DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 27 martie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1063 pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4326 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.71, 73, 80 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2892 privind completarea unor acte legislative (Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte – art.2; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art.3; Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4246 privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.487 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.8, 31, 46 s.a.; Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.10, 10/1, 18 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.366 pentru ratificarea Protocolului de revizuire a unor prevederi ale Acordului regional pentru spatiul european de radiodifuziune (Stockholm, 1961).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.367 pentru ratificarea Acordului regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitala terestra in Regiunea 1 (parti ale Regiunii 1, amplasate la vest de meridianul 170⁰ longitudine de Est si la nord de paralela 40⁰ latitudine Sud, cu exceptia teritoriului Mongoliei) si in Republica Islamica Iran in benzile de frecvente 174-230 MHz si 470-862 MHz.

10. Interpelari.

11. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii – Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

13.Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.

14. Declaratia domnului deputat Grigore Petrenco – Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

15. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca – Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna  dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Ion Gutu, Boris Stepa, Irina Vlah, Valeriu Cosarciuc, Alexandru Oleinic, Nicolai Deatovschi, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fie inclus pentru ziua de miine la sedinta plenara proiectul nr.3394.

 

Domnul  Marian Lupu:

La ce se refera?

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Cerem timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. 

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimati prieteni,

Va spun astazi prieteni, pentru ca este o zi de o deosebita bucurie pentru tot poporul roman. Cunoasteti, acum 90 de ani a fost actul unirii Basarabiei cu Romania. Eu va adresez tuturor felicitari si cred ca ar fi cazul ca si Presedintele Parlamentului sa ne felicite cu aceasta ocazie. Cunoastem cu totii, traditia parlamentara a inceput cu Sfatul Tarii, care, iata, a votat actul unirii Basarabiei cu Romania. Si propun, in legatura cu aceasta, un moment de reculegere in memoria membrilor Sfatului Tarii, care au participat la acest act istoric.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:  

Multumesc.

Trecem la ordinea de zi. Propun, din numele Fractiunii, sa fie excluse proiectul de Lege nr.389 de pe data de 27 martie, de astazi, numarul 3 in ordinea de zi si proiectul de Lege nr.196, tot numarul 3 in ordinea de zi, pentru miine,
28 martie. Deci aceste doua proiecte propunem sa fie excluse.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Presedinte,

Rog timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Rog sa fiu inscrisa pentru o mica declaratie la sfirsitul acestei sedinte.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Multumesc, stimati colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Grozav:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Daca se poate, careva explicatii ce tin de proiectul de Lege nr.196, din partea, cine acolo, comunistului Prijmireanu. Parca e tot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Repet inca o data pentru acei care, eu stiu, au probleme cu auzul, eu am spus, din numele Fractiunii Partidului Comunistilor, se propune pentru a fi exclus din ordinea de zi, dat fiind faptul ca este necesar de a examina suplimentar.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri de modificare a ordinii de zi pentru sedintele zilei de astazi si de miine, supun votului aprobarea ordinii de zi rectificate pentru aceste doua zile. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Stimati colegi,

Daca nu gresesc, astazi este Ziua Internationala a Teatrului. Acum eu am spus-o nu in contextul activitatii parlamentare, am spus-o la modul cel mai serios, este Ziua internationala a teatrului si, in contextul acestei sarbatori, propun ca plenul Parlamentului sa felicite toate colectivele artistice teatrale din Republica Moldova, uniunile profesionale, dorindu-le mult succes in activitatea de creatie a tuturor celor care reprezinta la cel mai inalt nivel arta teatrala a Republicii Moldova. (Aplauze.)

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Din partea Aliantei noastre ne aliniem si noi la felicitarile domnului Presedinte si vreau sa felicit si Paramentul Republicii Moldova ca fiind un teatru al absurdului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Trebuie sa acceptam ca si activitatea parlamentara are puternice elemente teatrale si cred ca sarcina noastra cu dumneavoastra este sa nu sa se intreaca masura pe dimensiunea acestei componente.

Bine. Ordinea de zi este aprobata. Atrag atentia ca am aprobat-o inclusiv si cu acele proiecte propuse in supliment care v-a fost distribuit anterior.

Vom incepe, stimati colegi, cu proiectul de Lege nr.1063 pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern, prezentat ca initiativa a Presedintelui Tarii.

Prezinta domnul Igor Vremea.

 

Domnul  Igor Vremea – consilier al Presedintelui Republicii Moldova in
                                                     probleme juridice, sef al Directiei drept si
                                                    relatii publice:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Va prezint spre examinare initiativa legislativa a Presedintelui Republicii Moldova privind modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern, in particular este vorba de articolul 24 din actul nominalizat.

Imperativul operarii modificarilor in cauza este dictat de finalitatea optimizarii institutionale si functionale a autoritatilor administratiei publice centrale in contextul reformei administratiei publice centrale. Astfel, in vederea delimitarii clare a functiilor de elaborare a politicilor de cele de implementare a acestora, se propune ca Serviciul Standardizare si Metrologie sa devina o institutie subordonata Ministerului Economiei si Comertului, fiind astfel absorbit de acesta, cu preluarea de catre minister a functiilor Serviciului respectiv.

Totodata, in proiectul de lege prezentat este stipulata fuziunea prin contopire a Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului si a Agentiei “Apele Moldovei”, avind ca efect infiintarea unui nou organ central de specialitate in persoana Ministerului Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului, care urmeaza sa preia functiile actuale ale institutiilor ce isi inceteaza activitatea si existenta.

Crearea ministerului va asigura unificarea domeniilor actualmente dispersate si va spori eficienta managementului ramurilor respective. In acelasi timp, onorati deputati, in proiectul propus atentiei dumneavoastra se indica Guvernului de a prezenta Parlamentului propuneri privind eliminarea coliziunilor normative, precum si revizuirea actelor normative proprii in acelasi scop.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Vreau sa imi aduceti argumente in favoarea absorbtiei Serviciului Standardizare si Metrologie de catre Ministerul Economiei si Comertului. Cum vedeti dumneavoastra, sa mai fie absorbita si unica institutie in tara noastra, care impartial are grija astazi de calitatea productiei din toate ramurile economiei. Este unica, accentuez. Vreau sa imi aduceti argumente. Si de ce absorbtie? Si cum Ministerul Economiei si Comertului va indeplini aceste functii in continuare?

 

Domnul Igor Vremea:

Deci e clar ca Ministerul Economiei si Comertului va elabora in continuare structura si cadrul normativ in ceea ce priveste functionalitatea departamentului respectiv, care urmeaza sa preia sarcinile actualului Serviciu Standardizare si Metrologie. Totodata, se merge pe calea absorbtiei din simplul motiv, dupa cum am mentionat, iarasi inca o data reiterez, se incearca delimitarea, sa spunem, clara a functiilor de elaborare a politicilor de cele de implementare.

Adica, in cazul de fata Ministerul Economiei si Comertului urmeaza sa elaboreze acele criterii sau politici in domeniul respectiv si de acum departamentul concret din cadrul ministerului va efectua sau va traduce in viata acele sarcini puse.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu cred ca de loc nu sint argumente in acest caz, din care motive propun sa terminam cu experimentele, sa lasam Serviciul Standardizare si Metrologie acolo unde sta si isi face onorabil si cinstit datoria. Am zis, unica institutie. Daca o mai absorbim si pe aceasta, stim ce probleme avem la capitolul “Calitate”, vrem sa ajungem in Europa cu cit mai multa marfa, sa zic, si daca absorbim si aceasta institutie, ne intoarcem nu stiu unde. Nici in Rusia nu putem ajunge.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Dar nu prea va grabiti cu votul. Graba strica treaba. Intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti, va rog, in cazul fuzionarii acestor trei structuri, doua agentii si un serviciu, si al crearii ministerului, prevazut la punctul 1, articolul 1, cu cit va creste sau se va micsora numarul functionarilor angajati conform statelor de personal?

 

Domnul  Igor Vremea:

Deci, dupa cum am spus, Guvernul urmeaza in termenul indicat in proiectul de lege, adica, este vorba de un termen de 3 luni, sa aduca in concordanta actele sale normative si, evident, o sa prevada toate aceste modificari, consecintele fuziunii acelor doua agentii si absorbtiei.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule consilier,

Eu inteleg in felul urmator: cind Presedintele Republicii Moldova vine cu o initiativa in Parlamentul Republicii Moldova, lucrurile sint analizate, se vine cu propuneri concrete. Cind dumneavoastra veniti in Parlament si ne propuneti ceva care urmeaza inca sa va determinati citi oameni sa lucreze acolo, aceasta inseamna ca ar fi corect sa propuneti ca sa fie retras proiectul de lege, sa analizati situatia, sa veniti cu propuneri concrete. Ce inseamna, dumneavoastra propuneti lichidarea a trei structuri, crearea unui minister si nu stiti citi oameni o sa fie in minister? Atunci va intreb si eu putin in sens mai populist: numarul acestui minister va fi mai mic decit numarul total al Guvernului Republicii Moldova?

 

Domnul  Marian Lupu:

Dati sa vedem, il vad pe domnul Melnic in sala, poate dumnealui ar avea niste cifre mai concrete, macar aproximative. Aveti sau nu? Nu.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Constatam atunci ca se vine in Parlament cu propuneri de creare a unui minister, nu stim cu ce o sa se ocupe, caci e clar ca trebuie sa elaboreze Regulamentul, dar, cel putin, nu stim citi oameni o sa lucreze acolo. Bravo, “ne bravo”, nu trebuie sa comentati.

Si a doua. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca la punctul 2, pozitia “Serviciului Standardizare si Metrologie” sa fie exclus si sa ramina numai “Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului” plus “Agentia “Apele Moldovei”. Fiindca, intr-adevar, Serviciul in nici un caz nu se inscrie in viitoarele functii ale acestui minister. Este un conglomerat de functii, diferenta fiind cam cea dintre cer si pamint.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Vremea,

Spuneti, va rog frumos, in nota informativa, dumneavoastra faceti o precizare ca, prin instituirea ministerului respectiv, vor fi excluse carentele si functionalitatile in cadrul Guvernului. Atunci am o intrebare. In momentul in care a fost instituit Ministerul Administratiei Publice, noi am avut discutii interminabile in plenul Parlamentului, discutind asupra competentelor care urmeaza sa le aiba acest minister, dupa care a venit Legea privind regionalizarea Republicii Moldova sau, mai bine spus, dezvoltarea regionala.

In cadrul acestei legi, anume s-a luat in vedere dezvoltarea teritoriului. Si, daca imi aduc eu bine aminte, in momentul in care era instituit Ministerul Administratiei Publice, au aparut chiar si idei, si propuneri ca sa fie o denumire mai complexa, sa raspunda functiilor Ministerului Administratiei Publice si Dezvoltarii Teritoriului.

Acum, spuneti-mi, va rog frumos, conform Legii privind dezvoltarea regionala a Republicii Moldova competente largi in acest sens ce tin de dezvoltare cad in sarcina Ministerului Administratiei Publice Locale. Acum apare un minister – Ministerul Dezvoltarii Teritoriului si Constructiilor.

Mai concret, in contextul dezvoltarii regionale, cum se incadreaza functiile care urmeaza sa le aiba Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Dezvoltarii Teritoriale si Constructiilor? Dupa care mai am o intrebare.

 

Domnul  Igor Vremea:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, dupa cum rezulta si din nota informativa prezentata atentiei dumneavoastra, ministerul nou-creat urmeaza sa aiba un cumul de functii strict determinate in ceea ce priveste amenajarea teritoriului, urbanismul, gospodarirea sistemelor de canalizare, asigurarea cu apa, constructii. Iata, in aceasta directie se merge in cadrul sau in cazul proiectului inaintat. In cazul de fata este vorba de cumularea functiilor pe care le au doua agentii existente la momentul actual si care vor fi ulterior exercitate de catre o institutie.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu inteleg. Intrebarea a aparut vizavi de atributiile functionale ale Ministerului Administratiei Publice Locale. Si daca verificam exact, vedeti ca, cam apar dublari de functii. Bine. Am inteles. Intrebare–raspuns.

Acum vizavi de Serviciul Standardizare si Metrologie. Doamna Cusnir a inceput aceasta tema. Eu vreau sa va spun, ca lucrul acesta urmeaza sa fie privit nu atit de simplist, fiindca acest Serviciu are competente largi si ele urmeaza sa fie unele autonome. Fiindca dincolo de elaborarea politicilor din partea acestui serviciu sint actiuni practice si pe alocuri chiar executive, la nivel de implementare, ce tine de standardizare, urmarire, examinare s.a.m.d.

Eu nu vad cum Ministerul Economiei si Comertului, avind in subordine serviciul respectiv, care, sint perfect de acord, poate sa vegheze asupra politicilor in domeniu, dar nu la nivel de implementare. Atunci inseamna ca  Ministerul respectiv al Economiei si Comertului urmeaza sa aiba intreprinderi subordonate. Ceea ce are la ora actuala Serviciul Standardizare si Metrologie. Un sir de intreprinderi care sint la autogestiune, care practica actiuni economice pe alocuri.

 

Domnul  Igor Vremea:

Eu inteleg, dar nu putem exclude sau nu putem nega acel fapt ca Ministerul Economiei si Comertului si in momentul de fata are anumite intreprinderi in subordine, care sint nemijlocit subordonate Ministerului Economiei si Comertului. In cazul de fata eu nu vad...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Care sint aceste institutii?

 

Domnul  Igor Vremea:

Eu nu am acum, sa spun, nomenclatorul acestor intreprinderi, dar nu este exclus si pe viitor aceasta. Adica, este un organ al Executivului central si, respectiv, nu vad care ar fi problema.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dumneavoastra nu vedeti. Din punctul meu de vedere, la nivel de implementare sint probleme, pentru ca, cu adevarat, cream niste conglomerate si ulterior n-o sa gasim responsabilul.

Eu va multumesc pentru raspunsuri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Eu vreau sa aduc aminte plenului Parlamentului ca anume atunci, in momentul examinarii necesitatii crearii Ministerului Administratiei Publice Locale, noi am avut acea propunere ca sa fie si dezvoltarea teritoriului. Si ar fi fost logica, si nu aparea nici o necesitate a crearii acestui minister.

As dori sa va intreb, domnule raportor, cum se incadreaza crearea acestui nou minister in reforma administratiei publice centrale si in reforma regulatorie?

Deoarece cunoastem foarte bine care este misiunea unui minister, ceea ce i se va atribui noului minister prin lege si prin atributii nu se vor incadra in acele norme si principii spre care noi tindem, inclusiv Serviciul Standardizare si Metrologie, care, din cite cunosc, la o etapa a fost una din cerintele si donatorilor, si Fondului Monetar ca acest Serviciu sa fie independent, autonom, pentru care o mare misiune de standardizare, omologare, verificare a proceselor si procedurilor tehnice.

Mi se pare nelogica aceasta conglomerare de servicii atribuite Ministerului Economiei si Comertului, care nu se incadreaza in politica de reformare a administratiei publice centrale.

 

Domnul  Igor Vremea:

In opinia noastra, modificarile operate sau proiectul de lege urmeaza sau se incadreaza in procesul de reformare a organelor administratiei publice centrale si anume este vorba despre optimizarea institutionala si functionala a autoritatii respective.

 

 

Doamna  Valentina Buliga:

E clara pozitia dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnule Vremea,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 26 martie 2008 proiectul de lege sus-numit, parvenit cu titlu de initiativa legislativa a domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin, fapt ce corespunde prevederilor articolului 73 din Constitutia Republicii Moldova si articolului 47 din Regulamentul Parlamentului.

Comisia constata ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern a fost elaborat in scopul optimizarii institutionale si functionale a autoritatilor publice centrale in contextul reformei administratiei publice centrale, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 30 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Strategiei de reforma a administratiei publice centrale in Republica Moldova.

Proiectul de lege prevede crearea unui nou organ central de specialitate –Ministerul Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului, care va prelua actualele functii ale Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului si a Agentiei “Apele Moldovei”. Acest minister va elabora si va promova politicile statului in domeniul ce tine de amenajarea teritoriului, urbanismului, arhitecturii, constructiilor si sistemelor de aprovizionare cu apa si canalizare.

Functiile de elaborare a politicilor in domeniul standardizarii, metrologiei, evaluarii conformitatii controlului de stat si supravegherii pietei, care, actualmente, sint exercitate de Serviciul Standardizare si Metrologie vor fi preluate de catre Ministerul Economiei si Comertului. Referitor la proiectul de lege in cauza au parvenit avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru politica economica, buget si finante, cit si Comisia pentru agricultura si industria alimentara s-au pronuntat pentru examinarea si aprobarea proiectului de lege de catre Parlament.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca acest proiect de lege poate fi propus la sedinta in plen a Parlamentului pentru examinarea si aprobarea in prima lectura. Comisia pentru drepturile omului a decis ca proiectul de lege in cauza sa fie transmis spre dezbatere in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului. Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca proiectul de lege a fost prezentat cu respectarea procedurii de initiativa spre examinare in Parlament.

Totodata, intru evitarea golului legislativ ce ar putea aparea, Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune de a completa proiectul de lege cu un nou articol, articolul 2, cu urmatorul cuprins: “Ministerul Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului se instituie prin reorganizarea Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului si a Agentiei “Apele Moldovei”, exercitind atributiile stabilite prin lege”.

Articolul 2 din proiect va deveni articolul 3, care se va completa cu un prim subalineat, cu urmatorul cuprins: “Va aproba structura, statele, functiile si regulamentele de activitate ale Ministerului Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului si Ministerului Economiei si Comertului care va prelua functiile Serviciului Standardizare si Metrologie.” Comisia permanenta a acceptat propunerile expuse in avizul Directiei Juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia permanenta nu a sustinut amendamentul propus de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie la articolul 2, care prevedea dupa cuvintele “in termen de trei luni” introducerea textului “dupa intrarea in vigoare a prezentei legi”.

Luind in considerare cele mentionate mai sus, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 24 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern pentru examinare si adoptare in prima lectura. Daca deputatii nu au obiectii si propuneri suplimentare sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei. 

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Ciobanu,

In continuare la intrebarile pe care le-am adresat domnului Vremea. Ce s-a intimplat totusi cu bugetul, cu fondurile respective, cum vor fi distribuite ulterior, cum vor fi gestionate si de catre cine? 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In contextul dezvoltarii regionale.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Noi putem sa dam notiuni de care vrem, dar sursele oricum sint indreptate in dezvoltarea teritoriului.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci dumneavoastra l-ati intrebat si pe domnul Vremea. As vrea, pur si simplu, sa completez si raspunsul pe care l-a expus el, viziunea lui. Dar Ministerul Administratiei Publice Locale, prin Legea cu privire la dezvoltarea regionala, este responsabil pentru implementarea procesului, adica prevederilor legii si insusi procesul dezvoltarii regionale, prin crearea, noi am decis, atit a consiliilor regionale, cit si a agentiilor. Agentiile la rindul sau...

 

Domnul Vladimir Filat: 

Si gestionarea fondurilor.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Agentiile, da. Consiliul National are un fond cu privire la dezvoltarea regionala. Cunoasteti, in Legea bugetului am prevazut: un procent il constituie suma aproape de 130 de milioane. Restul vor veni ca investitii, donatii si va participa si administratia publica locala la acest fond. Dar responsabilitatea agentiilor tine de competenta elaborarii proiectelor, care vor fi ulterior confirmate prin consilii, atit Consiliul regional, cit si Consiliul National.

Este normal ca in conditiile cerintelor care  se pun in fata Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului este un aspect cu mult mai larg in ceea ce tine atit de competenta, cit si de implementarea politicilor in domeniul atit al constructiei, cit si al arhitecturii, urbanismului, dezvoltarii in domeniul aprovizionarii cu apa potabila, cu canalizare. In aceste conditii consider ca aceeasi Lege cu privire la dezvoltarea regionala va fi asigurata prin implementarea politicilor ambelor ministere. Deci nu cred ca vor fi unele intercalari care vor amesteca in dezvoltarea sociala, care este in baza pusa de catre Legea cu privire la dezvoltarea regionala. E o parere subiectiva.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Am inteles. Cu siguranta, domnule presedinte al comisiei, urmeaza sa venim sa ajustam legislatia si in primul rind, ceea ce tine de dezvoltarea regionala si competentele ministerului, fiindca eu am analizat un pic si cu adevarat.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ministerului Administratiei Publice Locale?

 

Domnul Vladimir Filat: 

Cu siguranta, daca mai modificam si competentele, atunci eu nu stiu cu ce va ramine acest minister, doar cu sesizari in continuu al deciziilor luate de consiliile raionale. Este un punct de vedere.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Nu am gasit argumentele Comisiei care ar fi intru sustinerea propunerii ca Serviciul Standardizare si Metrologie sa fie absorbit de catre Ministerul Economiei. Dumneavoastra faceti doar o analiza si ne-ati citit-o. Ati spus ca Comisia pentru politica economica, buget si finante s-a pronuntat pentru examinare si adoptare, dar este mentionat si in raportul acestei Comisii ca 4 sau
5 deputati nu au fost de acord cu absorbtia Serviciului Standardizare si Metrologie de catre Ministerul Economiei si Comertului. Vreau sa stiu daca Comisia a discutat si a gasit careva argumente intru sustinerea acestei propuneri a Guvernului.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, deputatii care s-au pronuntat in contextul acestui serviciu au avut argumentele sale, dar cu majoritatea celor prezenti in cadrul sedintei s-au decis ca sa fie sustinuta initiativa Presedintelui vizavi de comasarea Serviciului in cadrul Ministerului Economiei si Comertului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Oricum, raportul ar trebui sa contina si acele argumente, aduse de o parte din deputatii din Comisie intru nesustinerea acestei pozitii a Guvernului. Eu cred ca raportul trebuie sa contina aceste momente. Desigur, ca cu majoritatea noi orice putem astupa, ca e majoritatea comunista in toate comisiile si ajunge aici, dar nu se vede pozitia poate cu diferenta de unul in comisii.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In procesul-verbal se fixeaza toate discursurile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar noi ca sa votam, trebuie sa auzim aici acele argumente, anume ca Comisia a gasit acele argumente si ni le aduce si noua ca sa ne convinga.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deputatii nu sint lipsiti si in cadrul sedintei plenare sa isi expuna argumentele. Noi putem sa reflectam in raport tot procesul-verbal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Chiar si procedura, lucrul acesta nu il...

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1063. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acum, in raportul Comisiei se contine si propunerea pentru examinarea acestui proiect de lege in lectura a doua. In momentul in care urmeaza sa fim consecventi, vreau sa va anunt ca ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, toate grupurile politice unanim au decis sa inaintam in ziua de miine, atentia plenului Parlamentului, ideea organizarii unei sedinte extraprogram pentru inceputul saptaminii viitoare.

Detaliile vor fi definite catre ziua de miine si acest lucru, da, aceasta sedinta extraprogram pentru examinarea proiectului de program si componentei nominale, componentei propuse a noului cabinet de ministri, pe care motiv, fiind consecventi in adoptarea acelei decizii, astazi trebuie sa discutam si in a doua lectura acest proiect de lege. Rog propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule Presedinte,

Noi am propus din start si am expus punctul de vedere al Fractiunii, din cadrul sedintei de ieri, ca consideram oportun de a exclude din pozitia a doua “Serviciul Standardizare si Metrologie”. In cazul in care aceasta pozitie este acceptata de majoritatea comunista, acceptam examinarea in lectura a doua. In caz contrar, rugam sa fie respectat Regulamentul si Comisia sa examineze in cadrul sedintei urmatoare propunerea Fractiunii.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Urmind aceasta propunere, supun votului propunerea evocata de domnul deputat Bujor pentru a lasa intacta pozitia care se refera la statutul si locul in structura guvernamentala al Departamentului Standardizare. Eu am inteles bine ideea, da? Aceasta este. Pai, lasarea intacta, eu am zis, fara a atinge statutul.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Conform careia s-a hotarit ca se aproba in aceeasi zi, se adopta in  lectura a doua atunci cind toate fractiunile sustin. Deci, in cazul in care majoritatea comunista nu accepta propunerea si ramine punctul 2 in formula actuala, asa cum a propus domnul presedinte al comisiei, atunci noi solicitam sa fie respectat Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator.

Stimati colegi,

Permiteti-mi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta e. Atunci dumneavoastra aprobati orice proiect de lege din start, fara a-l examina si in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va precipitati. Eu va rog mult. Noi o sa urmam, in mod evident, normele regulamentare. Va mai atrag atentia ca acest proiect de lege este intrat in Parlament cu titlu de urgenta. Deci noi cu dumneavoastra am decis ca toate proiectele de legi care intra in mod ordinar si nu au referinta la toate articolele care vizeaza regimul de urgenta, de examinare noi cadem de acord in plenul Parlamentului la nivelul fractiunilor. Aici ne confruntam cu un caz absolut special.

Noi avem pe durata a trei ani de zile, daca au venit doua sau trei documente cu regim de urgenta. Deci acest proiect a fost solicitat in regim de urgenta. Iata de ce lucrul acesta, fiind discutat in cadrul Biroului permanent, care s-a produs in ziua de marti... noi am discutat acest aspect si, respectiv, am ajuns la situatia pe care
v-o prezint: sa examinam in mod de urgenta in prima si a doua lectura. Mai mult decit atit ca nu sint prea multe propuneri. Comisia este, deputatii sint in sala. Va rog expuneti propunerile, le supunem votului si continuam.

Microfonul  nr. 4. Da, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu partial sint de acord cu argumentul dumneavoastra de urgenta. Numai aceasta urgenta sa nu devina o traditie. Orice abatere de la lege devine cu timpul lege, unu. Si doi, daca este un proiect de urgenta, inseamna ca si reprezentantul Presedintiei trebuia sa vina cu argumente, sa demonstreze necesitatea formarii ministerului, sa ne aduca argumente cit va cistiga bugetul, cu cit se va micsora numarul functionarilor publici. Sau daca se va mari, sa argumenteze de ce trebuie sa mareasca?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Sint. Bine, as putea cadea de acord.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, asteptam ca propunerea noastra sa fie pusa la vot azi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am sa fac acest lucru. Trebuie sa va zic... Bine, intr-adevar, argumentarea pe diferite proiecte unde este mai tare, unde este nu chiar atit de tare. Dar vreau sa va asigur, stimatii mei colegi, ca noi, in acest context, nu facem nici o abatere de la Regulament, fiindca avem prevederile articolelor de la 42 la 45, cind este vorba de un proiect inaintat cu titlu de urgenta, este Biroul permanent potrivit prevederilor acestor articole din Regulament, care stabileste procedura regimului de urgenta.

Noi am discutat acest subiect in cadrul sedintei Biroului permanent de marti si am tras concluziile pe care eu vi le-am prezentat dumneavoastra, adica astazi noi nu facem, nu deschidem, sau nu facem un precedent pentru acele intelegeri la care am convenit anterior.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea inaintata de la microfonul nr.4 de domnul deputat Leonid Bujor. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 10.     

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi, 12 voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului. Continuam.

Microfonul nr. 4. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Din raportul prezentat de catre Comisie, proiectul care ne-a fost propus se modifica putin si articolul II din proiect devine articolul  III. Si acest articol III se completeaza cu un prim subalineat cu un cuprins. Propun urmatorul cuprins al acestui prim subalineat, propus in raportul Comisiei:

 “Va aproba structura, statele de functii si regulamentele de activitate ale Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii  Teritoriului”. Sa fie pus punct. Si in continuare sa fie exclus “si Ministerul Economiei si Comertului, care va prelua functiile Serviciului Standardizare si Metrologie”. Aceasta rezulta din raportul Comisiei si trebuie sa fie fixat in stenograma, ca se fac niste...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu vreau sa ma...

Doamna Valentina Cusnir:

Este aceeasi, dar reiesind...

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este aceeasi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu inteleg ca este aceeasi, dar. reiesind din raportul Comisiei, deja se schimba cu locurile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, bine, tine de tehnica, bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu propun sa fie exclus ceea ce am propus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimata colega.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa fie punct si sa fie expusa partea...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru a accepta, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 1.

Sectorul nr. 3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

12 voturi in sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului. 

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile inaintate de colegii nostri pentru lectura a doua. Si, in conditiile raportului Comisiei de profil, la fel in conditiile rezultatelor bilantului votului referitor la propunerile inaintate de colegii nostri in sala plenului Parlamentului, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1063. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

55 de voturi “pro”. Impotriva? Sint voturi impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 3 – 3.

Sectorul nr. 2 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci 3 voturi, sectorul nr. 3.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, anunt ca proiectul nr.1063 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege cu privire la completarea. De procedura. Ma iertati.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Noi, Fractiunea noastra, am acceptat sa se voteze astazi acest proiect de lege din simplul motiv ca sa nu fim invinuiti ca Parlamentul nu poate forma Guvernul. Dar procedura este urmatoarea. Acest proiect de lege a fost inaintat de Presedintele Republicii Vladimir Voronin si prioritate, conform articolului 42, are la intocmirea ordinii de zi. Iar procedura de urgenta la care ne-am referit noi astazi se...

 

Domnul  Marian Lupu:

...se stabileste de Biroul permanent.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Se stabileste in cazul in care actul legislativ este solicitat de Guvern, iar nu de seful statului. De aceea, conform Regulamentului, nu mai era nici o procedura de urgenta la aceasta problema.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Proiectul de Lege nr.4326 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii. Lectura a doua.

Rog Comisia. 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in lectura a doua proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632 din 14 noiembrie 2001 si comunica urmatoarele.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune introducerea la articolul 80, alineatul (1), (punctul 3 din proiect) dupa cuvintele “organele centrale de specialitate ale administratiei publice”, a cuvintelor “sau organele administratiei publice locale”, iar dupa cuvintele “care a fost fondata de catre organul central” de introdus cuvintele “ori intreprinderi municipale care au fost fondate de catre organul local”. Aceasta propunere este acceptata de Comisie si de autori.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune inlocuirea cuvintelor “acestea pot trage la raspundere administratorul” din alineatul (1¹) al articolului 124 (punctul 4 din proiect) cu cuvintele “administratorul raspunde”.

Iar Directia juridica propune inlocuirea cuvintelor “acestea pot trage la raspundere administratorul” cu cuvintele “acesta poarta raspunderea”. Sensul este acelasi. Comisia accepta prima varianta.

Pornind de la cele expuse, Comisia propune Parlamentului proiectul mentionat spre examinare si adoptare in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4326. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

55 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4326 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2892 privind completarea unor acte legislative.

Lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Initiativa legislativa nr.2892 a fost completata cu proiectul nr.4186 si are ca scop asigurarea activitatii efective a organului de autoadministrare judecatoreasca cum este Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege, dupa comasare, a fost examinat si pregatit pentru lectura a doua. Toate propunerile si amendamentele parvenite au fost examinate. Rezultatul examinarii este reflectat in anexa, parte integranta a prezentului raport.

In aceste conditii, Comisia propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.2892 in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de catre Comisie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit in raport? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2892. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2892 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4246 privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile comisiilor permanente si ale deputatilor asupra proiectului de Lege privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate si le expune in anexa, pare integranta a proiectului de lege.

Aveti sinteza, propunerile si decizia Comisiei asupra lor. Am vrut numai sa fac unele precizari suplimentare asupra proiectului prezentat. Punctul 4, care prevede propunerea Directiei juridice referitor la preambulul proiectului, Comisia a luat suplimentar decizia, aceasta propunere se accepta.

Si decizia privind punctul 31, totusi Comisia juridica... Directia juridica... propunerile asupra articolului 64, se accepta propunerile Directiei. Din numele comisiei, propun adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Todoroglo,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat de vicepresedintele Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectul de Lege nr.4246. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4246 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.487 privind modificarea si completarea unor acte  legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat in prima lectura in sedinta plenara din 21 martie curent. In contextul obiectiilor si propunerilor expuse in avizele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si in cadrul sedintei in plen a Parlamentului constatam urmatoarele.

Cu referire la propunerea de modificare a articolului 8 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat au fost expuse obiectii in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care propune corelarea acestei modificari cu prevederile articolului 3 din Legea nr.489, care stipuleaza principiile organizarii si functionarii sistemului public de asigurari sociale.

De asemenea, pe marginea articolului 8 a expus unele obiectii si Directia juridica, care considera ca modificarea propusa va reduce baza de calcul a pensiei pentru perioadele in cauza. Comisia sesizata in fond mentioneaza ca la articolul 8 alineatul (3) este stipulata baza de calcul pentru perioadele necontributive (serviciul militar in termen si ingrijirea copiilor pina la virsta de 3 ani), cind persoana nu achita cote de asigurari sociale.

Prin urmare, includerea in stagiul de cotizare este o inlesnire oferita prin efectul legii acestor persoane. Mai mult ca atit, la calcularea pensiei aceste persoane nu vor fi incluse cu salariul zero, ci cu un salariu potential, a carei marime va constitui salariul minim pe tara. Prin urmare, inlesnirea oferita este dubla.

Modificarea propusa este dictata de oportunitatea de a pune aceste persoane in conditii egale la calcularea pensiei, aplicind o valoare unica si constanta cum este acest salariu. Aplicarea salariului tarifar pentru categoria unu de salarizare la calculul pensiei implica dificultati prin faptul ca aceste perioade necontributive au loc in multe cazuri pina la inceperea activitatii de munca. In aceste situatii, este imposibila aplicarea normei actuale, deoarece salariul tarifar pentru prima categorie de salarizare difera in dependenta de functia si ramura de activitate a persoanei.

In aceasta ordine de idei, Comisia a considerat oportuna modificarea propusa la articolul 8 echitabila si oportuna, fiind totalmente in corespundere cu principiile de functionare a sistemului de asigurari.

Obiectii la modificarea propusa la articolul 52 au fost expuse de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si de deputatul Vladimir Filat, care s-a expus si in cadrul sedintei in plen. Comisia constata ca la articolul 52 alineatul (5) sint reglementate situatiile cind persoana nu poate prezenta documente despre salariul de care a beneficiat din cauza lipsei acestora din motivele mentionate exhaustiv in acest alineat.

Deci este vorba de calcularea pensiei dintr-un salariu potential, confirmat de catre Ministerul Economiei si Comertului in temeiul unor elemente statistice. Prin urmare, in aceasta situatie nu putem vorbi despre un salariu mediu, deoarece nu este calculat.

La fel propunerea doamnei deputat Lora Grosu, care a abordat problema ce se refera la stabilirea si plata pensiilor pentru persoanele detinute in institutiile  penitenciare, mentionind ca la problema de referinta s-au operat deja modificari in legislatie care au intrat in vigoare in martie 2003, dar care pina  in momentul de fata nu se realizeaza.

Comisia sesizata in fond a constatat ca, prin modificarile la care s-au referit, s-a oferit dreptul persoanelor detinute sa beneficieze de pensii stabilite anterior (pina la momentul condamnarii). Din cele comunicate de catre Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, intr-adevar norma in cauza nu a putut fi realizata imediat dupa adoptare din lipsa mecanismului de implementare.

Regulamentul respectiv a intrat in vigoare in decembrie 2007. Prin urmare, la momentul actual norma se realizeaza. Modificarea propusa la articolul 31 ofera dreptul persoanelor aflate in detentie sa isi realizeze dreptul la stabilirea pensiei si determina acest mecanism de adresare si prezentare.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a obiectat asupra articolului 3 al proiectului, mentionind ca nu este clar motivul reglementarii propuse si, in caz de necesitate a acesteia, ar fi rational ca acest articol sa fie incorporat in articolul I din proiect, consacrat modificarilor si completarilor Legii nr.156 din 1998.

Comisia mentioneaza ca oportunitatea acestui articol este dictata de necesitatea reglementarii modului in care se va determina baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si, respectiv, a prestatiilor in cazul unor amnistii fiscale. Comisia considera inoportuna propunerea de a fi incorporata norma data in articolul I din proiect, deoarece se refera nu numai la pensii, dar si la toate prestatiile de asigurari sociale.

Prin urmare, aceasta prevedere poate fi incorporata in articolul II al proiectului, prin care se propune modificarea Legii privind sistemul public de asigurari sociale prin suplimentarea articolului 21 cu un alineat nou.

In aceste conditii, propunem, stimati deputati, sa adoptam acest proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, doamna Buliga.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.487. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero.

Proiectul de Lege nr.487 este adoptat in lectura a doua.

In continuare avem doua proiecte, stimati colegi, nr.366 si 367, cred ca intuiti ce as vrea sa va rog, sa acceptati. Propun autorul, reprezentind Guvernul, sa ne prezinte ambele proiecte, dupa care Comisia ne prezinta rapoartele asupra ambelor proiecte, dupa care votam aceste proiecte in  mod separat. Acceptati? Bine.

Va multumesc.

Domnule Buceatchi,

Va invit la tribuna centrala. Deci proiectele de Lege nr.366 si nr.367 pentru ratificarea Protocolului de revizuire a unor prevederi ale Acordului regional pentru spatiul european de radiodifuziune. O sa-l anunte autorul caci are un titlu foarte lung. Va rog.

 

Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Acordul regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitala terestra a fost semnat de 118 tari, inclusiv de toate tarile europene si a intrat in vigoare la 17 iunie 2007. Acordul contine 12 articole cu definitii, proceduri organizatorice de executare ale Acordului, sfera lui de aplicare, solutionarea disputelor notificarii asignarilor de frecventa, aprobarea, revizuirea, denuntarea si intrarea in vigoare a Acordului.

5 anexe in care se contin planurile de frecventa, elementele si criteriile tehnice folosite in dezvoltarea planului si implementarea Acordului, caracteristicile de baza necesare a fi prezentate la aplicarea Acordului. Limitele si metodologia determinarii cazurilor de necesitate a coordonari cu ... examinarea corespunderii cu inregistrarile din planul digital, lista asignarilor altor servicii primare terestre. Doua rezolutii privind serviciul de radiodifuziune prin satelit in zonele de planificare.

In Acord s-a determinat termenul final al perioadei de tranzitie de la televiziunea analogica le cea digitala pentru Europa 17 iunie 2015. Necesitatea Protocolului de revizuire a unor parti ale Acordului regional pentru zona europeana de radiodifuziune a fost dictat de semnarea la 16 iunie 2006 a Acordului regional pentru planificarea serviciului de difuziune digitala terestra.

Pina la semnarea Acordului la Geneva din 2006 benzile de frecventa mentionate se administrau in conformitate si in baza Acordului regional pentru zona europeana de radiodifuziune. De ce, dupa semnarea Acordului de la Geneva a aparut necesitatea revizuirii unor parti ale acordului asa-numit ST-61?

La 16 iulie 2006, la Geneva Protocolul de reviziure a unor parti ale Acordului regional pentru zona europeana a fost semnat de catre toate tarile membre ale Uniunii Internationale de Telecomunicatii din zona europeana. Trecerea de la televiziunea analogica la televiziunea digitala va permite utilizarea mai efectiva a spectrului de frecvente radio.

Stimati deputati,

Rog sa sustineti proiectele prezentate.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc.

Rog Comisia. Acesta a fost un singur raport?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Da, un singur raport...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am crezut ca sint ambele. Bine, luati loc iata aici.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentele proiecte de legi nr.366 si nr.367 si constata urmatoarele. Comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea ambelor proiecte.

In conditiile celor expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune adoptarea proiectelor de legi nr.366, nr.367 in doua  lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Iata asa, stimati colegi, Comisia parlamentara are o abordare mult mai progresista si a prezentat raport asupra celor doua proiecte de legi.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Ma gindesc acum urmam procedura sau nu il mai invitam pe autor pentru al doilea proiect. Bine. Asa, propuneri, intrebari? Nu sint. 

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.366, prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.366 lectura a doua. Da, e proiect de ratificare. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.366 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.367, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua, propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – douazeci si...

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.367 este adoptat in lectura a doua.

Ora 10.56. Vom purcede la Ora interpelarilor. Neaparat, inainte va voi oferi cuvintul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:  

Da, va multumesc frumos.

Cred ca domnul Dragomir nu se supara, daca il rugam respectuos sa ne concretizeze miine ce propune de examinat: problema cu privire la alegerea unui reprezentant in Consiliul Coordonator sau in Consiliul de observatori? (Rumoare in sala.)

Nu, va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dat fiind faptul ca miine avem de examinat candidaturi la Consiliul totusi de observatori, rog ca, eu stiu, Comisia sau secretariatul Parlamentului sa asigure, conform articolului 56 alineatul (3), ca noi sa putem examina, conform Legii cu privire la... Codului audiovizualului, pardon, al Republicii Moldova.

Membrii Consiliului de observatori sint desemnati de Parlament potrivit urmatoarelor proceduri. Consiliul Coordonator al Audiovizualului selecteaza, prezinta Parlamentului cite doua candidaturi pentru fiecare post. Si rog sa fie ambele candidaturi propuse aici de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Consiliul Coordonator prezinta doua candidaturi in Comisie, nu in  Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

... din Cod. Consiliul Coordonator al Audiovizualului selecteaza si prezinta Parlamentului cite doua candidaturi pentru fiecare post. Eu nu am nimic cu Comisia dumneavoastra. Si Parlamentul va confirma sigur ca mai departe...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu cred ca aveti suficient timp, solicitati suportul juridic. Daca e  nevoie, Comisia respectiva, Directia, clarificati-va, va rog. Ora interpelarilor. 10.58. Pentru inceput, iata mie imi spune ca este. Unde este, ca sa-l vad eu unde este ca sa-l invit la tribuna centrala pe acel care trebuie sa va raspunda la intrebari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, trebuia sa mai solicit un lucru. Presedintele Fractiunii ne-a anuntat ca pentru luni este programata sedinta Parlamentului cu privire la confirmarea componentei Guvernului.

Deci Fractiunea solicita ca, pina la sfirsitul zilei de astazi sau miine in  prima jumatate a zilei, sa ne fie prezentate toate materialele ce tin de desfasurarea sedintei de luni a Parlamentului. Sa nu ne pomenim, cum am mai avut cazuri, cind cu jumatate de ora inainte de sedinta se repartizau materialele. Va rugam foarte frumos. Am spus, toate materialele, inclusiv componenta Guvernului, proiectul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa va anunt urmatorul lucru. Ieri, in cadrul Biroului permanent, aveam deja informatia si am convenit cu membrii Biroului permanent ca deja astazi, daca nu gresesc, la aceasta ora, se repartizeaza proiectul de Program al propusului Cabinet de ministri. Acum referitor la componenta, la propunerile care vizeaza componenta, eu pot sa va promit un singur lucru: voi face totul posibil ca sa urgentez prezentarea acestei liste. Negocierile continue, ma voi stradui ca aceasta propunere sa vina cit mai repede, ca sa aveti suficient timp de examinare.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Rugam foarte frumos sa nu se intimple luni dimineata acest lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

A, nu, nu. Cu siguranta nu. Da, duminica e bine. Bine. Eu am facut o gluma, stimati colegi.

Domnul Viorel Melnic il invit la tribuna centrala pentru a oferi raspuns la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la implementarea proiectului “Gradina Moldovei”.

 

Domnul  Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

La interpelarea domnului Filat din cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 13 martie curent, permiteti-mi sa comunic urmatoarele.

In temeiul Hotaririi Guvernului nr.727 din 20 iulie 2005 cu privire la atribuirea si modificarea destinatiei unor terenuri, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerului Economiei si Comertului i-a fost atribuit in posesiune terenul cu o suprafata de 10,65 de hectare, amplasat pe strada Tudor Vladimirescu 1/8 din Chisinau in scopul organizarii unui concurs de arenda pentru ulterioara constructie a unui centru comercial pe acest teritoriu.

In scopul executarii acestei hotariri, Ministerul Economiei si Comertului, prin ordinul sau intern, ulterior modificat, a instituit comisia interdepartamentala pentru desfasurarea acestui concurs de dare in arenda. La 14 iulie 2006, in “Monitorul Oficial” a fost publicat comunicatul informativ cu privire la acest concurs. Concursul, vreau sa va asigur, a fost organizat in modul cel mai transparent. In baza deciziei Comisiei interdepartamentale din 2 august 2006, cistigator al concursului a fost desemnata Intreprinderea cu Capital Strain “Gifivostok” - SRL, care, in conformitate cu business-planul prezentat, a propus realizarea proiectului in termen de 2 ani de zile, desi contractul este incheiat
intr-un termen de 99 de ani, cu un volum de investitii in suma de 10 milioane de dolari.

Contractul de arenda a fost semnat la 13 februarie 2007, urmind ca cistigatorul sa se ajusteze la prevederile contractului si sa respecte business-planul prezentat de catre acesta prin prezentarea unui grafic de lucrari, inclusiv incepind acest grafic cu lucrarile de proiectare. In momentul de fata, vreau sa comunic ca investitorul a prezentat proiectul de lucrari si motivul care l-a invocat acest investitor despre neexecutarea in timp de un an de zile a lucrarilor mentionate a fost imposibilitatea de a avea proiectul pe acest edificiu complexul Comercial Agricol “Gradina Moldovei”.

In interpelare a mai fost pusa intrebarea cu privire la cesiunea dreptului de arenda. Intr-adevar, cesiunea dreptului de arenda a avut loc in baza unui contract iarasi dintre Ministerul Economiei. Si, mai mult ca atit, in contractul de arenda anterior incheiat intre Ministerul Economiei si Comertului si Intreprinderea cu Capital Strain “Gifivostok” este prevazuta expres posibilitatea de a cesiona.

Si, in acest context, vreau sa va spun ca, pe parcursul unui an de zile, investitorul a respectat cu strictete prevederile contractului de arenda si a achitat plata pentru arenda. Mai mult ca atit, era obligatia de efectuare a lucrarilor de nivelare pe acest teritoriu, precum si trecerea din destinatie agricola in destinatie sub constructie  a acestui teritoriu, care prevede o suma enorma de bani pentru formalitati. Aceste sume au fost achitate. Deci, respectiv, acum urmeaza ca investitorul, care a avut in cesiune dreptul de arenda, sa realizeze business-planul, semnat de catre Ministerul Economiei si Comertului cu precedentul investitor care a fost “Gifivostok”.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Melnic, pentru raspuns.

Numai ca eu as vrea sa revenim la momentul cind discutam in Parlament oportunitatea acestei tranzactii si vreau sa va readuc aminte, ca dincolo de suma de 10 milioane de dolari, pe care si-a asumat ca si obligatiune investitionala, firma respectiva isi asumasera obligatiunea ca, in termen de 2 ani, dincolo de suma sa dea in exploatare acest Centru “Gradina Moldovei”, cu deschiderea a inca 7000 de locuri de munca atit de necesare Republicii Moldova.

Domnule Melnic,

Eu as avea o intrebare, chiar daca in contractul initial exista norma prevazuta expres ca si drept de cesiune, oricum obligatiunile ramin a fi catre posesorul sau cel care detine proiectul respectiv pentru a-l implementa. Daca este sa ne uitam dupa semnarea contractului termenul expira pe data de 2 august 2008. Deci noi avem, putem numara cite luni, pina cind, de fapt, acest complex trebuia sa fie dat in exploatare. In cazul in care nu va fi respectat acest termen, care vor fi sanctiunile sau consecintele?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc, domnule Filat.

In primul rind, vreau sa va contrazic usor, spunindu-va ca contractul nu a fost semnat in 2 august ca sa cronometram timpul din 2 august si sa spunem, ca au mai ramas citeva luni. Deci contractul a fost semnat in 13 februarie 2007.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De ce?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Deci efectiva a fost perioada dintre decizia comisiei interguvernamentale pina la momentul de semnare a contractului si este un timp normal pentru a negocia prevederile contractului de arenda. Deci, contractul a fost semnat la
13 februarie 2007. De acolo trebuie sa cronometram 2 ani de zile. Aceasta e una la mina.

Doi. Prin contract, in contractul de arenda este scris: “Investitorul va porni constructia complexului in momentul in care va avea documentele de proiect.” Si eu am spus anterior, prin explicatia mea, ca motivatia a fost ca nu a avut disponibilitatea documentelor pentru proiect ca sa inceapa lucrarile de constructie.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule viceministru.

Inseamna ca a fost semnat un contract, care, de fapt, nu prevede expres o obligatiune concreta a celui care urma sa implementeze, atit timp cit el poate evoca motive in cazul in care, daca s.a.m.d. Termenul de 2 ani atunci este unul ireal.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Eu vreau sa va spun ca obligatiunea ramine, domnule Filat. Ramine chiar pe succesorul arendasului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Cum ramine ca si termen, domnule Melnic, in cazul in care dinsii au deschisa poarta pentru a invoca motive de neimplementare in termenul stabilit? In cazul in care nu a elaborat proiectul, in cazul in care n-a fost acceptat proiectul.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Proiectul deja este. Noi avem toate circumstantele reale ca lucrarile sa fie demarate in viitorul apropiat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Melnic,

Eu fixez si acest raspuns si cu siguranta vom monitoriza in continuare implementarea si vom reveni la acest subiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Stimati colegi,

O sa se apropie si domnul ministru in exercitiu al finantelor, domnul Pop, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate anterior, in special ma refer aici la intrebarea inaintata de domnul deputat Valeriu Guma. Si, la fel, vreau sa anunt ca raspunsurile la interpelarile deputatilor sint trei: domnul Filat, domnul Susarenco, doamna Cusnir adresate Procuraturii Generale, vor fi prezentate aici, in sala plenului Parlamentului, de la tribuna centrala, in ziua de 3 aprilie. Sunt pregatite acum, deci se aduna informatiile.

Va rog sa adresati interpelarile dumneavoastra, avind situatia ca domnul ministru Pop vine putin mai tirziu. Va rog. Deci, propun sa decidem daca sint sau nu interpelari prin votul plenului Parlamentului.

Va rog, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

In primul rind, domnule Presedinte al sedintei, vreau sa va spun ca nu numai domnul Procuror trebuia sa vina sa imi raspunda la intrebarile adresate. Sint trei intrebari la care trebuia sa vina inclusiv Guvernul sa imi raspunda de la tribuna Parlamentului si, in acest context, reiterez toate trei intrebari pentru joia viitoare.

Si am astazi o interpelare. Solicit Guvernului sa prezinte o informatie de la tribuna Parlamentului referitoare la situatia antiincendiara in republica, compartimentata pe raioane si, in special, cu referire la dotarea cu tehnica antiincendiara.

Solicit descrierea starii fiecarei unitati in parte, cit si anul producerii si procurarii. De cite ori si cind au fost reparate. Care a fost costul reparatiilor. Daca mai pot fi supuse reparatiilor, in ce an ultima data a fost completata subdiviziunea si cu ce unitate de transport? Cunosc situatia, din care motive solicit Guvernului si masurile preconizate in viitorul apropiat pentru ameliorarea situatiei intolerabile.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Dat fiind faptul ca situatia cu drumurile in municipiul Chisinau este foarte dezastruoasa, o stim cu totii si o vedem in toata ziua. Si, pe de o parte, Guvernul critica Primaria municipiului si Consiliul municipal Chisinau privind situatia creata. Pe de alta parte, Consiliul municipal se plinge de presa financiara care o exercita asupra municipiului, asupra a aproape jumatate din populatia Republicii Moldova Guvernul. Rog Guvernul, pina cind mai activeaza, sa prezinte o informatie referitoare la urmatoarele intrebari.

Care este suma impozitelor colectate, asa-zisul impozit rutier, de la persoanele fizice si juridice in anul trecut pentru 2007? Ce suma din aceasta a fost varsata in bugetul municipiului Chisinau? Cite drumuri au fost construite in municipiul Chisinau si in general, si in special in oras si in suburbii in 2007 si 2008. Si citi km de drum au fost reparate in 2007 si in 2008? Rog informatia anume de la Guvern, fiindca Guvernul Republicii Moldova este responsabil si de situatia in care se afla cetatenii municipiului Chisinau.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Pentru a raspunde la interpelarea domnului deputat Valeriu Guma cu privire la neaplicarea articolului 49 din Codul fiscal fata de intreprinderile mici si mijlocii, la microfonul central se invita domnul Puscuta.

 

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Multumesc doamna vicepresedinte.

Stimati deputati,

In adresa Ministerului Finantelor a fost indreptat demersul domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Valeriu Guma privitor la aplicarea articolului 49 si cotei zero la impozitul pe venit pentru intreprinderile mici si mijlocii. Introducerea, incepind cu 1 ianuarie 2008, a cotei impozitului pe venit reinvestit al persoanelor juridice in marime de 0% se extinde fata de toti agentii economici, inclusiv fata de acei care au beneficiat de facilitati in baza articolului 49 ca intreprinderi mici si mijlocii pina la aceasta data.

In partea ce tine de venitul distribuit de catre agentii economici in conformitate cu articolul 90¹ alineatul (3)¹ din Codul fiscal se stabileste ca nu se retine impozitul pe venit in marime de 15 % la sursa de plata pentru dividendele achitate agentilor economici rezidenti si pentru veniturile indreptate spre achitare fondatorilor, intreprinzatorilor individuali si gospodariilor taranesti, care obtin venituri din vinzari in marime de pina la 3 milioane de lei pe an si a caror numar mediu scriptic de personal nu depaseste 9 persoane.

Totodata, luind in considerare interpelarea domnului deputat, se poate trage concluzia ca au fost date ceva indicatii catre inspectoratele teritoriale. Am verificat aceasta situatie. Careva indicatii din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat catre inspectoratele fiscale teritoriale sa nu incheie acorduri de scutire cu privire la impozitul pe venit pentru intreprinderile mici si mijlocii pentru anul 2007, asemenea indicatii nu au fost. Si drept confirmare pot sa numesc cifra.

Doar in trimestrul patru anul trecut au fost incheiate 187 de acorduri  cu intreprinderi mici si mijlocii cu privire la scutirea de impozitul pe venit in conformitate cu articolul 49. In anul curent acest lucru de asemenea ramine a fi deschis. Orice contribuabil, daca are dorinta, poate sa depuna cererea respectiva si FISC-ul o va examina si executa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Puscuta.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Puscuta.

Eu ma bucur ca dumneavoastra ne spuneti ca nu sint cazuri de refuz. Eu am cazuri concrete, cind agentii economici si intreprinderile mici si mijlocii s-au adresat.

Avind in vedere ca noi pornim de la situatia cind orice lege care nu inrautateste situatia trebuie sa aplice si Codul fiscal, articolul 49 care prevede si dumneavoastra, prin raspunsul dat, inca o data spuneti, va contraziceti cu ceea ce spuneti. Fiindca este vorba ca, la articolul 49, fondatorul, persoana fizica are dreptul sa nu plateasca impozitul pe venit 15 la suta si in cazul in care isi ia dividendele.

Dumneavoastra aici nu aplicati acest lucru. Si dati un raspuns, sa spunem, asa cum sint tratati agentii economici in teritoriu. Fiindca eu am facut adresarea pe motiv ca sint multe adresari si este din partea Inspectoratului Fiscal tacit neaplicarea articolului 49. Atunci eu va spun, daca dumneavoastra nu vreti sa aplicati articolul 49, veniti cu  o initiativa legislativa, abrogati acest articol si atunci va apare o claritate.  

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Daca imi permiteti, domnule deputat, cu referinta la articolul 49. Articolul 49 in redactia de pina la 1 ianuarie si in redactia de dupa 1 ianuarie 2008 nu prevede careva facilitati pentru fondatorii carorva intreprinderi. Aceasta este scutirea de impozitul pe venit la nivel de intreprindere, doar la nivel de intreprindere. Si aplicarea cotei zero la impozitul pe venit tot se aplica la nivel de agent economic sau intreprinzator individual, sau gospodarie taraneasca, sau alta forma de organizare a activitatii de intreprinzator.

Al doilea moment, in cazul in care sint asemenea cazuri regretabile, cind nu se accepta careva cereri de scutire de la impozitul pe venit in anumite inspectorate fiscale teritoriale, eu va rog, daca este o astfel de informatie, sint gata s-o examinez in fiecare caz concret. In ziua de ieri, alaltaieri, cind s-au facut verificarile respective, noi atare cazuri nu am depistat la nivel de administrare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Si al treilea moment pe care as vrea sa-l specific, ca acceptarea sau neacceptarea incheierii acordului de esalonare in baza articolului 49 de catre Serviciul Fiscal de Stat poate sa fie facuta doar in conformitate cu legislatia in vigoare, in conformitate cu Codul fiscal.

Daca agentul micului business are dreptul la aceasta facilitate, la acest acord, el depune cererea si Inspectoratul Fiscal, daca nu are motive de refuz, este obligat sa incheie acest acord de scutire, chiar si in conditiile cotei zero. Activind chiar si in conditiile cotei zero, agentul economic are dreptul sa depuna cererea respectiva si FISC-ul este obligat sa o accepte. Daca nu sint careva obiectii la continutul documentului.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc.

Da Doamne sa fie asa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim, domnule Puscuta.

Stimati colegi,

Mai sint solicitari referitor la intrebari si interpelari? Nu sint. Deci, urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este declaratia. La microfonul central se invita domnul Untila. 

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamnelor si domnilor deputati,

La 27 martie 1918, Parlamentul democrat al Basarabiei, denumit in mod fericit “Sfatul Tarii”, a votat actul unirii Basarabiei cu Romania, reconfirmind dorinta poporului roman de a trai intr-un singur stat.

Actul unirii sustinut de 86 de deputati dintre acei 135 a demonstrat nu doar responsabilitatea si curajul membrilor “Sfatului tarii”, ci si baza solida a romanitatii basarabenilor. Vom mentiona, de asemenea, si modul democratic prin care a fost exercitat votul, 3 parlamentari au vot impotriva, iar 46 s-au abtinut de la vot.

In acele conditii, acei care au votat actul unirii au dat dovada nu numai de o viziune politica clara, ci si de spirit de sacrificiu. Ei aveau un scop, un scop nobil si au mers consecvent si neabatuti spre indeplinirea lui.

Astazi, omagiind a 90-ea aniversare a acelui eveniment epocal, nu putem sa nu apreciem principalele realizari ale actului unirii. Iata care sint aceste realizari. Dreptul tuturor cetatenilor la votul liber, secret si universal. Dreptul la opinie si la educatie. Dreptul la proprietatea privata, drepturi ale minoritatilor egale cu cele ale etniei majoritare, circulatia libera a ideilor si fluxurilor financiare, reforma agrara, invatamintul obligatoriu al tuturor cetatenilor mai intii pina la 4 clase, apoi pina la 7 clase. Instituirea unor licee si facultati necesare pentru cadrul spiritual si economic al Basarabiei.  Deschiderea teatrului national, a muzeului national, a numeroase reviste stiintifice, religioase si culturale, inclusiv in limba minoritatilor etnice.

In acest context, nu vom trece cu vederea vitregiile istoriei si vom spune, ca, imediat, dupa 28 iunie 1940, au fost arestati si deseori ucisi fara vreun fel de procese sau deportati in gulag zeci de mii de cetateni ai Regatului Romaniei, romani, evrei, rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari.

Dupa revenirea regimului sovietic, in anul 1944 a reinceput un nou val de epurari politice, epurari etnice si al deportarilor in masa. Acei care isi spuneau romani, riscau sa fie impuscati sau li se organizau procese politice rasunatoare.

Daca tinem cont de cresterea naturala demografica deosebit de mare in Basarabia in perioada interbelica, genocidul aplicat dupa 1940 devine unul monstruos, fiecare al treilea locuitor dintre Prut si Nistru a fost exterminat.

Stimati deputati,

Sarbatorirea a 90 de ani de la votarea actului unirii  Basarabiei cu Romania ne da un prilej real de a ne asuma responsabilitatea pentru iesirea din stare de criza profunda prin care trece Republica Moldova, cel mai sarac, cel mai devastat spiritual si moral stat al actualei Europe.

Sa nu uitam ca cel mai important document al statalitatii noastre, Declaratia de independenta din 27 august 1991, a condamnat toate ocupatiunile Basarabiei, inclusiv Tratatul Ribbentrop-Molotov si consecintele lui. A declarat limba romana ca limba de stat si integrarea in structurile euroatlantice ca dreptul politic de baza al Republicii Moldova.

Principiile actului unirii, votat de inaintasii nostri, ar putea fi un exemplu demn de urmat in procesul integrarii europene. Aceasta sarcina va fi mai usor de realizat cu sprijinul exprimat clar de catre Romania, cu care ne vom regasi in cadrul comunitatii europene in spatiul european istoric, economic, cultural si de limba comun. 

Astazi, onorind curajul, profesionalismul politic si demnitatea deputatilor “Sfatului Tarii”, noi onoram si viitorul nostru european drept unica sansa de a iesi din impasul in care ne-am pomenit.

Din pacate, acei care au participat la evenimentele de pina si dupa anul 1991 nu au fost capabili sa repete fapta inaintasilor nostri. Ceva a lipsit, poate vointa politica, poate increderea in propria forta sau poate nu am stiut sa luptam pentru idealurile noastre. Oricum, nu s-a facut suficient pentru consolidarea elementului romanesc si pentru sustinerea faptelor decivismului romanesc in  Republica Moldova. Spiritul romanesc a devenit o prerogativa a intelectualilor, nu a mers mai departe, nu a ajuns la omul de rind, din care motiv a ramas in afara preocuparilor populatiei.

In plus, actualul regim comunist a atacat sistematic tot ce este romanesc in Republica Moldova. In acei 7 ani de guvernare, comunistii au reusit sa atace, sa strice relatiile oficiale dintre cele doua state romanesti, dar ei nu vor reusi nici o data sa submineze ceea ce a fost cladit si fortificat pe parcursul acestor secole in structura si esenta noastra ca neam.

Regimurile vin si se duc, iar unitatea noastra ca neam va ramine si e de datoria noastra sa pastram nu numai pentru noi, ci si pentru urmasii urmasilor nostri.

Iar acum, stimati deputati, cu titlu de post-scriptum, vreau sa va spun si eu ca nu stiu cit de tare are atitudine fata de teatru Presedintele Parlamentului, dar el si-a aratat astazi dimineata, in dimineata de astazi atitudinea lui fata de valorile noastre nationale.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Igor Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Mi-am propus, prin aceasta luare de cuvint, sa profit de posibilitatea de care dispune un parlamentar si de care nu poate beneficia in tara noastra un cetatean, cum spunem noi, de rind, si anume sa-mi exprim liber si nestingherit opinia la tribuna centrala a Parlamentului, la tribuna centrala a tarii pe un subiect foarte concret, aproape in afara politicii.

Intr-o tara normala acest drept, adica dreptul de a-si face cunoscuta opinia este la dispozitia oricarui cetatean, bineinteles, daca el are opinie. La noi in tara insa acest drept este restrins pentru un numar de demnitari care, iarasi, foarte frecvent nu au opinie.

Stimati colegi,

In decursul ultimilor ani, societatea noastra, asa cum i se cuvine unei societati inca provinciale, s-a obisnuit cu mai multe lucruri reprobabile. Ne-am obisnuit cu faptul ca puterea politica poate face orice daca populatia acestei tari are impresia ca o duce nu mai rau decit a dus-o cindva, chiar daca acest cindva nu mai conteaza acum.

Ne-am obisnuit ca presa, radioul sau televiziunea nu informeaza, ci dezinformeaza, adica manipuleaza. Am acceptat si faptul ca puterea manipuleaza din banii publici, iar opozitia din banii pe care ii are sau nu ii are. Si vai de capul celor care nu au bani si pentru presa, pentru radiou sau televiziune. Ei sint... ei risca sa fie facut laturi de porci sau sub privirile si aplauzele celorlalti atit din stinga, cit si din dreapta.

Ne-am obisnuit ca anumiti insi cu pondere politica grea in Republica Moldova, republica noastra proeuropeana, ni se prezinta in stare de ebrietate tot atit de frecvent, cit si in stare treaza. Este adevarat ca diferenta este uneori insesizabila, iar consecintele cint uneori chiar pozitive.

Am acceptat, iar unii chiar si saluta si prezinta trecerea dintr-o tabara in alta a politicienilor de toate taliile, de toate marimile de la purtator de zvon dintr-un sat parasit al Basarabiei pina la lideri, barbati ai neamului, drept un act de inalta moralitate si chiar de curaj politic, desi nimeni nu presupune ca acest lucru este facut chiar pe gratis.

Am enumerat aceste moravuri politice mai noi, stabilite la noi in Republica Moldova, pentru a constata ca societatea moldoveneasca, aflata intr-un proces interminabil de tranzitie, se cufunda tot mai adinc intr-o stare de criza sau poate chiar de marasm moral. Se creeaza impresia ca moldovenii care au ajuns sa faca politica, au insusit din toata stiinta politologica doar o singura notiune: in politica nu exista loc pentru morala.

Si totusi, cit de trist nu s-ar prezenta lucrurile, totdeauna mai pastram un dram de speranta, ca viitorul se poate schimba si in bine si nu doar in rau, ca nu toata lumea a insusit iremediabil moravurile democratiei de tip moldovenesc.

Anume in acest context vreau sa imi formulez propria opinie vizavi de o emisiune a canalului de televiziune NIT, aceasta emisiune se numeste, daca nu gresesc, “Povesti cu masti”. 

Vreau sa declar de la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova si sint absolut sigur, ca opinia mea va fi sustinuta sau este impartasita de multi, multi conationali de ai nostri care nu au posibilitatea de a vorbi de la aceasta tribuna. Si anume ca aceasta este o emisiune produsa de niste mitocani si pentru mitocani.

Declar, ca toti acei care protejeaza aceasta emisiune si altele de acest gen, sint si ei niste mitocani. Sint absolut sigur ca emisiunea in cauza poate produce niste senzatii de satisfactie, dar si acele de natura fiziologica doar unor brute. Asa, aceasta este realitatea, cum spun englezii, mama idiotilor este permanent gravida.

Probabil, din cauza caracterului incalificabil al acestei emisiuni nu a riscat inca nimeni sa ia vreo atitudine. Nici CCA, nici colegii de breasla, nici societatea civila si nici clasa politica, lucru explicabil de altfel: nu risca sa faca aceasta, sa reactioneze.

Dar, la drept vorbind, care ar fi reactia adecvata fata de niste badarani anonimi. Ce poti reprosa sau ce poti discuta cu un badaran. Un singur lucru il solicit totusi si cred, ca intr-un stat, mai ales intr-un stat democratic, cum ne consideram, acest lucru poate fi impus. El poate fi impus chiar si unor mitocani si chiar unor mitocani protejati si anume, cer sa fie indicat faptul ca emisiunea in cauza este interzisa copiilor sub 16 ani, deoarece limbajul si incarcatura intelectuala a acesteia pot avea efecte degradante asupra psihicului unui copil.

Multumesc pentru atentie.

Si in incheiere. Foarte sincer ii felicit pe toti acei care considera Ziua unirii fie stil vechi, adica 27 martie, sau stil nou, 9 aprilie, drept un simbol al sperantei.

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Zoia Jalba.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Stimata audienta,

Astazi, celebram 90 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, act cu caracter democratic si plebiscitar.

La 27 martie 1918, orele 5 a avut loc adunarea Sfatului Tarii, in sala au fost prezenti toti membrii Cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul ministru roman Alexandru Mardeloman, trimisul special al regelui Ferdinand, fauritorul Romaniei Mari. Sfatul Tarii avea urmatoarea componenta: 103 moldoveni, 13 ucraineni,
7 rusi, 6 evrei, 5 gagauzi, 2 nemti, un polonez si un armean – in total 138 de membri. La ordinea zilei din acea zi era hotarirea Sfatului Tarii, din care citez: “Basarabia, in hotarele ei dintre Prut–Nistru–Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa isi hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania.”

In urma rezultatului de vot 86 de membri au votat “pentru”, 3 – impotriva, 36 – abtineri, 13 au fost absenti. Astfel, cu o majoritate zdrobitoare de voturi a fost votata unirea Basarabiei cu Romania.

Astazi, dupa 90 de ani, din cauza celor care au ca luceafar steaua din Kremlin, Basarabia, prin pactul comunisto-fascist, a fost pusa la cheremul fortelor oculte. Cu toata declaratia de independenta, care a fost adoptata aici, in aceasta sala, raminem in continuare dependenti de aceeasi stea care intuneca, de fapt, guvernarea actuala tot comunista. Aici as parafraza spusele poetului: “Zdrobiti orinduiala cea cruda si nedreapta”. Care la noi, de fapt, in Moldova, imparte lumea in ai nostri si ai lor.

Regretabil ca dupa 90 de ani pe acest picior de plai mai are loc procesul mancurtizarii, iar acestia sint infiltrati in cele mai importante functii in stat. Ori ofensa, la care am fost supusi astazi, intrece orice nivel de educatie. Sint cumva vinovata de faptul ca m-am nascut romanca? Mi-ar putea cumva cineva lua dreptul de a lupta pentru unitatea de neam a poporului meu? Nu cred.

Cit despre teatru, ce sa zic? Prefer la nebunie acest gen de arta. Iar teatrul in care particip ca actor, astazi imi displace. De fapt, am inceput sa il urasc din
4 aprilie 2005 si va spun de ce. Pentru regia de prost gust a celor care o elaboreaza.

Miscarea “Actiunea Europeana” felicita intreg poporul Republicii Moldova: romani, moldoveni, ucraineni, rusi, evrei, tigani, bulgari, gagauzi cu aniversarea a  90-a de la unirea Basarabiei cu Romania. Ori dezideratul nostru este integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, acolo unde ne vom regasi impreuna cu poporul nostru, cu neamul nostru, in lumea civilizata a Europei.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Grigore Petrenco. Nu? Refuzati de acum? Eu vad ca aceasta este aici.

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Уважаемые коллеги, нам не хотелось бы уделять много внимания теме так называемого великого объединения Бессарабии с Румынией, но попытки со стороны правых унионистов мифологизировать это событие, а также целый период, который за этим событием последовал, желание придать этому событию вселенскую значимость не могут оставить нас безразличными.

Надо признать, что события 90-летней давности являются одними из самых трагических страниц истории нашей страны, началом периода оккупации, периода одного из самых жестоких колониальных режимов того времени.

Я хочу честно заявить, что за идеализацией события 27 марта
1918 года стоят большие деньги. Деньги, направляемые на искажение фактов, направляемые на то, чтобы многие события и люди тех лет были преданы забвению. Так же, как и в межвоенный период, в период оккупации, и сегодня унионизм и активная румынизация щедро поощряются и оплачиваются из бюджетных фондов соседнего государства. А желающие отработать и прибрать эти фонды к своим рукам всегда найдутся.

Говоря о так называемом великом объединении, мы обязаны говорить правду. Ни о каком легитимном объединении 1918 года не могла идти речь в условиях военной интервенции, отсутствия плебисцита и  массового насилия над мирным населением.

Говоря о так называемом великом объединении, надо говорить обо всем, не скрывая ничего, о многочисленных вооруженных восстаниях, из которых крупнейшее Хотинское в 1919 году и Татарбунарское в 1924 году, о количестве убитых, расстрелянных властями граждан, которое за первые десять лет после так называемого великого объединения достигло
30 000 человек.

Режим оккупации в Бессарабии характеризовался завышением цен на переданную в аренду крестьянскую землю, жестоким террором, непрекращающимся военным и осадным положением, тяжелым национальным гнетом, разорительными налогами, поборами чиновников-взяточников, безудержной эксплуатацией, экономической разрухой, застоем в торговле, подавлением общественности, разрушением кооперации.

Так называемое великое объединение вызвало бегство из Бессарабии на территорию СССР, в страны западной Европы и Америки за первые десять лет не менее 300 000 человек.

Неравенство проникло во все сферы жизни. Даже преподаватели, работавшие на территории Бессарабии, приехавшие из-за Прута, официально по закону получали большее жалованье, чем местные жители и местные преподаватели. Массовый вывоз активов из региона, вывоз производственных мощностей, тотальная деиндустриализация, ни одного построенного социально значимого объекта за этот период в Бессарабии – об этом тоже надо говорить, господа унионисты.

Нарушение и подавление гражданских прав и свобод, запрет Коммунистической партии в 1924 году, запрет на публикацию изданий на языках национальных меньшинств в 1930 году – об этом тоже надо говорить, господа унионисты.

Политические преследования, расстрелы политических деятелей, зарождение и установление фашистского режима, начало холокоста и его продолжение уже в период с 1941 по 1944 год – обо всем этом надо говорить.

О жестоком режиме, который был установлен в межвоенный период в Бессарабии, выдающий французский писатель Анри Барбюс писал, цитирую: «В Бессарабии знаю, что стоит только поднять голову, как она слетит с плеч». Обо всем этом не говорят господа унионисты, празднующие сегодня
90-летие так называемого великого объединения. Не говорят не потому, что не знают об этом. Не говорят потому, что надо отрабатывать вложения.

Учитывая сегодняшние выступления представителей почти всех оппозиционных фракций, убежден, что нашим унионистам-маргиналам стоило бы объединиться в железную гвардию, а не строить из себя демократическую оппозицию.

Спасибо. (Aplauze.)

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

As ruga...

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Linistiti-va.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Putina atentie si v-as invita sa coborim nitel pentru citeva minute de pe baricadele istoriei pe cele ale actualitatii politice din Republica Moldova, pentru ca declaratia pe care voi prezenta-o este a grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cu privire la faptele de coruptie si administrare frauduloasa a proprietatii statului, comise de fostul demnitar Vladimir Filat.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Asa cum am mai aratat in sedintele anterioare, recent aparuta grupare politica, in fruntea careia s-a postat Vladimir Filat, constituie un pericol pentru societatea noastra. Pericolul venit din faptul ca aceasta grupare isi propune sa se afirme in politica prin frauda, prin minciuna, precum si prin coruperea membrilor altor partide si a unor structuri de presa. In persoana domnului Filat nu avem, asa cum pretind gazetarii tocmiti de el, un tinar necorupt si cuprins de idealuri, ci un vechi element corupt al fostelor guvernari compromise si respinse de alegatori.

Din pacate, exponentii acelor guvernari nu au ajuns inca sa poarte raspundere in fata organelor de drept si a legii, aceasta pentru ca prea mare  le-a fost influenta asupra Procuraturii si altor organe de ancheta, astfel incit multiplele nelegiuiri, abuzuri, privatizari ilicite sau cazuri de coruptie, au fost blocate. Se stie ca Vladimir Filat a ocupat functii de raspundere in guvernele Ciubuc–2 si Sturza in perioada anilor 1998–1999, fiind instalat initial in functia de Director general al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat si apoi in cea de ministru de stat, sef al Cancelariei Guvernului.

Amintim ca faptele de incalcare a legilor si de deturnare a banilor publici au fost examinate atit de comisia de ancheta a Parlamentului, care a activat in legislatura anilor 1998–2000 si pe care am condus-o, cit si de Curtea de Conturi, care este organul suprem de control financiar de stat si are independenta organizatorica si functionala. Prin urmare, aceasta institutie Curtea de Conturi nu poate fi suspectata nici de lipsa de profesionalism, nici de faptul ca ar raspunde unor comandamente politice. Sa vedem, asadar, cum apare demnitarul de ieri responsabil de privatizare, Vladimir Filat in documentele acestei institutii.

Astazi, ne vom referi la Hotarirea nr.20 din 3 mai 2000 privind rezultatele controlului asupra indeplinirii de catre Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a Programului de privatizare pentru anii 1997–1998 (“Monitorul Oficial” al Republicii Moldova nr.106–108 din 24 august 2000). Citam in continuare din Hotarirea Curtii de Conturi: “Curtea de Conturi, examinind rezultatele controlului asupra indeplinirii de catre Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat de pe linga Ministerul Economiei si Reformelor a Programului de privatizare pentru anii 1997–1998, a constatat ca conducerea Departamentului (Vladimir Filat) nu numai ca nu a asigurat pe deplin indeplinirea Programului de privatizare pentru anii 1997–1998, dar si a admis un sir de incalcari si neajunsuri, in urma carora bugetul de stat a ratat venituri banesti in sume esentiale.

Din 1038 de obiecte preconizate pentru privatizare in conformitate cu Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 la data de 1 aprilie 2000 au fost comercializate numai 348 obiecte, ce constituia 33,5 la suta. Departamentul nu a asigurat executarea cerintei prevazute de articolul 13 alineatul (8) din Legea nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare in ceea ce priveste stabilirea modului de tinere a evidentei mijloacelor de privatizare. Lipsa unui mecanism de evidenta stricta a veniturilor din vinzarea patrimoniului public nu permite efectuarea unei analize ample a procesului de acumulare si utilizare a veniturilor.

La verificarea veniturilor primite s-a stabilit ca, potrivit datelor Departamentului, in urma comercializarii patrimoniului public, inclus in listele Programului de privatizare la 1 ianuarie 2000 au fost varsate in buget
143,3 milioane lei, iar conform informatiei Ministerului Finantelor au fost incasate 106,6 milioane de lei. Astfel, conform punctului 8 din Regulamentul concursurilor investitionale si negocierilor directe, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1056 din 12 noiembrie 1997 Comisia de concurs avea obligatia de a primi, pregati si controla documentele privind obiectul scos la concurs.

Contrar acestuia, in cazul scoaterii la concurs investitional al actiunilor statului detinute in SA Hotelul “Chisinau” – SA, “Moldagrotehnica” – SA, “Ionel” – SA, “Fertilitatea” Soroca etc. de catre Comisia de concurs, presedinti ai comisiei domnii Iurie Badir, Vladimir Filat, Alexandru Oleinic, au fost acceptate copiile de pe certificatele inregistrarii de stat a intreprinderilor si de pe certificatele de emisie a actiunilor, fara  autentificarea in modul stabilit, iar darea de seama financiara si bilantul intreprinderii nu au fost autentificate de organul fiscal teritorial, ceea ce contravine prevederilor punctului 10 literele a) si e) din Regulament.

De asemenea, contrar prevederilor punctului 17 din Regulament, au fost primite la concurs copiile de pe statutul si certificatele inregistrarii de stat neautentificate ale unor participanti la concurs: “Trans Imex Prim” – SRL, cistigatorul concursului la privatizarea actiunilor Hotelul “Chisinau” – SA.

Nerespectarea de catre Comisia de concurs, presedinte Vladimir Filat, a modului de stabilire a pretului initial, prevazut de punctul 59 din indicatiile metodologice privind determinarea valorii estimative a complexului patrimonial al intreprinderii si stabilirea pretului de vinzare a patrimoniului actiunilor statului, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.1056 din 12 octombrie 1997 a condus la micsorarea pretului minim de vinzare a actiunilor statului in SA Fabrica de Confectii “Ionel” la circa 500 mii lei.

De catre conducerea Departamentului nu au fost indeplinite prevederile punctului 4 din Hotarirea Guvernului nr.109 din 2 februarie 1999 cu privire la reprezentarea statului in societatile economice, care prevede constituirea in limitele efectivului Departamentului a unitatii structurale din trei persoane cu functiile de pregatire si intocmire a contractelor cu reprezentantii statului.

Contrar punctului 11 din Regulamentul cu privire la reprezentarea proprietarului patrimoniului de stat in societatile economice, adoptat prin  Hotarirea Guvernului nr.188 din 29 martie 1996, care prevede ca conducatorii si loctiitorii conducatorilor de ministere si departamente si ai altor autoritati ai administratiei publice, precum si conducatorii intreprinderilor, organizatiilor si institutiilor de stat nu pot fi desemnati reprezentantii statului, prin ordinul
nr.13-032 din 10 februarie 1999 al directorului general al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat Vladimir Filat, ca reprezentant al statului in SRL “CTI Print” a fost numita Zinaida Grafchin, vicedirector general al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat.

Nerespectarea de catre Comisia de concurs, presedinte Vladimir Filat, fostul director al Departamentului, a prevederilor punctului 59 din indicatiile metodologice privind determinarea valorilor estimative ale Complexului patrimonial al intreprinderii si stabilirea pretului de utilizare a patrimoniului actiunilor statului, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.1056 din 12 octombrie 1997, la vinzarea actiunilor statului in SA “Fabrica de Confectii “Ionel”, a cauzat ratarea de catre stat a venitului in suma de 500 mii lei.

Conform rezultatelor controlului asupra indeplinirii de catre Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a Programului de privatizare pentru anul 1997–1998, marimea venitului ratat de bugetul de stat in urma neglijarii de catre factorii de decizie ai Departamentului in cauza a modalitatii stabilite de privatizare, constituie suma de circa 1,6 milioane de lei.

Curtea de Conturi, tinind cont de incalcarile depistate pe parcursul controlului, mentioneaza prezenta unor incalcari ale legislatiei in vigoare la indeplinirea Programului de privatizare pentru anii 1997–1998 de catre fosta conducere a Ministerului si a Departamentului Privatizarii domnul Vladimir Filat”.

Incheiem aici citatul din Hotarirea respectiva a Curtii de Conturi. Putem concluziona si de aceasta data, fara riscul de a gresi, ca Vladimir Filat este o persoana corupta si compromisa, amestecata in multiple activitati nelegitime de deturnare a banilor si a bunurilor apartinind statului.

In legatura cu cele expuse, ne adresam oficial catre Procuratura Generala si catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei cu rugamintea sa examineze minutios documentele respective si sa stabileasca gradul de vinovatie a numitului Vladimir Filat, iar in caz de necesitate sa initieze procedurile penale respective pentru a atrage la raspundere pe acei vinovati si pentru recuperarea prejudiciului cauzat statului.

Rugam, de asemenea, sa se clarifice cauzele care au determinat inactivitatea conducatorilor Procuraturii Generale de la acea data, care au ignorat hotaririle si demersurile Curtii de Conturi.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.