2, 3 s.a.).

11. O r a    i n t r e b a r i l o r.

12. Declaratia domnului deputat Valeriu Cosarciuc – “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Valeriu Calmatui, Iurie Eriomin – in delegatie; Boris Stepa, Vasile Grozav – din motive de sanatate; Elena Bodnarenco, Alexandru Oleinic Valentina Serpul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Da, va rog.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Eu sint pe loc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La ordinea de zi.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie din partea fractiunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dupa cite stiu, noi am schimbat doar pentru astazi sedinta pentru ziua de vineri, ordinea de zi zice ca si vinerea viitoare este sedinta, si nu joi. Noi tot sintem deputati, facem niste programe, avem si noi intilniri in teritoriu si acum se intimpla ca si ieri, ca trebuie sa venim la 9.00 la sedinta comisiei, se amina la 10.00, apoi se amina la 15.00, caci nu stiu ce face Partidul Comunistilor. Noi tot avem program si vrem sa-l indeplinim asa cum trebuie si sa nu aparem in fata... Vreau sa stiu de ce s-a schimbat pentru vineri?

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va readuc aminte un lucru: de doua ori, in cadrul sedintei anterioare a plenului Parlamentului, la inceput eu, iar la finele sedintei doamna Postoico, am anuntat acest lucru, solicitarea ca comisiile sa isi desfasoare activitatea in ziua de joi.

Doi la mina. Aceasta propunere pentru a organiza sedinta plenului Parlamentului in ziua de vineri este o sugestie pe care o vom supune votului, conform normelor Regulamentului, in plenul Parlamentului. Si trebuie sa tineti cont si de acel fapt, caci acest lucru nu se face cu o zi sau doua inainte de sedinta. Este vorba de o sedinta pina la care mai avem o saptamina. Deci, iata care sint informatiile la acest subiect.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am avut nimic impotriva ca ieri, joi, au avut loc sedintele comisiilor, am avut in vedere ca noi, de fapt, avem sedintele comisiei la ora 9.00, ni s-a anuntat ca va fi la ora 10.00, ca la ora 9.00, venita eu in Parlament, sa mi se spuna ca va fi la ora 15.00. Am si eu un program. Asta e. Aici e deja pentru vinerea viitoare, e scrisa data de 20 aprilie, fara ca sa fie pusa la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va fi.

Stimata colega,

Pentru ce avem noi sedintele plenului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stiu ca va fi. Dar avem si noi un program si trebuie sa-l stim din timp.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog putina liniste. Acum referitor la tot ce se intimpla cu programul de sedinte al comisiilor, eu rog foarte mult ca acest lucru sa fie clarificat in cadrul comisiilor. Eu rog liniste.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, rog ca proiectul de Lege nr.4492 sa fie trecut pentru saptamina viitoare.

Domnule Presedinte,

Cu nr.2 din ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, proiectul de Lege nr.4492, propus pentru sedinta de astazi, va fi examinat in a doua lectura, propunerea dumneavoastra este de a transfera examinarea acestui proiect pentru saptamina viitoare.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al sedintei,

Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat propune includerea pentru saptamina viitoare in ordinea de zi a proiectului nr.4262 din 15 decembrie 2005 cu privire la cultele religioase si partile lor componente. Fac aceasta propunere si in calitate de autor al proiectului. Stiu ca si comisia sesizata in fond s-a adresat oficial in scris Biroului permanent in acest sens. Sper ca aceasta propunere va fi supusa votului si inclusa in ordinea de zi, date fiind ratiuni de timp si termene care ne constring in procedura de monitorizare, careia Republica Moldova este supusa de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Mai multe judecatorii de circumscriptii din republica au inaintat in componenta consiliilor de circumscriptie persoane care nu sint judecatori si nici nu fac parte din organele acestea judecatoresti. La sesizarea mea adresata pe aceasta tema Comisiei Electorale Centrale am primit un raspuns evaziv, intemeiat pe Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie. De aceea, vin cu propunerea ca Parlamentul sa imputerniceasca comisia de fond speciala in acest domeniu sa vina cu propunerea pentru interpretarea articolului 27, alineatul (4) din Codul electoral pentru sedinta de joia viitoare, in temeiul articolului 42 din Legea cu privire la actele legislative.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am nevoie de o opinie, cel putin a comisiei, fiindca este un subiect destul de specific si trebuie sa vedem, cum procedam in mod corect conform legii.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

In acest caz, daca considerati ca este necesar de a interpreta, pregatiti un proiect de initiativa legislativa si il vom examina.

Domnul  Alexandru Lipcan:

Am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri? Nu sint. Tin sa va atrag atentia ca v-a fost distribuit un supliment, inca o propunere referitor la includerea pentru ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului din saptamina viitoare, a proiectului  nr. 1404.

De fapt, voi supune votului propunerea inaintata de deputatul Cubreacov privind includerea in ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului din saptamina viitoare a proiectului nr.4262. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2, cine il inlocuieste pe domnul Calmatui?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu rog deputatii sa mai voteze inca o data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2, eu va rog foarte mult, mai ridicati o data miinile acei care ati votat intru sustinerea acestei propuneri.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu am inteles ca 3 persoane.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi. Aceasta propunere pentru data propusa de colegul nostru nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Dar eu inaintez o rugaminte, in primul rind, catre autorii acestei initiative – o initiativa importanta si ulterior comisiei sesizate in fond, ca sa pregateasca definitiv acest proiect pentru examinarea in lectura a doua, zic eu, pentru o perioada nu mai tirzie de prima jumatate a lunii mai, deci un termen limita, fiindca exista anumite angajamente, la fel exista si anumite decizii la nivelul Consiliului Europei, care ne fac sa ne confruntam cu situatia, caci pe parcursul lunii mai, cel tirziu, acest proiect trebuie sa fie dezbatut si trebuie sa fie adoptat in lectura a doua, tinind cont de raportul de expertiza care a fost prezentat de catre Consiliul Europei. Eu rog foarte mult, sa se ia la control acest proiect.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimate domnule Presedinte,

Comisia respecta prevederile Regulamentului si a examinat toate amendamentele care au venit pina  acum in comisie pe marginea acestui proiect, inclusiv au fost examinate riguros propunerile sau expertizele expertilor Consiliului Europei si ale OSCE. Nu stiu de ce pina in prezent Guvernul Republicii Moldova nu a prezentat un aviz pe marginea acestui proiect. Si adresez, de la acest microfon, rugamintea noastra, a comisiei, ca Guvernul, pina saptamina viitoare, macar pina la urmatoarea sedinta sa prezinte acest aviz.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, avizul inca nu a fost prezentat de la Guvern?

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Rog Secretariatul sa ia la control acest subiect pentru asigurarea prezentarii de la Guvern a avizului la acest proiect de lege. Eu presupun ca este vorba de un aviz altul decit cel prezentat pentru prima lectura, tinind cont si de raportul de expertiza sau poate chiar in special, da, pe marginea raportului de expertiza a Consiliului Europei pe ansamblu.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Un aviz pe marginea proiectului in general.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul  Stefan Secareanu.

Pentru lectura a doua, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Am o rugaminte: sa includem in ordinea de zi pentru data de 20 aprilie doua proiecte asa-numite cu crearea megaregulatoriului, proiectul nr.1294 si proiectul nr.1295.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propunerea este acceptata? Este necesar sa supun votului sau este sustinuta expres de plen? Eu inteleg ca este sustinuta.

Bine.

In acest context, avind propunerea domnului Stoicov privind miscarea pe saptamina viitoare a proiectului nr.4492, propunerea domnului Bondarciuc referitoare la proiectele nr.1294 si nr.1295 si propunerea privind proiectul nr.1404, supun votului aprobarea in versiunea finala a ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru ziua de astazi si pentru saptamina viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri, doamna Ala Ursu (aplauze) si domnul Efim Agachi (aplauze). Sa-i felicitam, dorindu-le multa sanatate si succes.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4627 privind achizitiile publice. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in lectura a doua, in citeva sedinte, proiectul de Lege privind achizitiile publice. Va amintim ca la baza proiectului mentionat au stat directiva Parlamentului European din 2004 si consiliului din martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractului de achizitii publice, de lucrari, bunuri si sericii, precum si Acordul Organizatiei Mondiale a Comertului cu privire la achizitiile publice.

Comisia a examinat modificarile si propunerile parvenite din partea tuturor comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului, ale Directiei juridice si a deputatilor, care sint elucidate in anexa la raportul prezentat.

Mentionam ca la articolele 5, 36, 44, 49 etc. din proiectul de lege sint propuse o serie de facilitati pentru persoanele defavorizate, Societatea Orbilor si Invalizilor, Asociatia Surzilor etc. institutiilor penitenciare, producatorilor autohtoni, cum ar fi: rezervarea lucrarilor serviciilor si bunurilor de catre Guvern in proportie de pina la 20 la suta din volumul achizitiilor, aplicarea marjei de pina la 15 la suta din pretul ofertei cel mai bine clasate pentru lucrarile efectuate de operatori rezidenti ai Republicii Moldova si ofertelor de bunuri indigene, precum si cea de 20 la suta, ofertelor de bunuri produse de Intreprinderea Societatea Orbilor si Invalizilor, Asociatia Surzilor etc.

Dat fiind faptul automatizarii sistemului de achizitii publice, cit si prevederile Legii privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova, Agentia isi va exercita atributiile prin intermediul subdiviziunilor la nivelul regiunilor de dezvoltare, ceea ce va duce la delimitarea cheltuielilor acesteia si nu prin subdiviziunile raionale, cum prevedea initial proiectul de lege.

In afara de aceasta au fost incluse norme care vor reglementa organizarea unei singure achizitii publice de mai multe autoritati contractante, care achizitioneaza unul si acelasi bun sau lucrare in uniforma, benzina, etc. Organizarea asa-numitelor achizitii nationale, adica achizitii ale anumitor bunuri, lucrari si servicii, organizate de Guvern pentru toate autoritatile publice etc., etc. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune de a adopta in lectura a doua prezentul proiect de lege, luind in considerare sinteza din anexa la raportul prezentat.

Vreau sa mentionez ca noi am primit 53 de amendamente si propuneri, practic, toate noi le-am acceptat, numai 5 n-au fost acceptate. Ele sint reflectate in anexa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua, propuneri din cele care au fost inaintate sau nu au fost acceptate de comisie sau alte propuneri? Sint? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu imi cer scuze.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Ieri, in cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie am avut o audiere privind sanatatea mintala in Republica Moldova, unde a fost abordata o problema de protectie a atelierelor de productie, care activeaza in cadrul Spitalului Republican de Psihiatrie.

Cunoastem cu totii ca... este aceasta procedura de ergoterapie pentru acesti pacienti de lunga durata, care se afla in stationarul de psihiatrie. Si as propune ca linga intreprinderile Societatii Orbilor si Invalizilor sa fie completat cu “Atelierul de Productie a Spitalului de Psihiatrie Republican”.

Pentru ca am fost acolo, membrii comisiei sint martori, si am vazut ca in acest atelier se produce lenjerie pentru institutiile medico-sanitare si ele nu sint pur si simplu compatibile pe piata. Si cred ca ar fi o norma de protectie si a acestei intreprinderi inclusiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei...

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu sint de acord sa includem.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Noi, intr-adevar, ieri nu am reusit sa facem acest amendament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia, inteleg, da un raspuns pozitiv la aceasta propunere.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond si propunerii evocate si acceptate de comisie supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4627. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4627 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.668 privind aderarea Republicii Moldova la Constitutia Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI). Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta reprezentantul Guvernului, Ministerul Industriei si Infrastructurii.

Va rog.

 

Domnul  Vasile Mamaliga – viceministru al industriei si infrastructurii:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

O data cu proclamarea suveranitatii si obtinerea statutului de subiect independent al dreptului international, Republica Moldova, incepind cu anul 1991, a lansat un proces dinamic de integrare in structurile internationale si regionale. Prioritate la momentul respectiv a fost obtinerea recunoasterii din partea mai multor state si organisme internationale, iar scopul strategic fiind obtinerea statutului de membru al Organizatiei Natiunilor Unite si al structurilor ei specializate.

O astfel de structura este ONUDI, care a fost creata ca urmare a desfasurarii pe 8 aprilie 1979 la Viena a Conferintei ONU privind crearea acesteia in calitate de agentie specializata, la care s-a semnat Constitutia ONUDI, functia de baza a acestei structuri fiind incurajarea si extinderea asistentei pentru tarile in proces de dezvoltare in vederea promovarii si accelerarii industrializarii acestora.

Republica Moldova nu a participat initial la constituirea acestei structuri, dar a depus instrumentul sau de aderare la acest organism pe data de 1 iunie 1993, devenind, in baza articolului 24 din aceasta structura a Constitutiei, membru cu drepturi depline.

Procedurile interne privind intrarea in vigoare a acestui document pentru tara noastra nu au fost efectuate. Cotizatiile de membru pentru Republica Moldova, incepind cu anul 1993, au fost diferite. Dar din cauza neplatilor in anul 2000 Republica Moldova a pierdut dreptul de vot in aceasta structura. Totodata,
s-au format datorii fata de aceasta structura.

Trebuie de mentionat ca Republica Moldova, atit timp cit a fost tara cu dreptul de vot, a profitat de asistenta tehnica in suma de peste 500 mii de euro. In prezent, datoria fata de aceasta structura alcatuieste peste 800 mii de euro.

In scopul restabilirii relatiilor cu aceasta structura si intru determinarea oportunitatii colaborarii in continuare cu acest organism, ministerul, in colaborare cu Ministerul Afacerilor  Externe si Integrarii Europene, Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, a initiat un sir de actiuni concrete, cum ar fi negocierea unui acord de reesalonare a datoriilor Moldovei fata de aceasta structura, semnarea programului integrat de colaborare, deschiderea oficiului permanent al acestei structuri la Chisinau, toate fiind ulterior abordate in cadrul vizitei, care a avut loc in iunie 2005 in aceasta structura la Viena.

In acest context, intru initierea procedurii de reesalonare a datoriilor externe fata de aceasta structura, consideram oportuna si necesara aprobarea acestui proiect de lege. Tinind cont de cele expuse, rog sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea la Constitutia Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala urmeaza sa fie decisa de Parlament. Potrivit Constitutiei, obiectivul fundamental al UNUDI este promovarea si accelerarea dezvoltarii industriale in tarile in curs de dezvoltare. Intru realizarea obiectivelor propuse, UNUDI coordoneaza cu tarile in curs de dezvoltare un spectru larg de actiuni si programe de asistenta tehnica in domeniul industrializarii, precum si promoveaza dezvoltarea si cooperarea industriala globala, regionala si nationala.

Cotizatiile de membru al organizatiei sint calculate in conformitate cu scala de evaluare, stabilita de Conferinta generala UNUDI. De mentionat ca, in urma revizuirii scalei de evaluare, suma cotizatiei pentru Republica Moldova s-a micsorat considerabil si pentru anul 2006 constituia 750 ero. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au expus pozitiv asupra aderarii Republicii Moldova la Constitutia UNUDI.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus, la articolul 2, substituirea sintagmei: “Ministerul Industriei si Infrastructurii” cu cuvintul  “Guvernul” si excluderea articolului 3. Comisia este de acord cu propunerile respective. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Constitutia Organizatiei Natiunilor Unite pentru dezvoltare industriala prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Petrenco,

Dumneavoastra ati mentionat ca Republica Moldova datoreaza 850 de euro. Din nota informativa stim ca datoreaza 844 mii de euro. Si vreau sa va intreb daca stiti care este situatia cu aceasta datorie? Pentru ca deja noi am pierdut dreptul de vot si vreau sa va intreb cum ramine la acest capitol?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, eu nu am spus ca Republica Moldova datoreaza 850 mii de euro. Intr-adevar, datoria Republicii Moldova este de 844,5 mii de euro. Si domnul, deci reprezentantul Guvernului, a mentionat acest lucru. Aceasta datorie s-a acumulat din cauza ca cotizatiile Republicii Moldova pentru perioada, incepind cu anul 1993 erau de la 56 de mii pe an pina la 209 mii de euro pe an. Actualmente, pentru 2006 aceste cotizatii au fost recalculate si constituie doar 750 de euro pe an.

 

Doamna Valentina Stratan:

Cind vom obtine dreptul de vot? O data cu achitarea acestor datorii?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, cum a mentionat reprezentantul Guvernului, acum se duc negocieri pentru a reesalona aceasta suma de datorii si, respectiv, o data cu aderarea noastra la aceasta Constitutie si o data cu stingerea acestor datorii, va fi si reobtinut dreptul de vot.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Vreau doar atit sa va intreb: este proiectul de lege, se numeste privind aderarea... Dupa cite inteleg, am aderat demult. Este o readerare sau cum? Cum ar fi mai corect?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, deci, totul este corect. Este vorba de aderarea Republicii Moldova la aceasta Constitutie a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industriala. Altceva, ca in anul 1993 noi am depus instrumentul de aderare, dar procedura nu a fost finisata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci pentru ce trebuia sa platim, daca nu aderasem? Pentru ce trebuia sa platim cotizatiile?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu cred ca ar fi bine de intrebat pe acei care au fost atunci la guvernare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca nu este un raspuns la intrebare. De ce trebuie eu sa intreb? Eu va intreb pe dumneavoastra, prezentati proiectul de la tribuna centrala.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, noi am fost acceptati in 1993. Trebuia sa platim cotizatiile si am avut posibilitatea sa beneficiem de anumite proiecte de asistenta tehnica. Si reprezentantul Guvernului a mentionat ca Republica Moldova a beneficiat de aceste proiecte de asistenta tehnica in suma care depaseste 500 mii de euro pentru acesti ani. Respectiv, dupa ce noi am pierdut dreptul de vot, nu avem posibilitatea sa beneficiem de aceste proiecte de asistenta tehnica.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu ati incercat sa cautati in comisie cine poarta vina pentru aceasta?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Noi aceasta chestiune nu am examinat-o la sedinta comisiei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Foarte rau. Eu cred ca nu trebuie sa dam uitarii ceea ce s-a intimplat si sa nu aparem, peste citiva ani in aceeasi situatie. Inseamna ca noi trebuie sa examinam ce s-a intimplat, ca aceste lucruri sa nu se repete.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Doamna deputat,

Eu cred ca noi nu vom fi in aceeasi situatie, deoarece, inca o data as vrea sa repet, negocierile privind reesalonarea acestor datorii sau prin stingerea acestor datorii au fost deja  lansate si cotizatiile s-au micsorat considerabil pina la 750 de euro, ceea ce reprezinta o suma foarte mica cred ca pentru Republica Moldova.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Posibil ca trebuie de inclus aici un punct ca Guvernul cumva sa informeze Parlamentul pe o perioada cum merg lucrurile. Ca sa nu ajungem, peste citiva ani, sa fie aceeasi situatie.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Noi putem solicita de la Guvern aceasta informatie, fara ca sa includem in acest proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca mai...

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta este. Peste un an, de exemplu, Guvernul sa informeze Parlamentul ce a facut la acest capitol.

 

Domnul  Marian Lupu:

E bine.

Stimati colegi,

Comisia, pur si simplu, ia la creion acest lucru, fiindca, in mod normal, este functia directa a comisiei sa examineze in permanenta modul in care se executa legile adoptate aici, in Parlament. Deci, lucrul acesta, aceasta norma se refera la toate legile, indiferent de faptul si nu in conditiile de necesitate, ca aceste elemente sa fie in mod neaparat incluse in textul legii. Oricum, sintem obligati s-o facem. Comisia a luat nota de acest lucru si, intr-adevar, in baza anuala examinam implementarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar ca sa nu sa se intimple chiar cu Hotarirea Parlamentului nr.40, care nu a fost executata si atunci.

Domnul  Marian Lupu:

De acord, bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.668. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

75 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.668 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.948 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul la Conventia relativa la contractul de transport international al marfurilor pe sosele. Initiativa Presedintelui tarii.

Prezinta Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

 

Domnul Vasile Ursu – ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Propun atentiei dumneavoastra pentru aprobare proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul la Conventia relativa la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele, semnat la Geneva la 5 iulie 1978. Va informez ca prezentul Protocol introduce modificari la articolul 23, punctele 3, 7, 8 si 9 al Conventiei din 1956 privind volumul si despagubirea greutatii brute, ce lipseste la transportarea marfii si convertirea in moneda nationala a statului a sumei indicate la punctul 3 al articolului mentionat.

Conform modificarilor prezentate, despagubirea nu poate depasi 8.33 unitati de cont pe kg de greutate bruta lipsa. Actualitatea Protocolului este determinata de necesitatea calcularii si convertirii corecte in moneda nationala a statelor parti la Conventia relativa la contractul de transport international de marfuri pe sosele, care va permite efectuarea calcularii uniforme a despagubirilor in toate parti ale Conventiei. Aderarea la Protocol nu necesita modificarea legislatiei nationale si nu are impact sau urmari financiare pentru tara.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea la Protocolul la Conventia relativa la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele urmeaza sa fie decisa de Parlament. Protocolul semnat la Geneva la 5 iulie 1978 vine sa modifice articolul 23 din Conventia relativa la contractul de transport international al marfurilor pe sosele, la care  Republica Moldova a aderat la 26 octombrie 2006. Aderarea la prezentul Protocol va permite Republicii Moldova sa beneficieze de calculele uniforme si corecte ale eventualelor despagubiri in relatiile cu tarile parti la Conventia relativa la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au expus pozitiv asupra aderarii Republicii Moldova la prezentul Protocol. Comisia sustine amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, exprimat la articolul 2 din proiectul de Lege privind substituirea sintagmei “Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor” cu cuvintul “Guvernul”. De asemenea, comisia propune a exclude din titlul legii sintagma “semnat la Geneva la 5 iulie 1978.” Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Protocolul la Conventia relativa la Contractul de transport international al marfurilor pe sosele prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Nu este o intrebare, cit mai mult o precizare. Eu regret enorm ca nu am observat in cadrul sedintei comisiei sesizate in fond acest lucru. Este vorba de o inadvertenta de traducere. Nu este vorba de protocol la o conventie relativa, dar referitoare la / sau cu privire la. Pentru ca asa suna, cel putin in franceza “Conventia relativa”. Dar in limba noastra “relativ” este  antonimul lui “absolut”.  Deci nu este nici relativa, nici absoluta, “este o Conventie referitoare la / sau cu privire la”. Deci, pentru stenograma si pentru ca in “Monitorul Oficial” sa avem varianta corespunzatoare normelor limbii literare.

Multumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu cred ca se accepta si proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la tratatele internationale care a fost adoptat citeva saptamini in urma a fost de acum promulgat si speram ca proiectele de legi si conventiile care o sa vina in viitor in Parlament o sa fie traduse si autentificate deja de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.948. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.948 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua, rog comisia. Ma iertati, va rog. De aceea n-am retinut acest lucru. Proiectul este exclus. Deci este transferat pentru saptamina viitoare. Scuzati. Proiectul de Lege nr.1836 privind completarea articolului 2 din Legea cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si familiilor lor. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a definitivat si prezinta spre examinare in lectura a doua proiectul de Lege privind completarea articolului 2 din Legea nr.121, aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului la
16 februarie 2007, si aduce la cunostinta Parlamentului urmatoarele. Comisia sesizata in fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile si obiectiile parvenite. Rezultatele acceptarii sau neacceptarii sint expuse in anexa la prezentul raport, care este partea lui integranta. Pe parcursul dezbaterilor s-a constatat repetat ca, in baza prevederilor articolului 7 alineatul (2), punctul 2) litera e) din Legea nr.190 din 2003 cu privire la veterani, fostilor detinuti ai lagarelor de concentrare, ghetourilor si altor locuri de detentie fortata, create de Germania fascista si aliatii ei in perioada celui de-al doilea razboi mondial, le este recunoscut statutul de persoane asimilate la razboi, beneficiind de masurile de protectie sociala garantate veteranilor de razboi.

La fel, in alta Lege nr.933 din 2000 cu privire la protectia sociala suplimentara a unor categorii de populatie se prevede identic ca fostilor detinuti ai lagarelor de concentrare, getourilor si altor locuri de detentie fortata, create de Germania fascista si aliatii ei in perioada celui de-al doilea razboi mondial, asimilati cu participantii la razboi, le este garantat si asigurat dreptul la compensatie nominativa pentru plata serviciilor comunale si energiei electrice.

Astfel, proiectul de lege prezentat de Guvern a avut drept scop consolidarea si perfectionarea cadrului juridic si normativ, aducerea in concordanta a prevederilor Legii nr. 121 din 2001 cu prevederile legilor sus-mentionate prin completarea cu notiunea “identica”, care va include detentia din staturi majore ale ghestapoului, coloane de mars pazite, inchisori, spitale cu detentie speciala, lagare pentru ostatici de filtrare, de etapa, de cercetare, pentru persoanele transferate, de prizonieri, stabilite sau repartizate in mijloacele de transport. Modificarea propusa va inlatura inechitatea sociala pentru cele 315 persoane care s-au adresat cu cereri si necesita sa fie luate la evidenta. Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte.

Alte propuneri decit cele votate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Tinind cont de raportul prezentat al comisiei, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr. 1836. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1836 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.947 privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Guvernul.

 

Domnul Stefan Crigan – vicedirectorul general al Agentiei Relatii
                                                           Funciare si Cadastru:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege prezentat atentiei dumneavoastra reflecta unele modificari la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri ramin in proprietatea statului si tine de transmiterea unui teren cu suprafata de 29,07 hectare scolii profesionale din orasul Riscani, de la Colegiul agroindustrial pentru organizarea gospodariei didactice si instruirea practica a elevilor.

Va informez ca, in prezent, scoala profesionala dispune de tractoare, masini agricole, alte utilaje si mecanisme care vor fi utilizate pentru prelucrarea pamintului. Totodata, se preconizeaza a organiza cultivarea principalelor culturi de cimp, specifice pentru zona de nord a republicii, care se studiaza in programul de instruire.

La fel, se va forma o gospodarie apicola pentru pregatirea fermierilor-apicultori si cultivarea plantatiilor melifere.

Mentionam ca, pentru solutionarea completa a problemei abordate de catre solicitanti si intru indeplinirea Hotaririi Guvernului nr.690 din iunie 2006, consiliul orasului Riscani, prin decizia nr.401 din octombrie 2006, deja a transmis scolii profesionale un sector de pamint cu suprafata de 51,8 hectare din terenurile proprietate publica a primariei.

Totodata, luind in considerare faptul ca terenurile solicitate, cu suprafata de 29,07 hectare, sint incluse in Legea nr.668, pentru transmiterea lor este necesar a se efectua modificarile respective in legea nominalizata. Chestiunea respectiva a fost coordonata cu toate partile interesate si rog si sustinerea dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la raportor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb… Ma bucur ca la bastina mea, la Riscani, se fac niste reguli si vor avea unde se ocupa cei care studiaza la scoala profesionala. Dar vreau sa va intreb, in general, cine tine evidenta faptului cit de eficient se folosesc aceste terenuri ulterior? Eu cred ca nu tine de competenta agentiei.

Stiu ca sint multe nereguli la scolile profesionale, ca aceste terenuri nu se utilizeaza in scopul stabilit. Daca Agentia tine aceasta evidenta, cum sint folosite aceste terenuri?

 

Domnul Stefan Crigan:

Da, va multumesc.

Vreau sa va spun ca Agentia nu efectueaza controlul asupra gestionarii acestor terenuri. Deci, fiecare teren, fiecare sector de pamint, conform Codului funciar, este in gestiunea autoritatilor publice centrale, care, conform Legii nr.668, la fiecare teren este specificata organizatia, institutia care este responsabila de acest pamint si efectueaza anume controlul eficient pentru ca acesta sa fie utilizat in acest domeniu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule raportor.

Voi solicita aceasta informatie de la organele abilitate.

 

Domnul Stefan Crigan:

Poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de lege. In general, comisia a acceptat ca acest transfer sa fie efectuat. Este acordul ministerului, comisiile permanente au prezentat avize pozitive si consideram ca, pentru lectura a doua, avind in vedere decizia consiliului orasului Riscani, ar trebui sa fie inclusa, adaugator la aceasta suprafata care se transmite, de 29,07 hectare, si suprafata de 51,8 hectare, care a fost transmisa cu drept de proprietate publica a statului.

Cu aceste propuneri, comisia sesizata in fond propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.947. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege este aprobat in prima lectura.

O consultatie. Citind raportul comisiei, aici se mentioneaza ca, totodata, pentru lectura a doua trebuie sa fie luat in consideratie...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia nu propune sa fie votat in lectura a doua, pur si simplu va fi luat in considerare.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a mentionat, ce anume va fi luat in considerare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ce va fi luat in considerare pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

In continuare, proiectul de Lege nr.706 pentru completarea articolului 141 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Invit Guvernul.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Conform alineatului (1) al articolului 5 din Legea nr.592-XIII din
26 septembrie 1995 privind transportul prin conducte magistrale, intreprinderilor si organizatiilor care efectueaza transportul prin conducte li se atribuie terenuri cu drept de folosinta in activitatea lor, conform legislatiei. Aceste terenuri sint proprietate de stat.

Conform alineatului (6) al articolului 5 din aceeasi lege, retragerea terenurilor atribuite in posesie, folosinta si dispunere intreprinderilor si organizatiilor care tin de transportul prin conducte se efectueaza la cererea Guvernului, in conditiile legii, de catre organele administratiei publice locale.

Insa, contrar legislatiei in vigoare si fara acordul Guvernului, autoritatile administratiei publice locale din unele localitati au retras terenurile atribuite anterior in folosinta intreprinderilor si organizatiilor de transport prin conducte si le-au repartizat sub forma de cota de teren echivalent in proprietate privata.

Drept consecinta a acestor actiuni, au inceput sa apara conflicte intre proprietarii cotelor de teren echivalent si intreprinderile si organizatiile care efectueaza transportul prin conductele de gaze magistrale. Neintelegeri in relatiile dintre parti apar si la indeplinirea lucrarilor pe aceste terenuri in zonele de protectie a conductelor de gaze magistrale, care se indeplinesc fara coordonarea intreprinderilor de exploatare, in contrazicere cu cerintele de la alineatul (4) al articolului 15 din Legea privind transportul prin conducte magistrale.

Mai mult decit atit, s-au intetit cazurile de incalcare a cerintelor stipulate in alineatul (6) al articolului 15 din Legea privind transportul prin conducte magistrale care interzic constructia oricaror obiective, plantarea arborilor si arbustilor pe traseele conductelor.

Spre regret, actele legislative in vigoare, care prevad sanctiuni pentru incalcarea acestora, nu au efectul cuvenit. Conform articolului 141 din Codul cu privire la contraventiile administrative, pentru incalcarea regulilor de protectie a conductelor magistrale sint aplicate sanctiuni doar sub forma de amenzi, dar nu asemenea sanctiuni precum defrisarea arborilor si arbustilor plantati si/sau demolarea constructiilor efectuate in zona de protectie.

In asa mod, constructiile, arborii si arbustii plantati in zona de protectie nu sint inlaturati si, permanent, provoaca pericole pentru exploatarea conductei magistrale de gaze, din care cauza consideram necesara completarea articolului mentionat.

In baza celor expuse, rugam sustinerea dumneavoastra a acestei propuneri.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari la raportor?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Eu sint de acord ca pedeapsa trebuie sa aiba loc. Dar ati studiat problema. In primul rind, aceste terenuri trebuie sa fie scoase din fondul de privatizare. Daca ele au fost incluse in fondul de privatizare in mod gresit, atunci ei o sa aiba permanent nu numai aici, dar in toate locurile in tara. Din cauza ca, daca ea este despartita, cum este scris aici, atunci intra in fondul de privatizare si greseala a fost facuta la timp. Si aceste terenuri, in primul rind, trebuie sa fie studiate.

Iata, a plecat domnul Crigan. Asa fel de cazuri trebuie studiate in tara si toate aceste terenuri trebuie scoase din fondul de privatizare si trebuie sa clarificam lucrurile cu cota oamenilor. Deoarece ei au, daca l-au primit, certificat, il au in mina si incep sa-si caute drepturile in judecatorie. Este  corect.

De aceea, pentru a doua lectura o sa ne gindim asupra modalitatii de rezolvare totala in tara a acestei probleme.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da. De acord.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Totusi, dumneavoastra aici, in nota, ati scris “din contul proprietarului”. Dar, daca, de pilda, aceasta decizie a fost luata de consiliul respectiv sau de primaria respectiva, care este vina proprietarului, de ce el trebuie sa cheltuie bani ca sa execute o decizie a cuiva?

Eu cred ca ar fi mai potrivit sa fie scris “din contul celor care au luat decizia”, dar nu “din contul proprietarului”. Proprietarul nu a facut din capul lui, a avut o decizie la mina, un document si el a preluat acest teren.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, va multumesc.

Intr-adevar, aici sint mai multe probleme, mai multe intrebari si situatia difera de la caz la caz. Cred ca pentru lectura a doua va trebui examinat suplimentar si facute propunerile respective.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar noi sintem la prima lectura, este vorba de concept. Aici este scris foarte clar: “din contul proprietarului”. Dumneavoastra trebuie ori sa acceptati o formula, caci, daca proprietarul personal a acaparat un teren, asta-i una. Dar cind el are o decizie a unui organ de stat, atunci trebuie sa fie foarte clar scris: “din contul organului care a luat decizia”. “Din contul proprietarului” este atunci cind el singur a acaparat un teren, dar, in cazul in care este o decizie, inseamna ca “din contul…”

Asta trebuie sa fie stabilit la prima lectura, ca concept.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Cred ca am putea fi de acord cu propunerile dumneavoastra, dar aici apare o problema. Atunci cind cetateanul stie din timp ca in aceste zone sint interzise constructiile sau sadirea arborilor, el va fi constient si nu va apela la structurile respective pentru a primi permisiune.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Da, dar permisiunea se elibereaza de catre un organ, sau de primarie sau de consiliul corespunzator. Inseamna ca ei trebuie sa fie responsabili de ceea ce fac, fiindca ei, in primul rind, au secretar, secretarul este jurist sau au un jurist in primarie, sau in cadrul consiliului, caci nu poate proprietarul sa cunoasca din timp ca acolo se interzice sau nu se interzice ceva. El a primit documentul ca se poate.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu am inteles de la autor ca ideea a fost… (Rumoare in sala) …da, a fost acceptata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ca sa fie doua formulari. Una “din contul proprietarului”, daca el abuziv a ocupat terenul, si una “din contul organului corespunzator”, care a permis.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorul a acceptat propunerea.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi ar trebui sa privim modificarile respective in contextul prevederilor actuale. Deci, aici se face referinta la constructiile si plantatiile abuzive, ilegale. Din start se face precizarea, in care caz demolarea sau defrisarea se face de catre autoritati, si in care caz se executa de catre proprietar, din cont propriu.

Deci, daca ne uitam la prevederile existente, ele se refera in mod expres, in ce cazuri se aplica sanctiunile respective.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Articolul 141 prevede ca in cazurile...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu asta am in vedre, ca modificarea respectiva trebuie privita in contextul prevederilor actuale, unde este foarte clar si coerent stipulat, in care conditii se va aplica norma respectiva. In cazul constructiilor abuzive sau a plantarii arbustilor sau arborilor tot in mod abuziv.

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc.

Eu inteleg ca aceasta modificare este facuta la modul general, nu este vorba de un caz concret. Din cauza ca, atunci cind vorbim despre nimicirea unor constructii sau facerea de niste cheltuieli, aceste constructii sau alte actiuni sint facute nelegitim.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Nelegitim.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nelegitim, da. De aceea, asta este norma generala. Dar daca este un caz concret, unde am vorbit noi ca omul are certificat de proprietate pentru acest teren, atunci trebuie sa clarificam prin judecatorie cu aceasta proprietate, ea trebuie sa fie imediat scoasa, ceea ce am spus la inceput. Din fondul de privatizare cautam un alt teren, un loc de teren pentru acest om, daca acest pamint are statut de teren public, de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza. El a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune completarea notei cu sintagma: “conform hotaririi instantei de judecata”, ceea ce, dupa parerea noastra, nu este necesar, din motivul ca, in general, sanctiunea de la articolul 141 din Codul cu privire la contraventiile administrative se aplica numai in baza si in conformitate cu hotaririle instantei de judecata.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in prima lectura proiectul de lege examinat, iar pentru lectura a doua acesta sa fie comasat cu proiectul Codului contraventional nr.1593, fiind luat ca baza proiectul de Lege nr.1593, iar proiectul nr.706 – ca proiect de alternativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Supun votului adoptarea, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, in prima lectura, a proiectului de Lege nr.706. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru completarea art.141 din Codul cu privire la contraventiile administrative este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.911 cu privire la modificarea Hotaririi Parlamentului nr.679-XV pentru aprobarea structurii generale si a efectivului Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii.

Guvernul.

 

Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul de hotarire prezentat dumneavoastra, cu privire la modificarea Hotaririi Parlamentului nr.679 din 23 noiembrie 2001, pentru aprobarea structurii generale si a efectivului Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii, a fost elaborat in vederea executarii prevederilor Planului individual de actiuni al IPAP “Republica Moldova – NATO”, a Conceptiei de restructurare si modernizare a Armatei Nationale in perspectiva anului 2014, a Planului de stat de constructie si dezvoltare a Fortelor Armate pe anii 2005-2008.

Noua structura generala se propune in vederea realizarii reformei Armatei Nationale la nivelul cerintelor minime, impuse de asigurarea unei capacitati defensive necesare pentru a contracara riscurile la adresa securitatii nationale si de a realiza obiectivele Armatei Nationale, asumate de Republica Moldova in cadrul programului NATO “Parteneriat pentru Pace” si fata de Organizatia Natiunilor Unite.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului Republicii Moldova, prezentat atentiei dumneavoastra, se incadreaza in activitatile privind optimizarea structurii Fortelor Armate, stipulate de conceptia reformei militare, aprobata prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.1315 din 26 iulie 2002.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Rog aprobarea proiectului de hotarire prezentat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule general.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule general,

La articolul 1 avem 4 cifre, de fapt primele doua de baza, care se modifica – 6800 si 2300, care se substituie, respectiv, prin cifrele 6500 si 2000. Deci, este vorba de 600 de unitati, care, intelegem, vor fi reduse.

Intrebarea este: care va fi metoda reducerii, prin disponibilizari? Acest lucru s-a luat in calcul?

 

Domnul Ion Coropcean:

Da, multumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ce urmeaza a fi efectuat pentru asigurarea celor care vor fi...?

 

 

Domnul Ion Coropcean:

Urmeaza a fi reduse 300 de funtii de militari si 300 de functii de civili. In baza principiului de reducere este pus, in primul rind, elementul asigurarii protectiei sociale a acestui personal. Reducerea va fi organizata, avind urmatoarele etape.

In primul rind, vor fi disponibilizate persoanele, care si-au atins virsta-limita si au dreptul la pensionare.

In al doilea rind, va fi oferita posibilitatea de angajare si renumire in functiile vacante, existente in prezent in rindurile Armatei Nationale, cit si in cadrul programului nostru, IPAP. Lucram in contextul redeschiderii, din nou, a Centrului de reconversie militara, in care va exista posibilitatea de perspectiva de obtinere a unei noi profesii.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Intrebarea a survenit din motivul ca, daca nu mergeati pe varianta respectiva, urmau sa fie depistate si mijloacele financiare pentru acoperirea cheltuielilor respective.

Va multumesc, domnule general.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb daca in acest context isi gaseste un loc SA “Uniforma”, fiindca am vazut, in proiectul prezentat de Guvern este inclusa printre obiectivele care nu sint supuse privatizarii. Au fost multe discutii, si mai sint, in jurul acestei intreprinderi si vad ca ea tine, totusi, de Ministerul Apararii, fiindca nu se stie cine este stapinul. Daca este, si are loc aici, acest atelier.

 

Domnul Ion Coropcean:

Da, deci, este “Structura generala” si, in capitolul “Institutiile Ministerului Apararii”, la punctul 3), “Alte institutii ale Ministerului Apararii”, ea este parte componenta a celorlalte institutii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule general,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Coropcean:

Multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire cu privire la modificarea Hotaririi Parlamentului nr.679 din 23 noiembrie 2001 pentru aprobarea structurii generale si a efectivului Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii, aprobat prin hotarire de Guvern si inaintat in Parlament spre examinare si adoptare.

Scopul adoptarii acestui proiect de hotarire este a realiza restructurarea optima a organelor de conducere militara si a fortelor Armatei Nationale, pentru a asigura executarea sarcinilor propuse cu cheltuieli adecvate posibilitatii statului.

Proiectul de hotarire in cauza prevede reducerea efectivului Armatei Nationale si a institutiilor Ministrului Apararii cu 300 de militari si 300 de persoane civile. De asemenea, proiectul de hotarire stabileste structura generala a Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii intr-o formula noua.

Proiectul de hotarire a fost avizat pozitiv de majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, cu exceptia Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, care a inaintat urmatorul amendament. La articolul unic, alineatul (2) din Anexa,  compartimentul III, punctul 3): “Alte institutii ale Ministerului Apararii” trebuie specificata denumirea institutiilor respective, indicate in nota informativa la proiect, in total 10 institutii, deoarece ele sint elementele indispensabile, ce fac parte din structura generala a Armatei Nationale si a institutiilor Ministerului Apararii.

Acest amendament nu a fost acceptat de comisie din considerentul ca, sub sintagma “alte institutii ale Ministerului Apararii” se subinteleg institutiile care, in dependenta de asigurarea necesitatilor operationale, pot fi reorganizate sau desfiintate. Totodata, potrivit articolului 35, alineatul (2) din Legea nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apararea nationala, ministrul apararii se investeste cu dreptul de a modifica structura organizationala a statelor din Armata Nationala si a institutiilor Ministerului Apararii in limitele aprobate ale structurii generale si ale efectivului.

In baza celor expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune aprobarea hotaririi nominalizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.911. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.911 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.623 pentru modificarea si completarea Legii
nr.1134-XIII privind societatile pe actiuni.

Guvernul. De fapt, prezinta Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

 

Domnul Dumitru Ursu – presedintele Comisiei Nationale a Valorilor
                                                         Mobiliare:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Va prezentam proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.1134 din 2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni.

Deci, acest proiect face parte din blocul de proiecte de lege cu care va veni Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Guvernul in fata dumneavoastra, pornind de la necesitatea ajustarii legislatiei referitoare la piata capitalului, la piata valorilor mobiliare la cerintele Uniunii Europene, la codul si cele mai bune practici de guvernare corporativa si la recomandarile efectuate pe parcursul anului 2006 de catre expertii straini, recomandarile Bancii Mondiale, ale proiectului TACIS, ale Asociatiei Investitorilor Straini.

As mentiona numai citeva momente. Acesta este primul proiect de lege pe care noi, astazi, il propunem dumneavoastra in prima lectura. Avem inca doua proiecte, care, practic, au fost discutate in comisiile parlamentare si care se refera la crearea organului unificat de supraveghere si monitorizare a pietei financiare nebancare, asa-numitul megaregulator, care, probabil, va fi propus in saptaminile viitoare spre discutie in plenul Parlamentului.

Si mai avem ultimul, al patrulea proiect de lege, ce se refera la modificarile pe piata valorilor mobiliare, care este prezentat Guvernului si, probabil, va fi aprobat tot in saptaminile viitoare. Deci, sint 4 legi care, in opinia noastra si la doleanta noastra, ar fi bine sa fie examinate si aprobate in bloc, in ansamblu.

Daca ma refer la prezentul proiect de lege, vreau sa mentionez ca aici sint, si in nota informativa deja este mentionat acest fapt, aici sint mai multe propuneri de ordinul ajustarii legislatiei la directivele Uniunii Europene.

Si, in primul rind, probabil, cea mai importanta este mentiunea ca, incepind cu data aprobarii acestui proiect de lege, in Republica Moldova vor ramine numai asa-numitele societati pe actiuni. Nu va fi aceasta divizare in societati pe actiuni de tip deschis si de tip inchis, care este, practic, o imagine deformata a societatilor din etapa de tranzitie. Si, mai mult, aceste societati se caracterizeaza prin principiile societatilor cu raspundere limitata, am in vedere societatile de tip inchis.

La articolul 2 prevedem si o determinare foarte clara, pe baza de criterii, a societatilor fata de care se vor aplica cerinte avansate de dezvaluire a informatiei, de transparenta si obligativitate a efectuarii unui audit independent.

Aici este vorba de criteriul existentei unui capital social de cel putin 500 de mii de lei si un numar de 50 si mai multi actionari. Valorile mobiliare trebuie sa fie cotate la bursa sau sint cotate la piata bursiera. Exista un sir de agenti economici, subiecti ai acestei legi, care prin insasi definitia si statutul lor juridic sint inclusi in societatile pe actiuni care trebuie sa dezvaluie informatia respectiva.

Daca am face un calcul, deci, conform acestor criterii, care sint stabilite la articolul 2, reglementarea respectiva va viza circa 570 de societati din totalul de 1200 care astazi prezinta dari de seama anuale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Si mai avem inca o cifra, de 3094 de societati, care astazi sint inregistrate in Republica Moldova. Din aceste 3094 numai circa a treia parte, practic, prezinta dari de seama si, intr-adevar, se conformeaza cerintelor Legii privind societatile pe actiuni.

La articolul 27 din lege se propune o modificare in vederea simplificarii procedurii de instrainare a actiunilor de catre actionarii societatilor mentionate. Aceasta se refera, in primul rind, la acei actionari care astazi constituie societati pe actiuni de tip inchis, deci, dreptul lor la instrainarea actiunilor, in cazul reorganizarii acestor societati.

Un sir de modificari la proiectul de lege prezentat astazi se refera la aducerea in concordanta a prevederilor legislatiei actuale privind societatile pe actiuni cu prevederile respective din Codul civil. Ma refer la o serie de articole, care, pe parcurs, sint si in nota informativa, dar sint si in proiectul de lege respectiv.

Aceasta la un sir de articole care sint atit in nota informativa, cit si in proiectul de lege respectiv.

La recomandarile expertilor straini, ale Bancii Mondiale, ale Programului TACIS in Republica Moldova, se modifica decizia de majorare a capitalului societatii de catre consiliul societatii la necesitatea unei astfel de decizii sa fie luata nu de catre consiliul societati, dar de catre adunarea generala.

Un moment important pentru impulsionarea atragerii investitiilor prin intermediul emiterii de actiuni este si acela ca se prevede reducerea cotei cvorumului de adoptare in cadrul adunarilor generale de la 3/4 la 2/3, ceea ce, in opinia noastra, va permite de a impulsiona guvernarea corporativa in cadrul societatilor pe actiuni si este deja o liberalizare a drepturilor actionarilor in cadrul adunarilor generale.

Si, in afara de diminuarea acestei cote de 3/4 la 2/3, ulterior, in alt articol, noi propunem si in cadrul adunarilor generale repetate aceasta cota sa fie diminuata pina la 25 la suta. Aceasta va permite ca, intr-adevar, societatile pe actiuni sa aiba posibilitatea de a-si desfasura activitatea, de a nu bloca adunarile generale, de a nu bloca unele decizii importante, care tin de competenta adunarilor generale.

Un capitol aparte din prezentul proiect de lege este dedicat si emiterii obligatiunilor. Si la momentul actual obligatiunile corporative fac parte din posibilitatile societatii pe actiuni de a-si majora fluxurile financiare. Este foarte important ca in acest proiect de lege noi prevedem ca aceste obligatiuni sa fie emise nu doar in cazul asigurarii totale prin gajul respectiv, dar si emiterea unor obligatiuni neasigurate totalmente cu gaj, aceste particularitati sau aceste momente fiind specificate in cel de al doilea proiect de lege, pe care l-am mentionat si care va va fi prezentat tot dumneavoastra, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare. Acolo vor fi prevazute criteriile respective si gajul respectiv in cazul emiterii acestor obligatiuni.

Un moment important, in opinia noastra, este si articolul 39 din Legea privind societatile pe actiuni, deoarece, la momentul actual, atit Comisia Nationala, cit si celelalte organe statale se confrunta cu un nivel scazut de respectare a cerintelor acestui articol. Atit restrictiile, cit si procedura de respectare a acestora, impuse prin articolul mentionat, nu au ca efect imbunatatirea situatiei actionarilor.

Totodata, imperativul prevederii respective este ca Comisia Nationala, in caz de neconformare, urmeaza sa ia atitudine prin initierea in instanta de judecata a procedurii de lichidare. Acest impact, in unele cazuri, poate sa aiba si un efect nefast in cazul unor societati de importanta vitala pentru economia nationala. Astfel, se propune modificarea articolului 39 din aceasta lege.

Un moment important, care se propune in proiectul de lege, este si majorarea capitalului minim al societatilor pe actiuni pina la 100 000 de lei. Vreau sa mentionez ca aceasta cifra este destul de simbolica, pentru ca avem o statistica a numarului actual al societatilor pe actiuni inregistrate in Registrul de stat al valorilor mobiliare si ponderea lor in dependenta de capitalul social.

Deci, pina la 100 000 avem, practic, 46% si mai mult de 100 000 – 54 la suta, dintre care, din aceste 54 la suta cu un capital mai mare de 50 000 sint 37% din societatile pe actiuni actuale. Ca exemplu sau ca argumente ale acestei necesitati de majorare a capitalului sint, in primul rind, cerintele, directivele Uniunii Europene. In Uniunea Europeana acest prag este de 25 000 euro. Experienta tarilor vecine, ca de exemplu, Romania tot 25 000 de euro capitalul minim, pentru Ucraina acest indice alcatuieste 38 000 de euro.

Si, in afara de aceasta, intr-adevar, pentru ca aceste societati pe actiuni sa fie atractive pentru investitorii straini ele trebuie sa aiba un capital care sa difere de societatile cu raspundere limitata.

O propunere care parvine in contextul proiectului actual este si aducerea in concordanta, practic, a numarului de specialisti calificati, dirijarea societatilor pe actiuni, optimizarii activitatilor consiliilor societatilor. Se propune limitarea pina la 3 a numarului de societati pe actiuni in componenta consiliilor carora este prezenta aceeasi persoana. Aceasta practica demonstreaza ca o persoana cit de calificata este ea, nu poate sa activeze eficient in mai multe societati pe actiuni, ceea ce se rasfringe negativ asupra activitatii consiliilor respective.

Doresc sa mentionez ca aceste modificari deja au fost stabilite si in Legea cu privire la intreprinderea de stat, care, de asemenea, stipuleaza acelasi numar de 3. Aceasta prevedere nu se rasfringe, totodata, asupra persoanelor ce detin pachetul de control in societatile respective.

Un moment, din punctul nostru de vedere, important este si propunerea de a exclude posibilitatea acumularii functiilor de membru al consiliului si a membrului organului executiv, ceea ce este astazi in societatile pe actiuni. In opinia noastra si a celor mai bune practici internationale de dirijare corporativa, organul suprem, in acest caz adunarea generala, prin alegerea Consiliului societatii, Consiliul societatii trebuie sa aprobe Strategia de dezvoltare si este organul care monitorizeaza si supravegheaza activitatea intregii societati. Iar organul executiv trebuie sa implementeze aceasta strategie si aceste practici. Deci, este o neconcordanta, intr-adevar, pentru a fi un membru al Executivului si in Consiliul societatii.

Mai mult decit atit ca articolul 261 din Codul muncii prevede ca conducatorul unitatii nu poate sa faca parte din organele sale, care exercita supravegherea si controlul in unitatea pe care o conduce.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu o sa va rog, intr-un maxim de 3 – 4 minute, sa incheiati raportul.

 

Domnul  Dumitru Ursu:

Da, reusesc, domnule Presedinte.

Modificarile efectuate la articolul 79, la articolele 2, 3 si 6 au drept scop protejarea drepturilor actionarilor minoritari la efectuarea de catre societate a tranzactiilor de proportie conform deciziilor Consiliului.

Si un moment pe care as dori, de asemenea, sa il mentionez aici, in plenul Parlamentului, este ca, in momentul de fata, noi am mentionat deja faptul, ca din cele 3 094 de societati pe actiuni inregistrate in Registrul de stat, practic, activeaza si prezinta dari de seama 1 200, celelalte sint acele care nu activeaza sau a ramas numai denumirea si adresa juridica a acestor societati. Deci, in acest proiect de lege, se prevede o procedura de lichidare fortata a acestor societati pe actiuni pe baza unor criterii stabilite foarte concret in lege pentru ca, intr-adevar, aceiasi actionari, care doresc sa activeze, iar ani de zile, 2 – 3 ani nu sint nici un fel de dari de seama, nu se convoaca nici o adunare generala, in cazul acesta aceasta societate, intr-adevar, la propunerea fiecarui actionar, este in drept de a fi lichidata.

Vreau sa mentionez ca aceste propuneri, care sint astazi in prezentul proiect de lege, sint in concordanta cu prevederile Legii nr.235 din 20 iulie 2006.

Stimati domnilor deputati,

Daca ati observat, aici in multe articole, practic, se repeta acele norme, acele documente care trebuie sa fie prezentate Comisiei Nationale din regulamentele noastre. Deci, noi prin regulamentele noastre le-am trecut in lege pentru a le conforma Legii nr.235.

Vreau sa mentionez ca aceasta lege a fost examinata in cadrul sedintei Guvernului inca anul trecut. Au fost un sir de intilniri cu mediul oamenilor de afaceri, cu Consiliul economic pe linga Prim-ministru, cu consiliile de experti, in care, in opinia noastra, noi am ajuns la acest compromis si la acest proiect de lege pe care vi-l propunem dumneavoastra pentru examinare si aprobare in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Stimate domnule presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

O observatie de ordin general. Noi astazi, votind legea in prima lectura, deja instituim anumite notiuni, ele sint fixate in proiectul de lege ca sintagme, dar, de fapt, ca notiuni care nu exista in legislatie. Deci, era absolut normal sa avem si o ierarhizare a adoptarii legislatiei vizavi de pachetul celor patru legi. Dar, dincolo de aceasta observatie, care poarta un caracter, sigur, mai mult tehnic, si tehnica legislativa urmeaza a fi respectata.

Modificarile respective sigur ca vor influenta, si vor influenta in mod categoric, ceea ce inseamna activitatea in cadrul societatilor pe actiuni. Nu am sa ma refer astazi la o multime de observatii pe care le avem. Vom veni cu amendamentele respective. Dar as vrea sa va atrag atentia la abordarea principiala, din punctul meu de vedere. Si cu aceasta ocazie as ruga si comisiile, si, in general, tot corpul legiuitor sa examinam foarte atent si, daca venim pentru lectura a doua, sa ajustam normele din proiectul actual. Si vreau sa aduc doua exemple.

Daca ne referim la articolul 50, alineatul (8), acolo este urmatoarea definitie: “Adunarea generala ordinara anuala nu poate fi sistata printr-o hotarire a instantei de judecata”. Poate exista undeva o logica in ceea se scrieti, dar avem Constitutia Republicii Moldova, care spune foarte clar, la articolul 120: “Hotaririle instantelor de judecata sint obligatorii”.

Mai departe. Daca ne referim la articolul 53, se prevede foarte clar dizolvarea societatii, dar noi nu avem reglementata reorganizarea societatii. Sint doua observatii.

Domnule presedinte,

Eu imi cer scuze,. Am atras atentia asupra a doua exemple. Noi vom veni foarte rapid cu amendamente care se vor referi la tot textul proiectului de lege si, inca o data, cu rugamintea de a le analiza foarte atent. Fiindca aceste lucruri pot influenta ulterior foarte serios activitatea societatilor pe actiuni.

Eu va multumesc.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Da, sint de acord cu dumneavoastra ca, intr-adevar, este un proiect de lege foarte important. Dar daca m-as referi la acelasi articol 50, da, sint de acord ca este poate o norma juridica foarte indrazneata. Dar avem si alte opinii, chiar din partea Directiei juridice, ca poate fi sistata nu numai adunarea generala anuala, dar si orice adunare. Pentru ca aceasta influenteaza negativ deciziile si convocarea adunarilor generale.

Da, dupa luarea deciziei, deciziile adunarii pot fi contestate in instanta de judecata, dar nu suspendarea, care necesita costuri, necesita intr-adevar si bani, si eforturi. Dumneavoastra intelegeti, ca sa convoci o adunare generala, unde sint mii si mii de actionari... Si vine un simplu executor si o suspenda la inceput sau dupa prima sau a doua intrebare. Am avut astfel de cazuri. Deci, eu am propus.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu inteleg foarte bine…

 

Domnul Dumitru Ursu:

…Si sint, imi cer scuze, acestea sint si recomandarile echipei TACIS. Deci, aici trebuie sa gasim o formula reusita.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am si avut in vedere, pentru ca ulterior, normele respective pot fi contestate si atunci, iarasi, avem intentii nobile, dar fara efect juridic.

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Da, exact. …

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte,

Doua intrebari. Deci, este clar ca demult este asteptata o modificare serioasa si chiar o lege noua in acest domeniu. Dar de ce nu ati procedat, totusi, la elaborarea unui nou proiect de lege?

 

Domnul Dumitru Ursu:

Domnule deputat Gutu,

Noi am avut aceasta idee, dar, in primul rind, am dorit sa fie o lege care totalmente sa se conformeze directivelor Uniunii Europene. Si, cind am discutat cu expertii straini, inclusiv cu echipa TACIS, am constatat ca aceasta este posibil in nu mai putin de un an si jumatate, doi. Noi nu putem astepta doi ani de zile, si sa nu implementam aceste modificari, care se cer deja la momentul actual. Dar aceasta nu inseamna ca noi, in viitor, nu vom veni cu un proiect de lege nou, inclusiv cu aceste amendamente.

 

Domnul Ion Gutu:

Si o concluzie. Eu am luat cunostinta de principalele modificari care se propun.

Domnule presedinte,

Si, trebuie sa recunoastem ca formula de organizare organizatorico-juridica a societatii pe actiuni nu este populara in Republica Moldova. Dumneavoastra singur ati confirmat ca, din cele 5.400 de societati, practic, dau dare de seama numai 1200.

Deci, se creeaza o impresie ca, prin modificarile pe care noi astazi le inaintam, in general, numarul de societati pe actiuni va descreste esential. Fiindca se propun niste majorari, eu as spune chiar anormale pentru Republica Moldova, ale capitalului social –  100 de mii de lei. Fel de fel de restrictii, dari de seama, decizii, constringeri. Cred ca acest proces se birocratizeaza, desi in unele puncte ar parea ca adunarea poate sa fie deliberativa, nu cu 1/3, dar cu 25%.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Nu cu  3/4, dar cu 2/3.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, cum credeti dumneavoastra personal, aceste modificari vor conduce la aceea ca forma aceasta organizatorico-juridica se va raspindi, va fi mai populara in Republica Moldova sau invers?

 

Domnul Dumitru Ursu:

Totusi, nu sint 5400, dar am comunicat numarul de 3094 de societati pe actiuni, care sint astazi inregistrate, dintre care 1200, practic, prezinta dari de seama. Noi trebuie sa ne decidem foarte clar, ce facem cu aceste societati pe actiuni. Deci, trebuie sa le divizam. Aceia care doresc sa ramina societate pe actiuni, trebuie sa aiba un capital cit de cit respectabil, nu numai la noi in tara, dar si in strainatate. 100 de mii, in opinia mea, nu este o cifra enorma, daca luam in consideratie faptul ca deja societatile cu raspundere limitata au ajuns la 30 de mii. Ce inseamna 8 mii de dolari pentru o societate pe actiuni? Cine va veni la o societate pe actiuni care are un capital de 100 de mii, ce investitor strain serios? Acesta e un moment.

Al doilea moment. Am explicat deja, exista experienta vecinilor nostri, Romania, Uniunea Europeana – 25 de mii, in Ucraina – 37-800 de mii de euro. Calculati, acestea sint 700-800 de mii in tara vecina. Deci trebuie sa avem. In cazul acesta, eu nu vad problema capitalului. Si insesi societatile pe actiuni trebuie sa se determine foarte clar: ce ramin ele? Ca societate pe actiuni? In cazul acesta trebuie sa se conformeze capitalului minim respectiv. Sau, daca nu, au doi ani de zile in care se pot conforma noii reguli. Si nu uitati ca doi ani de zile este perioada de tranzitie la 100 de mii. Eu cred ca este o perioada destul de mare, avind in vedere si nivelul inflatiei in tara.

Si ultimul moment. Daca, intr-adevar, nu doresc ca informatia sa fie facuta publica, nu doresc sa-si dezvaluie informatia, pot sa se transforme in societati cu raspundere limitata. Dar aici este necesar, in primul rind, pentru insesi organele de supraveghere, sa fie foarte clar: acele societati care prezinta astazi un interes pentru business, pentru piata capitalului si intr-adevar pentru acestea sint necesare niste cerinte privind dezvaluirea informatiei, inclusiv pentru burse s.a.m.d. Iata acestea trebuie sa fie monitorizate de noi, dar nu trebuie sa incercam sa monitorizam toate cele 3094 de societati, n-o sa reusim niciodata.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte,

Eu cred ca logica dumneavoastra este clara. Dar nu fiecare societate pe actiuni doreste sa-i vina un investitor strain. Si daca doreste, el singur majoreaza capitalul. Fiindca noi stabilim o limita, dar el poate sa aiba nu 10 mii de lei fondul social, dar si 1 milion. Actionarii hotarasc: sa majoreze, sa nu majoreze.

Eu am in vedere faptul ca totusi exista un element din start, cind cineva doreste sa creeze o societate pe actiuni, el trebuie sa se gindeasca de unde sa ia 100 de mii de lei. Nu este, cred, normal lucrul acesta, fiindca noi tot vrem sa atingem nivelul Uniunii Europene. Este foarte mult pina atunci cind vom atinge nivelul Uniunii Europene dupa salarii, dupa starea economica s.a.m.d. Eu cred ca sint niste momente prea maximaliste.

Si inca o intrebare. Cum credeti dumneavoastra, dupa adoptarea acestei legi, toate societatile pe actiuni trebuie, in mod absolut, sa introduca modificari in documentatie, in statut, sa se inregistreze, sa plateasca. Ce cheltuieli  vor fi efectuate asa, aproximativ?

 

Domnul Dumitru Ursu:

Cheltuielile societatilor pe actiuni vor consta in aceea ca trebuie sa schimbe stampilele, adresa juridica, probabil, pentru…

 

Domnul Ion Gutu:

Stampilele, statutele, totul absolut.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Pentru taxe, daca dumneavoastra ati observat in dispozitiile tranzitorii, nu se va plati nici taxa de stat si nici taxa valorilor mobiliare. Acest moment deja a fost discutat in cadrul Guvernului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Stimati colegi,

O secunda numai. Eu vreau sa va reamintesc ca aveti dreptul la doua intrebari, care nu pot sa depaseasca doua minute. Si raspunsul, la fel, nu poate sa depaseasca doua minute. Eu va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte.

Nu era cazul, fiindca eu am o singura intrebare.

Stimate domnule presedinte,

Dumneavoastra ati mentionat in raport ca, din numarul total de societati pe actiuni, doar o parte, 1/3 prezinta darile se seama si cam tot atitea, anual, organizeaza adunarile actionarilor. Chiar zilele acestea am fost la o societate pe actiuni, am discutat cu directorul, am discutat cu unii detinatori de actiuni. Si ei imi spuneau ca, daca nu cumparau la timp o parte din actiuni, ca sa aiba 50 plus 1, niciodata in viata nu ar fi putut stringe aceasta adunare. Deci, trebuie sa o faca din a doua, a treia oara, stiti dumneavoastra, dupa cum prevede statutul.

Deci, spuneti-mi va rog, ce nu va permite dumneavoastra astazi sa verificati acele societati pe actiuni si sa le trageti la raspundere, fiindca comisia are asa imputerniciri, ca ei sa execute legislatia care este astazi in vigoare?

 

Domnul Dumitru Ursu:

Imputernicirile comisiei sint foarte clar stipulate in Legea privind societatile pe actiuni si Legea cu privire la piata valorilor mobiliare. Intr-adevar, ele trebuie sa prezinte aceste dari de seama. Daca nu prezinta, comisia are dreptul sa prescrie societatilor pe actiuni de a prezenta aceste dari de seama. Daca nici in cazul acesta nu sint efectuate cerintele respective, avem dreptul de a le amenda. Si aici deja expira imputernicirile comisiei.

Pentru a verifica cele 3094 de societati pe actiuni, intelegeti-ne, trebuie un aparat, probabil, de sute de oameni, pe care sa-i scoateti in teritoriu. Si se pune intrebarea: chiar daca vom depista noi acolo ca este numai localul si lacata la poarta, si atit? Ce vom face mai departe? Deci, anume prin acest proiect de lege noi propunem ca insisi actionarii, daca vad ca doi, trei ani de zile nu se fac nici un fel de adunari generale, nu exista practic, nu activeaza societatea, fiecare actionar are dreptul de a ataca in judecata si de a cere lichidarea fortata a societatii pe actiuni. Daca punem aceasta din nou pe umerii statului, cred ca este o povara care nu-i in primul rind specifica statului.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Este un document foarte voluminos. Si eu inteleg ca s-a pierdut destul de mult timp ca sa-l faceti. Dar vreau sa va spun ca si eu sint actionar la o societate pe actiuni. Detin actiuni care in 1999 au fost evaluate la 1 leu. Ele si astazi au valoarea tot de 1 leu. Si cind am fost la registru ca sa scot un extras, sa vad totusi ce s-a intimplat, mi s-a spus asa, ca din 2001 nu a fost nici o adunare. Deci, iata unde vad eu rolul comisiei, dar nu in aceasta, fiindca n-o sa puteti urmari nici ca sa fie introduse aceste schimbari, pe care le propuneti dumneavoastra, daca nu ne apucam sa facem regula in acest domeniu.

 

Domnul Dumitru Ursu:

Cu aceste schimbari noi deja avem mecanismul. Daca stabilim lucrul acesta, avem mecanismul de a lichida, intr-adevar, aceasta societate.

 

Domnul Ivan Banari:

Sa speram…

 

Domnul Dumitru Ursu:

Ce folos ca verificam, dar nu avem mecanismul respectiv?

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Ursu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii din 02.04.97 privind societatile pe actiuni este elaborat in contextul realizarii planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.

Comisia considera necesar sa mentioneze faptul ca proiectul de lege are drept scop principal armonizarea legislatiei in vigoare la standardele relevante ale Uniunii Europene, precum si actualizarea cadrului juridic si reglementarea in concordanta cu dispozitiile Codului civil. Printre cele mai importante prevederi ale proiectului de lege supus examinarii, se pot mentiona acelea ce tin de stabilirea noilor criterii si cerinte fata de societatile pe actiuni, ce corespund standardului Uniunii Europene.

In acest context, proiectul de lege propune: excluderea dispozitiilor referitoare la clasificarea societatilor pe actiuni “de tip deschis” si “de tip inchis”; modificarea capitalului social al societatilor pe actiuni prin majorarea proportiei minimale a acestuia, ceea ce va permite selectarea celor mai viabile societati pe actiuni din punctul de vedere financiar; introducerea noilor criterii de definire a societatilor pe actiuni fata de care se vor inainta si aplica cerinte suplimentare privind dezvaluirea informatiei; introducerea unei proceduri de lichidare fortata a societatilor pe actiuni, care nu-si conformeaza activitatea cerintelor legislatiei.

Aceasta prevedere preconizeaza si rezolvarea problemei societatilor pe actiuni, create in procesul privatizarii in masa, care pina in prezent nu s-au conformat cerintelor Legii privind societatile pe actiuni, inclusiv n-au asigurat marimea minima, obligatorie a capitalului social.

Totodata, este necesar de mentionat faptul ca, pentru societatile pe actiuni care, la momentul intrarii in vigoare a proiectului de lege supus examinarii, sint constituite ca societati pe actiuni de tip inchis, vor fi valabile prevederile referitor la dreptul de preemtiune in cazul instrainarii actiunilor, prevazut de articolul 27 din Legea  privind societatile pe actiuni, insa printr-o procedura simplificata.

Unele clauze ale proiectului de lege supus examinarii, precum sint modificarile si completarile referitor la dreptul de preemtiune a actionarilor, excluderea limitarilor cuantumului maxim al dividendelor anuale si includerea informatiei personale a fiecarui actionar privind decizia cu privire la plata dividendelor, excluderea din competenta consiliului societatii a atributiei de majorare a capitalului social si, respectiv, excluderea normei privind actiunile autorizate spre plasare, excluderea unor prevederi ce dau posibilitatea unor tratari neunivoce ale reglementarilor referitoare la convocarea si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor, inclusiv stabilirea unor noi cerinte privind limitarea si cumularea functiilor de membru al consiliului societatii, sint indreptate spre crearea unor mecanisme adecvate de protectie a drepturilor actionarilor, inclusiv prin implementarea continua a principiilor Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare a guvernarii corporative si recomandarilor Bancii Mondiale.

O serie de modificari propuse au drept scop aducerea in concordanta a prevederilor actuale din Legea privind societatile pe actiuni cu cele din Codul civil. Acestea se refera la introducerea dispozitiilor privind intreprinderile cu participatiune majoritara si intreprinderile in posesiune majoritara, cerintele catre actiunile de tezaur si capitalul de rezerva al societatilor pe actiuni, normele ce tin de procedura de reorganizare, dizolvarea si lichidare a societatilor pe actiuni.

Proiectul de lege prevede noi criterii de stabilire a cvorumului de adunarile generale repetate ale actionarilor si micsoreaza cota minima necesara pentru aprobarea hotaririi de modificare a capitalului social de catre adunarea generala a actionarilor, precum si excluderea unor prevederi ce contravin normelor comunitare si legislatiei in vigoare etc.

Luind in consideratie faptul ca aproximativ 85 de articole din totalul de 101 existente se modifica, in temeiul articolului 41 din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, articolul III din proiectul de lege dispune republicarea Legii privind societatile pe actiuni cu toate modificarile si completarile.

In cadrul examinarii proiectului de lege nominalizat, comisia a constatat ca modificarile si completarile propuse la Legea privind societatile pe actiuni in majoritatea cazurilor corespund standardelor continute in directivele Uniunii Europene si normelor juridice ale Codului civil. Totodata, unele dispozitii urmeaza a fi perfectate.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive cu unele propuneri si obiectii asupra proiectului de lege. Propunerile si obiectiile respective, precum si acelea care vor fi expuse de deputati in cadrul sedintei plenare a Parlamentului vor fi examinate si raportate in cadrul examinarii proiectului de lege in lectura a doua.

Pe baza celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot colegul nostru, domnul deputat Valeriu Cosarciuc, s-a inscris pentru o luare de cuvint. Il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Orice lege care vine in Parlament trebuie sa raspunda la intrebarea: ce va aduce ea pentru acei care sint in activitatea economica si va fi aceasta activitate mai buna sau va fi mai complicata?

Si daca ne referim la ceea ce este in nota informativa, ca acest proiect de lege va permite crearea unor mecanisme adecvate de protectie a drepturilor actionarilor, va identifica societatile pe actiuni fata de care se vor aplica cerinte avansate de dezvaluire a informatiei si vor fi exclusi acei subiecti ai pietei valorilor mobiliare care nu actioneaza, atunci am putea sa spunem in felul urmator: in proiectul prezentat sint si articole care ar permite imbunatatirea situatiei actuale.

Dar in... eu as dori sa ma opresc la acele momente care consider ca nu sint adecvate si nu vor permite ca sa creeze un climat de afaceri adecvat in Republica Moldova si va deteriora acest climat in continuare.

Stimati colegi,

In afara de aceasta, conform Legii cu privire la procesul legislativ, proiectul de lege trebuie sa fie prezentat in nota de fundamentare si in cazul in care se spune ca acest proiect de lege se armonizeaza in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, trebuie sa fie anexate acele recomandari sau directive ale Uniunii Europene care au fost folosite pentru armonizare.

Aceasta e cerinta legii si noi permanent facem referinta ca, uite, armonizam legislatia, dar nici o data nu anexam sa vedem, totusi, care sint acele directive sau recomandari utilizate pentru armonizare.

Eu as vrea sa ma refer la articole concrete, care, consider, din punctul de vedere al Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, vor aduce prejudicii societatilor pe actiuni existente.

In primul rind, la articolul 2 alineatul (2), ceea ce se refera la aparitia acestor societati de interes public.

Stimati colegi,

Eu sint de acord in privinta acelor societati carte se listeaza la Bursa de Valori. Da, pentru ele trebuie sa fie niste standarde foarte rigide, fiindca de multe ori la aceasta Bursa de Valori Mobiliare participa si alti cetateni care, in general, nu cunosc despre activitatea acestei societati si ar trebui sa fie dezvaluita informatia ca el sa poata lua decizia  de a cumpara sau de a nu cumpara actiuni la Bursa.

In afara de aceasta, vor aparea cheltuieli care iarasi vor fi pe umerii agentilor economici. Astazi, nu sint atit de multe finante in societatile pe actiuni care sa fie cheltuite pentru ca sa faci modificari la statut, sa faci stampile si alte chestiuni.

Un moment foarte important, la articolul 4, societatea nu este in drept sa acorde imprumuturi, sa ofere garantii in vederea achizitionarii valorilor mobiliare de catre actionari si alte persoane.

Stimati colegi,

Prin aceasta norma, in principiu, se taie posibilitatea ca societatea pe actiuni sa poata propune angajatilor un pachet suplimentar, adica sa le propuna angajatilor niste actiuni si aceste actiuni sa fie cumparate, platite din imprumuturile societatii, fiindca, stimati colegi, eu as vrea sa aduc aici o definitie. Pe de o parte capitalismul – un sistem economic, bazat pe principiile pietei concurentiale, dar in care puterea economica este concentrata in miinile unor grupuri restrinse de persoane care poseda sau controleaza capitalul productiv, pe de alta parte, socialismul cu multiplele sale manifestari – un sistem economic guvernat in mod centralizat de o elita politica care... din autoconcentrare mult mai mare a puterii economice si decizionare decit capitalismul. In mod logic este o a treia cale, ar fi sistemul de piata libera care ofera oportunitati economice tuturor cetatenilor si familiilor prin improprietarirea lor directa si asigurarea nemijlocita a dreptului de proprietate a acestora asupra mijloacelor de productie.

Adica, acest lucru s-a intimplat in Statele Unite inca din anul 1986, cind a venit presedintele Reigan, asa-numita reiganomica. Acelasi lucru se continua, a fost continuat de presedintele Clinton si acum este continuat de Prim-ministrul Marii Britanii Tony Blayer in Marea Britanie. Adica, este foarte important ca angajatii unei societati sa poata avea acces la proprietate, adica sa fie improprietariti.

Si prin aceasta norma, in principiu, se taie aceasta posibilitate, fiindca de multe ori acei care doresc sa cumpere actiuni nu poseda resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Si eu cred ca aceasta este o norma care ar trebui sa fie exclusa si pentru lectura a doua vom inainta acest amendament.

La articolul 40, ceea ce e legat de capitalul social, marirea capitalului, social. Colegul meu domnul Gutu de acum a mentionat acest lucru, dar eu vreau sa va spun o chestiune, stimati colegi. Atunci cind se face comparatie cu Republica Moldova, Romania nu este o chestie adecvata, fiindca in Romania, la Bursa de Valori Bucuresti, se tranzactioneaza zilnic valori mobiliare in suma medie de
20 milioane de euro, 20 milioane de euro zilnic.

La Bursa de Valori Mobiliare din Chisinau zilnic in medie 1 milion de lei. Si aceasta noi stim care sint tranzactiile, de obicei sint tranzactii de schimbare a pachetului de actiuni si alte chestiuni. Adica noi trebuie sa intreprindem masuri: intii sa dezvoltam aceasta piata a valorilor mobiliare si pe urma sa ne gindim la marirea capitalului si la alte chestiuni, fiindca argumentul ca, uite, nu vin investitorii straini, fiindca capitalul este mic, nu este adecvat, fiindca noi avem societati cu capital mare, dar care nu sint listate la Bursa de Valori si care nu sint astazi expuse pentru publicul larg.

De pilda “Telecom”-ul sau societatea... sau Retele Electrice Nord, Nord-Vest sau termocentralele si alte chestiuni. Adica, daca am vrea sa dezvoltam aceasta piata, avem cu ce o face.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca doua minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Un alt moment foarte important la articolul 53 – neconvocarea de catre societatea pe actiuni pe 2 ani consecutiv adunari generale va permite ca aceasta societate sa fie lichidata. Eu cred ca acesta este un moment pozitiv, va fi folosit pe larg de societatile pe actiuni ca sa scape de forma organizatorica de societate pe actiuni, fiindca ea devine tot mai complicata si tot mai multi, acei care sint actionari si conduc societatile pe actiuni se gindesc sa paraseasca aceasta forma organizatorica.

Un alt moment important, articolul 61 – hotarirea privind majorarea capitalului social din contul aport enumerat la articolul 41 alineatul (2) litera b) s.a.m.d. se face in conformitate cu articolul 86 alineatul (5).

Sa ne uitam la articolul 86 alineatul (5), hotarirea adunarii generale a actionarilor privind incheierea tranzactiei cu conflict de interese conform prezentei legi sau statutul societatii se ia cu majoritatea voturilor din numarul total de voturi detinute de persoanele care nu sint interesate in incheierea acestor tranzactii.

Stimati colegi,

Rezulta ca acei care sint astazi minoritari vor dicta majoritarilor. Si acei care sint majoritari nu vor putea lua decizii ca sa aduca in capitalul statutar active. Noi avem articolul 103 din Codul fiscal, care spune ca activele care se introduc in capital nu vor fi impozitate, adica parca am vrut ca sa stimulam aceasta chestiune, dar prin aceasta modificare, in principiu, noi taiem si aceasta posibilitate de a mari capitalul statutar prin faptul ca apar conflicte de interese care sint expuse in acest proiect de lege.

Si daca ne referim la alte posibilitati incluse in acest proiect de lege, va spun ca el va avea reperecusiuni nefaste asupra agentilor economici. Eu, cu tot respectul, ma atirn fata de domnul Ursu, presedintele Comisiei nationale. Vreau sa mentionez ca, totusi, in acest proiect de lege sint si lucruri bune, dar noi, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, consideram ca, din punct de vedere teoretic, sint multe bune, dar din punct de vedere practic, aplicabile nu sint bune pentru agentii economici din Republica Moldova.

Noi nu vom vota acest proiect de lege. Noi vom inainta amendamente pentru  lectura a doua si, in dependenta de examinarea acestor amendamente, vom lua decizii pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.623 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.623 este aprobat in prima lectura.

Proiectele de legi si proiectele de hotariri incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi, deci lista acestora este epuizata. Sintem la 11 si 45 de minute. Ora intrebarilor. Pentru inceput, pentru a oferi raspuns la intrebarile adresate de catre deputatul Cosarciuc eu voi invita la tribuna centrala, respectiv, pe domnul Mamaliga, viceministrul... primul este Viorel Melnic, da. Domnul Viorel Melnic, viceministrul economiei si comertului. Deci, va fi un raport de sinteza, da. Bine.

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

La interpelarea domnului Cosarciuc referitor la dezvoltarea ramurilor industriale si, respectiv, formarea balantei de plati pe primele doua luni ale anului 2007, tinem sa va comunicam urmatoarele.

Economia nationala continua sa fie influentata negativ de anumiti factori externi, fapt ce se reflecta asupra unor indicatori macroeconomici, inclusiv asupra volumului productiei industriale si agricole, ritmului de crestere a PIB, ratei inflatiei, comertului exterior etc.

Evolutia productiei industriale a fost afectata de restrictiile la export introduse in anul 2006. Astfel, in rezultatul barierelor impuse la importul marfurilor din Moldova de catre Federatia Rusa, care a fost piata traditionala de export, exportul productiei vinicole s-a micsorat cu 127 milioane de dolari SUA. Catre Rusia acesta s-a redus cu 176 milioane de dolari sau cu circa 1,7 miliarde de lei in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005.

Practic, cu aceeasi suma s-a micsorat si volumul productiei vinicole. Aceasta situatie a fost inevitabila dat fiind dependenta extrem de semnificativa a tarii noastre si imposibilitatea pietei locale de a absorbi un volum corespunzator din productia autohtona.

Aceasta tendinta se mentine, dupa cum vedem, si in anul 2007, motivul fiind tergiversarea deblocarii embargoului asupra productiei vinicole impus de Federatia Rusa. Astfel, in primele doua luni ale anului 2007 volumul productiei fabricate de intreprinderi industriale de toate formele de proprietate s-a micsorat cu 13,9% fata de perioada similara anului trecut.

Volumul productiei de vinuri a constituit 4,2% din totalul productiei industriale. In ianuarie–februarie 2006 a fost 16,2%, iar in perioada de raport aceasta s-a micsorat de circa 5 ori fata de perioada similara anului 2006, fapt care a influentat negativ cu 13,8% asupra indicelui general de productie in industrie.

De asemenea, s-a micsorat de 4 ori si volumul productiei intreprinderilor care fabrica bauturi alcoolice distilate, influenta negativa asupra indicelui general de productie fiind de 4,4%. In pofida faptului ca au fost obtinute progrese in majoritatea sectoarelor industriale, mai ales in cele gestionate de catre Ministerul Industriei si Infrastructurii, precum fabricarea cimentului, varului si ipsosului in majorare de 2,5 ori, fabricarea apei minerale si a bauturilor racoritoare de 34,2 ori, fabricarea uleiurilor si grasimilor plus 19,5%.

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor de plus 16,4% si altele, deci, totusi, indicele general de dezvoltare a productiei industriale a fost negativ, dat fiind faptul ca ponderea cea mai mare legata de productia vinicola si, respectiv, ramurile conexe cu aceasta productie au influentat intr-o cota mai mare decit celelalte ramuri.

In primele doua luni ale anului 2007, volumul exportului, daca vorbim deja despre export, a insumat 160 milioane de dolari SUA. Iar volumul importului – 456,8 milioane de dolari. Ca rezultat, soldul balantei comerciale a constituit –296,8 milioane de dolari.

Aceste rezultate au fost obtinute ca urmare a majorarii in ianuarie–februarie curent a exportului cu 4,6% si a importului – cu 42,9% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.  De mentionat ca majorarea volumului exportului a fost realizata in general in absenta reluarii exportului unor produse agroalimentare si vinicole in Rusia, iar importurile au crescut din contul majorarii preturilor la resursele energetice pe piata mondiala.

Desi volumul total al exportului n-a crescut esential, in primele doua luni ale anului 2007 exporturile de materiale textile si articole din acestea s-au majorat cu 25,7%, a produselor vegetale – cu 37,2%, a metalelor comune si articole din acestea – de 1,6 ori, articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla – de 1,9 ori, a masinilor si aparatelor, echipamentelor eclectice, aparatelor de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile – de 1,7 ori.

Valoarea schimburilor comerciale ale Republicii Moldova, deci in interpelare se aminteste, de asemenea, despre relatiile comerciale ale Republicii Moldova cu Romania. Astfel, valoarea schimburilor comerciale ale Republicii Moldova cu Romania s-a cifrat in ianuarie–februarie 2007 la 75,5 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezinta o majorare de circa 1,3 ori fata de primele doua luni ale anului 2006.

Exportul efectuat de catre agentii economici din Republica Moldova in Romania insuma 27,1 milioane de dolari sau de 1,4 ori mai mult in raport cu ianuarie–februarie 2006. Volumul importului din Romania a constituit
48,4 milioane de dolari sau cu circa 1,3 ori mai mult, comparativ cu primele doua luni ale anului 2006.

Soldul balantei comerciale cu Romania este negativ si a inregistrat in ianuarie-februarie 2007 o valoare de 21,3 milioane de dolari SUA sau cu 13,7 mai mult fata de deficitul consemnat in aceeasi perioada a anului 2006.

In scopul cresterii volumului productiei industriale si exportului, este necesara o serie de masuri pentru stimularea producerii bunurilor cu valoare adaugata mai mare, inclusiv prin atragerea investitiilor, crearea infrastructurii calitatii, aplicarea instrumentelor de aparare comerciala etc.

Luind in considerare ca la momentul actual Republica Moldova produce pentru export productie argoalimentara si se caracterizeaza printr-un protectionism inalt impus de catre Uniunea Europeana, este binevenita directionarea eforturilor spre dezvoltarea acelor ramuri industriale ce nu tin de prelucrarea productiei agricole.

Plus la aceasta, este de remarcat dependenta dezvoltarii ramurii agroindustriale de conditiile climaterice care, din an in an, sint destul de diferite si afecteaza in mod diferit productia agricola si industriala.

In acest context, tin sa mentionez ca actualmente se efectueaza urmatoarele actiuni. Implementarea prevederilor strategiei de dezvoltare a industriei pe perioada pina la 2015 avind drept scop de baza formarea unui sector industrial tehnologic avansat, eficient si competitiv, racordat la standardele europene si internationale si prevede dezvoltarea ramurilor prioritare ale industriei, precum si implementarea masurilor privind majorarea competitivitatii produselor industriale.

Industria alimentara si a bauturilor, industria produselor nemetalice, industria usoara, industria tehnologiilor informationale, industria de masini si echipamente, industria chimica sint determinate ca prioritati ramurale ale sectorului industrial.

Al doilea moment. Implementarea programului national de elaborare a reglementarilor tehnice si determinarea posibilitatilor de elaborare a reglementarilor tehnice pentru anii 2005–2007. Reforma presupune asigurarea ca toate entitatile din cadrul MSTQ-ului, asa-numit metrologie, standardizare, testare si calitate ale Republicii Moldova sa devina parte a organizatiilor corespunzatoare internationale si ale Uniunii Europene, iar sistemul de asigurare a calitatii din Republica Moldova sa fie recunoscut de catre Uniunea Europeana.

Al treilea moment. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene si in conformitate cu Planul national de elaborare a reglementarilor tehnice. Se elaboreaza reglementari tehnice pentru anumite produse in contextul cerintelor stipulate in directivele europene si aceasta deja o stim in conformitate cu Hotarirea Guvernului nr.873, sint o lista de reglementari tehnice care au caracter prioritar.

Al patrulea moment. O sarcina strategica pentru intreprinderi din industria usoara ramine a fi majorarea volumelor de producere a articolelor cu brandul propriu cu valoare adaugata inalta. In acest scop si intru promovarea produselor autohtone au fost initiate negocieri pe marginea acordurilor de cooperare in industrie cu 12 tari din Uniunea Europeana si Europa de Sud-Est.

Dialogul bilateral dintre Moldova si Uniunea Europeana s-a intensificat si in cadrul subcomitetelor specializate de colaborare, in cadrul carora s-au abordat suplimentar problemele privind comertul asimetric, calitatea, standardizarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

In regulament este indicat concret timpul. Deci, nu depasiti, va rog, timpul care este acordat, va dam inca un minut si cu aceasta finisam raspunsul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Doamna Presedinte,

Ultimul minut.

Al cincilea moment. Strategia investitionala de promovare a exportului care, de asemenea, prevede un plan foarte bine determinat. Si vreau sa va aduc, la fel, la cunostinta ca exista o serie de actiuni care sint in planul de care dispun, deci in interpelarea domnului Cosarciuc a fost vorba despre elaborarea unui plan de actiuni. Tin sa mentionez ca toate strategiile ramurale au in contextul lor cite un plan de actiuni foarte bine determinat cu un termen de realizare si, in afara de aceasta, sint si niste actiuni individuale.

Printre acestea este vorba de optimizarea taxelor vamale la import si, dupa caz, aplicarea instrumentelor de aparare comerciala. Ceea ce s-a facut la 1 ianuarie 2007, a intrat in vigoare Legea cu privire la modificarea Legii cu privire la tariful vamal, unde au fost optimizate taxele vamale. De asemenea, aplicarea contingentelor tarifare la import in cadrul regimului de comert liber existent in particular cu tarile CSI.

De asemenea, introducerea sistemului de reglementare a tranzactiei comerciale la import prin eliberarea autorizatiilor automate. De asemenea, introducerea sistemului de licentiere a genurilor de activitate in partea ce tine de producere, comercializare si import.

La fel, aplicarea masurilor de salvgardare si compensatorii, trecerea treptata la sistemul european de standardizare, bazat pe reglementari tehnice, negocierea si obtinerea preferintelor comerciale autonome in comertul cu Uniunea Europeana, mediatizarea preferintelor comerciale vizavi de productia de import, precum si consolidarea eforturilor oamenilor de afaceri prin intrarea pe alte piete, prin simplificare la maxim a procedurilor de autorizare a exportului.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Un minut. Replica, da. Da, fiindca nu aveti, asa este prevazut, ce sa facem?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Atunci replica o sa fie foarte scurta. Ceea ce am inteles din relatarea domnului viceministru, Guvernul nu simte ca Republica Moldova se afla intr-o criza economica adinca, nu simte ca noi ar trebui sa introducem o stare exceptionala, nu simte ca acele strategii, planuri de actiuni, despre care dumneavoastra ati spus ca exista, practic, nu sint eficiente.

Fiindca, daca exista atitea strategii si planuri de actiuni, de ce situatia se agraveaza? De ce balanta comerciala in anul 2007, practic, creste mai rapid, deficitul balantei comerciale creste mai rapid decit in anul 2006? Si aceasta crestere este cu 137 milioane mai mare decit in anul 2006.

Eu am inteles ca Guvernul nu practica, a sesizat ca situatia este foarte grava si trebuie sa intreprinda masuri extraordinare, iesite din comun, nu cele care sint scrise pe hirtie si nimeni la ele nu se uita.

In afara de aceasta, intrebarea cu privire la restabilirea relatiilor normale cu Romania. Eu am spus atunci si in interpelare ca Romania acum este partenerul nr.1 la export, adica ca destinatie. Si noi ar trebui sa avem cu aceasta tara cele mai bune relatii, sa devina un partener strategic.

Dumneavoastra ati enumerat acele cifre pe care le am si eu aici de la statistica. Eu am vrut ca Guvernul sa vina cu alta abordare in ceea ce priveste atitudinea noastra fata de Romania ca partener strategic, fiindca este prima tara de destinatie a exportului Republicii Moldova.

Si eu nu sint multumit cu acest raspuns din partea Guvernului, prezentat de domnul viceministru Melnic. Si eu insist repetat sa vina Guvernul, Prim-ministrul cu un plan de actiuni extraordinare, iesite din comun, fiindca ceea ce s-a propus,
s-a citit de la tribuna, practic, nu va permite ca noi sa ne relansam.

Intrebarea a fost: restabilirea cresterii pozitive a volumului productiei, ca deficitul balantei comerciale sa fie mai mic decit volumul exportului. Aceasta a fost intrebarea si la ea trebuia sa raspundeti. Cum vom ajunge noi ca deficitul balantei comerciale sa fie mai mic decit volumul exportului. Si cum noi vom realiza ca in acest an sa avem cresterea industriala pozitiva.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Dar aceasta nu este intrebare, totusi este o interpelare la dumneavoastra.

Stimati colegi,

Eu va rog, cind noi punem intrebari si interpelarile sint diferite. Si dupa timpul care este acordat la fel. De aceea, specificati in viitor.

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Doamna Presedinte al sedintei,

Daca se poate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu, de acum minutul s-a epuizat. Ea a fost reiterata, de acum o sa fie la interpelare si la interpelare va adresati. Mai multe solicitari nu sint.

Microfonul nr.4.

Intrebari si interpelari. Eu va rog inca o data, specificati ce este intrebare sau interpelare.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu avem dreptul sa facem interpelari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Aveti dreptul, fiindca la interpelari o sa primiti raspuns in ultima zi de joi a lunii, dar la intrebari – la sedinta urmatoare. Si de aceea specificati acest moment. Este o diferenta foarte mare. Eu va rog, inca o data Regulamentul. Daca in scris, da, in scris primiti. Aici nu este nici o problema.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, vreau sa spun ca am adresat doua intrebari in sedinta trecuta, in prima am intrebat: cind isi vor ridica salariile fostii angajati de la SA “Avicola” Bucovat si “Fertilitate” Calarasi, care nu le-au primit din 2003? Am cerut raspuns astazi in sedinta plenara si nu s-a venit sa-mi raspunda.

A doua intrebare era adresata tot Guvernului: cind elevii din Satul Mic, Leuseni vor avea calculatoare si vor putea lucra la ele, deoarece sala este deschisa o singura zi in saptamina si calculatoarele sint PENTIUM 1. Nu a venit nici ministrul educatiei sa imi raspunda astazi si nu stiu de ce.

Nu am primit raspuns la interpelarea din 1 martie anul curent, adresata presedintelui Curtii de Conturi, Procurorului General si Primului ministru Vasile Tarlev, in care le ceream explicatii, cum au fost daruite 14 milioane de lei ale statului Republica Moldova celor care au privatizat Fabrica de Vinuri din Calarasi si 3 000 de decalitri de distilate vechi, la fel, dat pe gratis cumparatorului, la care am primit, peste o luna si jumatate, doar un singur raspuns de la Curtea de Conturi, ca nu o vizeaza aceste intrebari. Sint banii statului si Curtea de Conturi trebuie sa raspunda. In acest context, solicit sa primesc raspunsurile si o explicatie de la conducerea Parlamentului: de ce astazi nu s-a venit sa mi se raspunda la aceste doua intrebari adresate joia trecuta?

Si acum adresez intrebarile urmatoare Guvernului. Cine si cind va instala un semafor la intersectia strazilor Serghei Lazo si 31 August 1989 din municipiul Chisinau, unde, de la inceputul anului, au avut loc, cel putin 5 accidente grave rutiere, soldate cu 2 sau 3 morti? Sau va gasi o alta solutie pentru a asigura securitatea traficului rutier?

Si a doua intrebare este reiterarea pentru a treia oara a intrebarilor din joia trecuta si din 1 martie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Am o interpelare catre Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Pe data de 5 aprilie curent Presedintele Parlamentului Marian Lupu a convocat reprezentantii companiilor de asigurari si le-a inminat o lista prin care ii obliga sa dea bani pentru restaurarea Manastirii Curchi. Lista, care se anexeaza, contine 17 companii de asigurari si stabileste sumele, pe care fiecare dintre ele trebuie sa le plateasca. Unele companii, cum ar fi, de exemplu, “Moldasig” si “QBE Asito” au de achitat peste un milion de lei.

Desigur, restaurarea Manastirii Curchi este un lucru bun si e de datoria noastra sa contribuim, in masura posibilitatilor, la acest scop nobil. Dar comportamentul demnitarilor comunisti vine in contradictie cu prevederile legislatiei in vigoare, cu normele morale crestine si ale bunului simt.

Este cunoscut faptul ca, in mod similar, s-a procedat cu mediul de afaceri si in cazul altor obiective, ce urmau sa fie restabilite. Procedura e simpla, cu titlu de rugaminte din partea demnitarilor de prim rang ai statului, agentilor economici li se impun spre executare anumite sume. Daca agentul economic nu onoreaza rugamintea respectiva de capul lui, se iau imediat angajatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. In felul acesta, agentul nu are de ales, iar aceasta nu inseamna altceva decit rechet de stat.

Domnule Procuror General,

In legatura cu cele expuse, solicit, investigarea cazului si inserarea unei anchete in acest sens. Solicit sa fiu informat despre toate masurile intreprinse ca urmare a interpelarii mele de la tribuna centrala a Parlamentului in termenele prevazute de  legislatie.

Ceea ce tine de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, marti va tine o conferenta de presa, unde va pune la dispozitie toate materialele si presei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez interpelarea mea, la care solicit ca raspunsul sa fie in scris, Guvernului Republicii Moldova domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. La
8 decembrie 2006, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, in lectura a doua, doua proiecte de lege cu privire la anularea penalitatilor si amenzilor la impozite, taxe si contributii pentru agentii economici si persoane fizice. Aceste doua legi prevedeau si prevad anularea a 100% din penalitati si anularea a circa 50% – 100% din amenda contribuabilului, care, conform situatiei de la 31 decembrie 2006, si-ar fi achitat plata pentru contributiile de asistenta sociala de stat obligatorie sau nu vor avea restante in sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat pentru platile la bugetul de stat, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale si fondurile obligatorii de asistenta medicala.

Guvernul urma ca, in termen de 3 luni, dupa 31 decembrie 2006, sa prezinte Parlamentului spre aprobare lista contribuabililor carora li s-au anulat aceste penalitati si amenzi. Deja este data de 13 aprilie. In acest context, solicit informatia despre numarul de contribuabili care au beneficiat de prevederile acestor doua legi. Mai mult decit atit ca saptamina viitoare urmeaza sa examinam urgent proiectul de Lege nr.1404.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Marti, 3 aprilie 2007, in incinta Presedintiei Republicii Moldova a avut loc intilnirea domnului Vladimir Voronin, la initiativa sa fiind invitati 43 de agenti economici. Ea a fost consacrata uneia dintre preocuparile permanente ale conducerii de virf: obtinerea pe cai neoficiale de la agentii economici a mijloacelor financiare. Scopul declarat al acestei activitati a fost acumularea de fonduri pentru finantarea reparatiei manastirilor Capriana si Curchi.

Presedintele tarii, facind uz de autoritatea functiei sale, le-a cerut celor prezenti sa adune pina la 15 aprilie suma de 45 de milioane de lei, un fel de “obsciak” de peste 3 milioane si jumatate de dolari americani, discutindu-se urmatoarele taxe concrete: “Tirex petrol” – 1 milion jumatate, “Voxtel” –
3 milioane, “Moldcell” – 1 milion jumatate, “Natur Bravo” – 1 milion, Combinatul de ciment Rezina – 1 milion 800 de mii, “Green Hills” – 1 milion 500 de mii. “Lukoil” s-a exprimat cum ca “подумает», probabil, pentru ca a mai dat cu milioane la proiecte aflate sub inaltul patronaj. Sumele cerute pe aceasta cale de seful statului urmeaza a fi colectate pe un cont special al Guvernului Republicii Moldova.

Din numarul agentilor economici invitati doi au lipsit la intilnirea din
3 aprilie, drept pentru care Presedintele Voronin a poruncit pe loc Prim-ministrului Tarlev sa se clarifice cu ei. Multi dintre agentii economici prezenti insa au mari indoieli ca fondurile care li se cer vor fi utilizate in scopuri crestine de catre comunisti.

Ei presupun ca acestia ii vor folosi in scopuri electorale in actuala campanie de alegeri locale generale. Solicit Guvernului sa explice in temeiul carei legi deschide si detine conturi pentru acumularea pe cai ilegale a mijloacelor financiare de la agentii economici, ce statut au donatiile estorcate si cum poate fi garantat faptul ca destinatia lor finala este alta decit cea electorala? In baza caror acte normative acesti bani sint colectati si utilizati in continuare?

De asemenea, sesizez Procurorul General pentru a cerceta informatiile care mi-au fost aduse la cunostinta si pe care le-am expus, pentru a verifica legalitatea si responsabilitatea conducerii tarii pentru asemenea actiuni supranumite “racket de stat”. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova  privitor la punerea in aplicare a articolului 51 din Codul fiscal, care a intrat in vigoare la
8 septembrie 2006, prin care toate institutiile medico-sanitare sint obligate sa plateasca impozit pe venit, efectuat in perioada 1 ianuarie – 8 septembrie 2006. Din cite cunosc, institutiile medico-sanitare nu si-au schimbat statutul de activitate.

Totodata, activitatea lor, conform acestui statut, se desfasoara dupa principiul de non-profit. Si, in acelasi timp, aceste cheltuieli pentru acoperirea impozitului pe venit nu au fost prevazute in devizele de cheltuieli ale institutiilor medico-sanitare, aprobate pentru anul 2006. Iar in costul serviciilor medicale la fel nu a fost inclus acest beneficiu. Rog ca Guvernul, impreuna cu Ministerul Sanatatii si Compania Nationala de Asigurari in Sanatate, sa examineze aceasta situatie si sa-mi raspunda  la aceasta intrebare in scris.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Mai multe solicitari nu sint. Trecem la urmatorul subiect de pe ordinea de zi – declaratii. La microfonul central se invita domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune o declaratie. Cerem guvernarii comuniste sa opreasca distrugerea agriculturii si a satului moldovenesc. Zilele trecute, speakerul Parlamentului a recunoscut un gest de “mea culpa” al guvernarii comuniste – interdictia abuziva asupra exportului vinului in vrac a fost ridicata. Iar tentativa autoritatii de a pune si aceasta activitate sub controlul unei creaturi economice proprii deocamdata a esuat.

Este o victorie, in primul rind, a producatorului de vin si ea se datoreaza curajului lor de a spune la Guvern, in Parlament si in fata opiniei publice ca efectele distructive ale embargoului rusesc sint amplificate prin blocarea aberanta a exportului de catre propriile autoritati. Si trebuie de accentuat: reluarea exportului de vin in vrac la inceputul lunii curente are semnificatii largi, inclusiv in ceea ce priveste metodele legale aplicate de cei mai inalti responsabili guvernamentali impotriva economiei nationale.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” pledeaza in continuare pentru anularea alineatului (3) al articolului 27 din Legea nr.1100, prin care a fost introdus Regulamentul special pentru exportul vinului in vrac si reglementarea lui de catre Guvern. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a militat activ pentru ridicarea acestui blocaj abuziv al exporturilor. O consideram si o victorie a opozitiei. Dar aceasta istorie trebuie sa fie clarificata definitiv si cerem Procuraturii Generale sa initieze o ancheta pentru a stabili vinovatii si a-i trage la raspundere conform legii.

Rog Secretariatul sa transmita aceasta sesizare Procuraturii. Sintem convinsi ca interzicerea exportului de vin in vrac ilegala si fara nici un temei economic sau de alta natura a fost unul dintre procedeele guvernarii comuniste de sugrumare a producatorilor agricoli din Republica Moldova.

In cupaj cu interesul evident de a-i forta sa cedeze afacerile sau sa le treaca sub controlul centralizat al clanului aflat la putere, este un caz ce demonstreaza inca o data strategia si tactica reala a actualei conduceri in ceea ce priveste agricultura, fermierii particulari si satul moldovenesc.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, si iata inca un argument, a pus, in repetate rinduri, problema adoptarii unei strategii asupra dezvoltarii sectorului agricol, a unei politici complexe, coerente si cu adevarat eficiente. Dar tot de atitea ori majoritatea parlamentara a comunistilor a refuzat orice dezbateri la aceasta tema.

Inca in martie 2005, atragem atentia aici, in Parlament, asupra unei serii intregi de decizii ale autoritatii centrale care echivalau cu niste diversiuni impotriva taranilor: introducerea TVA de 20% pe productia si mijloacele tehnice agricole, pe toate resursele materiale si asa extrem de scumpe, majorarile bruste si masive ale preturilor la carburanti, care au sporit cu sute de milioane de lei pierderile de mijloace financiare in lant, iar ramura agricola fara un sprijin adecvat din partea statului.

Subventiile mizerabile pentru sustinerea ramurii cu valoarea adaugata inalta – sfecla de zahar, legumicultura, zootehnia si mecanismul greoi de restituire a TVA, pe fundalul distribuirii subventiilor in mare parte dupa criteriile de apartenenta politica sau de rudenie cu guvernantii. Politica de sprijinire camuflata si exclusiva a asa-numitelor cooperative de productie agricole, mari generatori de pierderi, care sfideaza principiile economiei de piata, blocarea pietelor traditionale de comercializare a productiei agricole prin hotariri de Guvern neconstitutionale si declaratii iresponsabile, care sporesc stocurile, scad rentabilitatea si falimenteaza intregi activitati si chiar intreprinderi in domeniu. Astazi am putea adauga si multe alte actiuni ale puterii comuniste care au evidentiat timp de doi ani politica ei antiagrara sau antitaraneasca, mai bine zis.

“Alianta «Moldova Noastra»” a venit atunci cu peste 12 puncte de propuneri si cerinte fata de autoritati: scutirea agricultorilor de impozitul funciar si de contributiile la fondul social de stat pe 5 ani, pastrarea pina in anul 2011 a cotei TVA de 5% la productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si productia de zootehnie in forma naturala, precum si scutirea de TVA a pesticidelor si ingrasamintelor, a mijloacelor tehnice agricole si a pieselor de schimb, elaborarea unei politici agrare de stat macar anuala, formarea fondului de interventie pentru cereale, cu procurarea si distribuirea gratuita ori sub forma de credit tehnic avantajos a materialului semincer, a motorinei si a lubrifiantilor, precum si a ajutorului pentru campaniile de lucrari agricole.

Am cerut ridicarea blocajului exporturilor agroalimentare, care au adus la preturi de nimic pentru tarani si venituri fabuloase exportatorilor monopolisti. Garantarea accesului la pietele de desfacere a productiei agricole pentru micii fermieri si altele. Guvernarea a ignorat aceste propuneri. In rezultatul lipsei politicii adecvate si in situatia embargourilor impuse de Federatia Rusa am riscat cu disparitia a 78 de intreprinderi in sectorul vinicol, in care activeaza circa 33% din numarul angajatilor din industrie, care produc 40% din productia alimentara a tarii.

Sectorul agricol  este transformat in cel mai ineficient sector al economiei moldovenesti. Desi angajeaza peste 40% din resursele de munca si are o cota de 20% din PIB, in ianuarie – februarie 2007 volumul productiei alimentare s-a diminuat cu 37% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.

Din cei 600 de mii de agenti economici agricoli doar 1200 sint inregistrati ca platitori de TVA si doar 525 din ei au beneficiat de rambursarea TVA. Iar in ceea ce priveste gospodariile taranesti, in 2006 ele au primit mai putin de 10% din suma totala a subventiilor acordate de catre stat producatorilor agricoli.

Cifrele arata situatia reala din sector, factorul determinant pentru cresterea saraciei la sate, constatat de cele mai recente evaluari internationale. Efectele guvernarii comuniste sint tot mai vizibile. Sate pustiite, copii saraci si abandonati de parinti, indici economici in descrestere. Intre timp gruparile aflate la putere cunosc dorinta lor de a transforma Moldova dintr-o tara cu traditii agricole in cea mai mare spalatorie de bani murdari in lume in care taranii vor fi, desigur, inutili.

“Alianta «Moldova Noastra»” constata ca guvernarea comunista desfiinteaza clasa taranilor liberi, cerem stoparea acestor politici si sprijinirea efectiva de catre stat a fermierilor in general si a campaniei agricole de primavara in mod special.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu parere de rau, colega noastra Pavlicenco nu este in sala, de aceea... Poftim? Da, da, ca sa auda, exact, pai da, dar cum.

Stimati colegi,

Nu, nu avem timp sa asteptam.

Deci, anunt sedinta de astazi inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 20 aprilie, ora 10.00.

Va multumesc si un week-end placut.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.22.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.