DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IULIE 2007

Sedinta din ziua de 27 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2785 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.15-XVI din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

4. Dezbaterea si respingerea proiectului de Hotarire nr.2624 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.15-XVI din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli (art.1, capitolul XI).

5. Discursul domnului deputat Iurie Rosca – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

6. Discursul domnului deputat Dumitru Diacov – Fractiunea Partidului Democrat din Moldova.

7. Discursul domnului deputat Serafim Urechean – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

8. Discursul doamnei deputat Eugenia Ostapciuc – Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

9. Alocutiunea domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu cu privire la activitatea Parlamentului in cadrul sesiunii de primavara.

10. Declararea sesiunii de primavara – vara ca fiind inchisa.

11. Intonarea Imnului de Stat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Alexandru Oleinic, Nicolai Deatovschi, Valentina Serpul, Ion Varta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am primit o informatie foarte alarmanta, desigur, griul de la “Moara Fermecata”, fostul “Melcombinat”, a fost incarcata in vagoane si dusa intr-o directie necunoscuta. Solicit ca in aceasta sedinta de astazi, Procurorul General, il avem aici si pe domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare, sa ne spuna: unde a plecat griul?

Si a doua intrebare. Chiar eu personal am cumparat alaltaieri o piine de la “Franzeluta”, care este mult mai mica si cu o greutate mai mica. Si la aceasta intrebare trebuie sa primim astazi raspuns. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Rog liniste. Continuam sedinta. Pe ordinea de zi astazi avem doua subiecte. Primul subiect fiind proiectul de Hotarire nr.2785 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionare producatorilor agricoli.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                        alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Conform proiectului mentionat, suma respectiva de 180 milioane de lei se propune a fi distribuita in felul urmator: Ministerului Finantelor – 40 milioane de lei pentru subventionarea producatorilor agricoli la livrarea pe teritoriul tarii a productiei agricole de fabricatie proprie; Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare – 140 milioane de lei, care vor fi utilizate in felul urmator: 84 de milioane pentru subventionarea lucrarilor agricole, 56 de milioane pentru subventionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti.

Cele 84 milioane de lei, prevazute pentru subventionarea lucrarilor agricole, vor fi utilizate in felul respectiv: la subventionarea lucrarilor agricole, lucrarea solului, pregatirea lui catre semanatul culturilor de toamna si semanatului, inclusiv a cite 100 de lei pentru un hectar de teren agricol destinat insamintarii culturilor de toamna pentru agentii economici care au inregistrat la recoltarea cerealelor de prima grupa in anul 2007 o pierdere mai mare de 30 la suta din roada planificata. 100 de lei pentru fiecare hectar insamintat cu culturi de toamna pentru agentii economici mentionati la alineatul (1), 100 de lei se preconizeaza sa fie orientate ca despagubire pentru fiecare hectar de teren agricol agentilor economici ce au suferit de pe urma grindinii.

Cele 56 milioane de lei vor fi utilizate pentru subventionarea cheltuielilor legate de procurarea produselor de uz fitosanitar si fertilizanti, al caror import s-a majorat de circa 2 ori fata de anul 2006 si constituie, respectiv, 3000 de tone si 18,5 mii de tone, care se utilizeaza pentru fertilizarea suprafetelor insamintate si lucrarile de combatere a bolilor si vatamatorilor. Intru solutionarea problemelor existente in momentul de fata, solicit suportul dumneavoastra in aprobarea acestui proiect de hotarire de catre  Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sunt.

Rog comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, prezentat de Guvern, nu mai vreau sa ma refer la cifrele care au fost mentionate de acum de catre domnul ministru. 5 deputati din comisie si-au mentinut pozitia in legatura cu cele 150 de milioane, care nu au fost votate ieri, dar pe care noi le-am propus ca sa fie completat fondul de subventionare si atunci cifra trebuia sa fie
84 plus 150 de milioane, dar cu majoritatea votului comisiei, cu votul a 6 deputati, proiectul de hotarire se propune a fi votat de catre Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Luari de cuvint? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2785. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.2785 este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.2624 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Initiativa domnilor deputati Cosarciuc si Oleinic.

Prezinta domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” au propus un proiect de Hotarire pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Acest proiect de hotarire prevedea ca, in partea introductiva, cifra 269 sa se inlocuiasca cu cifra 569, adica se completeaza fondul de subventionare cu
300 milioane de lei. Si aceste 300 milioane de lei trebuiau sa fie distribuite autoritatilor administratiei publice locale de nivelul al doilea pentru subventionarea lucrarilor agricole.

Eu nu as vrea sa ma opresc foarte mult la acest proiect de hotarire, fiindca ieri initiativa noastra cu privire la modificarea Legii bugetului, care prevedea ca Fondul de subventionare sa fie completat cu 300 de milioane, nu a fost sustinuta. Dar, intotdeauna, aritmetica este simpla, ca 300 de milioane este mai mult decit
84 de milioane si 6% este mai mic decit 30%. Dar aceasta este situatia si noi propunem ca acest proiect de hotarire sa fie votat de Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi ca autori, nu in calitate de comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Avind in vedere ca ieri noi am respins legea propusa de autorii acestui proiect, discutia, dupa parerea mea, asupra proiectului de hotarire prezentat, este absolut inutila. De aceea, eu propun ca sa fie pus la vot sau decizia comisiei.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Decizia comisiei va fi prezentata.

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Da, la comisie noi am respins acest regulament. Comisia pentru agricultura si industria alimentara, prin examinarea acestei hotariri, a respins acest proiect. De aceea, eu propun ca sa fie pus la vot si trecem la urmatoarea intrebare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnul Todoroglo cam are obiceiul sa se substituie cu comisia, adica dumnealui reprezinta comisia la noi de unul singur.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Vom supune votului conform normelor de procedura, dupa audierea raportului comisiei, pe care o invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Stimati colegi,

Mi-a revenit trista misiune sa sonorizez hotarirea comisiei. Potrivit estimarilor preliminare, pierderile producatorilor de culturi din grupa I “Cereale” au constituit – 1,6 miliarde de lei, iar ale celor culturi din grupa a II-a “Leguminoase” – aproximativ 1,5 miliarde de lei. Multi fermieri au luat credite pentru a putea semana si prelucra pamintul, insa in urma secetei cumplite din anul curent, ei nu vor putea achita aceste credite si nici nu vor avea mijloacele necesare pentru semanatul de toamna.

Exista un foarte mare pericol ca, la anul viitor, multe din paminturile arabile din Republica Moldova sa ramina pirloaga din cauza confruntarii fermierilor cu lipsa acuta de mijloace financiare. Daunele cauzate tarii in acest an nu se limiteaza la grupurile restrinse de agricultori sau la anumite zone geografice, ci afecteaza intreg teritoriul Republicii Moldova cu amploare si consecinte inspaimintatoare nu numai in aspect agricol, dar si in aspect de securitate alimentara si vitala a 30% din populatie. In aceste conditii, autoritatile administratiei publice centrale trebuie sa isi asume intreaga responsabilitate de pastrare a sanatatii cetatenilor si salvare a agriculturii de faliment total.

Prin urmare, in scopul protectiei si sustinerii agricultorilor si a cetatenilor, a categoriilor vulnerabile de persoane in legatura cu calamitatile din anul curent, se impun a fi intreprinse de Guvern o serie de actiuni de urgenta imediata. In medie pe republica, plata impozitului funciar pentru un hectar de teren agricol constituie circa 110 lei.

Dat fiind faptul ca, in imposibilitatea, in majoritatea cazurilor, de efectuare a platilor impozitului funciar de catre producatorii agricoli din cauza calamitatilor naturale, se propune ca o parte din subventiile acordate sa fie directionate pentru achitarea platii impozitului funciar. Pornind de la calculul a cite 200 de lei la un hectar de pamint prelucrat pentru suprafata totala de 1,5 milioane de hectare pe republica, s-a propus marirea fondului de subventionare a agriculturii cu suma de 300 milioane de lei.

In rezultatul dezbaterilor pentru sustinerea proiectului de hotarire s-au pronuntat 5 deputati, iar pentru respingere s-au pronuntat 6 deputati.

Tinind cont de prevederile Regulamentului Parlamentului, cu majoritatea de voturi, comisia a decis de a propune Parlamentului respingerea proiectului de Hotarire nr.2624 din 10 iulie 2007 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.15 din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Raducan,

Va multumesc.

Intrebari, daca sint?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Textul deciziei, care a fost anuntat, nu este altceva decit urmatorul abuz din partea domnului Cosarciuc. Din cauza ca la sedinta comisiei noi nu am aprobat asemenea decizie. De aceea, domnul Cosarciuc ramine asa cum el este politizat pina la capat. Noi am respins acest proiect fara nici o constatare. Eu propun ca acest proiect sa fie respins.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte. 

Eu vin cu o precizare, cu care am ramas restant de pe ziua de ieri catre domnul Todoroglo, sa aiba in vedere ca jurist nu inseamna numai un om, ca specialitate jurist, care poate si are capacitatea de a vorbi numai in termeni restrinsi. Uitati-va la domnul Esanu, dinsul demonstreaza cu lux ca poate.

Domnule Presedinte,

Nu mi-ati permis ieri sa fac replica, o fac astazi.

Insa, daca vreti, chiar pina la urma, de procedura. Sa recunoastem si ar fi bine voi, care tot timpul spuneti ca luati decizii, sa recunoastem un lucru principial care se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova. Orice initiativa legislativa a vreunui deputat sau a vreunui grup de deputati din opozitie, care vine nu numai ca forma, cum vine deseori Guvernul, dar si cu sens, este oprita, ca intr-o perioada relativ scurta sa se vina cu initiativa din partea Guvernului in acelasi sens, ca sa fie substituita, practic, initiativa deputatilor respectivi si ca nu cumva sa se inteleaga, ca, uite, si deputatii au interes sa rezolve anumite probleme. Este un exemplu elocvent, uitati-va la data inaintarii prezentei initative, uitati-va la data inaintarii initiativei Guvernului.

Ieri, s-a intimplat acelasi lucru, domnule Presedinte, vizavi de  modificarea Legii privind Legea invatamintului. Initiativa domnului Ivanov si initiativa Guvernului. Si eu cred ca, in momentul in care avem abilitatea de a comenta si a discuta, trebuie sa avem si abilitatea de a recunoaste anumite lucruri ce tin de, sa spunem, pe alocuri, de incompetenta si nedorinta de a rezolva problemele.

Domnule Presedinte,

Eu, daca vreti, in incheiere... Poate ar fi bine pentru viitor ca documentul considerat de baza sa fie documentul inregistrat primul la Secretariatul Parlamentului, si nu invers. In caz contrar, noi sa fim intotdeauna, stiti, cumva in a ajunge Guvernul.

Multumesc.

A fost o precizare si este de procedura, daca vreti pina la urma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. 

In general, eu nu ma supar pe domnul Todoroglo, fiindca pe el nu il poti schimba, el asa este. In afara de aceasta, ceea ce se contine in raport acesta este fructul, rodul, rezultatul activitatii membrilor comisiei. Si tot ceea ce este scris in acest raport a fost discutat in comisie si este clar ca in raport trebuie sa se contina discutia care a avut loc in comisia parlamentara.

Este si partea finala, urmare a votului celor 6 deputati din Fractiunea Comunista, care, in principiu, nu se gindesc la agricultura. Se gindesc numai la acele 6% pe care le-a propus Guvernul pentru a ajuta taranii. Noi am propus 30% sa fie ajutati taranii din cheltuielile pe care le fac in anul acesta. Aceasta e diferenta dintre noi, dintre acei de la fractiunile democratice, care sintem in comisie si acei care sint de la Fractiunea Comunistilor din aceasta comisie.

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Si eu, va rog sa nu facem aici un fel de schimb de pozitii cu domnul Todoroglo, fiindca noi avem acestea, stiti, schimburi si in comisie. Aici, daca dumnealui doreste sa mai spuna ceva, eu voi spune iarasi, fiindca asa prevede Regulamentul. Trebuie sa punem punct la aceste chestiuni.

Multumesc.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

Eu confirm cele spuse de domnul Cosarciuc, ca membru al comisiei respective. Si vreau sa spun mai mult, ca, cu parere de rau, o parte din membrii comisiei asista numai la sedintele comisiei si rid pe sub mustati in timpul discutiilor sau la punctul de vedere a mai multor deputati, ca sa insiste batind din picioare: puneti la vot si o sa vedeti cu ce o sa iesiti. Asa a fost si de data aceasta si domnul Todoroglo, cred, poate sa confirme, daca are tarie de caracter.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa adresez o intrebare comisiei. Avem proiectul nr.2624, care a intrat in Parlament la 10 iulie curent, si avem proiectul nr.2785, care a intrat la 24 iulie curent. Cum s-a intimplat ca comisia nu a examinat proiectul nr.2624, dar l-a examinat in aceeasi zi. Daca, zicem, trebuia respins acest proiect, trebuia respins inainte de a-l astepta pe acesta. De ce s-a intimplat asa? Caci ambele rapoarte sint pe data de 25 iulie.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Doamna Cusnir,

Intrebarea depaseste competenta mea, dar, cred eu ca este o intrebare care ar fi trebuit reiterata la Biroul permanent si la ordinea in care au fost puse proiectele de legi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aveti la aceasta intrebare?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Stimata doamna Cusnir,

Proiectul nr.2624 a fost introdus in ordinea de zi la comisie, la insistenta deputatilor comunisti au fost excluse. Si au fost acceptate in ordinea de zi numai  atunci cind a venit proiectul de la Guvern. Aceasta e situatia.

Multumesc.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cred ca voi interveni la Biroul permanent cu mai multe cazuri de acestea. Neaparat am s-o fac.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, eu zic, neaparat.

Multumesc.

Bine.

Stimati colegi,

La aceasta etapa a dezbaterilor voi supune votului propunerea care a fost evocata in raportul comisiei privind respingerea proiectului de Hotarire nr.2624. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2624 este respins.

Stimati colegi,

Acestea au fost cele doua subiecte pe ordinea de zi si reamintesc ca aceste doua proiecte au fost transferate din sedinta zilei de ieri, avind ca preconditie juridica necesara promulgarea si publicarea Legii care vizeaza rectificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Si ca sa avem o situatie clara in acest sens, va anunt ca aceasta lege a si fost publicata in “Monitorul Oficial” de astazi.

Acum, astazi dimineata a avut loc sedinta Biroului permanent al Parlamentului, care a examinat situatia cu referinta la cererea depusa ieri de catre un grup de deputati privind subiectul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Si urmare a dezbaterilor, vreau sa spun foarte constructive si multumesc tuturor celor care au participat, tuturor membrilor Biroului permanent, care au participat la aceasta discutie, s-a ajuns, in baza consensuala, la o decizie, care a si fost confirmata printr-o Hotarire a Biroului permanent al Parlamentului.

Permiteti-mi sa aduc la cunostinta dumneavoastra cuprinsul acestei hotariri. Biroul permanent al Parlamentului adopta prezenta H o t a r i r e:

Articolul 1. – Luind act de propunerile  unui grup de deputati in Parlament privind examinarea situatiei create in agricultura, se solicita Guvernului sa elaboreze un program de masuri pentru asigurarea valorificarii mijloacelor financiare, aprobate de catre Parlament in acest scop si sa intreprinda toate masurile in vederea redresarii situatiei in agricultura.

Articolul 2. – Guvernul, pina in septembrie, va pregati un raport privind analiza problemelor din acest sector si va informa Parlamentul despre masurile intreprinse in acest sens, precum si despre mersul lucrarilor agricole de toamna.

Articolul 3. – In caz de necesitate, Presedintele Parlamentului va convoca, in termen rezonabil, Parlamentul in sesiune speciala in vederea dezbaterii problemelor din agricultura.

Respectiva cerere este anexata la aceasta hotarire. Si, la porunca Biroului permanent, am adus cuprinsul ei la cunostinta dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Cer scuze, dar eu cred ca este o problema de procedura. Conform normelor legale, cererea urma sa fie executata, practic. In acest sens, eu cred ca este necesar ca aceasta cerere prin semnaturi sau procedural, strict vorbind, urmeaza sa fie si retrasa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu neaparat. Noi am discutat astazi si cu serviciile juridice, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si am ajuns la concluzia ca situatia nu cere in mod neaparat o retragere a acestei cereri.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine.

Este un punct de vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc ca ne-ati atras atentia.

Stimati colegi,

Doua subiecte, care au fost incluse pentru prima parte, au fost epuizate. Avem inca astazi partea festiva, de incheiere a sesiunii de primavara – vara a anului 2007.

Au fost invitate mai multe persoane, conducatori ai institutiilor si organizatiilor care au fost desemnate de catre Parlament. O buna parte din aceste persoane, dintre colegii nostri, sint prezenti, altii trebuie sa mai vina inca. In aceste conditii vreau sa va rog sa imi permiteti sa anunt o foarte scurta pauza de un sfert de ora, 15 minute, poate chiar 10 minute, apoi la ora 10.30sa revenim la partea oficiala de incheiere a sesiunii.

Va multumesc.

P  A  U  Z  A

*

*          *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa va ocupati locurile dumneavoastra. Reluam sedinta. Vom urma traditiile noastre, stabilite anterior pentru aceasta incheiere de sesiune, in cadrul careia va  fi acordat spatiu de timp pentru liderii fractiunilor parlamentare de a rosti discursuri la incheierea acestei sesiuni.

Si voi incepe prin a-l invita pe domnul Iurie Rosca la tribuna centrala pentru prezentarea discursului din partea fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Domnul Iurie Rosca:

Cea mai mica fractiune, domnule. Nu, ca intreaba colegii de ce eu primul? Eu as fi preferat sa fiu ultimul. Cineva mi-a si carat paharul de aici. Eu l-am pregatit, dar...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnisoarelor,

Doamnelor si domnilor,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Din pacate, ultimele evolutii politice nu ne ingaduie sa ne ocupam de statistici sterile sau de enumerari mecanice ale numarului de legi pe care le-am adoptat in ultima sedinta si ale ispravilor pe care le-am facut in ultima sesiune, ci sa ne concentram mai mult asupra ultimelor evolutii politice, care, in opinia noastra, ar trebui sa ne ingrijoreze si ar trebui sa ne motiveze sa contribuim noi ca Legislativ la revenirea in albia unei stabilitati politice, a unei normalitati de comunicare intre putere si opozitie si a unui spirit constructiv si pozitiv de activitate al Parlamentului Republicii Moldova.

As incepe cu regretul ca la sedinta de astazi lipseste seful statului. Ar fi fost bine ca Presedintele Republicii Moldova, alaturi de Primul ministru si alaturi de ceilalti membri ai Guvernului, sa onoreze cu prezenta Legislativul tarii, astfel incit mesajele noastre sa fie auzite nemijlocit direct de catre colegii nostri din conducerea Republicii Moldova.

Stimati prieteni,

As vrea sa amintesc ca Legislativul Republicii Moldova, in actuala lui componenta, a avut un start foarte bun si am reusit sa promovam de comun acord ca initiative legislative si ca acte legislative in versiunea lor finala, adoptata de noi prin consens. O serie de reforme produse de aceste texte legislative au insemnat impulsionarea reformelor politice institutionale si economice. In felul acesta, am reusit sa punem temelia unor institutii democratice fundamentale pentru un stat de drept si sa cream conditiile legislative pentru buna lor functionare.

Este adevarat ca, peste un timp am constatat mai de fiecare data ca intre legislatie si practici exista o distanta prea mare, iar aparatul birocratic prefera sa practice un fel de simulacru, un fel de imitatie a bunei functionari, preferind sa raspunda mai mult comandamentelor politice ale conducerii de virf, cum spuneam alta data noi, decit normelor legale si spiritului democratic necesar pentru o societate deschisa, care pretinde sa fie membru al familiei europene.

Regret foarte mult ca, in ultimul timp, ritmurile reformelor au incetenit, iar restantele in ceea ce priveste realizarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, ca si multitudinea de reprosuri pe care le primim din partea Consiliului Europei, ne fac sa credem ca este necesar ca, incepind cu sesiunea viitoare, se ne mobilizam pentru a relua  un ritm alert in realizarea acestor reforme necesare Republicii Moldova, nu partenerilor nostri occidentali.

Noi am anuntat public intentia de a ne integra in Uniunea Europeana. Am elaborat o platforma comuna care insemna, de fapt, trei elemente-cheie, trei elemente consensuale ale actualului Legislativ, ale tuturor componentelor legislativului nostru, indiferent de culoarea lor politica, acestea fiind reforma, integrarea europeana si viziunea consensuala asupra modului de solutionare a conflictului transnistrean.

Dar dupa ce am reusit sa manifestam o solidaritate exemplara, in 2005, in abordarea diferendului transnistrean, prin elaborarea de doua ori succesiv a unor norme juridice importante, care blindeaza pozitia Republicii Moldova in acest proces dificil de negocieri, ma refer la hotaririle din 10 iunie 2005 si la Legea organica din 22 iulie a aceluiasi an, am putut constata cu o ingrijorare crescinda, incepind cu luna august 2006 si pina in prezent, o alunecare dinspre platforma consensuala si din formatul 5 plus 2 al negocierilor spre formatul 1 plus 1. Sau asa cum glumea un diplomat occidental: “negociaza pisica cu soarecele”. Din aceste negocieri netransparente Republica Moldova s-a ales cu pierderea credibilitatii pe plan international si cu subminarea parteneriatului intre putere si opozitie.

As vrea sa amintesc, in acest sens, ca atunci cind spun 5 plus 2 nu ma gindesc doar asa cum este firesc la Uniunea Europeana si statele unite, dar si la Ucraina, partener loial al Republicii Moldova, membru in procesul de negocieri, care are statut exact ca si Rusia de mediator si garant. Cunosc, nu din auzite, faptul ca frustrarea pentru tratamentul incorect se resimte profund si la Kiev. As vrea sa mentionez si alt aspect care tine de diferendul transnistrean. Aceasta problema nu este una interna, nici una bilaterala, ci una care a capatat dimensiuni internationale.

Prin urmare negocierea doar la doua capete, doar intre doi parteneri: unul mai mare, altul subordonat primului aduce prejudicii nu doar imaginii noastre, dar si intereselor nationale ale tarilor partenere ale Republicii Moldova.

Am impresia ca din nou se merge pe varianta pe care a initiat-o Presedintele Snegur, a continuat-o Presedintele Lucinschi si iata o imbratiseaza din nou Presedintele Voronin. Iluzia ca diferendul transnistrean poate fi rezolvat in masura in care ne incovoiem in fata Federatiei Ruse si in masura in care ne declaram totalmente obedienti intereselor geopolitice ale acestei tari, fata de care ne-am declarat independenti in 1991.

As vrea sa mentionez si cu aceasta ocazie ca Partidul Popular Crestin Democrat are o viziune coerenta si clara asupra modului de rezolvare a diferendului transnistrean. Partidul Popular Crestin Democrat a formulat nu o singura data acest punct de vedere. De altfel, de la aceasta tribuna, la 22 iulie 2005, primul vorbitor a fost Presedintele Voronin si eu l-am succedat, sustinind initiativa dinsului, pe care am votat-o cu 101 mandate. Ma refer la acea lege organica. Vorbesc cu atita insistenta de acest subiect, deoarece diferendul transnistrean nu este o problema regionala, ea tine de supravietuirea Republicii Moldova, de unitatea ei teritoriala. Si din acest punct de vedere nu cred ca cineva dintre noi, nici macar Presedintele Republicii nu trebuie sa se ridice asupra Constitutiei, deasupra legii si, cu atit mai putin, deasupra Parlamentului Republicii Moldova.

Eu vreau sa revin la acest subiect si sa spun ca sint ingrijorat de faptul ca Presedintele Voronin insista asupra dizolvarii Parlamentului Republicii Moldova. Discursul de alaltaieri a continut si acest element pe care l-am auzit pentru prima data la 11 aprilie – alegeri anticipate. Eu cred ca Parlamentul Republicii Moldova este unul functional, este unul capabil sa isi scoata la bun sfirsit mandatul si daca Curtea Constitutionala, printr-o decizie speciala, a aratat ca mandatul alesului local nu poate fi intrerupt in mod  arbitrar, dar mite mandatul unui ales national, unui deputat al unui Legislator, cu atit mai putin nu poate fi intrerupt in mod artificial.

Eu as vrea sa subliniez faptul ca este surprinzatoare aceasta situatie, cind Presedintia decide in locul Parlamentului, daca sa isi incheie sau nu inainte de termen mandatul. As intreba retoric daca Premierul Tarlev este de acord sa isi dea demisia si sa faca loc separatistilor in Guvernul Republicii Moldova? Daca noi insine sintem gata sa abandonam mandatele noastre si sa facem loc criminalilor de la Tiraspol in Legislativul tarii?

De aceea, vreau sa inchei acest compartiment al discursului meu si sa spun: nu este cazul ca cineva sa ne ameninte, sa ne invete cum sa ne iubim tara. Si nu este cazul sa ostilizeze relatiile dintre partenerii sociali, care reprezinta puterea si opozitia. Noi trebuie sa ne mentinem pe albia unui dialog politic constructiv, chiar atunci cind ne criticam, sa ne toleram  unii pe altii, cu toate diferentele care ne caracterizeaza.

Sa respectam punctul de vedere al fiecarui dintre noi si sa nu insistam asupra prezentarii tuturor partidelor politice drept inamici interni ai Republicii Moldova, daca acestea nu fac parte din partidul de guvernamint. Este o abordare periculoasa, care nu este caracteristica Legislativului nostru. Noi deseori discutam in contradictoriu in Parlament, dar niciodata nu purtam dusmanie unul altuia. Relatiile noastre sint calduroase, normale, colegiale. Si as insista ca Presedintia sa nu ostilizeze relatiile dintre noi.

As mentiona si alt element foarte ingrijorator, care vine dupa alegerile locale cu insistenta: intentia de a distorsiona procesul de formare a bugetului de stat si de cheltuire a banilor publici. Cine i-a dat dreptul Presedintelui Republicii, dar si Primului ministru sa ameninte alesii locali si colectivitatile locale, ca nu se vor acorda bani bugetari doar pentru ca aceste colectivitati locale au preferat sa isi dea votul pentru alte partide decit partidul de guvernamint, caruia eu ii port tot respectul, nu neaparat ii impartasesc toate convingerile.

Este o chestiune extrem de grava, care nu se incadreaza nici in Constitutie, nici in legislatia care tine de procesul bugetar si sistemul bugetar, nici macar in logica bunului simt, si, atentie, nici macar in logica instinctului autoconservarii. Retineti vorba populara: cine seamana vint, va culege furtuna. Eu m-am plictisit de 20 de ani de activitate politica  sa aud succesiv accese de furie si amenintari.

In Republica Moldova nimeni nu se teme de Presedintele Voronin. Noi il respectam ca sef al statului, chiar atunci cind greseste si cerem ca si dinsul sa ne respecte, pentru ca noi pe dinsul l-am ales, nu el pe noi. Si daca l-am ales, putem sa ii cerem socoteala sa fie corect, echilibrat si sa inceteze sa se prezinte in fata noastra ca obiect de manipulare a camarilei, a anturajului. Am spus pentru presa si spun si aici ca, in ultima vreme, mi se creeaza impresia ca Presedintele Voronin este purtatorul de cuvint al lui Marc Tcaciuc.

Este regretabil faptul sa vedem fata crispata a Presedintelui Voronin in fiecare zi, este anormal. Asteptam dupa alegerile locale, care au fost foarte grele pentru noi, sa fim invitati cu totii la Presedintie: partidele mari si mici, de stinga sau de dreapta, sa discutam la o masa rotunda cum sa asiguram o buna functionare a autoritatilor publice locale si o interactiune intre puterea centrala si puterea locala, intre Legislativ si Guvern, intre Guvern si fiecare primarie. Mi se pare ca ar fi fost un gest absolut normal.

Eu am votat pentru actualul Primar General al capitalei Dorin Chirtoaca. El a fost concurentul electoral al partidului pe care il reprezint eu. Dar in mod firesc si logic fiecare competitor trebuie sa aiba, cel putin, minimul grad de civilizare, daca vreti, sa spuna un cuvint de felicitare celui care a invins in campania electorala. Eu aud doar injurii si intentii de a bloca buna functionare a puterii locale din Chisinau.

Vreau sa imi exprim ingrijorarea si cu alt prilej. Noi am format impreuna cu dumneavoastra citeva institutii democratice functionale, care si-au demonstrat eficienta. Acum citeva zile, am vorbit in termeni elogiosi despre felul in care lucreaza, de pilda, Curtea de Conturi. A fost un document  bine pregatit, pe care
l-am analizat de la aceasta tribuna fiecare fractiune. Am format o noua Comisie Electorala Centrala care a functionat foarte greu pe motive clare: majoritatea parlamentara nu are majoritatea in aceasta comisie, asa am convenit impreuna.

Iata ca cea mai scandaloasa situatie s-a produs la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Unele cercuri de interese au pierdut controlul asupra acestei institutii care a inceput, in naivitatea ei... membrii acestei institutii au inceput sa isi faca datoria potrivit noului Cod al audiovizualului. Aceasta inseamna amenintarea celor care se ocupa de manipularea publicitatii, care da foarte multi bani. Si de aici oameni maltratati, chinuiti.

Eu i-am recomandat si cu alta ocazie domnului general Mejinschi si ii recomand si pe aceasta cale: sa nu uite ca este un om tinar. Este un anchetator sau un general respectat de catre noi si nu este cazul sa abuzeze in mandatul dinsului. Pentru ca perioada aceasta trece repede, iar noi trebuie  sa raminem corecti si capabili sa discutam  unul cu altul si dupa consumarea mandatului actualei  puteri.

Atrag atentia asupra  faptului ca nu mi se pare normal intr-o societate cind nu exista un dialog firesc intre ramurile puterii de stat, intre partidele politice si intre seful statului si societate. Subliniez inca o data aceasta idee. Partidul Popular Crestin Democrat considera necesar sa insiste asupra unui parteneriat politic functional si necesar Republicii Moldova. Nu mie personal sau Partidului Popular, ci  Republicii Moldova.

Sintem capabili sa scriem legi, sintem capabili sa verificam controlul acestor legi si sintem capabili sa aparam interesele nationale ale Republicii Moldova toti impreuna. Logica excluderii celuilalt, logica marginalizarii celuilalt sau logica sindromului majoritatii, nu este productiva pentru Republica Moldova. O spun cu tot respectul si consideratia pentru fiecare dintre acei care se afla in aceasta sala, cu toata pretuirea pentru viziunea fiecarui asupra acestei lumi si asupra felului in care trebuie sa faca politica.

Dar istoria cunoaste foarte multe cazuri, cind conducatorii, intr-o situatie sau alta, se pomeneau manipulati de anturaj. Este cazul sa spunem  respicat, ca uneori consilierii Presedintelui Republicii Moldova au prea mari prerogative, care depasesc competentele lor stabilite prin lege. Ei ar vrea sa conduca Parlamentul, Guvernul, justitia, Procuratura, SIS-ul, puterea locala, presa, procesele economice. E cam mult, stimati prieteni.

Si daca dumneavoastra, acei care reprezentati partidul de guvernamint, ii veti opri, veti avea de pierdut dumneavoastra nu numai ca imagine, dar si ca rezultat electoral. Iata de ce eu va rog din toata inima sa trecem peste aceasta situatie tensionata, indusa artificial in societate ca urmare a socului psihologic pe care l-a suferit Presedintele Voronin, atunci cind a vazut rezultatele electorale, care au fost sub asteptarile  dinsului.

Stimati prieteni,

Eu tin sa amintesc ca, atunci cind se va incheia perioada de implementare a Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, va fi criticat nu partidul de guvernamint, nici alt partid din Republica Moldova, ci va fi criticata Republica Moldova, tara noastra. Iata de ce cred ca sintem capabili si este necesar cu toata bunavointa si cu toata raspunderea sa continuam efortul nostru de realizare a acestui plan.

Sa manifestam raspundere si spirit constructiv atunci cind ne gindim ca, la incheierea mandatului in 2009, poporul Republicii Moldova ne va intreba, pe fiecare in parte si pe toti impreuna, in ce masura am fost in stare sa depasim interesele inguste de partid si de grup in favoarea intereselor nationale ale Republicii Moldova.

Eu va multumesc din toata inima si va doresc tuturor o vacanta placuta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Diacov, presedintele Fractiunii Partidului Democrat. 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa continuu tema consensului in Republica Moldova, fiindca este un termen utilizat de tarile dezvoltate, cu experienta democratica si anume consensul, dar nu invers, poate sa conduca la un progres intr-o tara sau alta. Eu cred ca nu este nici un secret si nimeni nu pune la indoiala ca Partidul Democrat este un partid constructiv, un partid care este, prin definitie, in cautarea consensului chiar atunci cind este foarte greu in Republica Moldova.

Dar problema este ca noi putin diferit intelegem acest cuvint, aceasta notiune si, din pacate, in ultimul timp sau in ultimele zile, intr-adevar, afirmatiile Presedintelui ne fac sa intelegem ca partidul de guvernamint sau fractiunea majoritara, sau poate chiar Presedintia, in special, intelege aceasta notiune cu totul deosebit, adica consens, dar in favoarea noastra.

Conlucrare, dar numai atunci cind noi dorim si cum dorim, dar nu cum voi doriti. Ei vad consens atunci cind noi intelegem sa conlucram in elaborarea si adoptarea legilor. Aici s-a vorbit nu o data, chiar si astazi s-a subliniat ca  nu este o atmosfera sanatoasa atunci cind proiectele inaintate de catre opozitie sint ignorate.

Dar este aproape absolut aceasta traditie ca, daca vine o idee buna de la opozitie, peste citeva zile sa apara in Parlament ca initiativa a Guvernului, ca initiativa a unor deputati din partea fractiunii majoritare.

Stimati colegi,

Ce inseamna aceasta? Ce, ii aveti de prosti pe cei din opozitie, ca ei nu inteleg sau cum? Fiindca ideea apare putin cu alte cuvinte, dar aceeasi idee, care pe urma se voteaza sau se ia ca initiativa de baza. Nu a existat... unii deputati din Fractiunea Comunistilor sint deputati vechi care lucreaza de multi ani si stiu lucrul acesta, nu exista o astfel de traditie in Parlamentul Republicii Moldova. In ultimii ani de zile, ea, pur si simplu, s-a institutionalizat.

Eu am facut o analiza a initiativelor legislative din partea Fractiunii Partidului Democrat, au fost depuse in total 48 de initiative. In prima jumatate a anului 2006 – 13, in 2006 – 31 si numai 4 in aceste citeva luni ale anului curent.

De ce nu, de ce deputatii si aceasta este caracteristic si pentru alte fractiuni din opozitie, din cauza ca oamenii au pierdut orice nadejde ca initiativele lor sa fie luate in considerare. Eu cred ca ar fi bine, daca ne gindim la consens, daca ne gindim la un compromis, daca ne gindim ca tara sa mearga pe un fagas constructiv, trebuie de revenit la aceasta problema.

Consens inseamna si atunci cind noi ne gindim la problemele economice ale tarii. Patrioti in tara aceasta nu sint numai comunistii, patrioti sint si ceilalti care doresc ca Republica Moldova sa se dezvolte, care doresc ca Republica Moldova sa progreseze si noi sintem cetateni ai acestei tari.

Eventual, s-a intimplat asa ca alegatorii au votat un anumit partid. Pai, partidul acesta nu detine monopolul in aceasta tara si ceilalti cetateni ai acestei tari au dreptul sa se intereseze cum se cheltuiesc banii publici, incotro se misca Republica Moldova. Si presupun ca din 5 sau 10 propuneri, una sau doua al opozitiei pot fi logice, pot fi bune, pot fi constructive, pot fi in interesul tarii. De ce se ignoreaza aceasta situatie?

Nu este un secret ca in Republica Moldova problemele fundamentale, pe parcursul ultimilor ani, sint legate de exportul produselor autohtone. Asa cum un gospodar poate sa devina un gospodar instarit, asa si o tara trebuie sa produca productie si productia aceasta trebuie sa o vinda in afara tarii. Si atunci iti pui intrebarea: ce a facut Parlamentul si ce a facut Guvernul ca sa schimbe aceasta situatie?

Fiindca in urma dezvoltarii si stimularii exportului o tara poate sa progreseze. Noi am vorbit ca avantajele Republicii Moldova in prelucrarea fructelor si legumelor naturale, a vinului, a sucurilor de calitate ar putea conduce la o crestere semnificativa a exporturilor respective la peste 1 miliard de dolari SUA anual.

Care este insa situatia reala? Noi astazi am pierdut, practic, toate pietele de desfacere. Producatorul autohton sta cu marfa in depozit, sta cu vinurile, sta cu carnea, sta cu conservele, aceasta in afara de faptul ca Dumnezeu ne-a batut iata anul curent si avem si aceasta problema de seceta. Dar deciziile care se iau in Parlament nu sint indreptate spre stimularea producatorului autohton si spre stimularea exportatorilor.

Chiar ieri si in ultimele zile noi am luat decizii care stimuleaza importul. Republica Moldova traieste din import, acesta nu este un secret pentru cineva.
70 la suta din venituri de la buget vin de la import. Noi avem in aceasta sala multi oameni cu experienta economica, au fost ministri, au fost viceprim-ministri, premieri s.a.m.d.

Stimati prieteni,

Stimati colegi,

Gasiti o alta tara care poate sa aiba perspective, care poate sa se dezvolte numai de la import. Ia uitati-va, marfa moldoveneasca, practic, este scoasa si de pe piata interna. Ia uitati-va la piata, bomboane din Ucraina. Ia uitati-va in piata, produse lactate din Ucraina. Sucurile, intr-adevar, nimeni nu lobeaza pe nimeni, toate magazinele sint pline cu sucuri din import. Producatorul nostru degraba nu o sa aiba interes sa mai produca ceva, fiindca el nu poate realiza.

Sarcina oricarui Guvern din lume... ia uitati-va cum lupta americanii pentru o piata de desfacere, cum lupta chinezii pentru ca sa inundeze marfa chinezeasca in toata Europa, cum lupta Rusia sa poata sa vinda armament sau alte lucruri in lume.

Ce face Guvernul Republicii Moldova ca sa creeze conditii favorabile pentru piata de desfacere a marfii produse in Republica Moldova? Ce a facut concret, numiti un exemplu cind s-au creat conditii foarte bune ca oamenii sa isi poata realiza marfa.

Eu nu vorbesc ca reprezentant al opozitiei, cu rautate s.a.m.d., este o situatie reala, este o situatie concreta, este o situatie pe care noi toti o cunoastem foarte bine. Nu o sa gasiti. Mai mult ca atit, si piata pe care am avut-o si situatia pe care am avut-o destul de buna, si aceea am pierdut-o in ultimul timp.

Stimati prieteni,

Consens inseamna ca noi toti impreuna sa ne gindim, noi toti impreuna in consens sa ne gindim cum Republica Moldova o data in 4 ani sa organizeze alegeri libere si democratice. Eu de mai multe ori ii spuneam domnului Voronin: domnule Presedinte,

Noi in 2001 am creat conditii foarte democratice, foarte libere ca Partidul comunistilor sa cistige alegerile. In fiecare saptamina erati la televizor, in fiecare saptamina aveati posibilitatea sa comunicati cu populatia si in conditii foarte libere sa mintiti poporul si sa va voteze. Acum care este momentul discordiei? (Rumoare in sala.) Iata si o chestie simpla si aceasta nu va place, intelegeti.

Care au fost conditiile pentru alegerile locale din anul curent?

Stimati prieteni,

Domnule Presedinte al Republicii Moldova,

Eu sper ca el sta si ne asculta, stricarea consensului s-a inceput de la agresivitatea comunistilor in pregatirea campaniei pentru alegerile locale. Eu sint un om cu experienta in politica moldoveneasca, mai agresiva campanie, mai grea situatie, mai insuportabila nu a fost in Republica Moldova, nu a fost, stimati prieteni.

140 de persoane din Partidul Democrat au renuntat in urma presiunilor sa participe la alegeri sub drapelul Partidului Democrat. Eu vreau sa va spun...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Liniste putin.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Citeva exemple. Domnul Stoicov s-a implicat in multe sate, de exemplu in satul Sadova. Eu vorbesc: domnule Iurie... nu, ce, domnule Dumitru, nu ma bag eu acolo, incolo-incoace. Se duce domnul Dodon, cere, e de acolo, si ii spune ca daca tu vrei sa ai o copeica, o finantare, incolo-incoace, tu trebuie sa mergi fara partid.

Domnul Gagauz, seful Caii Ferate din Moldova ii interzice sefului caii ferate din Cainari, domnului Nebunele, sa participe la alegeri la functia de primar. Eu ii spun domnului Gagauz:

Domnule Gagauz,

Nu se poate chestia aceasta, este Constitutia, iar el imi spune foarte linistit:

господин председатель,

вы имеете право предлагать, я имею право запретить. С какой стати domnul Nebunele будет использовать авторитет железной дороги, чтобы он выигрывал выборы?

Я спрашиваю:

господин Гагауз,

Dar Nebunele si Calea Ferata nu este proprietatea matale privata. положил трубку. Рассказываю Президенту об этой истории, Президент смеется и говорит, что не может быть. Но не поднял трубку, не поставил на место и т.д.

Domnul Gheorghe Popa, prietenul nostru, deputat, coleg la Cantemir, impreuna cu organizatia primara a Partidului Comunist, pe motive formale il da in judecata pe candidatul din satul Chioselia pe data de 1 iulie, adica inainte de aceasta judecata din Cantemir respinge. Pe data de 1 iulie Curtea de Apel, sub presiunea comunistilor, cistiga. In ziua alegerilor, la 3 iunie, la ora 11, Curtea Suprema de Justitie il scoate pe concurent din alegeri, Comisia Electorala Centrala opreste, la ora 14, procesul de alegeri si il scoate pe concurent din competitie.

In ziua alegerilor, seara numara voturile: din 900  si ceva de voturi 600 au votat pentru omul acesta. Spuneti, este normala o situatie de felul acesta? Eu am vorbit cu domnul Popa: domnule Popa, te rog frumos, nu faceti asemenea lucruri: a promis, bine. Pina la urma, tot asa a ramas. Eu pot sa va spun zeci de exemple, acesta este consens, aceasta este conlucrare, desigur, rezultatul alegerilor a aratat o situatie cam jalnica. Este absolut clar ca cu cit mai departe, cu atit mai jos. Deprindeti-va, stimati prieteni.

Eu il tin minte pe domnul Presedinte Voronin care spunea in februarie 2001: impacati-va cu ideea ca oamenii nu v-au votat, si dumneavoastra impacati-va cu ideea. Citiva o sa va voteze acolo, vreo 5, 10% era bine sa va voteze, sa nu pierdem relatiile cu toti dintre dumneavoastra.

Transnistria. Presedintele republicii iese in fata ambasadorilor: oameni buni, eu pentru prima data am fost mirat mai mult decit oricine despre chestiile acestea, Presedintele republicii iese in fata ambasadorilor si spune in mod serios ca Partidul Democrat nu sustine integrarea, reintegrarea tarii, procesul transnistrean. De unde a luat chestia aceasta? Nici o data Partidul Democrat, eu personal, nu ne-am exprimat impotriva acestei chestiuni.

Mai mult ca atit, va spun acum de la tribuna, Partidul Democrat va sustine cu amindoua miinile initiativa sau ideea, sau un plan elaborat de comunisti, asa, voi sinteti la guvernare acum, daca va fi coordonat in formula 5 plus 2, daca va duce acest plan la consolidarea statului, dar nu la destramarea lui.

Noi vom sustine, vom sprijini cu amindoua miinile. Partidul Democrat considera ca si alegerile anticipate nu este o mare jertfa pentru rezolvarea problemei transnistrene. Daca s-ar cere si daca aceasta ar fi cea mai mare jertfa, noi, care am mers o data ca sa dezlegam situatia la alegerile anticipate, nu ne-am temut de chestia aceasta, nu ne-am tinut de fotolii, sintem gata sa facem acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua minute.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu termin. Atunci de unde se iau aceste afirmatii? Partidul Comunist singur se baga intr-un cerc vicios, singur se autoizoleaza. Nu gasiti o tara in lume unde un partid, chiar mare sau marisor, cum este el astazi, ii anunta pe toti dusmani.

Uitati-va, aceasta se transforma deja intr-o practica foarte periculoasa. Relatii proaste cu Rusia, relatii proaste cu Ucraina, relatii proaste cu Romania, relatii proaste cu partidele din interior, nu ce inseamna chestia aceasta? Cautati-va prieteni, stimati colegi, noi nu o sa ne implicam.

Si ultimul moment. Desigur, eu inteleg ca Partidul Democrat pentru comunisti reprezinta un mare pericol, fiindca noi sintem pe segmentul de stinga. De exemplu, acelasi Rosca nu este mare problema pentru comunisti ca, ma rog, sint din diferite tabere, dar noi pe voi va deranjam. Ca noi sintem internationala socialista, ca noi colaboram cu Partidul socialistilor europeni si, in ultimul timp, si tabara, “stab”-ul acesta al lui Tcaciuc s-a apucat, prin agentii lui, chiar si la noi sa destabilizeze situatia in partid.

Eu va spun, nu o sa mearga, stimati prieteni. Partidul Democrat o sa fie un partid constructiv, o sa fie gata sa discute si mai departe cu dumneavoastra orice idee buna, constructiva s.a.m.d., dar noi o sa fim principiali atunci cind este vorba de interesele Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am tinut sa nu intervin in mijlocul luarii de cuvint, dar rog pentru ceilalti vorbitori, sa nu facem atac la persoana. Atacam ideea, atacam fenomenul, dar nu persoana, mai ales cind vorbim de colegii nostri care sint prezenti in sala.

Continuam. Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, presedintele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Sezonul politic care se incheie o data cu sesiunea parlamentara a supus unor examene serioase atit puterea, cit si opozitia din Republica Moldova. Dar singurul lui rezultat pozitiv consta in victoria comuna a fortelor democratice in alegerile locale generale.

In ceea ce priveste evolutia din prima jumatate a anului 2007 a Legislativului, ca si a Executivului, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” apreciaza ca Republica Moldova a intrat intr-un regres evident datorita guvernarii incompetente si iresponsabile a Partidului Comunistilor. Activitatea Parlamentului a fost cel mai puternic prejudiciata de anularea transmisiunilor in direct de la sedintele plenare la radioteleviziunea nationala. In aceste conditii a inceput aplicarea noului Regulament si aduce restrictii in activitatea deputatilor, a fractiunilor si comisiilor parlamentare.

Barind accesul liber la informatie, autoritatile comuniste au monopolizat emisiunile de actualitati ale posturilor nationale de radio si televiziune. S-a extins controlul politic si in sectorul privat al mass-media. Ceea ce au facut organizatiile internationale si reprezentantii tarilor democratice sa semnaleze incalcarea in Moldova a libertatii presei, a dreptului la informatie si la exprimare. Fractiunea AMN insista asupra garantarii acestor drepturi, astfel incit punctul de vedere al opozitiei si cel al expertilor neguvernamentali sa fie prezentat in orice chestiune de interes public. Compania “Teleradio-Moldova” are cele mai mari obligatii in acest sens si ar trebui sa ofere spatii largi dezbaterilor publice, analizelor politice si economice. Pina acum ramine fara rezultate tentativa noastra de dialog constructiv cu noul Consiliu de observatori.

Deputatii AMN se adreseaza in mod repetat Institutiei Publice Nationale cu solicitarea, ca, dupa exemplul contrapunctului de la Radio-Moldova si la TV Moldova-1, sa fie pusa pe post saptaminal “Ora Parlamentului”, dar si alte emisiuni de dezbateri. Tendintele antidemocratice din domeniul libertatii de expresie si al activitatii legislative exprima stagnarea reformelor democratice, ceea ce califica Moldova drept o tara inacceptabila in Uniunea Europeana.

Aceasta sesiune a demonstrat ca anume acesta este scopul actualei guvernari care a respins in repetate rinduri initiativa Fractiunii AMN de a lansa oficial demersul de aderare la Uniunea Europeana. Mimarea reformelor reflecta abordarea formala a consultarilor dintre Legislativ cu factorii externi si societatea civila, Hotarirea Parlamentului privind cooperarea cu societatea civila este nefunctionala. 

Propunerile organizatiilor neguvernamentale sint, de obicei, ignorate, iar expertizele europene sint distorsionate. In acest an, inconsistenta reformelor adoptate, incepind cu iulie 2006, s-a confirmat la modul practic in sistemul electoral, organizarea si autoritatile audiovizualului, controlul finantelor publice, autoadministrarea judecatoreasca si altele, Comisia Electorala Centrala, Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului si Consiliul de observatori de la “Teleradio-Moldova”, Consiliul Superior al Magistraturii ramin ineficiente.

Membrii unora dintre ele recunosc deschis acest lucru, altii deja le-au abandonat sau au acuzat politizarea activitatii interne. Sint efecte ale unor reglementari imperfecte si ale numirii pe principii politice a membrilor unor institutii, pretins autonome. Dupa schimbarea actualei guvernari va trebui sa refacem cadrul legislativ al acestor reforme  pentru a aduce Republica Moldova in rind cu democratiile adevarate, iar acest moment este deja aproape.

 Partidul Comunistilor a pierdut alegerile locale, in pofida utilizarii fara precedent in interesul sau electoral a mass-media, a resurselor administrative, a instrumentelor de represiune si de control. Un semn al decaderii este si isteria postelectorala al liderului comunist, care uita ca mai poarta inca responsabilitatea si de Sef al statului, Vladimir Voronin. Practic, a declarat razboi tuturor fortelor democratice, administratiilor locale necomuniste si cetatenilor care le-au votat.

“Alianta «Moldova Noastra»” cere sa nu se confunde autonomia locala cu opozitia politica. Guvernantii au inceput deja sabotarea noilor administratii locale, au pus sub control central Fondul de sustinere a populatiei, priveaza administratiile locale de atributia numirii si destituirii conducatorilor de institutii bugetare subordonate, au centralizat finantarea politiei locale, refuza sa aloce teritoriilor fonduri pentru compensarea efectelor secetei in agricultura si altele.

Atentionam organismele internationale ca autoritatile centrale le ameninta pe cele locale cu baicot financiar si administrativ, fapt inacceptabil si periculos pentru stabilitatea interna a tarii. De fapt, performantele economice ale actualei guvernari sint atit de reduse, incit nu pot oferi suportul necesar nici pentru dezvoltare, nici pentru rezolvarea crizelor. Scade ritmul si calitatea cresterii economice, industria si agricultura inregistreaza un declin accentuat, balanta negativa a comertului extern atinge cote record. La fel si somajul, cresterea preturilor si lipsa de securitate sociala. Oamenii incep sa vada ca, dupa 6 – 7 ani, legatura dintre democratie si prosperitate e la fel de strinsa ca si legatura dintre mizerie si guvernarea comunista.

Indicatiile conducerii de virf sint de fiecare data in folosul clientelei comuniste, de dragul careia se aplica metodele cele mai diferite: de la nationalizare pina la amnistierea capitalurilor dubioase. Caracterul antipopular si antidemocratic al gruparii aflate la guvernare este ilustrat si prin respingerea initiativelor opozitiei oricit de necesare si bune ar fi solutiile propuse. Ultimul exemplu tine de situatia agricultorilor in acest an secetos. In loc sa accepte propunerea “Aliantei «Moldova Noastra»”, majoritatea comunista continua strangularea taranului si a satului moldovenesc. Si alte luari de pozitii ale fractiunii noastre au avut acelasi destin, cu exceptia unor cazuri in care initiativele deputatilor AMN au fost copiate in proiectele propuse de Guvern sau in cererile de reexaminare a Presedintelui tarii.

“Alianta «Moldova Noastra»” este convinsa ca ineficienta regimului actual este provocata de regimul impus de Presedintele Voronin, care, prin uzurparea puterii, a paralizat celelalte institutii ale statului. Virf la toate pune interventiile lui in domeniul bisericii si enoriasii trebuie sa stie ca, la insistenta lui Vladimir Voronin, ieri li s-a refuzat dreptul de proprietate asupra lacaselor de cult.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” vede o singura solutie posibila pentru urmatorii un an si opt luni, cit mai dureaza mandatul actualei legislaturi. Crearea pe baze apolitice a unui Guvern anticriza in Republica Moldova e singura sansa de redresare a situatiei si de echilibrare a raporturilor intre puterea centrala si administratiile publice locale. Si e o tema serioasa de vacanta pentru majoritatea comunista. Caci acum se pune problema nu daca, ci cum va pleca ea de la guvernare.

Va multumesc frumos.

Va doresc odihna placuta. Va doresc cit mai mult soare in aceasta vacanta.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii Partidului Comunistilor.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Pe parcursul sesiunii de primavara–vara 2007, ca si in perioadele precedente, Fractiunea PCRM si-a desfasurat activitatea, tinind cont de sarcinile de perspectiva expus in programul PCRM si in platforma electorala a partidului. Ne-am confruntat permanent activitatea cu doleantele alegatorilor. Parlamentul, datorita insistentei fractiunii noastre, a continuat perfectionarea activitatii legislative, asigurarea constructivismului in activitatea deputatilor, crearea unui cadru legal adecvat, drept conditie de baza a modernizarii tarii si societatii in planul implementarii treptate a valorilor democratice.

Anume pornind de la aceste prioritati, deputatii fractiunii si-au construit activitatea de elaborare si adoptare a actelor legislative. Printre cele mai relevante la acest capitol pot fi mentionate legile privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, parcurile stiintifico-tehnologice, Legea asociatiilor de actiuni, de economii si imprumut, legile privind achizitiile publice pentru modificarea si completarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, privind activitatea de audit, Legea contabilitatii si altele, care sint in consens cu prioritatile economice ale PCRM.

Au fost adoptate si legi orientate spre asigurarea bunei functionari a sectorului social: sanatate, educatie, cultura, protectie sociala etc. La acest compartiment pot numi legile privind protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor, acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural si altele. Aceste documente, de asemenea, raspund intereselor majoritatii populatiei.

Doamnelor si domnilor,

Cresterea economica si sociala pe care am promovat-o pe parcursul ultimilor 6 ani si care a dat rezultate evidente a condus si la asigurarea dezvoltarii democratice a tarii, la activizarea fortelor social-politice, in consecinta s-a modificat si situatia politica din tara. Fractiunea PCRM este mereu constienta de aceasta modificare, urmareste procesele de desfasurare si pune accentul pe citeva momente esentiale in activitatea parlamentara.

In primul rind, este vorba de faptul ca documentele prezentate de catre Guvern in Legislativ trebuie sa se inscrie intr-un sistem bine conturat de acte legislative complexe, orientate clar spre modernizarea economiei a tuturor laturilor vietii. Dar acest lucru nu intotdeauna ne reuseste.

Al doilea moment consta in urmatoarele. La etapa elaborarii proiectelor de acte legislative, Guvernul nu in deplina masura tine cont de consecintele sociale si de alt ordin, la care poate conduce aplicarea legilor respective.

Fiecare act legislativ trebuie sa il privim prin prisma prioritatii de baza a guvernarii noastre: ridicarea nivelului de trai al oamenilor pe baza cresterii stabilitatii economice si politice. Exista si explicatii obiective. Deoarece in prezent  toate laturile vietii economice si sociale se afla in proces de reformare, uneori, pentru a asigura atingerea ulterioara a rezultatelor mai inalte trebuie sa adoptam legi, care la moment pot avea anumite efecte negative asupra unor categorii de populatie. Am in vedere, de exemplu, noua Lege cu privire la serviciul veterinar, modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator, schimbarea modalitatii de calculare a impozitelor pe imobil s.a. 

Pentru a diminua impactul negativ al unor asemenea legi, a anticipa reactia cetatenilor, fractiunea organizeaza audieri ale diferitelor structuri executive. Numai in anul de fata au fost audiati la sedintele Fractiunii conducatorii ministerelor: Ministerul Sanatatii, Economiei si Comertului, Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, Educatiei si Tineretului, Ecologiei si Resurselor Naturale; conducatorii Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, Agentiei Medicamentului etc. Recent, au fost organizate audieri in problema combaterii urmarilor secetei din anul curent.

A devenit o practica traditionala audierea la sedinta fractiunii a raportului prezentat de domnul Prim-ministru asupra gradului in care Guvernul, subdiviziunile lui implementeaza programul de guvernare “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”, prevederile platformei electorale a PCRM, poruncile alegatorilor. In sesiunea curenta, aceasta audiere a avut loc la 24 iulie.

Si al treilea moment. Este jos nivelul de exercitare a functiei de control a Parlamentului asupra executarii legilor. Pentru ameliorarea situatiei in acest domeniu am apelat la asemenea forme de lucru cum ar fi: aceleasi audieri parlamentare, precum si deplasarile deputatilor fractiunii in teritoriu. Este vorba si de activitatea permanenta a deputatilor in teritorii, care, saptaminal, au intruniri cu alegatorii, primesc cetatenii in audienta, asigurind legatura dintre deputati si alegatori.

Doamnelor si domnilor,

Desigur, multe din momentele de care am vorbit le vad si colegii din opozitie. Dar, cu parere de rau, de cele mai multe ori ele folosesc nu pentru a imbunatati situatia din tara, dar pentru a-si satisface niste interese inguste de partid, pentru a critica actiunile guvernarii. Acest lucru a fost deosebit de evident pe parcursul alegerilor locale. Cunoastem cu totii ca orice campanie electorala, inseamna lupta politica.

Dar si in aceasta lupta trebuie sa existe niste reguli, niste limite care nu pot fi depasite. Cu parere de rau, la noi lupta politica se transforma intr-o campanie nici pe de parte civilizata, de compromitere cu orice pret al partidului de guvernamint, de corupere a alegatorilor si candidatilor, de negare a rezultatelor alegerilor, chiar daca acestea sint conformate oficial de instante. Acest compartiment al reprezentantilor partidelor de opozitie, in afara de motivele expuse mai sus, se explica si prin deficitul de cultura politica. Pe parcursul campaniei ne-au invinuit de diferite incalcari si chiar si astazi anume acei care au si comis cele mai multe fraude, au recurs la cele mai nedemne metode de desfasurare a alegerilor. Si eu as mentiona multe pilde concrete chiar ce am avut cu Partidul Democrat in campanie, dar nu divulg.

Concomitent, se afirma ca PCRM ar fi pierdut alegerile. Dar de ce fel de infringere poate fi vorba, daca in majoritatea consiliilor raionale am obtinut de la 40% pina la 60% din voturi? Daca partidul nostru pe toate pozitiile a obtinut cu mult mai multe mandate decit oricare alt partid luat aparte.

Si aceasta in conditiile in care la scrutin au participat in total 23 de concurenti electorali, sau aproape de doua ori mai mult decit in anul 2003. In unele raioane, o parte din reprezentantii partidelor de opozitie s-au unit impotriva noastra. Si iarasi nu pentru a solutiona problemele oamenilor, dar pentru a  numi membrii de partid si sustinatorii in anumite functii de conducere. Dar nu exista nici o garantie ca aceste coalitii, care includ cite 1–2 reprezentanti din 6–7 partide, nu se vor destrama in timpul apropiat.  Si ce se va intimpla atunci cu platformele lor electorale, cu promisiunile date alegatorilor in campania electorala, cu dezvoltarea localitatilor respective?

Si inca un moment. Celor care se grabesc sa  sustina ca rezultatele alegerilor din 2009 sint deja cunoscute, vreau sa le spun ca daca scrutinul se va desfasura corect si fara fraude, atunci alegatorii vor sustine din nou Partidul Comunistilor, ca unica forta care a demonstrat ca este in stare sa le solutioneze problemele.

Stimati colegi,

In incheiere, tin sa aduc multumiri tuturor membrilor fractiunii PCRM pentru sustinere si conlucrare in conditiile unei perioade de timp incordate, marcate de o intensa activitate in procesul legislativ, dar si in campania electorala locala. Majoritatea absoluta a deputatilor nostri au demonstrat spirit de colectivism, energie si creativitate si au canalizat toate eforturile spre realizarea sarcinilor de perspectiva ale PCRM. Concomitent, sarcinile fractiunii si ale Parlamentului in intregime ar fi fost de nerealizat, daca nu ar fi existat o strinsa conlucrare si sustinere reciproca  cu Presedintele, Presedintia si Guvernul Republicii Moldova. Numai impreuna pot fi realizate cu succes prioritatile guvernarii.

Iar pentru partidul nostru prioritatea de baza care rezulta din documentele de program ramine si in continuare aceeasi: satisfacerea intereselor tarii si ale poporului.

Va multumim pentru atentie.

Va doresc o vacanta placuta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se ofera cuvintul domnului Marian Lupu, Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova.     

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi deputati,

Doamnelor si domnilor,

Stimati invitati,

Onorata asistenta,

In aceasta zi sintem la finele celei de a cincea sesiuni plenare, care este una mai deosebita, din punctul meu de vedere.

In primul rind, pentru ca marcheaza, intr-un fel, finalul primei jumatati a activitatii noastre ca legiuitori in cadrul Parlamentului de legislatura a  XVI-a.

In al doilea rind, pentru ca, in viziunea mea, acea experienta inedita acumulata de catre toti noi, acei care reprezentam corpul de legiuitori, face posibila si, cred, chiar necesara reamplasarea unor accente in activitatea parlamentara pentru viitor.

Si in cel de al treilea rind, pentru ca aceasta sesiune se sfirseste in conditii specifice, ca urmare a recentelor alegeri locale. Cu toate acestea, voi respecta traditiile parlamentare si voi face o totalizare a activitatii noastre pe parcursul a circa 7 luni. In aceasta ordine de idei, voi reaminti ca Parlamentul a activat in conformitate cu cele patru prioritati, pe care si le-a stabilit acum doi ani si anume: procesul legislativ propriu-zis, controlul parlamentar asupra implementarii legilor adoptate, diplomatia parlamentara si cooperarea cu sectorul asociativ.

Dat fiind faptul ca si statisticile reprezinta o caracteristica a activitatii noastre, voi constata ca, pe parcursul unui numar foarte impunator de sedinte ale plenului Parlamentului, deputatii au dezbatut si au adoptat 183 de acte legislative, dintre care 112 legi, acoperind diverse subiecte si diverse domenii.

Tin sa mentionez ca in aceasta sesiune am acordat o atentie sporita implementarii programului calendaristic al actiunilor de ordin legislativ, derivate din obligatiunile tarii fata de Consiliul Europei. Astazi vreau sa constat ca acest document este practic implementat, cu doua exceptii.

Prima tine de Legea cu privire la partidele politice. Dupa adoptarea in prima lectura  si expedierea la Secretariatul Consiliului Europei a urmat o ampla dezbatere a documentului cu participarea reprezentantilor OSCE, Comisiei de la Venetia si, bineinteles, celor de la Consiliul Europei.

Aceste dezbateri au precedat elaborarea expertizei consolidate, care a fost pusa la dispozitia deputatilor. Astfel, legea este in curs de pregatire pentru adoptarea finala in sesiunea de toamna–iarna a acestui an si sint sigur ca adoptarea acestei legi va turna mult mai multa lumina si va face mult mai transparenta activitatea tuturor partidelor politice. Si eu vad aceasta actiune ca o premisa foarte importanta in formarea si in consolidarea ulterioara a unei clase politice de tip european in aceasta tara.

Cea de a doua exceptie este din nou Codul educatiei. De altfel, am impresia ca mentionarea acestui subiect la sfirsit, ca si la inceput de sesiune se transforma usor intr-o traditie si imi exprim speranta, chiar si dorinta dumneavoastra a tuturor, de a vedea, in sfirsit, acest document.

Dat fiind faptul ca dimensiunea sociala ramine a fi una dintre cele mai importante pentru actualul Legislativ, as vrea sa mentionez, adoptarea legilor cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie, la acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural, de rind cu modificarea legilor cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si cu privire la alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, a fost extinsa lista persoanelor care vor beneficia de imprumuturi bancare preferentiale si de polite de asigurare obligatorie medicala, de asistenta medicala.

Tin sa atrag atentia asupra faptului ca Republica Moldova este una dintre primele semnatare ale Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati. Parlamentul va fi in asteptarea respectivei initiative legislative pentru a ratifica aceasta Conventie, pe care o consideram foarte importanta, inclusiv pentru cultivarea de importante valori morale si aici la fel inclusiv prin neadmiterea discriminarii in societate.

De rind cu formarea cadrului legislativ pe dimensiunea sociala, Parlamentul a intreprins si un sir de actiuni practice. Astfel, dupa mai multi ani de discutii, Comisia parlamentara speciala a identificat solutii palpabile in problema deponentilor Bancii Comerciale “Guineea” si a Concernului  “Intercapital”.

Si daca trebuie sa constat ca in cazul Concernului “Intercapital”, lucrurile merg putin mai dificil, fiindca si situatia este mult mai complexa, atunci in cazul deponentilor Bancii “Guineea”, dupa 10 ani de zile, sau de lipsa de eforturi, sau de eforturi fara de rezultate, anume aceasta Comisie parlamentara speciala a reusit sa identifice mijloacele financiare. La momentul actual, circa 15 milioane lei pentru a asigura restituirea la un nivel de aproape de 80 la suta a mijloacelor financiare care au fost investite de catre deponenti.

Si in acest context, eu vreau sa aduc multumiri tuturor membrilor acestei comisii si, in mod special, presedintelui Comisiei parlamentare speciale, doamnei Maria Postoico.

Totodata, Parlamentul acorda, in viziunea mea, tot mai multa atentie tinerei generatii. Aici vreau sa va aduc multumiri dumneavoastra, stimatii mei colegi, tuturor acelor care au participat la actiunea “Daruieste sperante”, in urma careia Sectia de hematologie pentru copii a Institutului Oncologic a beneficiat de medicamente si echipament.

In alta ordine de idei, la solicitarea conducerii institutiilor de invatamint superior si a sindicatelor de profil, au fost discutate un sir de aspecte ce vizeaza dezvoltarea sistemului educational, inclusiv optiunea ce ar permite solutionarea problemelor ce tin de admiterea la institutiile de invatamint.

Cu toate aceste actiuni intreprinse de catre corpul de deputati, vreau sa insist asupra faptului ca o politica pentru tineret, bine chibzuita, realista si sustinuta financiar, a devenit la moment un imperativ absolut.

Dezvoltarea economiei tarii a fost sustinuta, printre altele, prin adoptarea unui numar impunator de legi: Legea privind achizitiile publice, administrarea, deetatizarea proprietatii de stat, cu privire la societatile cu raspundere limitata si multe, multe altele.

O inovatie in contextul dezvoltarii sectorului financiar a fost instituirea Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Liberalizarea economiei a continuat o data cu adoptarea pachetului de initiativa prezidentiala ce vizeaza amnistierea fiscala si cea a capitalului.

Tot la acest capitol as vrea sa mentionez demararea reformei cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, cunoscuta ca Ghilotina-2. Recent, Parlamentul a adoptat decizia de a extinde termenul de implementare a acestei legi si cred ca a fost, cu siguranta, o decizie motivata si o decizie binevenita, fiindca ne facem responsabili cu dumneavoastra nu doar de aprobarea formala a unui pachet foarte important de legi, dar, in primul rind, ne facem responsabili cu dumneavoastra de asigurarea calitatii si profunzimii acestei reforme.

Cu referinta la consolidarea securitatii nationale si a sistemului judecatoresc. Aici vreau sa mentionez, printre altele, adoptarea legilor cu privire la combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, cu privire la protectia datelor cu caracter personal, cu privire la organizarea serviciului civil si multe altele.

Adoptarea Legii cu privire la mediere, instituirea inspectiei judiciare pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, adoptarea proiectului de Lege cu privire la asistenta juridica garantata de stat si strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc au reflectat decizia Parlamentului de a perfectiona justitia din tara.

Nu voi starui asupra necesitatii sau importantei acestui din urma document, pentru ca nu astfel se vor realiza progresele necesare. Desi calitatea documentului a fost comentata de unii dintre colegii nostri, fiecare dintre noi vrea sa stie ca este cetatean al unui stat de drept functional, ca este protejat de justitia independenta si echitabila care nu deosebeste oamenii dupa criterii de avere, postura sau dupa criterii politice.

Aceasta constatare nu este deloc una noua si noi o stim foarte bine cu dumneavoastra, dar totusi trebuie sa spun ca inca ramine a fi un imperativ.

In concluzie, la acest capitol, tin sa constat ca sintem deja la etapa cind am reusit sa formam o baza juridica destul de ampla asupra careia am lucrat intens in perioada anilor 2005–2007. Totusi, pornesc de la axioma ca pentru un stat de drept functional nu este strict necesar sa existe multe legi, la fel cum nu este suficient ca aceste legi sa fie bune.

Conditia de baza, poate chiar cea mai importanta, este ca aceste legi sa functioneze, sa fie respectate si aplicate de o maniera corecta si echitabila. Aceasta este una din prioritatile majore in tara noastra, acest moment a fost mentionat si de Consiliul de Cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana” la ultima sedinta a acestuia, considerind ca functionalitatea legislatiei adoptate este unul din angajamentele in contextul documentului mentionat.

Si daca tot m-am referit la acest document, vreau sa insist ca eurointegrarea tarii nu este un angajament extern, in primul rind, este optiunea noastra a tuturor, a societatii, a statului Republica Moldova. Noi, si nu Uniunea Europeana,  avem nevoie de modernizarea economica, de valori democratice, de o viata decenta.

Prin urmare, Parlamentul nu poate si nu trebuie sa fie tratat si sa se trateze pe el insusi ca o simpla masina de vot. Convingerea mea este ca a venit timpul cind Parlamentul urmeaza sa isi exercite mult mai activ si eficient atributia de monitorizare si control asupra aplicarii legislatiei, evident nu in detrimentul functiei legislative care este un proces continuu. De altfel, aplicarea corecta si eficienta a legislatiei este si una dintre preconditiile in procesul de armonizare a legislatiei nationale la acquisul comunitar.

In acest context, si Parlamentul, si Guvernul trebuie sa isi performeze in continuare capacitatile administrative pentru a asigura euroconformitatea actelor legislative.

Pe scurt, cu referinta la directia diplomatiei parlamentare. Aceasta activitate a continuat in directia de consolidare a parteneriatului nostru cu colegii din Lituania, Estonia, Franta, Marea Britanie, Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Romania, Cehia, Slovenia, Croatia, China, Federatia Rusa, Georgia, Ucraina. Si in context regional, delegatiile parlamentare au continuat sa participe activ la lucrarile reuniunilor adunarilor parlamentare ale Consiliului Europei, OSCE, CSI, CEN, GUAM si altele.

A fost impulsionata participarea tarii noastre in cadrul Organizatiei Internationale a Francofoniei. Ca evenimente deosebite sint de mentionat desfasurarea primei sedinte a Comisiei interparlamentare de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea federala a Federatiei Ruse. Reuniunea in incinta Misiunii EUBAM a comisiilor pentru politica externa a parlamentelor Republicii Moldova si Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova a fost reprezentata in premiera in calitate de oaspete special la reuniunea de la Berlin a presedintilor comitetelor pentru afaceri europene ale statelor membre ale UE, asa-numitul “COSAC”, de a nu confunda cu “Cozac”. 

Pentru prima oara Moldova, pe durata acestei perioade de timp, a obtinut statutul de invitat special la Adunarea parlamentara a Uniunii Europene occidentar. Acest spatiu geografic extins si divers, acoperind atit dimensiunea estica, cit si cea vestica, denota rezultativitatea diplomatiei parlamentare promovata de dumneavoastra, stimatii mei colegi, care vine sa contribuie la cunoasterea Republicii Moldova in lume, la demonstrarea deschiderii tarii.

In acest context, cred ca o sa reafirm pozitia tuturor celor prezenti in aceasta sala, ca Republica Moldova nu este un proiect temporar, dar este un stat independent, de orientare europeana, cu atitudine respectuoasa, echilibrata si echitabila fata de toti partenerii nostri internationali.

Aceasta cooperare presupune promovarea intereselor nationale ale tarii in format de dialog, de o maniera consecventa si bine argumentata. Referindu-ma la cea din urma, dar nu si ca importanta, bineinteles, filiera activitatii parlamentare, cea de cooperare cu sectorul asociativ, voi constata existenta unor rezultate bune obtinute intr-o perioada relativ scurta.

In conditiile conceptiei de cooperare dintre Parlament si societatea civila, in luna februarie a avut loc prima conferinta anuala, fiind discutate realizarile acestui parteneriat, dar si momentele problematice ale acestui proces. Rezultatele imi permit sa constat ca Parlamentul devine in timp o institutie tot mai transparenta si deschisa pentru societate, apropiindu-se de valorile si traditiile democratice europene.

Mai este un subiect, determinind particularitatea acestei actiuni, la care nu pot sa nu ma refer, dezvoltarea cooperarii dintre Parlament si Adunarea populara a autonomiei Gagauze. Parlamentul tarii tinde sa fie receptiv la sugestiile colegilor din autonomie, oferind suport pe mai multe dimensiuni. Dupa mai multi ani de discutii sterile, astazi, cred, am reusit sa ajungem la etapa elaborarii unui proiect care sa permita demararea procesului de armonizare a legislatiei regionale cu cea nationala cu suportul Consiliului Europei.

Sint convins ca aceasta linie de discutii constructive ne va permite in continuare sa depasim treptat disensiunile care treneaza pe parcursul mai multor ani.

Stimati colegi,

Un exercitiu electoral intotdeauna este o proba pentru toate fortele politice, dar in egala masura si pentru intreaga societate. Si rezultatele recentelor alegeri locale isi vor gasi reflectarea in viata politica a Moldovei.

Sint pe pozitia ca trebuie sa respectam deciziile si alegerea concetatenilor nostri si sa privim situatia intr-un context mult mai larg decit cel al intereselor de partide pe care le reprezentam in aceasta sala. In aceste noi conditii, fortele politice parlamentare trebuie, in viziunea mea, sa dea dovada de intelepciune si flexibilitate in numele intereselor majore ale cetatenilor acestei tari.

Una dintre definitiile politicii este si arta compromisurilor justificate. Totodata, consider ca orice compromis are si anumite limite si anumite reguli determinate inclusiv de coraportul cobeneficiu, dar si niste principii si valori inclusiv de ordin moral. Astfel, indiferent de eventualele configuratii politice din perspectiva, nici orientarea proeuropeana, nici reintegrarea tarii nu si-au pierdut din actualitate si importanta.

Sper ca perioada de vacanta ne va ajuta sa ne debarasam toti impreuna de euforii sau emotii inutile, pentru ca Parlamentul sa urmeze sa continue activitatea sa cu perseverenta, profesionalism si responsabilitate fata de societate si fata de tara.

In final, vreau sa multumesc tuturor deputatilor, membrilor Biroului permanent, sefilor de fractiuni, conducerii comisiilor permanente pentru munca asidua de care ati dat dovada pe durata acestei celei mai lungi sesiuni din anul curent, sa va doresc si eu vacanta placuta si cu noi forte sa reveniti in toamna pentru a continua activitatea Parlamentului, activitate, zic eu, poate intr-un nou context si, cu siguranta, de o noua calitate.

Va multumesc. (Aplauze.)

Stimati colegi,

La aceasta etapa declar sesiunea de primavara–vara a anului 2007 inchisa. Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat  si Imnul de Stat.)

Stimati colegi,

Va multumesc inca o data si, conform bunelor noastre traditii, o cupa de sampanie.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.