DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – MARTIE 2007
Sedinta
din ziua de 16 martie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4839 privind activitatea de audit.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2541 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea serviciului public – anexa nr.1, anexa nr.2, anexa nr.3;
Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.43/1, 47).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1731 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutica art.11, 111,
23; Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe – art.15 s.a.).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3048 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.47; Legea
cu privire la activitatea farmaceutica art.8, 143, 16, 201).
6. Declaratia domnului deputat Serafim
Urechean – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca la sedinta de
astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Irina Vlah, Ciobanu Vladimir – in
delegatie; Vladimir Dragomir, Boris Stepa, Valentina Stratan, Dumitru Ivanov – din
motive de sanatate; Mihail Mocan, Dumitru Diacov, Ion Neagu.
Domnul Marian Lupu:
Buna dimineata.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Proiectul de Lege nr.4839 privind
activitatea de audit. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege privind activitatea de
audit a fost examinat si aprobat de catre Parlament in prima lectura in
februarie curent.
In raportul prezentat la etapa aprobarii
proiectului de lege in prima lectura, comisia a mentionat ca scopul principal
al proiectului de lege consta in stabilirea normelor legale care se refera la
domeniul de aplicare, la organizarea activitatii de audit, la drepturile si
obligatiile partilor implicate in activitatea de audit si a altor norme legale
ce tin de aceasta activitate si, in special, a normelor care se refera la
principiile fundamentale ale activitatii de audit, la reglementarea de stat a
activitatii de audit, la licentierea activitatii de audit, la supravegherea si
controlul acestei activitati, care, in ansamblu, vor influenta esential la
sporirea calitatii lucrarilor de audit.
In perioada expirata dupa aprobarea
proiectului de lege in prima lectura, comisia a examinat obiectiile si
propunerile expuse in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului, in amendamentele parvenite in scris de la deputati,
precum si obiectiile, propunerile expuse de catre deputati in cadrul sedintei
plenare a Parlamentului.
Unei examinari detaliate a fost supusa notiunea
“entitatea de interes public”, dat fiind ca aceasta notiune determina numarul
agentilor economici obligati prin lege sa efectueze auditul obligatoriu.
Proiectul de lege prevede concret cazurile in care efectuarea auditului este
obligatoriu si se contine in formula notiunii de entitate de interes public.
Conform acestei notiuni, auditul
obligatoriu se va efectua la institutiile financiare, fondurile de investitii,
companiile de asigurari, fondurile nestatale de pensii, precum si la societatile
comerciale, ale caror actiuni se coteaza la bursa de valori si la entitatile
care detin o pozitie dominanta pe piata, depasind limitele a doua din urmatoarele
trei criterii pentru ultimele doua perioade consecutive de gestiunea precedenta.
Totalul veniturilor 120 milioane de lei si
mai mult, totalul bilantului contabil 60 milioane de lei si mai mult si numarul
mediu scriptic al personalului 500 de persoane si mai mult. Conform datelor
prezentate de catre Biroul National de Statistica, entitatile care vor indeplini
doua dintre cele trei criterii mentionate vor constitui aproximativ 100–130, poate
si 150 de unitati.
Comisia considera ca la momentul actual micsorarea
criteriilor propuse in proiectul de lege de catre Guvern si, respectiv,
impunerea entitatilor cu criterii economico-financiare sub nivelul propus de a
efectua auditul obligatoriu, nu este rational.
Un sir de propuneri au fost facute si de
deputati, membri ai Comisiei pentru politica economica, buget si finante, care,
in principiu, sint propuneri cu caracter redactional si de precizare a unor
norme si nu schimba sensul juridic al normelor respective.
Comisia a sustinut propunerile domnului deputat
Ivan Calin care se refera la excluderea din componenta Consiliului de
supraveghere a activitatii de audit pe linga Ministerul Finantelor a
persoanelor care practica activitatea de audit.
Ca urmare a acceptarii propunerii, din
proiectul de lege se exclud articolele 34 si 35 din varianta initiala a
proiectului de lege, care se refera la adunarea generala a auditorilor si la
modul de aprobare si delegare a autorului in calitate de membri ai Consiliului
de supraveghere a activitatii de audit, si alineatele (3) si (4) din articolul
42 din proiectul de lege initial.
In consecinta, componenta numerica a Consiliului
se propune a fi constituita din 7 persoane, asa cum este prevazut in textul
articolului 32 modificat. Obiectiile si propunerile comisiilor permanente, ale
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale deputatilor, a caror
majoritate a fost acceptata, sint reflectate in sinteza rezultatelor examinarii
lor, care este parte integranta a raportului comisiei si este difuzata deputatilor.
Comisia considera necesar sa raporteze
Parlamentului ca, in urma acceptarii multor propuneri ale deputatilor, textul
proiectului de lege a devenit mai reusit din punctul de vedere al respectarii
cerintelor si normelor tehnice legislative, al expunerii concrete si neechivoce
ale normelor legale.
Vreau sa va informez ca, ieri noi am primit
de la deputatul Bolboceanu un sir de propuneri asupra proiectului de lege si
ieri, dupa masa, comisia a examinat propunerile care se refera la modificarea
denumirii legii si la continutul urmatoarelor articole: articolul 2 litera f) “privind
micsorarea criteriilor de atribuire la categoria de entitati de interes public”;
articolul 7, alineatul (1) “privind exercitarea auditului” si completarea lui
cu cuvintele: “rapoartelor financiare”; articolul 12, alineatul (1), propunind
audierea auditorilor de catre instanta de judecata.
Articolul 21, alineatul (1) care se refera
la participarea reprezentantilor societatilor de audit ca observatori la sustinerea
examenelor de calificare. Si alineatul (2) privind divizarea sustinerii
examenelor de calificare pe parcursul unui an calendaristic.
Articolul 20 alineatul (5) “privind
nerecunoasterea certificatului de calificare internationala”; articolul 28 litera
e) “privind excluderea prevederilor care tin de colaborarea Ministerului Finantelor
cu asociatiile profesionale ale auditorilor”; articolul 29 alineatul (2) litera
j) si articolul 30, alineatul (2), litera l) “privind excluderea prezentarii
informatiei despre apartenenta autorului societatii de audit la o asociatie a
auditorilor.”
Articolul 31 alineatul (3) litera i) “privind
excluderea dreptului consiliului de a stabili criterii suplimentare de
organizare si desfasurare a activitatii de audit,” prevazute de legislatia in
vigoare. Articolele 31, 34 referitor la raspunderea membrilor Consiliului de
supraveghere pentru dezvaluirea informatiei confidentiale.
Articolul 31, alineatul (3) litera j) “privind
excluderea din atributia Consiliului de supraveghere a functiei de monitorizare
a procesului de intrunire profesionala”; articolul 32, alineatul (1) “privind
includerea auditului in componenta Consiliului de supraveghere”; articolul 33
alineatul (7) “privind detinerea certificatelor de calificare de catre functionarii
publici.”
Examinind propunerile mentionate, comisia
considera posibil de a sustine urmatoarele propuneri privind completarea
articolului 21, alineatul (1) cu cuvintele “societatilor de audit”. Excluderea
din articolul 31, alineatul (3) a literei i), excluderea din articolul 33 a
alineatului (7). Completarea articolului 32, alineatul (2) litera l) cu
cuvintele: “a auditorilor si”. Alineatul 5 din articolul 20 s-a propus sa fie
exclus. In opinia comisiei propunerea ar putea fi sustinuta. Pornind de la cele
expuse, comisia propune adoptarea proiectului de Lege privind activitatea de
audit in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Propuneri in lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte Bondarciuc,
Vizavi de amendamentul meu la articolul 2
litera f), unde propuneam...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu cer scuze. Care articol?
Domnul Vladimir Filat:
Articolul 2, litera f). Propuneam sa
revedem cifrele, care vor sta la baza clasificarii unei institutii ca fiind de
interes public sau entitate, care ar deveni una de interes public.
In decizia comisiei, dumneavoastra ati facut
referinta la Directiva 8 a Uniunii Europene. Eu inca o data vreau sa-mi exprim
satisfactia deplina, pentru ca deja activam in conformitate cu directivele
europene. Dar spuneti, va rog frumos, sa presupunem ca lasam cifrele respective
si atunci totalul veniturilor – 120 milioane de lei, totalul bilantului
contabil – 60 de milioane. Si in cazul in care numarul mediu scriptic al
personalului in perioada de gestiune va fi 490 de persoane, ce se intimpla in acest
caz?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In lege se prevede ca entitatea care
prezinta interes public, daca are 2 din 3 criterii, ea nimereste sub...
Domnul Vladimir Filat:
Corect. Acum, spuneti, va rog frumos, daca
ati facut referinta la directivele europene, cum facem atunci referinta la alte
directive, care spun foarte clar ca rapoartele financiare anuale a cel putin
10% din numarul total al agentilor economici urmeaza sa fie supusi auditului
financiar independent. Indeplinim norma respectiva? Sa nu sa se intimple ca noi
o parte din prevederile directivelor le indeplinim, dar alta parte nu.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa va spun ca noi o sa depasim aceasta
cifra.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da. De ce? Caci noi avem aici incluse
firmele, entitatea care are o importanta semnificativa pentru public datorita
domeniului de activitate s.a.m.d. Dar, totusi, trebuie sa spunem ca toate
institutiile financiare, toate companiile de asigurari, toate fondurile de
investitii, fondurile nestatale de pensii, toate intreprinderile care au actiune
care se coteaza la bursa de valori, precum si acestea care au fost incluse cu
plafoanele, acestea sint cele mai esentiale, care, conform legii, trebuie sa
treaca auditul obligatoriu. Restul depinde de deciziile societatii pe actiuni,
depinde de actionari.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, eu am inteles, domnule presedinte al
comisiei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as vrea sa revenim la obiectul prezentei
legi si sa discutam inca o data, totusi, care norme reglementeaza acest proiect
de lege? Conform normelor generale exista: auditul independent, auditul public si
auditul intern, cu unele exceptii. Iata, acest proiect de lege care norme ale
auditului reglementeaza?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu cunosc intrebarea dumneavoastra despre
auditul intern si o sa va raspund acum. Dar toate normele prezente in lege, acopera
pe deplin toate necesitatile republicii.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu nu am vrut sa ma refer la auditul
intern, noi am discutat mult la comisie, nu s-a acceptat aceasta idee. Eu am
vrut sa discutam din alt context aceasta propunere, daca acest proiect de lege
nu reglementeaza normele auditului intern, nu reglementeaza normele auditului
public, el reglementeaza normele auditului independent, adica, asociatiile de
audit si societatile de audit, da? Este corect. Noi am discutat ieri si am
confirmat acest lucru.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Toata activitatea economica este sub
acoperirea legii acestei...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, a auditului independent. Si de ce
atunci legea sa nu se numeasca asa cum sint reglementate aceste lucruri in
acest proiect de lege? Legea despre auditul independent. Pentru ca daca legea
se numeste: Legea despre activitatea de audit, atunci in acest proiect de lege
ar trebui sa fie reglementate si auditul independent, si relatiile auditului
intern si ale auditului public. Adica, toate formele de audit,
nu-i asa?
Domnul Marian Lupu:
Pozitia autorului.
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi nu sintem de acord si ieri noi am
discutat inca o data la comisie. Vreau sa va propun sa cititi atent articolul 2
“Notiuni principale”, unde, in notiunea “audit” este expus tot: examinarea
independent s.a.m.d. dupa text, cititi. Comisia nu sustine aceasta pozitie. Noi
ieri foarte mult am discutat.
Domnul Marian Lupu:
Bine. E clar. Pozitia autorilor.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Multumesc.
Obiectul prezentului proiect de lege este
auditul rapoartelor financiare, nu poate fi auditul independent, pentru ca nici
un audit nu poate fi neidependent. Deci, independenta este un principiu
primordial al auditului.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Bine.
Domnule presedinte,
Eu oricum nu sint de acord si vreau sa spun
inca o data ca, conform clasificarilor generale, asa este clasificat auditul in:
audit independent, audit intern si audit public. Si ce n-am spune noi aici, de
la aceste notiuni generale nu putem fugi.
Astazi promovam un proiect de lege care
reglementeaza relatiile auditului independent si nu altele. De aceea, eu am si
propus si schimbarea denumirii acestui proiect de lege, daca nu s-a reusit sa largim
competentele acestei legi.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Comisia si-a expus pozitia, autorii
la fel. Alte propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
La articolul 21, alineatul (6) este prevazut:
“pentru obtinerea certificatului de calificare.”
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Care articol? Cer scuze.
Domnul Valeriu Guma:
Articolul 21, alineatul (6). Pentru obtinerea
certificatului de calificare, a altor tipuri de audit pretendentii sint obligati
sa sustina examen la organele abilitate respectiv dupa sustinerea examenului
pentru auditul general.
Domnule presedinte,
La articolul 5 alineatul (1) din proiect asa
tip general de audit nu exista. Daca sa ne uitam la tipurile de audit asemenea
notiune de “audit general” nu exista.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Va referiti la articolul 21?
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din sinteza sau din lege?
Domnul Valeriu Guma:
Alineatul (6). Nu.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din lege?
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din proiectul de lege? Si articolul 5?
Domnul Valeriu Guma:
Da. La articolul 21 este asa notiune ca
“audit general”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Este clar. Articolul 5 inca?
Domnul Valeriu Guma:
Dar la articolul 5, unde este clasificarea
auditului, tipuri de audit, aici avem doua notiuni, auditul poate fi
obligatoriu sau solicitat, dar general nu exista.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu. Aici sint doua notiuni diferite.
Legea prevede ca sint entitati care cad sub incidenta auditului obligatoriu si
este stipulat cine cade. Si este forma cind auditul se cere de actionar, de
conducerea intreprinderii s.a.m.d.
Domnul Valeriu Guma:
Dar in notiuni de baza noi nu avem audit
general. Adica, lasam asa?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Normal, normal.
Domnul Valeriu Guma:
considerati ca este normal?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da.
Domnul Valeriu Guma:
Bine.
Domnule presedinte,
Cred ca o sa ma sustineti la articolul 10.
Eu ma refer, caci noi am discutat citeva ore in comisie si, totusi, vreau sa
insist si chiar sa rog sa fie pus la vot vizavi de problema ca companiile de
audit, pentru a purta raspundere pentru activitatea lor profesionala in caz de
fac pagubire, sa isi aleaga forma prin provizioane sau prin asigurari.
Eu consider ca compania de audit are dreptul
sa faca si provizioane, dar este necesar pentru asigurare obligatorie a profesionalismului
companiei. Fiindca noi pornim de la faptul ca, prin provizioane, pagubitul
poate sa fie nu numai unul, dar mai multi, aceste provizioane sa fie
insuficiente ca valoare. Este si mai greu chiar juridic ca sa le obtii. Este
posibilitatea companiei de audit ca aceste provizioane, care sint facute astazi,
in cazul in care se face, sa spunem asa, un eveniment negativ, ele pot fi
sustrase din aceleasi depozite bancare, aceleasi imobile, care pot sa fie: paminturi,
nu stiu ce etc., care poate sa slujeasca ca provizioane.
Pe cind el detine o polita de
asigurare, atunci clientul, care este pagubit, se duce la compania de
asigurare, conform deciziei judecatii si isi ridica banii. Este o logica in
privinta aceasta. Si eu vreau ca sa intelegem ca noi vrem sa dezvoltam atit raspunderea
companiei de audit, nivelul calitatii, piata de asigurari, cit si interesele
clientilor.
Domnul Marian Lupu:
Este clar.
Multumesc.
Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, noi am discutat de vreo citeva ori la sedinta
comisiei aceasta propunere. Vreau sa mentionez ca noi, in ultimii 10 ani, in
republica nu am avut vreun caz in judecata sau vreun prejudiciu din partea
firmelor de audit. Aceasta e un moment.
Al doilea moment. La sedinta comisiei noi am
sustinut pozitia Guvernului, de ce noi trebuie sa lasam pentru agentii
economici si pentru firmele de audit sau sa poata alege.
Domnul Valeriu Guma:
Dar nu trebuie companiile de audit sa aleaga.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din doua. Nu, noi trebuie sa lasam, totusi.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule presedinte,
Trebuie sa aparam clientii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte...
Domnul Valeriu Guma:
Eu cer scuze ca intrerup.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aceasta e pozitia comisiei, eu expun acum.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am lasat, am sustinut proiectul
Guvernului sa avem posibilitate de a alege sau previzioane sau asigurare. Si aceasta
e normal.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Ca sa inteleg eu mai bine, dumneavoastra ati
propus anume aceasta idee, care vad ca coincide cu pozitia comisiei: sa fie lasata
posibilitatea.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, eu cer ca sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Numai asigurari.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, sa fie obligatoriu asigurari, dar,
totodata, concomitent, daca compania de audit doreste sa isi faca si
provizioane, poftim, nu ii incurca nimeni.
Dar ca o polita minima si am spus ca
decidem noi sau Guvernul, vedem ce minimal trebuie sa fie in perioada de
tranzactie. Si eu nu sint de acord cu dumneavoastra, domnule presedinte, ca noi
nu avem si un caz de asigurari. La noi iese asa ca noi cu mintea de pe urma
trebuie sa ne gindim.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu. noi avem astazi.
Domnul Valeriu Guma:
Intelegeti, dumneavoastra...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca aveti, dati exemplu.
Domnul Valeriu Guma:
Va referiti la Uniunea Europeana, atunci dati
sa ne uitam la Uniunea Europeana, in America cite fonduri de pensionare au
falsificat, chestii, dupa aceasta au fost multe.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pensionarea, aceasta este alta situatie.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, care... in baza auditului oamenii aduc
bani incolo la banci, la fonduri de pensii s.a.m.d. Adica, auditul, el isi ia
asupra lui o raspundere, conform auditului societatea ia niste decizii si el
trebue sa raspunda.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Pozitia este clara. Pozitia autorului?
Domnul Guma.
Domnul Valeriu Guma:
Eu rog sa vedem o varianta, va spun, nu este
vorba astazi ca noi trebuie sa impunem sute de milioane.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Cer scuze, ideea este clara. E clara si e pe
intelesul tuturor. Deci, pozitia comisiei la fel a fost exprimata. Ca sa inteleaga
toata lumea, repet inca o data, in textul actual al acestui proiect este lasat
spatiu liber, libertate de alegere pentru companiile de audit. Ori merg si iau
o asigurare, ori isi formeaza provizioanele proprii.
Domnul Guma propune ca sa fie schimbata
aceasta pozitie, sa fie obligatoriu asigurarea, iar, suplimentar la asigurare,
cine vrea, sa isi faca si provizioane. Insistati sa supun votului acest lucru?
Domnul Valeriu Guma:
Da, va rog. Si vreau sa ma sustineti,
domnilor deputati, fiindca fix asa cum am... raspunderea civila auto, omul care
duce transport, masina, poate face si el provizioane.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Valeriu Guma:
Sau altceva.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere a domnului deputat
Guma. Cine este pentru acceptarea acesteia, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 9 voturi.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi. Aceasta propunere nu a fost sustinuta
de plenul Parlamentului.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte,
Ieri, la sedinta comisiei noi nu am gasit o
solutie definitiva la articolul 21 alineatul (5) – “criteriile generale privind
examenul de calificare”, prin care, la alineatul (5), comisiei de certificare
prin proiect i se acorda dreptul de a scuti anumite categorii de examenele de
calificare. Si, in principiu, ieri noi aproape ca am acceptat excluderea
acestui alineat, a ramas sa o consultam inca o data astazi dimineata. Care este,
totusi, pozitia excluderii alineatului (5) din proiect?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Eu, in raportul meu, am anuntat si am spus
foarte clar, acum repet pentru dumneavoastra ca alineatul (5) din articolul 20...
s-a schimbat numerotarea. S-a propus excluderea articolului 20. In opinia
comisiei propunerea sustinuta, am spus eu in raport. Adica se exclude.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule presedinte al comisiei,
Am fost telefonata de persoane care
reprezinta domeniul si mi-au sugerat, au spus ca s-a discutat in cadrul
comisiei, ele cunosc, ca la articolul 4, acum a devenit 4, inainte era
articolul 5, la tipurile de audit s-a discutat propunerea ca, dupa punct,
auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale, inclusiv al celor
consolidate se efectueaza la entitatile de interes public, sa se puna virgula,
inclusiv societatile care se coteaza la Bursa de Valori.
Acum, daca citim articolul unde se defineste
entitatea de interes public, aceasta cuprinde si desfasurarea, si nominalizarea
societatii pe actiuni care se coteaza la Bursa de Valori a Republicii Moldova.
Exista vreo temere ca poate fi interpretat,
puteti confirma sau infirma justetea temerii si solicitarea de a fi desfasurata
aceasta precizare?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, este necesar ca fie precizat aici, ca
firme... ca actiunile care se coteaza la Bursa, adica pentru investitori e foarte
important sa aiba aceasta firma sau aceasta societate pe actiuni audit.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, deci eu la articolul 3 litera d), vad ca
este... si consider ca este foarte bine. Insa solicitarea cetatenilor a fost ca
aceasta precizare sa fie introdusa la articolul 4 – tipurile de audit, articolul
4 devenit din articolul 5. La alineatul (2), auditul obligatoriu al rapoartelor
financiare anuale, inclusiv al celor consolidate se efectueaza la entitatile de
interes public, inclusiv societatile care se coteaza la Bursa de Valori. Aceasta
este propunerea lor.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu vreau sa va rog, cititi atent legea. La articolul
2 sint notiuni.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Trei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, el acum a devenit 2.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am inteles, 2, da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Si la litera f).
Doamna Vitalia Pavlicenco:
d).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
f) – entitatea de interes public. Entitatea
care are o importanta.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am citit-o. Deci, considerati ca este
suficient?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Suficient.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Fiindca v-am spus ca exista temerea ca nu
va fi interpretat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu, nu, este in lege si este
suficient.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Tinind cont de propunerile inaintate in
sala plenului Parlamentului, acceptate de comisie, precum si in conditiile
raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege nr.4839. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 9 voturi.
Domnul Marian Lupu:
9 voturi.
Va multumesc.
67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4839 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2541 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Initiativa legislativa a deputatilor in
Parlament: Vadim Misin, Semion Dragan, Afanasie Mandaji si Irina Vlah privind
stabilirea conditiilor de pensionare a deputatilor remunerati in Adunarea
populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia, s-a examinat si a fost
aprobata in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului din 9 februarie
2007.
La prezentarea proiectului, autorii au
retras din textul acestui articol 1, care prevedea modificarea unor articole
din Legea serviciului public nr.443 din 4 mai 1995, in scopul atribuirii
statutului functionar public persoanelor vizate.
Intrucit Legislativul a fixat retragerea de
catre autori a modificarilor nominalizate, in mod normal, in continuare este
vorba de modificarea si completarea Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind
pensiile de asigurari sociale de stat, fapt care serveste drept temei pentru
modificarea respectiva a titlului proiectului de lege mentionat.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat propunerile parvenite de la
comisiile permanente, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, de la
Guvernul Republicii Moldova si din cuvintarile la sedinta plenara a
Parlamentului din 9 februarie 2007 rostite de deputatii: Valentina Buliga,
Valentina Cusnir, Vladimir Filat, Vladimir Ciobanu, Marian Lupu, Vladimir Turcan
si a evidentiat urmatoarele pozitii esentiale:
a) locul deputatilor remunerati in Adunarea
populara a Gagauziei intre nivelul alesilor locali si nivelul Legislativului;
b) conditiile de stabilire a pensiilor pentru
alesii locali remunerati. Este vorba de termenul de activitate a deputatilor in
functia remunerata pentru stabilirea pensiei in conditiile articolului 46 din
Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat;
c) tangentele modificarilor propuse de
autor la Legea nr.768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local si
la Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Gagauziei;
Cu alte cuvinte, exista necesitatea operarii
modificarilor respective in legile mentionate sau nu exista? Guvernul
Republicii Moldova, prin Hotarirea sa nr.1031 din 6 septembrie 2006, sustine, in
principiu, modificarea si completarea Legii nr.156 din 14 octombrie 1998
privind pensiile de asigurari sociale de stat, insa considera ca, in redactia
propusa la articolul 43/1, cuvintele “de cel putin 4 ani” urmeaza a fi
substituite prin cuvintele “de cel putin 8 ani”.
Guvernul porneste de la pozitia ca norma in
cauza se extinde asupra tuturor alesilor locali, pe cind autorii proiectului
propun pensionarea numai a deputatilor remunerati in Adunarea Populara a Gagauziei.
Intrucit propunerea autorului “cel putin de
4 ani pentru stabilirea pensiei in cuantum de 75 la suta din suma platilor
lunare ale deputatului in exercitiu in functie permanent remunerata” nu a fost
respinsa de Legislativ, pentru depasirea divergentelor, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune urmatoarea
modalitate.
Se exclude din proiectul de lege articolul
43/1, iar articolul 46 – conditiile de stabilire a pensiei pentru alesii locali
din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurari sociale de
stat se completeaza cu un alineat nou – 3, cu urmatorul cuprins: “asiguratul
care a activat cel putin 4 ani in functie permanenta remunerata in calitate de
deputat in Adunarea Populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia a atins virsta
de pensionare specificata la articolul 41 alineatul (1) si a realizat stagiul
de cotizare prevazut la articolul 42 alineatul (1), beneficiaza de pensie
calculata in cuantum de 75 la suta din suma tuturor platilor lunare ale
persoanei in exercitiu in functia respectiva”.
Alineatul (3) devine, respectiv, alineatul
(4). Din proiectul de lege se exclude modificarea propusa de autor la litera c)
din articolul 47, stagiul de cotizare in serviciul public a Legii nr.156 din 14
octombrie 1998 privind pensiile de asigurari sociale de stat.
In schimb, articolul 47 se completeaza cu o
litera noua – d), cu urmatorul cuprins: “de activitate in calitate de presedinte
si vicepresedinte a Adunarii Populare a unitatii teritoriale autonome Gagauzia,
deputatul care detine o functie permanent remunerata in Adunarea Populara UTA Gagauzia”.
Literele d) si g) devin, respectiv,
literele e) – h). In viziunea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului, modificarea articolului 46 si 47 in varianta propusa
elimina divergentele accentuate mai sus si anume:
a) deputatii remunerati in Adunarea populara
a Gagauziei ramin sub incidenta alineatului (1) al articolului 2 din Legea
privind statutul alesului local. Conform alineatului (2) din acest articol,
statutul alesului local se aplica deputatului in Adunarea Populara a Gagauziei in
masura in care nu contravine statutului deputatului, determinat de catre
Adunarea Populara in cadrul Legii privind statutul juridic special al Gagauziei.
In baza articolului 9 din legea vizata,
calitatea de deputat salarizat in Adunarea populara a Gagauziei este
incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite in alte autoritati
locale, institutii publice si structuri antreprenoriale.
Adunarea populara a Gagauziei, la prima sa sedinta,
alege presedintele Adunarii populare, vicepresedintii, prezidiul si aproba
regulamentul Adunarii populare;
b) conform articolului 72 alineatul (3)
litera j) din Constitutia Republicii Moldova, prin lege organica se
reglementeaza regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si
protectia speciala.
Deci, stabilirea conditiilor de pensionare
a alesilor locali remunerati este prerogativa Parlamentului. Guvernul, fiind
organ executiv central, va prezenta anual proiectul Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat pentru examinarea si adoptarea lui de catre Parlament;
c) modificarea articolului 46 din Legea
privind pensiile de asigurari sociale de stat propuse de comisii nu atinge
statutul alesului local, ci asigura protectia sociala respectiva a alesilor
locali remunerati permanent in functii elective.
Deci, adoptarea de catre Parlament a proiectului
de Lege nr.2541 din
29 iunie 2006 nu cere modificarea altor legi referitoare la domeniul examinat. Tinind
cont de consimtamintul autorilor proiectului consfintit de articolul 54
alineatul (6) din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca acest
proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua, cu propunerile comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Afonin.
Pentru lectura a doua, propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2541.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 5 voturi.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2541 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1731 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat suplimentar proiectul de Lege privind modificarea si completarea
unor acte legislative, aprobat in prima lectura la 16 februarie curent si, tinind
cont de propunerile si obiectiile parvenite, sau in comun cu autorul au
prezentat domniilor voastre varianta noua a modificarilor propuse.
La fel, s-a decis ca termenul maximal de
autorizare a medicamentelor si a altor produse farmaceutice sa fie redus de la
120 la 90 de zile de la data depunerii cererii de autorizare. Articolul 5 din
proiectul de lege a fost exclus, deoarece articolul 96 din Codul fiscal deja a
fost modificat prin Legea nr.268 din 28 iulie 2006 articolul 21, iar
propunerile comisiilor parlamentare permanente si ale deputatilor au fost
acceptate in redactia expusa in sinteza pe care dumneavoastra o aveti.
Obiectiile inaintate de Directia juridica a
Aparatului Parlamentului la fel au fost luate in considerare la redactarea acestui
proiect de lege.
Tinind cont de cele mentionate, Comisia
pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de
Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative in redactie finala
in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Doamna presedinte,
Va multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1731.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 5 voturi.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1731 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3048 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat suplimentar in comun cu reprezentantii Guvernului proiectul
de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat in
prima lectura la 16 februarie curent, tinind cont de propunerile si obiectiile
parvenite.
S-a decis, ca amenzile pentru practicarea
repetata a activitatii farmaceutice fara utilizarea sistemului informational
automatizat de evidenta a circulatiei medicamentelor la marimea de 750 pina la
1000 unitati conventionale sa fie excluse din proiectul de lege, iar plafonul
amenzilor propus de catre Guvern in marime de pina la 500 de unitati conventionale
sa fie redus pina la 300 de unitati conventionale.
Concomitent, tinind cont de problemele
existente in procesul de implementare a sistemului informational automatizat,
se propune ca amenzile prevazute la articolul 1 din proiect sa fie aplicate incepind
cu 1 octombrie 2007, iar retragerea licentei pentru incalcare, stipulate la
articolul 2 din proiect sa poata fi efectuat nu mai devreme de 1 ianuarie 2008.
Sinteza amendamentelor si propunerilor si
proiectul de lege redactat in conformitate cu decizia comisiei sesizate in fond
se anexeaza. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Lectura a doua, alte propuneri?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Comisia noastra a propus ca, totusi, sa nu
fie formulat un alineat aparte, alineatul (7), dar la alineatul (4) din acelasi
articol, care deja prevede unele incalcari ce tin de problema circulatiei
medicamentelor, sa se introduca cuvintele: “ceea ce rezulta din conceptul
acestui proiect de lege.”
Dumneavoastra aici indicati ca s-a acceptat
propunerea noastra, dar, totodata, formula respectiva este expusa ca alineatul (7).
Atunci, ce avem noi? Noi avem alineatul (4), care prevede unele incalcari
repetate si la alineatul (7).
Domnul Vladimir Eremciuc:
Bine.
Se accepta.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci rezulta ca noi, pentru unele si
aceleasi incalcari, va fi foarte complicat pentru cei care vor aplica aceste
sanctiuni. Sa fie clar pentru dinsii, care alineat trebuie sa fie aplicat. Acesta
e un moment.
Al doilea moment. La alineatul (4) actual,
care ramine in redactia pe care ati propus-o, este prevazut nu, pur si simplu,
amendarea, dar inclusiv confiscarea acestor medicamente. Dar, conform
alineatului (7), numai amendarea. Atunci rezulta ca in cazul in care, totusi, sint
depistate medicamente fara fisie latenta, intreprinderea, farmacia va fi
amendata, dar medicamentul va ramine in posesia lor. Ceea ce iarasi este nu
prea clar.
De aceea, noi, totusi, propunem ca formula
propusa de catre comisie, sa fie modificat insasi alineatul (4) in formula
propusa de catre comisie cu unicul adaos, uitati-va la formula propusa de noi:
punctul 2 din sinteza si va avea urmatorul cuprins:
“Practicarea activitatii farmaceutice, fara
utilizarea sistemului automatizat de evidenta a circulatiei medicamentelor,
exploatarea necorespunzatoare a acestui sistem, precum si pastrarea neconforma
a medicamentelor, utilizarea, publicitatea, eliberarea si comercializarea
medicamentelor fara etichete cu fisie latenta, acelor cu termen de valabilitate
expirat, fara documentul si / sau informatia ce atesta calitatea si marca
fabricarii.” Iata care va fi, dupa viziunea noastra, cuprinsul alineatului (4),
care cuprinde si conceptul proiectului, dar, totodata, excludem repetarea in
acest articol prin propunerea...
Domnul Vladimir Eremciuc:
Asa si s-a acceptat la sedinta comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu asa s-a acceptat. De aceea, eu si am...
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu am inteles, Vladimir Ivanovici. Noi vom
face acolo schimbari dupa propunerea dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci varianta pe care am propus-o noi.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci, comisia accepta.
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, in conditiile
raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura
a proiectului de Lege nr.3048. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Impotriva?
Rog sa fie anuntate rezultatele, vad voturi
impotriva.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
9 voturi “impotriva”.
Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.3048
este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Subiectele incluse pe ordinea de zi,
proiecte de legi, au fost examinate.
Am inregistrat o solicitare de spatiu de
timp pentru o declaratie din partea domnului Urechean, pe care il invit la
tribuna centrala.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati deputati,
Este evident ca Republica Moldova pierde
acele realizari democratice, pe care le-a avut la inceputul acestui deceniu.
Ieri, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
a demonstrat ca puterea controleaza politic mass-media, fapt confirmat si de o
declaratie comuna a misiunilor diplomatice occidentale. De altfel, inca o
confirmare ca pozitia “Alianta «Moldova Noastra»” si cea a ambasadorilor au
fost omise de programul “Mesager”.
Astazi vom atrage atentia asupra altui fapt
grav, ce afecteaza climatul preelectoral in toata tara in pragul alegerilor
locale si de teama lor coalitia creata in jurul puterii de PPCD si PCRM
amplifica hartuirea opozitiei. Totul are la baza o comunitate mai veche de
interese. Ea este singura care explica sprijinul oferit de Rosca acum doi ani
pentru a-l salva de la cadere pe Voronin.
Dar pentru consolidarea la putere, marea
coruptie economica si politica avea nevoie sa anihileze sistemul democratic. Si
acest lucru se face sub fatada aleasa de ochii lumii civilizate – politica
declarativa de integrare europeana. Au urmat tirgurile de interese, de functii si
de resurse, precum si batjocura lui Voronin fata de conditiile puse de votantii
sai.
Am asteptat un absenteism fara precedent al
electoratului ingretosat. Dar coalitia procomunista si-a cautat de treaba
constructiv, a pus baza desfasurarii alegerilor, practic, fara alegatori. A ingustat
baza electorala, a micsorat pragul de acces la forurile legibile, a redus
procentul minim de participare a alegatorilor, anulindu-l chiar pentru turul
doi.
Numai ca ei stiu, chiar si dupa asemenea masuri,
cetatenii ar putea taxa partidele coalitiei de guvernamint, iar oamenii
destoinici refuza sa reprezinte in calitate de candidati pe tradatorii
electoratului.
Iata de ce, ca niciodata pina acum, santajul
si coruperea politica devine principalul instrument al autoritatilor pentru a
desfasura inscrierea in viitoarea cursa electorala din partea opozitiei, dar si
pentru a impune inrolarea in rindul candidatilor puterii.
O confirma insusi tovarasul Rosca, care
spune: ca a fi in PPCD astazi inseamna a fi scutit de chemarile la Procuratura.
Despre oamenii lui Voronin nici nu se discuta. Consilierul lui si executantul
comenzilor politice este pus chiar sa conduca Procuratura.
Actuala coalitie de guvernamint si-a pregatit
pentru apropiatele alegeri un sistem camuflat la suprafata, dar care ascunde un
control dur si direct asupra autoritatilor electorale si a celor din
audiovizual, asupra autoritatilor locale si a resurselor administrative, asupra
organelor de drept, de justitie si in general.
In ceea ce priveste justitia, citeva
exemple recente lasa pe oricine fara replica. Recomandarea Consiliului Superior
al Magistraturii este anulata de votul politic al coalitiei de guvernamint in
cazul cu doi dintre cei trei candidati pentru Curtea Suprema de Justitie. Iar
nominalizarea pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o palma data
justitiei europene, caci nominalizeaza o persoana asociata cu condamnarile in
dosarele politice de rezonanta internationala.
Referitor la implicarea in interes politic
a sistemului afacerilor interne, va aduc un exemplu, care in orice tara
democratica ar provoca demisii in lant la acest minister. Detin un document si
am informatia ca el este unul tipic, o asa-numita prezentare, emisa de
comisarul politiei din raionul Cimislia, Ion Rotaru, si primita ca ordin de
fiecare primar din localitatile acestui raion.
Are numarul 552 din 9 februarie si rog
Serviciul de Interpelari sa adreseze aceasta mentiune Procuraturii si
Ministerului de Interne in calitate de sesizare pentru verificarea legalitatii.
In textul lui se insinueaza ca liderii politici si deputatii efectueaza vizite si
organizeaza intruniri, sanctionate sau nesanctionate, care intrerup neintemeiat
activitatea colectivelor de munca, desigur, fara nici un fel de argument.
Si daca cineva ar spune, ca aceasta inca nu
este control politienesc asupra activitatilor politice si a intrunirilor
libere, citez in continuare cu prescurtari: “Pentru neadmiterea cazurilor de injosire
a demnitatii persoanelor oficiale in stat, atit primarii, cit si sefii de post in
caz de vizita a liderilor politici in mod urgent de informat unitatea de garda
a Comisariatului de politie al raionului”.
Evident, Rosca si Voronin, alti exponenti
ai puterii sint persoane oficiale din stat, iar deputatii opozitiei sint
persoane si lideri politici considerati potentiali periculosi pentru ordinea
publica.
La o intilnire recenta cu alegatorii, pe
care am avut-o la nord in raionul Edinet, am fost filmati de politie exact dupa
acelasi calapod sub supravegherea directa a comisarului raional. In 2005
asemenea intimidari se aplicau cetatenilor doar pe parcursul campaniei
electorale. In 2007 asemenea practici politienesti s-au lansat cu mult inainte
de inceperea campaniei la intruniri obisnuite ale cetatenilor.
Aceasta demonstreaza ca Moldova este impinsa
tot mai mult de la democratie spre conditia de stat politienesc. Avem tot mai
multe semnale din diferite raioane si de la membrii diferitelor partide, care
arata ca, de aceasta data, se aplica din timp si mai dur presiunile de toate
tipurile asupra potentialilor candidati la alegerile locale.
Un om de succes si cu o autoritate dintr-o
localitate de la sud, nu vreau sa-i divulg numele, la citeva zile dupa
selectarea lui drept viitor candidat la “Alianta «Moldova Noastra»” la functia
de primar, ne-a salutat telefonic de la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, de fapt, Centrul pentru Combaterea Concurentilor
Politici si Economici de sub comanda sefului comunist Vladimir Voronin.
Un caz invers. Un reprezentant al
conducerii Ministerului Afacerilor Interne ameninta cu o posibila urmarire
judiciara pentru a determina o persoana respectata sa candideze din partea
PPCD-lui intr-o localitate din municipiul Chisinau.
Pentru a generaliza situatia preelectorala,
creata de actuala putere la nivel local, voi mentiona ca majoritatea absoluta a
primarilor opozitiei din municipiul Chisinau au dosare administrative si penale
in derulare. Comanda politica evidenta in acest sens... numai primarul comunist
de la Vadul lui Voda se simte in acest caz confortabil. Dar si aplicarea
tacticii de fabricare a dosarelor la comanda puterii impotriva liderilor nationali
ai partidelor de opozitie a luat o amploare nemaivazuta pina acum.
Nici nu stiu daca este vreun sef de partid
din afara coalitiei PPCD – PCRM – PD fara vreun dosar. In schimb va pot spune ca
aflarea timp de doua zile pe saptamina in sala de judecata, chiar daca acolo
urmaresc zeci de martori, care imi confirma nevinovatia, imi ia timp din
activitatile de pregatire la “Alianta «Moldova Noastra»” pentru alegerile
locale. Acesta a si fost singurul scop al intemeierii unui proces de interese
politice.
In incheiere, totusi, avertizez coalitia de
guvernamint ca timpul acestor trucuri ieftine a trecut. Acum 4 ani cetatenii
poate mai credeau in minciunile puterii, dar astazi ei stiu cine striga:
“Prinde hotul.” De aceea, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” cere
guvernantilor sa renunte imediat si definitiv la metodele totalitare, care ingradesc.
Domnul Marian Lupu:
Un minut.
Domnul Serafim Urechean:
Libertatile cetatenilor din intreaga tara.
Puterea este a poporului si acei care incearca s-o obtina prin santaj si
presiune, foarte degraba vor raspunde in fata acestui popor.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sedinta de astazi o declar inchisa. Urmatoarea
sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, pe data de 22 martie, la ora
10.00.
Va multumesc.
Va doresc o zi buna in continuare.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.55.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia
documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.