DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – IULIE 2007
Sedinta
din ziua de 6 iulie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1105 cu privire la organizarea serviciului civil
(de alternativa).
4. Reexaminarea si adoptarea Legii privind
achizitiile publice nr.96-XVI din 13 aprilie 2007. Proiectul nr.2330.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2298 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la protectia muncii – art.34; Legea privind
Fondul Arhivistic al Republicii Moldova – art.44 s.a.).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2439 pentru completarea articolului 24 din Legea
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2059 pentru
ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptate la New York
la 31 octombrie 2003.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2060 pentru
ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind coruptia,
adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.817 privind activitatea sanitara veterinara.
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2347 cu
privire la ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii
Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea
Exercitiului “MEDCEUR – 2007”.
11. Dezbaterea si respingerea Motiunii
simple cu tema “Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la sedinta de astazi a
Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 82
de deputati. Absenteaza deputatii: Ion Varta – in delegatie; Iurie Bolboceanu,
Dumitru Braghis, Igor Klipii – la cerere; Vitalia Pavlicenco – din motive de sanatate;
Valeriu Calmatui, Nicolai Gutul, Elena Parpolova, Grigore Petrenco, Anatolie
Zagorodnii, Larisa Zimin, Alexandru Oleinic, Adriana Chiriac, Vlad Cubreacov,
Angela Leahu, Stefan Secareanu, Vladimir Filat, Ivan Banari.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Va atrag atentia ca incepe sedinta. Rog sa
va ocupati locurile. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat.
(Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Intii de toate, vreau sa va aduc la cunostinta
ca in ziua de astazi, 6 iulie, se marcheaza un foarte trist si dramatic
eveniment, este ziua victimelor stalinismului. La data de 6 iulie, acum 58 de
ani, a avut loc groaznicul val al deportarilor din Moldova. In acest context, va
propun sa pastram un moment de reculegere in memoria victimelor regimului
stalinist. (Se pastreaza un moment de reculegere.)
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Vreau sa va aduc la cunostinta ca astazi,
ziua despre care domnul Presedinte ne-a spus ca este o zi foarte neagra din
istoria poporului nostru, vreau sa va spun ca de dimineata, la ora 8.00, in fata
Guvernului s-au adunat citeva sute de oameni dintre cei care au ramas, care astazi
si intotdeauna se aduna, dar de la 8.00 s-au adunat sa picheteze Guvernul. Si
vreau sa va aduc la cunostinta ca nu s-a gasit nici o persoana la Guvern care sa
primeasca o delegatie sau un reprezentant al lor. Au ramas ca scuipati din
partea conducerii si au mers la gara sa-i pomeneasca pe cei care nu s-au intors.
Eu cred ca noi, Parlamentul, trebuie sa luam
atitudine fata de aceasta, caci legea, pina la urma, noi am votat o lege care
nu poate fi indeplinita si parca am facut-o inadins. Si, cel putin, am fi gasit
astazi de cuviinta, poate, sa aminam cu o ora petrecerea sedintei si sa mergem si
noi, cine doreste si poate, la gara, acolo unde s-au dus ei sa-i pomeneasca pe
cei care nu s-au intors din Siberia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Dat fiind faptul ca domnul Klipii, autorul
proiectului de Lege nr.3075, punctul 9 din ordinea de zi, este in deplasare,
rog frumos ca acest proiect de lege sa fie transferat pentru saptamina
viitoare. Acest lucru este coordonat cu domnul Bondarciuc, presedintele
comisiei de profil.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Este, de fapt, coordonat si
cu mine. Autorul mi-a prezentat o solicitare in scris, care a fost transmisa
Secretariatului, motiv pentru care cad de acord ca proiectul de Lege nr.3075 sa
fie examinat saptamina viitoare.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, cred ca trebuie sa-l aminam pe alta
data, caci noi nu am putut sa-l examinam in cadrul sedintei comisiei, domnul
Klipii nu a fost prezent miercuri. Adica, numai miercuri, poate, o sa avem
posibilitatea sa-l examinam.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Nici o problema. Eu cred ca constatam
eliminarea de pe agenda sedintei de astazi a Parlamentului. Ulterior,
dumneavoastra decideti impreuna cu autorul si comisia, cind acest proiect va fi
inclus pe agenda.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cred ca din momentul in care ne-am exprimat
solidaritatea cu cei care au avut de suferit in urma represiunilor staliniste,
care s-au desfasurat acum 58 de ani, vin cu o propunere suplimentara, daca se
accepta, ca in cadrul sedintelor urmatoare, din luna iulie, sa ascultam o
informatie a Guvernului, a Ministerului Justitiei despre cum se implementeaza
modificarile care au fost efectuate la legea respectiva de catre noi,
Parlamentul Republicii Moldova? Modificari care urmau sa intre in vigoare incepind
din 1 ianuarie 2007, dar care, spre regret, din vina Guvernului Republicii
Moldova in raioane nu se implementeaza pina in prezent.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In contextul acestei propuneri, eu am sa
rog comisia de profil sa examineze acest subiect. Daca nu gresesc, acum 2-3 saptamini,
ca urmare a unei solicitari, am uitat cine a fost autorul, a fost in cadrul
Orei Guvernului, a prezentat o informatie. Daca sint lucruri aditionale, daca
mai sint solicitari precum este cea a domnului Bujor, eu o sa readresez aceasta
propunere comisiei, sa pregateasca, sa studieze acest subiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
In principiu, eu sint de acord cu
propunerea dumneavoastra de a examina inca o data, fiindca s-a examinat de citeva
ori in cadrul comisiei noastre.
Domnul Marian Lupu:
Chiar si aici, in plen, a fost examinat.
Domnul Leonid Bujor:
Dar adevarul consta in aceea ca Guvernul
Republicii Moldova, fara nici un motiv obiectiv, a aprobat acest Regulament nu
asa cum urma sa o faca, in lunile noiembrie-decembrie cel tirziu, dar l-a
aprobat acum, in plina vara. Deci, acesti oameni au avut de suferit si nu si-au
redobindit drepturile pe parcursul a jumatate de an din motive neobiective. In
loc de a avea la dispozitie un an, ei au ramas cu 5-6 luni de zile, avind in
vedere ca ne aflam in perioada concediilor.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Leonid Bujor:
De aceea, consider ca ar fi corect ca
domniile lor sa vina sa ne prezinte explicatii in plen.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Deci, eu ramin pe pozitia ca
comisia respectiva sa examineze aceasta propunere.
Doamna Cusnir,
Daca este la acelasi subiect, sinteti
pentru a doua oara.
Microfonul nr.4. Va rog foarte succint.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Vin in sustinerea propunerii domnului Bujor.
Fiindca am venit si la dumneavoastra atunci cind a venit si domnul Esanu in
Parlament si v-am spus ca doamna Postoico nu mi-a permis sa vorbesc, caci era intrebarea
domnului Secareanu. Si atunci trebuie numaidecit ...
Domnul Marian Lupu:
Am luat act de solidarizarea dumneavoastra
cu propunerea evocata de domnul Bujor.
Doamna Valentina Cusnir:
Inclusiv astazi ei picheteaza Guvernul,
pentru ca acolo se cere acel certificat de mostenitor pe care nu-l pot lua,
fiindca parintii au murit in Siberia.
Domnul Marian Lupu:
Continuam cu propuneri la ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
La rugamintea domnului Bondarciuc, cu toata
stima fata de dumnealui, sa nu iasa inca o data la tribuna, avind in vedere, in
calitate de autor, punctul 8.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul nr.1162?
Domnul Valeriu Guma:
Da, nr.1162, care a intrat in politica
fiscala. Sint gata sa-l retrag, avind in vedere ca sper sa fie sustinut. Dar,
totodata, vreau sa mentionez atitudinea Guvernului fata de initiativele deputatilor,
care sint tratate, nici nu stiu cum sa spun ca sa fie inteles de majoritate,
sabotaj vizavi de proiectele care sint inaintate de deputati. Cu 4 – 5 luni inainte
a fost inaintata aceeasi lege, a fost dat un aviz asa, formal, ca pe urma sa
vina Guvernul cu aceeasi initiativa.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Am luat act.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
ordinei de zi, rectificata, a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Cine
este pentru, rog sa votati. Majoritatea.
Ordinea de zi este aprobata.
Proiectul de Lege nr.1105 cu privire la
organizarea serviciului civil (de alternativa). Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la organizarea
serviciului civil (de alternativa), adoptat in prima lectura la 11 mai 2007. In
total, au parvenit 17 amendamente care au fost sistematizate in cadrul
sintezei, fiind acceptate toate de catre comisie. Ma voi referi doar la citeva
amendamente mai importante.
Deputatul Mihail Mocan a propus ca durata
serviciului civil sa fie de
12 luni, iar pentru persoanele cu studii superioare – 6 luni. Adica, analogic
serviciului militar in termen.
In proiect, dupa cum cunoasteti, este
stabilit termenul de 18 luni, insa in Legea actuala cu privire la serviciul de
alternativa durata serviciului este de 24 de luni. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati a inaintat un amendament privind includerea in sarcina
angajatorului a obligatiei de instiintare a reprezentantului serviciului civil in
cazul desfacerii contractului individual de munca cu executantul serviciului
civil.
Deputatul Grigoriev a propus sa fie incluse
urmatoarele locatii de satisfacere a serviciului civil: asociatiile agricole, intreprinderile
de prelucrare a productiei agricole si gospodaria comunala, reiesind din
specificul Republicii Moldova.
De asemenea, deputatul Grigoriev a propus
ca cetatenii care vor indeplini serviciul civil stabilit prin prezenta lege sa
faca parte ulterior din rezerva serviciului civil si evidenta lor sa fie tinuta
de reprezentantii serviciului civil din teritoriu. Si ca Guvernul sa aiba
dreptul de a-i mobiliza pe cetatenii aflati in rezerva serviciului civil in
cantonamentele de instructie sau in cele speciale, precum si la lucrarile de
lichidare a urmarilor situatiilor exceptionale.
In baza celor expuse, comisia propune
adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua, altele decit
cele evocate in raportul comisiei sesizate in fond?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Noi am discutat si la comisie propunerea
venita de la domnul deputat Lipcan, referitoare la articolul 15, de catre cine
se face aminarea incorporarii. Si, de rind cu cetatenii, motivele familiale si
de sanatate, sint pusi deputatii in Parlament si consilierii administratiei
publice locale de nivelul al doilea. Si s-a facut propunerea sa fie excluse
aceste persoane, sa nu fie pusi de rind cu ceilalti. Adica, nu impiedica functia
de deputat sau de consilier in administratia publica locala sa indeplinesti
serviciul de alternativa. La rugamintea colegului Lipcan, care astazi este lipsa,
solicit sa fie pusa la vot aceasta propunere.
Domnul Iurie Stoicov:
Dupa cum stiti, comisia nu a acceptat
aceasta propunere, dat fiind faptul ca sint niste momente juridice care oricum
nu le putem inlatura. De aceea noi propunem sa fie varianta legii care este
acum.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Insistati sa fie supus votului?
Doamna Valentina Cusnir:
Da, am fost rugata sa insist, fiindca,
chiar daca deputatul are imunitate, nu are si asupra salariului. Si daca un
copil de taran este pus sa plateasca din salariu si sa indeplineasca serviciul
civil, noi credem, si este normal, ca si un deputat, desi are functia de
deputat, sa-si indeplineasca datoria fata de tara si Patrie. Si daca este
capabil sa-si indeplineasca functia de deputat, sa fie si in serviciul de
alternativa.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimata doamna,
Aici serviciul de alternativa nu consta in
plata. Aici consta in a satisface insusi acest serviciu. Si nu consta, va spun,
in aceea ca deputatul sa fie deputat in Parlament, sa plateasca si el,
chipurile, isi face acest serviciu. Aici nu-i sensul platii in serviciu.
Domnul Marian Lupu:
Sunt constringeri juridice?
Doamna Valentina Cusnir:
Am fost rugata sa fie pusa la vot aceasta
propunere a colegului Lipcan si va rog sa facem acest lucru, sa nu punem de rind
cu invalizii si problemele familiale functia de deputat in Parlament si cea de
consilier de nivelul doi. Dar de ce nu si de nivelul intii?
Domnul Marian Lupu:
Bine. Sa facem asa: in primul rind, vreau sa
va intreb, ca norma de procedura, comisia s-a ghidat de anumite constringeri
juridice cind nu a acceptat aceasta propunere? Eu vreau sa inteleg daca este
cazul si nimic nu ma impiedica sa supun votului aceasta propunere.
Domnul Iurie Stoicov:
Comisia a examinat si nu a acceptat aceasta
propunere, dat fiind faptul ca acelasi deputat poate sa efectueze acest
serviciu de alternativa pina la mandat sau dupa mandat, dar nu inseamna ca el
trebuie sa se afle in functie si, platind aceasta recompensa, sa fie considerat
ca a facut acest serviciu.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca nu trebuie sa mentionam in lege,
caci de la 18 la 27 de ani omul are cind sa-si satisfaca serviciul, nu trebuie
sa mentionam in lege ca el este scutit de aceasta. Inseamna ca trebuie scris
„pe perioada mandatului” sau cum? Dar nu asa, in general. Sa punem la vot, eu
cred ca fiecare a inteles.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Aceasta si este problema, fiindca din
explicatiile presedintelui comisiei reiese ca sunt constringeri legale care impiedica,
de fapt, putinta in general de a accepta aceasta propunere. Din acest motiv,
rugamintea mea pentru dumneavoastra, avind cam aceeasi situatie precum cea de
ieri, cu propunerea din sala, care venea in contradictie cu anumite norme
constitutionale... Va propun sa acceptam aceste argumente ale comisiei. Este un
proiect care s-a discutat de foarte mult timp, de la 19 martie 2007, a fost
timp berechet pentru a se examina in calm, in liniste, fara graba toate aceste
aspecte.
Doamna Valentina Cusnir:
Si ce ne impiedica sa punem la vot acuma?
Domnul Marian Lupu:
Fiindca sint aceste constringeri
legislative.
Doamna Valentina Cusnir:
Oricum. Inseamna ca se voteaza impotriva.
Domnul Marian Lupu:
Bine, va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint. Bine.
Stimati colegi,
Daca nu sint alte propuneri, ii multumesc
domnului presedinte al comisiei. In conditiile raportului comisiei
sesizate in fond... Rog putina liniste. ...Supun votului adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1105. Cine este pentru, va rog sa votati. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 30.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Sectorul nr.3? Sectorul nr.3 iarasi a ramas
fara capitenie.
Stimati colegi,
Poate faceti un exercitiu de vot intern si
desemnati o persoana responsabila pentru cazul de fata? Va ginditi pina atunci.
Minutele sus. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Zic eu – 8 persoane. 66 de voturi “pro”. Impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr. 1105 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Eu intr-adevar adresez o rugaminte
colegilor din sectorul nr.3, ajungem la procedurile de vot pentru proiectul nr.2,
fiindca vom avea nevoie de anuntarea rezultatelor, rog sa desemnati o persoana
care va exercita aceste functii in absenta domnului Secareanu.
Proiectul de Lege nr.2330 privind achizitiile
publice. De fapt, este o reexaminare a Legii privind achizitiile publice.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind achizitiile publice, remis spre
reexaminare de catre Presedintele Republicii Moldova. In urma reexaminarii,
comisia a acceptat, practic, toate amendamentele cu exceptia propunerilor
referitoare la articolul 30, alineatul (4), dupa cum urmeaza. La litera a),
alineatul (2) al articolului 13 vor fi omise cuvintele “rentabilitatea si”,
astfel punindu-se accentul pe eficienta achizitiilor publice si nu pe obtinerea
de profit.
In prima propozitie din articolul 15,
alineatul (1), dupa cuvintul “decide”, textul “limitarea cercului de operatori
economici la cei nationali” se va substitui prin textul “de a achizitiona marfuri
si servicii indigene.” Se accepta si propunerea de la alineatul (3), articolul
15, care este una redactionala.
Conform propunerii de la articolul 16,
alineatul (1), dupa cuvintul “documentele” se va introduce fraza: “eliberate de
autoritatile competente, stabilite de autoritatea contractanta in cadrul
procedurilor de achizitie publica.”
La articolul 16, din alineatul (5) se va
exclude cuvintul “imediat”, iar dupa expresia “autoritatea competenta” se va adauga
textul: “in termenele stabilite de acestea.” Alineatul (8) din articolul 16 se
va completa cu o noua propozitie: “In cazul operatorului economic nerezident o
asemenea informatie poate fi solicitata de autoritatile competente din strainatate,
potrivit uzantelor internationale.”
Propunerea de la articolul 30, alineatul
(4), cu privire la suspendarea executarii contractelor de achizitie in cazul
acceptarii urmaririi penale pentru coruptie, nu este acceptata de comisie, dat
fiind faptul ca aceasta chestiune este prevazuta de procedura penala.
In baza celor relatate, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune plenului Parlamentului revotarea
acestei legi in varianta propusa de comisie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, reexaminarea este un exercitiu
echivalent cu adoptarea unei legi in lectura a doua, motiv pentru care, daca
aveti propuneri, va rog sa le inaintati.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Stimati deputati,
La momentul reexaminarii acestei legi am
avut citeva amendamente, de care, cu parere de rau, nu s-a tinut cont. Unul
dintre aceste amendamente a fost si faptul ca dorim sa-i sustinem pe producatorii
autohtoni sau marfurile indigene, care sa participe la concursurile organizate
de autoritatile contractante.
Din cite cunosc, practica internationala
este unicul instrument, este marja preferentiala, pe care noi, la fel, o
prevedem. Si de aceea, as propune ca articolul 15 sa nu specificam „cu exceptia
cazurilor cind autoritatea contractanta, in conformitate cu legislatia, decide
limitarea cercului de operatori economici la cei nationali”. Din cite cunosc,
astazi nu sunt clare principiile dupa care Guvernul, ministerul, o organizatie
sau o autoritate contractanta decide procurarea de marfuri doar de la producatorii
autohtoni, adica procura doar marfuri indigene.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Nu va suparati, va rog, doar o clipa. Intii
de toate vreau sa clarific si pentru mine, daca subiectul la care faceti
referinta dumneavoastra se inscrie in paleta acelor propuneri care au fost inaintate
de Seful statului?
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Daca este da – e una. Daca – nu, stiti
bine, la reexaminare nu este posibil, procedural, sa iesim din limita
coridorului acelor obiectii si propuneri care au fost...
Doamna Valentina Buliga:
Absolut. Seful statului propune ca textul:
„decide limitarea cercului de operatori economici la cei nationali” sa fie
substituit prin textul: “de a achizitiona marfuri si servicii de productie nationala”.
Eu as propune ca acest amendament sa fie exclus in intregime, deoarece v-am
spus, nu sint clare principiile potrivit carora autoritatea contractanta procura
sau se limiteaza la operatorii nationali, sau procura doar marfuri indigene. Si
marja preferentiala sa fie unicul instrument pentru sustinerea producatorilor
autohtoni, pe care noi am majorat-o pina la 15.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, la comisie, cind am examinat pentru
lectura a doua, am iesit la concluzia comisiei, la decizia comisiei, care a
fost sustinuta de deputati. Acum, la comisie, noi am examinat propunerea Presedintelui
tarii si am acceptat propunerea Presedintelui tarii. Alte variante acum nu
putem sa discutam. Sau sustinem pozitia care a fost votata in lege, sau sustinem
propunerea care a parvenit de la Presedintie. Noi am sustinut pozitia pe care o
avem in scrisoarea de remitere.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles. Am avut aceasta propunere si va
aduceti aminte ca am dat un exemplu cu o hotarire de Guvern nr.30, care se inainteaza...
Domnul Marian Lupu:
Aveti in vedere in textul examinarii
proiectului de lege?
Doamna Valentina Buliga:
Da, in prima si a in doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta este diferenta, fiindca atunci, ma intelegeti
si dumneavoastra.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Popa,
Spuneti-mi din punct de vedere procedural.
Deci, domnul Presedinte a reintors legea in Parlament...
Domnul Gheorghe Popa:
Da, la reexaminare.
Domnul Anatol Taranu:
Deci, a fost un veto prezidential asupra
legii?
Domnul Gheorghe Popa:
Nu veto, a venit cu o...
Domnul Anatol Taranu:
Bine, deci, procedura este urmatoarea...
Domnul Gheorghe Popa:
Cu o interdictie la...
Domnul Anatol Taranu:
El nu a promulgat legea?
Domnul Gheorghe Popa:
Nu.
Domnul Anatol Taranu:
Atunci, daca inteleg corect, sau noi acceptam
toate amendamentele domnului Presedinte si votam legea in aceasta varianta,
sau, daca se accepta doar o parte a amendamentelor, cum procedam? Partial
respingem veto-ul Presedintelui?
Domnul Marian Lupu:
Da, stimate coleg,
Noi avem trei optiuni posibile, conform
normelor de regulament. Parlamentul poate sa-si mentina votul asupra legii
adoptate, fara a tine cont integral de propunerile sefului statului. Optiunea
numarul doi: accepta integral toate propunerile sefului statului si optiunea
numarul trei: partial accepta, partial nu accepta.
Domnul Anatol Taranu:
Am inteles, domnule Presedinte.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere.
Stimati colegi,
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule Popa.
Stimati colegi,
In aceste conditii... Mai e ceva?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Dar noi stim ca, dupa adoptarea unei legi,
urmeaza proceduri de ajustare, de elaborare a regulamentelor ca, de exemplu,
procedura de limitare a accesului operatorilor internationali, cind ne limitam
doar sa fie clar stipulat intr-o hotarire de Guvern sau intr-un regulament, ca
sa excludem diferite ambiguitati sau imprecizii in aceste interpretari.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Stimati colegi,
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului: cine
este pentru adoptarea Legii privind achizitiile publice in varianta propusa de
comisie, ceea ce inseamna tinindu-se cont partial de propunerile sefului
statului? Cine este pentru, va rog sa votati. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 2.
Multumesc.
Sectorul nr.2 – ?
Numaratorul:
Sectorul nr.2 – eu vad 30 de persoane. Ati
votat sau nu?
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Legea este adoptata.
Proiectul de Lege nr. 2330 este adoptat.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2298 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Mihai Pop – ministrul finantelor:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Prezentul proiect de lege contine propuneri
de modificare si completare a unor acte legislative, care, in general, rezulta
din programul de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 si, in special, din
obiectivele politicii bugetar-fiscale si a administrarii fiscale pe termen
mediu, 2008-2010.
O mare parte de modificari si completari se
propun la Codul fiscal, la legile pentru punerea in aplicare a unor titluri din
Codul fiscal. Astfel, se prevede modificarea marimii cotelor impozitului pe
venitul persoanelor fizice, a structurii si marimii grilelor de venit
impozabile anual prin introducerea a doua grile de venit impozabile, in marime
de circa 25.200 de lei anual si stabilirea cotelor impozitului respectiv la
nivelul de 7% si respectiv 18%.
Concomitent, au fost majorate scutirile
personale anuale pina la 6300 de lei si scutirile anuale pentru persoanele intretinute
– pina la 1560 de lei. Aceste masuri de politica fiscala sint orientate spre
sustinerea persoanelor cu venituri mici si transpunerea treptata a presiunii
fiscale asupra populatiei cu venituri medii si peste cele medii. De asemenea, in
proiect se prevede continuarea practicii de retinere finala a impozitului pe
venitul obtinut de persoanele fizice din diferite surse, cistigurile de la
jocurile de noroc, veniturile obtinute din inchirierea bunurilor imobiliare,
veniturile de la comercializarea vinului de casa pentru fabricarea alcoolului.
Analizarea acestora tine de simplificarea
procedurii fiscale pentru contribuabili si pentru organele fiscale. In scopul
atragerii investitiilor in localitatile rurale, se propune implementarea
mecanismului de restituire a taxei pe valoarea adaugata, aferenta investitiilor
capitale, cu exceptia celor cu destinatie locativa si a mijloacelor de
transport. Restituirea TVA se prevede sa fie efectuata reiesind din suma TVA
stabilita pentru contribuabili si necontribuabili ai TVA. Pentru localitatile
rurale, se propune restituirea taxelor pe valoarea adaugata de la suma de 10
mii de lei, iar pentru orase – de la 100 de mii de lei.
Prin introducerea cotei reduse a taxei pe
valoarea adaugata de 8% la produsele parafarmaceutice si dispozitivele
medicale, se prevede punerea in conditii similare de comercializare a
articolelor medicale utilizate la administrarea sau prepararea medicamentelor si
a medicamentelor.
Implementind practica internationala de
impunere a taxei pe valoarea adaugata pe serviciile de asigurare, in proiect se
propune de a scuti de taxa pe valoarea adaugata si serviciile de intermediere in
cadrul operatiunilor de asigurare si reasigurare. Masura respectiva are drept
scop aplicarea uniforma a TVA la toate serviciile de asigurare si reasigurare,
fapt ce va duce la impulsionarea dezvoltarii pietei de asigurari.
Scutirea impozitarii cu TVA a serviciilor
de asigurare va fi extinsa la scutirea de TVA si cota zero a TVA la serviciile
de comercializare a biletelor in garile si statiile de transport pasageri auto,
feroviar si fluvial. Masura respectiva va pune in conditii egale prestarea
tuturor serviciilor de transportare a calatorilor si bagajelor, cit si
prestarea acestor servicii cu toate tipurile de transport auto, feroviar si
fluvial.
Referitor la titlul IV din Codul fiscal, se
propune modificarea listei unor marfuri supuse accizelor si a marimii cotelor
accizelor. Aceasta se refera la ajustarea cotelor accizelor la bere la rata
inflatiei, majorarea cu 11% a cotei compuse a accizelor la productia de alcool
tare, stabilirea cotei accizului la tigarete, in functie de pretul maxim cu amanuntul,
si nu cu ridicata, cum este in prezent si modificarea marimii acesteia. Egalarea
cotei accizelor la icrele negre, la icrele rosii si caviar si introducerea
cotei accizului la apele de toaleta in marimea cotei accizului pentru parfum.
Aceste masuri au menirea de a asigura
competitivitatea tuturor marfurilor accizate pe piata interna si racordarea la
normele Organizatiei Mondiale a Comertului. Modificarile la titlul VII din
Codul fiscal tin de extinderea taxei pentru prestarea serviciilor de transport
auto de calatori la serviciile de taximetrie si stabilirea aceleiasi baze impozabile
cu taxa de amplasare a publicitatii.
In primul caz, scopul este de a pune in
conditii egale toate persoanele care presteaza servicii de transport auto de calatori
pe teritoriul unei localitati, indiferent de traseul stabilit. In al doilea
caz, se propune a aplica taxa in functie de suprafata publicitara a
obiectivului de publicitate exterioara.
In scopul simplificarii administrarii
fiscale, prin diminuarea numarului de rapoarte din partea agentilor economici,
se propune modificarea modului de percepere a taxei pentru apa, prevazut in
titlul VIII din Codul fiscal. In prezent, taxa pentru apa se percepe in functie
de apa utilizata pentru necesitatile proprii, conform datelor contoarelor sau
normelor de consum. Platitor al acestei taxe fiind fiecare persoana care desfasoara
o activitate de intreprinzator. Cheltuielile de prezentare a rapoartelor in
multe cazuri depasesc suma impozitelor. De aceea, se prevede aplicarea taxei
pentru apa, reiesind din volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de
apa utilizata de hidrocentrale.
Aceasta va limita numarul contribuabililor
platitori, dar taxa pentru apa va fi inclusa in pretul de vinzare al agentilor
economici care comercializeaza apa extrasa. Dat fiind ca taxa pentru apa nu a
fost modificata timp de mai multi ani, in scopul economisirii acesteia se
propune dublarea taxei pentru apa.
Proiectul de lege prevede introducerea
normei de neaplicare a taxei pentru folosirea drumurilor de catre
autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova fata de autovehiculele stationare.
Scopul este de a elimina impedimentele cu care se confrunta contribuabilii la
achitarea acestei taxe.
Realizarea masurilor de politica fiscala
preconizate vor reduce presiunea fiscala asupra contribuabililor prin
diminuarea obligatiunilor fiscale cu circa
215 milioane de lei.
Stimati deputati,
Pe 27 aprilie curent, dumneavoastra ati
votat Legea nr.111, care prevede liberalizarea economiei. Prin aceasta lege,
dupa cum stiti, agentilor economici li
s-au anulat datoriile fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, Compania Nationala de Asigurari in Medicina.
Totodata, incepind cu anul 2008, a fost
introdusa cota zero a impozitului pentru venitul reinvestit, fapt ce va da o
sustinere din partea statului pentru dezvoltarea afacerilor. De aceea, cred ca
raspunsul businessului trebuie sa fie ameliorarea disciplinii fiscale prin
achitarea la timp a impozitelor in toate bugetele. O pirghie pentru a influenta
acest lucru ar fi si inasprirea disciplinei prin alocarea unor sanctiuni
fiscale mai mari fata de cele care sint prevazute in acest moment in Codul
fiscal.
Proiectul de lege prezentat cuprinde un set
de masuri vizind inasprirea sistemului de sanctionare a contribuabililor in
cazul nerespectarii legislatiei fiscale si neonorarii obligatiunilor fata de
stat. Se are in vedere simplificarea numarului amenzilor, care prevad acelasi
tip de incalcari si au aceeasi marime, cit si majorarea esentiala a marimilor
acestora. Aceasta se refera la sanctionarea agentilor economici in cazul blocarii
accesului in incaperi a sistemului electronic de evidenta contabila de catre
organul fiscal, in cazul neutilizarii masinilor de casa si control, al
neprezentarii informatiei despre sediu si altele.
Totodata, au fost excluse unele norme ce tin
de aplicarea amenzii in cazul nerespectarii regulilor de evidenta de catre
contribuabili din considerentul ca depistarea venitului ilicit este obiectul de
activitate al organelor de drept. Se discuta mult in societate despre multiplele
cazuri de evaziuni fiscale prin neluarea la evidenta contabila a tranzactiilor
economice prin diferite metode: neeliberarea facturilor, neeliberarea bonurilor
de casa, diminuarea pretului si a cantitatilor marfurilor eliberate in
documentele contabile.
Ministerul Finantelor si Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat au studiat practica mai multor tari privind combaterea
unor asemenea fenomene. Trebuie sa mentionez ca in multe tari, obligatiile
fiscale se apreciaza reiesind din cheltuielile facute fie de persoana fizica,
fie de persoana juridica, prin aprecierea costurilor obiectelor procurate, fie
mobile, fie imobile, si a veniturilor declarate. Aceasta practica lipseste
totalmente in Republica Moldova. De aceea Guvernul vine in mod repetat cu
propunerea implementarii metodelor si surselor indirecte de determinare a
obligatiilor fiscale privind impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata in
sfera comertului si prestarea de servicii.
Aceasta prevede utilizarea rezultatelor obtinute
in urma instituirii posturilor fiscale la agentii economici care activeaza in
sfera respectiva la calcularea ulterioara a veniturilor din vinzari si obligatiunilor
fiscale aferente. In prezent, instituirea posturilor fiscale se efectueaza doar
in scopuri statistice. Din aceste considerente apare necesitatea constringerii
pe cale legala a evaziunilor fiscale, efectuate de agentii economici la care au
fost instituite sau urmeaza a fi instituite posturile fiscale.
Rezultatele obtinute de organele fiscale
arata ca la obiectivele supuse monitorizarii volumele de vinzari cresc in medie
de peste trei ori comparativ cu perioada similara a anului precedent. Metoda
propusa in proiectul de lege are ca scop protejarea agentului economic,
deoarece obligatiunea fiscala calculata prin metoda indirecta poate fi aplicata
numai dupa stabilirea divergentelor intre rapoartele contabile ale agentului
economic si rezultatele stabilite in urma evaluarii de catre inspectorii
fiscali in cazul instalarii postului fiscal de doua ori intr-un an fiscal, intre
1 ianuarie si 31 decembrie, si daca divergentele vor fi mai mari de
25 la suta.
Suma recalculata va fi aplicata numai
pentru un an fiscal, cel in care au activat posturile fiscale. Este important
de accentuat ca masurile de perfectionare a administrarii fiscale, formulate in
proiectul de lege au drept scop imbunatatirea disciplinii fiscale, inasprirea
metodelor si procedeelor de combatere a incalcarilor fiscale, cit si diminuarea
proportiilor de evaziune fiscala.
O alta parte de modificari rezulta din
necesitatea imbunatatirii gestionarii mijloacelor publice. Astfel, se propune
continuarea practicii de lichidare a fondurilor speciale prin lichidarea a inca
doua fonduri, este vorba de Fondul special pentru finantarea lucrarilor de
constructie, de constituire a bazei normative in constructii si Fondul special
de dezvoltare a sistemului de executare.
Cheltuielile pentru asigurarea financiara a
activitatii acestora vor fi suportate in continuare din bugetul de stat. In
prezent, aceste fonduri nu au alte surse decit cele din cadrul bugetului.
Aceasta modificare se propune in scopul simplificarii procesului de
monitorizare a mijloacelor speciale.
Concomitent, in proiectul de lege prezentat
spre examinare s-a propus precizarea modului de stabilire a sumei transferurilor
din bugetul de stat catre fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala, pentru asigurarea unor categorii de populatie. Se are in vedere
calcularea sumei transferurilor din totalul cheltuielilor de baza ale bugetului
de stat, cu exceptia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinatie
speciala.
De asemenea, prin modificarea Legii
ocrotirii sanatatii se propune restabilirea activitatilor lucratorilor medicali
in institutiile de invatamint. Cheltuielile pentru intretinerea acestora vor fi
suportate din contul bugetelor institutiilor de invatamint, scopul acestei masuri
fiind a mentine sanatatea generatiei in crestere.
Totodata, in legile cu privire la protectia
sociala a unor categorii de populatie si privind alocatiile de stat pentru
unele categorii de cetateni se propune majorarea virstei de 16 la 18 ani pentru
copiii invalizi care beneficiaza de pensiile si compensatiile prevazute prin
aceste legi.
In afara de cele mentionate mai sus,
proiectul de lege mai contine si prevederi cu caracter redactional, de
concretizare si ajustare a legislatiei in vederea ameliorarii procesului de
administrare bugetar-fiscala.
Stimati deputati,
Dat fiind faptul ca notificarile care se
contin in prezentul proiect de lege vor servi drept baza pentru elaborarea
proiectului de buget pe anul 2008, solicit sustinerea domniilor voastre pentru
proiectul in cauza.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Incepem runda de intrebari – raspunsuri.
Domnule ministru,
Pentru inceput, cu permisiunea dumneavoastra,
as vrea sa va adresez o intrebare. Din momentul in care astazi discutam cadrul
politicii fiscale pe anul viitor, ce reiese din situatia precara care s-a creat
in sectorul agricol, in special ma refer la culturile grauntoase, la cereale si
avem deja unele impacte ingrijoratoare pe piata produselor de panificatie, ma
refer aici la trendul preturilor.
Evident ca printre alte instrumente de
politici economice, care ar putea sa influenteze aceasta situatie si sa, daca
nu anihileze, atunci sa diminueze aceste impacturi, ar fi si masurile de ordin
fiscal. Intrebarea mea este: ar accepta oare Guvernul in aceasta situatie,
care, intr-adevar, se anunta a fi destul de dificila, propunerea de a scuti
importul de griu alimentar, griu furajer, orz furajer si faina de griu, primo:
de taxa vamala la import?
Si secundo: daca ar accepta Guvernul
scutirea, la aceleasi pozitii tarifare, de taxa pe valoarea adaugata pentru
importul si comercializarea ulterioara a acestor produse pe piata interna?
Un al doilea element al acestei intrebari
este: daca Guvernul ar accepta aceste propuneri, in mod evident trebuie sa ne
conformam normelor constitutionale. S-ar inregistra oare, la conditia aplicarii
acestor scutiri nu de la
1 ianuarie 2008, dar din momentul publicarii in Monitorul Oficial a pachetului
pe care-l dezbatem astazi, in aceste conditii, am putea vorbi de anumite
pierderi la veniturile bugetare pentru lunile care urmeaza ale anului curent?
In contextul acestor pierderi bugetare, in
mod evident, trebuie sa fie identificata sursa de compensare.
Domnule ministru,
Care este pozitia Guvernului fata de aceste
propuneri?
Domnul Mihail Pop:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Aceasta intrebare a fost discutata in
cadrul Guvernului si Guvernul sustine aceasta propunere, dat fiind faptul ca
situatia care s-a creat in agricultura anul acesta este o situatie dificila si
se refera la pierderi bugetare. Eu cred ca, cu referire la taxa pe valoarea adaugata,
pierderi nu vor fi.
Ceea ce se refera la taxa vamala, aici pot
fi unele pierderi neesentiale, care, cred ca reiesind din situatia executarii
bugetului pe 6 luni de zile, aceste pierderi vor fi recuperate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Deci, stimati colegi,
Avind aceasta pozitie afirmativa a
Guvernului, vreau ca in stenograma sa fie inregistrata urmatoarea propunere. De
ce o dau citirii acum? Fiindca s-ar putea sa fie eventualitatea atingerii unor
elemente de concept al acestui proiect de lege. Revenim putin mai tirziu la
aceste norme. Inclusiv, aceasta propunere o fac in numele fractiunii
majoritare.
Propunerea este urmatoarea: de a mentiona in
acest proiect de lege, la articolele respective, urmatoarele doua alineate.
Nota din Anexa nr.1 la Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la
tariful vamal cu modificarile ulterioare se completeaza cu un punct nou, care
devine punctul 6), cu urmatorul cuprins: “Taxa vamala nu se percepe la importul
griului alimentar, al griului furajer - pozitia tarifara 10.01, al orzului furajer
- pozitia tarifara 10.0300 si al fainii de griu - pozitia tarifara 11.0100 in
perioada de pina la 1 iulie 2008”.
Si un al doilea alineat, articolul 4,
alineatul (8) din Legea nr.1417 din
17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal,
cu modificarile ulterioare, va avea urmatorul cuprins: “In perioada de pina la
1 iulie 2008 nu se aplica taxa pe valoarea adaugata la importul si
comercializarea ulterioara a griului alimentar, al griului furajer, pozitia
tarifara - 10.01, al orzul furajer - pozitia tarifara 10.0300 si al fainii de
griu - pozitia tarifara 11.0100”.
Stimati colegi,
Acum, consultind proiectul care ne-a fost inaintat
si pe care il dezbatem astazi, am mentionat ca la articolele care vizeaza taxa
pe valoarea adaugata Guvernul a venit cu alte propuneri de modificari, deci,
aceasta propunere nu atinge elementele de concept.
Cu referinta la taxa vamala, proiectul pe
care il dezbatem astazi nu contine vreo referinta la Legea privind tariful
vamal, adica este un element care se refera la pozitiile de concept si, poate ma
consulta si comisia, daca nu este cazul sa supunem votului in cadrul lecturii intii
aceasta propunere, daca, eventual, are tangente cu conceptul legii...
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
La sedinta Parlamentului de joia sau
vinerea viitoare, noi o sa examinam modificarile la Legea cu privire la tariful
vamal si, liber, putem sa introducem acolo modificarile pe care le-ati propus
dumneavoastra astazi.
Domnul Marian Lupu:
Eu propun...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Este o saptamina.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Sa mergem in pachet, este ceva mai compact,
fiindca sint doua pozitii care au referinta la acelasi subiect, cu atit mai
mult cu cit avem termen de o saptamina in plus.
De procedura, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ceea ce dumneavoastra ati propus acum
contravine Regulamentului Parlamentului si Constitutiei Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Ce anume?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fiindca in cazul de fata, Guvernul trebuie
sa-si expuna pozitia in privinta pierderilor de la buget.
Domnul Marian Lupu:
Ceea ce a facut domnul Pop.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnul Pop nu este Guvernul, este
reprezentantul Guvernului. Adica, aceasta propunere trebuie sa fie examinata
de Guvern in mod regulamentar si, dupa aceea, de acum Guvernul trebuie sa-si
expuna pozitia in cazul de fata. Fiindca ieri, cind am discutat chestiunea
legata de cei 500 de lei adaugatori la cei 1500 pentru medici s.a.m.d., pentru
conexiune la gaz, aici, in Parlament, domnul Creanga si dumneavoastra ati spus
ca aceasta contravine Constitutiei, Regulamentului Parlamentului si nu
poate fi pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc,
Va explic care este diferenta. Guvernul are
doua posibilitati de a-si exprima pozitia: ori in scris, ori printr-o hotarire
de Guvern, ori prin persoana delegata care, in mod oficial, ne anunta pozitia
Guvernului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Duble standarde se numeste... Numai in
Parlamentul Republicii Moldova...
Domnul Marian Lupu:
Nu ma intrerupeti, va rog, eu v-am
ascultat. Pozitia este ca in cazul dezbaterilor de ieri, la ambele propuneri
pozitia Guvernului a fost negativa, nu este nici vorba de duble standarde.
Ieri, pozitia Guvernului la subiectul respectiv a fost negativa. Astazi, cind
discutam acest subiect, pozitia Guvernului este una afirmativa, motiv pentru
care eu nu in zadar am facut referinta la normele constitutionale. Nu va suparati,
dar asta este.
Stimati colegi,
Nu ati terminat inca?
Da, va rog, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am o intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Haideti sa incheiem acest subiect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La propunerea dumneavoastra. Dumneavoastra
ati spus importul si comercializarea lor.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Adica numai la comercializarea griului din
import?
Domnul Marian Lupu:
La importul...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar comercializarea pe piata interna?
Domnul Marian Lupu:
Si comercializarea ulterioara a griului
alimentar. Deci, aici este scris: “la importul si comercializarea”, ceea ce se
are in vedere nu la comercializarea numai a celui de import, dar la import si
comercializarea pe intern. Se acopera inclusiv si produsele interne. Deci, am in
vedere produsul autohton.
Stimati colegi,
Haideti sa incheiem cu aceste norme de
procedura, taxa vamala, am vorbit ca este un element de concept.
In aceste conditii, supun votului. Cine este
pentru a sustine propunerea referitor la scutirea de taxa vamala pentru pozitiile
tarifare mentionate, atrag atentia, in conditiile ca aceasta norma se aplica
din momentul publicarii acestui pachet in Monitorul Oficial, va rog sa votati.
Majoritatea. Aceasta propunere de modificare conceptuala a legii este aprobata.
Rog intrebarile dumneavoastra.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Poate ca nu este nemijlocit adresata
dumneavoastra prima intrebare. Eu apreciez ca de multe ori noi, deputatii, sintem
asa, ca o sursa de inspiratie pentru reprezentantii Guvernului si ma bucur ca
astazi, in acest proiect de lege de modificare a unor acte legislative s-au regasit
citeva initiative legislative si privind ajustarea virstei pentru copiii de la
16 la 18 si aplicarea taxei pe valoarea adaugata la produsele parafarmaceutice,
de 8%. Doar ca un mesaj pentru Guvern: daca s-ar examina foarte consecvent si
impartial, de fiecare data initiativele legislative care vin de la deputati,
poate impactul ar fi mai pozitiv si la timp.
Si a doua intrebare. As dori sa-mi spuneti,
care este impactul financiar asupra prevederilor, cum se vor reflecta ele
asupra fondului de asigurari in sanatate, articolul 15, ca se exclud cu exceptia
cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinatie speciala. Daca le-ati
calculat si in ce suma, cit ar fi aceasta?
Domnul Mihail Pop:
Circa 40 de milioane de lei.
Doamna Valentina Buliga:
Circa 40 de milioane de lei.
Bine, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Stimate domnule ministru,
La comisie am discutat, in grupul de lucru
am discutat, totusi, apar unele intrebari si as vrea sa ma refer la logica
acestui document. Care a fost sensul combinarii unor proiecte de lege foarte
importante pentru politica fiscala pe anul 2008, in general, pentru economia tarii
si niste chestiuni pur tehnice, foarte numeroase, care sustrag pur si simplu
atentia deputatilor?
Eu cred ca noi trebuie sa avem o limita
fizica, pur si simplu, cind un deputat poate sa intre in esenta mai multor legi
in citeva zile. Deci, va rugam foarte frumos ca lucrul acesta sa-l aveti in
vedere, fiindca sint momente conceptuale foarte necesare, sint momente tehnice.
Aceasta este o doleanta.
Am o intrebare concreta, care se refera
totusi la logica. Sint propuse niste modificari, care pentru populatia
Republicii Moldova si pentru, as spune, cei care cit de cit inteleg, nu pot fi
psihologic si politic argumentate. De exemplu, reducerea taxei vamale la icra
cea neagra, de la 25 la 20%. Ca sint cerintele
OMC-ului, ca sint fel de fel, care este logica si de ce este necesar anume in
acest document sa acceptam pozitia aceasta?
Si nu numai aceasta, sint si alte
chestiuni. De exemplu, in lege este prevazut un moment, ca pentru politica sau
activitatea cu tineretul Republicii Moldova trebuie sa fie alocate cel putin
sau nu mai putin de 3% din bugetul tarii. Se exclude chestiunea asta.
Nu este vorba ca-i obligatoriu, dar ea se
exclude in general. Cine a calculat procentul asta, 1%, 2% si de ce noi trebuie
sa acceptam asa propuneri, care pur si simplu, eu va spun, contravin cu
politica dumneavoastra, a Guvernului. Poftim, daca puteti sa-mi raspundeti. Si
mai am o intrebare.
Domnul Mihail Pop:
Deci, la prima intrebare, care se refera
la, sa spunem asa, volumul mare al proiectului de lege. Trebuie sa constatam
faptul ca, in comparatie cu anii precedenti, acest proiect de lege este mult
mai mic, modificarile sint mult mai restrinse. Dar sint situatii concrete in
care, pentru a administra un impozit sau pentru a avea posibilitatea de a finanta
ceva, este necesar de a avea o claritate in cadrul legii si de aceea, uneori,
modificarea tine de notiuni, schimbam unul sau doua cuvinte.
De aceea, ca sa nu apara dubii in procesul
executarii, se propun aceste precizari, pentru ca, totusi, sa fie o claritate in
administrare.
Cu referinta la caviar si la icrele rosii.
Da, in momentul de fata icrele rosii se impun cu 20 la suta, caviarul se impune
cu 25 la suta. Veniturile de la importul si comercializarea caviarului pe piata
interna, deci, din accize, sint in jurul a 100 de mii de lei pe an. Si pentru a
ne conforma, pentru a avea mai putine obiectii in plan extern, sa spunem asa,
ne-am conformat cerintelor organismelor financiare, in partea care se refera la
noi, tara noastra. S-a propus de a unifica, de a pune o cota.
Noi, Guvernul, am propus 20%. Daca deputatii
vor socoti necesar sa puna cota de 25%, probabil ca pentru lectura a doua acest
lucru va putea fi acceptat.
Referitor la a treia intrebare, care se
refera la tineret si prevede alocarea celor 3% din bugetele locale, pentru
moment acest lucru putem spune ca este declarativ. Avem legile bugetare anuale,
unde sint prevazute masuri concrete pentru fiecare actiune, inclusiv pentru tineret.
Pentru ca acest lucru sa fie clar si sa nu
fie o trimitere pur si simplu verbala si, sa spunem asa, speculativa,
Ministerul Finantelor a propus, iar Guvernul si ministerul de ramura a sustinut
sa fie exclusa aceasta prevedere, deoarece in fiecare an in bugetele respective
sint prevazute masurile de rigoare pentru tineret.
Domnul Ion Gutu:
Domnule ministru,
Va multumesc.
O remarca numai, care se refera la OMC si
la cerintele OMC. Eu cred ca noi sintem (si ieri sau mai alaltaieri a declarat si
domnul Melnic la comisie), noi sintem o tara foarte avansata in pozitiile care
le-am cedat OMC-ului si nu cred ca problema cu icra neagra poate sa apara. Pur si
simplu trebuie de unificat: sa fie 25%, sau 20%, sau...
Si in privinta tineretului.
Stimati colegi,
Nimeni nu a calculat si nu exista o cifra
care sa spuna exact care sint astazi cheltuielile sau cota cheltuielilor pentru
tineret in bugetele locale. Sint 1%, doua, trei? Care-i sensul politic, ma
intereseaza, eu sint politician, care-i sensul sa scoatem chestiunea asta din
legislatie, s-o omitem? Eu cred ca daca lucrul acesta va convine, poftim.
Si inca o intrebare.
Domnule ministru,
La compartimentul amenzi, sanctiuni. Sint
foarte multe pozitii in acest proiect de lege care prevad majorarea cotelor
pentru amenzi de zeci de ori, pentru fel de fel de incalcari. Cind ati propus
proiectul de lege sau Legea despre amnistie, cind s-au iertat miliarde de lei,
inclusiv amenzi si fel de fel de sanctiuni, dumneavoastra ati argumentat ca ele
totuna nu se platesc sau cota care este achitata de 5 sau pina la 10%. Deci, nu
se achita si n-au fost achitate nici o data. Care este sensul majorarii de zeci
de ori a amenzilor si a fel de fel de sanctiuni pentru diferite incalcari?
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, ceea ce se refera la
majorarea amenzilor. Nu este de zeci de ori, in medie, aceasta nu depaseste
coeficientul 2. Este de 2 ori si mai putin.
Domnul Ion Gutu:
Eu o sa va aduc cifre concrete, de zeci de
ori.
Domnul Mihail Pop:
Nu este, este doar o pozitie legata de...
Domnul Ion Gutu:
De la 5 pina la 10.
Domnul Mihail Pop:
Penalitatea de la 01 la 1 si mai mult nu
este nimic. Dar trebuie sa fie, totusi, o pirghie de influenta asupra agentilor
economici care incalca legislatia fiscala. Noi recunoastem, societatea recunoaste
ca statul a mers in intimpinarea business-ului agentilor economici restantieri.
Au fost iertate sume enorme. Aceste sume, care nu vor fi achitate de catre agentii
economici, practic, le ramin pentru dezvoltare, si aceasta le permite, totusi,
sa activeze in situatii mult mai lejere, si prin aceasta sa-si onoreze si
obligatiunile fata de stat. De aceea, pentru a constringe agentii economici pe
viitor se propune inasprirea anume a sanctiunilor fiscale, si nu de zeci de
ori, dar maximum de doua ori.
Domnul Ion Gutu:
Domnule ministru,
Sint de alde 2, si de 5, si de zece ori. Eu
va atrag atentia, pur si simplu, fiindca dumneavoastra insusi ati argumentat,
de la tribuna aceasta, ca toate sumele acumulate din diferite sanctiuni si
amenzi nu sint virate la buget, nu vin la buget 2-3%. Si noi acum, invers, incercam
iarasi sa punem agentii economici in situatii concrete. Eu nu cred ca acesta
este o politica normala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Deci, pentru statistica, pentru informare:
statistica acumularilor sanctiunilor la buget in ultimii ani se cifreaza la 35%
din sumele calculate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa va rog foarte mult sa faceti o mica
precizare: care este suma care se transfera din bugetul de stat catre sistemul
public de asigurari sociale, si anume, la articolul 20 se propune excluderea
punctului 4) din articolul XXXV roman, ceea ce inseamna ca se exclud finantele
pentru cheltuielile de intretinere a Casei Nationale de Asigurari Sociale.
Vreau sa stiu, care va fi incarcatura suplimentara care va reveni bugetului
social si daca se cunoaste, de unde se vor lua aceste finante?
Domnul Mihail Pop:
Intr-adevar, in momentul de fata administratia
Casei Nationale de Asigurari Sociale este finantata din contul bugetului asigurarilor
sociale de stat. Anul trecut s-a propus, la rectificarea politicii fiscale si
modificarea unor acte legislative, ca administratia Casei Nationale sa fie
trecuta la finantarea din bugetul de stat.
Motivul care a stat la baza propunerii
respective era ca Casa Nationala nu se finanteaza prin intermediul Trezoreriei
de Stat. Si, pentru a avea un control mai sever asupra cheltuielilor, s-a
propus sa fie trecuta prin buget si finantata prin intermediul Trezoreriei. Dat
fiind faptul ca incepind cu anul viitor, Casa Nationala va fi finantata prin
intermediul Trezoreriei, aceasta problema a disparut si s-a propus de a lasa in
continuare sa fie finantata prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de
stat. Costul problemei este intre 70 si 75 de milioane de lei anual.
Doamna Valentina Stratan:
Deci, aceasta va fi in detrimentul acelor
pensii asigurari, alocatii, indemnizatii sau nu?
Domnul Mihai Pop:
Deci, bugetul asigurarilor sociale de stat
pe anii 2008-2010 este calculat fara deficit bugetar. De aceea, aceasta nu va
influenta calcularea pensiilor si plata lor.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule ministru,
Eu va multumesc, dar oricum nu cred ca am
primit un raspuns complet, de unde se vor lua acesti bani si care va fi
acoperirea lor financiara?
Domnul Mihai Pop:
Ei deja sint.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
O intrebare mai mult pentru stenograma. La
articolul VI, punctul 60), referitor la articolul 280 din Codul fiscal, ceea ce
este legat de impozitul imobiliar, acolo este definitia de „constructie
principala”. Dumneavoastra aici ati modificat ca constructia principala este un
obiectiv imobiliar, care este utilizat ca locuinta, adica si se impoziteaza intr-un
fel, si se inlocuieste cu cuvintele “are destinatia de locuinta”.
Dar la articolul XVII dumneavoastra ati
exclus in general aceasta formula. Eu cred ca aici este o greseala, care
trebuie corectata, adica trebuie sa aducem in conformitate modificarile la
Legea cu privire la punerea in aplicare al titlului VI al Codului fiscal cu
ceea ce noi am modificat la articolul 280 din Codul fiscal. Sa fie aceeasi
modificare. Sinteti de acord sau nu?
Domnul Mihail Pop:
Pentru lectura a doua trebuie sa studiem si
sa vedem.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi am discutat cu Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat si cred ca aici este o greseala, si trebuie pentru stenograma,
pentru comisie...
Domnul Marian Lupu:
De acord, s-a inclus. Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb la articolul IV, prin
care se introduce un nou capitol “Servicii de sanatate suplimentare in institutiile
de invatamint”. Si ma refer la alineatul (2), unde scrie ca serviciile
suplimentare sint acordate copiilor de catre personalul medical incadrat in
institutiile de invatamint, cu suportarea cheltuielilor pentru intretinerea
acestora din contul bugetelor institutiilor de invatamint. Cum credeti ca se
poate face acest lucru? De unde institutiile de invatamint au bugete pentru a
achita aceste plati?
Domnul Mihail Pop:
Deci, la planificarea cheltuielilor pentru
institutiile de invatamint vor fi calculate necesitatile financiare pentru intretinerea
acestor persoane si vor finantate.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar sa nu fie in detrimentul altora. Inseamna
ca vor fi...
Domnul Mihail Pop:
Numaidecit.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint?
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege inaintat cu titlu de initiativa legislativa
de catre Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Proiectul
prezentat contine 22 de articole, care propun modificarea si completarea a douazeci
de legi. O parte din ele contin propuneri cu caracter redactional si de
ajustare a legislatiei nationale la legislatia Uniunii Europene, perfectionarea
cadrului legal privind administrarea fiscala, precum si inlaturarea unor
contradictii legislative.
O mare parte din modificari si completari
se propun la Codul fiscal si legile pentru punerea in aplicare a unor titluri
ale Codului fiscal, care vizeaza:
- modificarea structurii si marimii
grilelor de impozitare anuale prin stabilirea cotei de 7 la suta pentru venitul
impozabil de pina la 25 mii 200 de lei anual si a cotei de 18 la suta pentru
veniturile impozabile, ce depaseste suma de
25 mii 200 de lei;
- majorarea marimii scutirii personale
anuale de la 5.400 lei in anul 2006 la 6.300 de lei in anul 2008, majorarea marimii
scutirii anuale a persoanelor intretinute de la 1440 de lei in anul curent la
1560 de lei in anul 2008;
- retinerea finala, la sursa a impozitului
pe venit in marime de 10 la suta din cistigurile de la jocurile de noroc, obtinute
de persoanele fizice, 5 la suta din veniturile obtinute de persoanele fizice
din inchirierea bunurilor imobiliare;
- ajustarea cotei accizului la bere si la
rata inflatiei prognozata pe anul 2008;
- stabilirea cotei accizelor la tigarete in
marime de sase, asa se prevede in proiect, 6 lei plus 4 la suta... Dar aici
este o alta modalitate si noi, in comisie o sa mai examinam aceasta pentru
lectura a doua. Cind am examinat in cadrul sedintei comisiei, nu am primit un raspuns,
de ce se micsoreaza accizul la tigaretele fara filtru? O sa examinam si o sa va
raportam pentru lectura a doua.
- extinderea cotei accizului de zece la suta,
stabilita pentru parfumuri, la apele de toaleta, precum si aplicarea unei
singure cote a accizului de 20 la suta la icre...
Noi, la comisie am discutat, si la a doua
lectura o sa va raportam, ca aici sint momente cu scutirea, cu micsorarea
acestei cifre si nu prea vedem temeiul.
- trecerea marfurilor parafarmaceutice de
la cota TVA de 20 la suta la ceea de 8 la suta;
- modificarea modului de aplicare a taxei
pentru apa, reiesind din volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de
apa utilizata de hidrocentrale si schimbul celui stabilit, in functie de apa
utilizata pentru necesitatile proprii, precum si dublarea marimii taxei pentru
apa;
- extinderea taxei pentru prestarea
serviciilor de transport auto de calatori catre serviciile de taximetrie;
- modificarea bazei impozabile a taxei de
amplasare a publicitatii de la
1800 de lei pentru o unitate la amplasare la 500 de lei pentru 1 m2 de suprafata
publicitara a obiectivelor de publicitate exterioara;
- extinderea scutirii de TVA si cotei
„zero” a TVA la serviciile de comercializare a biletelor de catre garile si statiile
de transport de pasageri auto, feroviar si fluvial.
In vederea atragerii investitiilor in
economia nationala si crearii unui mediu de afaceri favorabil, prin acest
proiect de lege se propune restituirea TVA aferente valorilor materiale,
serviciilor ce tin de investitiile capitale pe termen lung, cu exceptia celor
cu destinatie locativa si a mijloacelor de transport, efectuate incepind cu
anul 2008 in toate localitatile tarii, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti.
Totodata, in contextul Legii nr.111-XVI din
27 aprilie anul curent, pentru modificarea si completarea unor acte legislative,
proiectul prevede aplicarea amenzii pentru suma diminuata a venitului impozabil
de contribuabili la aplicarea cotei zero a impozitului pe venit. Concomitent,
se propune majorarea marimilor amenzilor si simplificarea numarului acestora in
cazul nerespectarii legislatiei fiscale.
Tinind cont de practica anilor precedenti,
proiectul de lege mai prevede lichidarea unor fonduri cum ar fi Fondul special
pentru finantarea lucrarilor de construire a bazei normative in constructii si
Fondul special de dezvoltare a sistemului de executare, iar cheltuielile care
se efectueaza din aceste fonduri urmeaza a fi suportate din contul bugetului de
stat.
Suplimentar, pentru lectura a doua urmeaza
a fi examinata problema implementarii mecanismului de estimare a obligatiei
fiscale prin metode si surse indirecte, conform informatiei obtinute in cadrul
instituirii posturilor fiscale la agentii economici.
Concomitent, in vederea imbunatatirii
proiectului de lege comisia va tine cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente,
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si de amendamentele deputatilor
la examinarea acestuia in lectura a doua.
Pornind de la cele mentionate, comisia sustine
conceptual proiectul de lege si il propune Parlamentului spre adoptare in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Noi am inaintat un aviz din partea comisiei
noastre si, de asemenea, ne-am revoltat referitor la modificarile care se
preconizeaza in Legea tineretului. Si am vrut sa va intreb, daca dumneavoastra
ati analizat acest aviz?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi l-am analizat si in cadrul sedintei
comisiei nu am primit un raspuns de la autori. Si pentru lectura a doua o sa
decidem si o sa raportam Parlamentului.
Domnul Victor Stepaniuc:
Acelasi lucru se refera la articolul 6 al
proiectului, care prevede majorarea platii pentru apa, mai ales pentru
hidrocentrale. N-o sa duca aceasta la majorarea pretului la curentul electric?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Noi de asemenea am prezentat avizul
comisiei, in care am atras atentia, din nou, din cauza ca anul trecut deja am
discutat problema respectiva cu modificarile propuse la articolul 125 din Codul
fiscal. Si am atras atentia asupra faptului ca aceste modificari, de fapt,
afecteaza principiile constitutionale: principiul prezumtiei nevinovatiei si principiul
concurentei loiale. Care este pozitia comisiei in acest sens?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am subliniat in mod special momentul
acesta in raport. Pentru lectura a doua noi o sa discutam suplimentar metodele
indirecte ale aprecierii venitului la aceste categorii de agenti economici.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Ma refer la articolul 262 din Codul fiscal,
punctul 55 din proiectul de lege – amenda de 7 mii de lei pentru fiecare caz de
falsificare sau lipsa a timbrului de acciz sau a marcii comerciale de stat. Cui
va fi aplicata aceasta amenda? Cum se va aplica acest articol? Spre exemplu,
s-a gasit o sticla cu timbru de acciz falsificat al Fabricii de vinuri din Calarasi.
Cui i se va aplica amenda de 7 mii de lei?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vinovatului.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar cum sa-l prindem?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Foarte usor. Chiar acum vreau sa va
informez ca la noi, in Republica Moldova este elaborata si deja exista un
sistem de evidenta. Fiecare sticla are timbru de stat.
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu, domnule Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din care noi o sa cunoastem cine a produs,
cind a produs s.a.m.d. Sa nu aveti grija.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar daca este falsificat? Doar nu l-a
falsificat producatorul?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O sa-l gasim.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
Inainte de procedura de vot am inregistrat
o solicitare pentru luare de cuvint din partea colegului, deputatului
Cosarciuc, pe care il invit la tribuna centrala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»”, deputatii din aceasta fractiune de nenumarate ori au mentionat ca
Guvernul actual, in principiu, nu are o abordare sistemica asupra dezvoltarii
economiei Republicii Moldova. Chiar si unii colegi din fractiunea Partidului
Democrat au mentionat astazi ca de multe ori initiativele legislative care se inainteaza
de catre deputatii din opozitie nu se iau in considerare si, in general, sint
respinse.
Astazi, la inceputul discutiei cu privire
la acest proiect de lege a fost propusa, de catre domnul Lupu, o modificare cu
privire la neaplicarea taxei pe valoarea adaugata la importul de griu si
comercializarea lui pe teritoriul Republicii Moldova. As vrea sa va amintesc ca
in 2005, fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a propus sa fie
format in cadrul bugetului un fond de interventie pentru cereale, de 200 de
milioane de lei, pentru 120 de mii de tone de cereale.
As vrea sa va amintesc ca in 2005, pretul
la 1 kg de griu era in jur de 1 leu 80 de bani. Si astazi in Republica Moldova
pretul la 1 kg de griu ajunge la 3 lei. Guvernul spune astazi ca nu vor fi
pierderi la buget, cu toate ca un calcul foarte simplu privind necesitatile
Republicii Moldova de import pentru anul 2007, in jur de 500 de mii de tone,
noi vom pierde la fiecare tona cite 30 de euro. Fiindca astazi pretul griului
alimentar pe piata internationala este de 150 de euro tona.
Aceasta este situatia, stimati colegi,
atunci cind Guvernul este foarte orgolios sau este incapabil sa analizeze ceea
ce propune opozitia si ceea ce, de pilda, putea sa nu se intimple acum in
Republicii Moldova, avind acest fond de interventie pentru cereale.
Acum sa ne referim la proiectul de lege
prezentat. Iarasi, m-as referi la Codul fiscal, articolul 26, deducerea
cheltuielilor pentru reparatia proprietatii se efectueaza dupa cum urmeaza. In
anul 2006, cind a fost discutata politica fiscala pe anul 2007 noi am propus sa
fie marite aceste cheltuieli de la 15% (anul trecut erau 10%, acum sint 15%) pina
la 50%. As vrea sa va aduc argumente pentru acest capitol sau aceasta
modificare.
O masina-unealta cumparata pe piata
europeana costa 80 de mii de euro. Aceeasi masina-unealta noua, cumparata pe
piata asiatica, adica in China, Taiwan, Hong-Kong, costa 45 de mii de euro. O
masina veche SNS de tip rusesc, dezbracata complet de electronica si de tot ce
este legat cu partea electrica si reparata capital cu SNS de tipul Fanuc
japoneza si motoare de tip Siemens germane, ar permite ca aceste cheltuieli sa
fie de numai 10 mii de euro.
Dar in cazul de fata, cind se aplica legea,
la deduceri se pot lua numai 15% din valoarea produsului, adica din baza
valorica a pretului acestei masini-unelte. Rezulta ca noi, practic, cealalta
suma trebuie s-o trecem la venituri, adica iarasi, nu se intelege un lucru, ca in
Republica Moldova, in economia tarii intreprinderile nu vor deveni competitive
daca noi nu vom intelege care este baza initiala a acestor intreprinderi. Nu
toate intreprinderile sint in stare sa cumpere astazi utilaj nou, dar acelea
care ar putea sa-l renoveze – nu pot s-o faca, fiindca iarasi trebuie sa faca
cheltuieli care se duc la venituri.
Acelasi lucru cu deducerile, s-au marit
deducerile de la 5.400 la 6.300, adica la 525 de lei lunar, media salariala.
Guvernul a luat decizia sa mareasca salariul minim de la 700 la 900 de lei. Ar
fi logic ca aceasta reducere sa fie minima
900 x 12 = 10.800. Adica, ar fi logic ceea ce de pilda propune Guvernul ca
salariu minim si care totusi nu acopera cosul minim de consum. Aici, cum s-ar
spune, noi nu putem ca tara sa abordam problema intr-un mod asa de simplist.
Pur si simplu marim cu 17% aceasta deducere, dar nu ne gindim la influenta
acestor deduceri asupra economiei tarii.
Si orice micsorare a impozitului pe venit
al persoanelor fizice, juridice nu va da efectul scontat, fiindca totusi cea
mai mare presiune asupra agentului economic o exercita contributiile la Fondul
social. Si daca noi, aici nu vom cauta solutii ca sa micsoram aceste contributii
la Fondul social, efectul va fi zero, fiindca vor continua sa plateasca in
plic, vor continua sa plateasca la negru si in propunerile prezentate de Guvern
nu vedem aceasta abordare. Vedem micsorarea cotei pentru impozitul pe venit al
persoanelor fizice si atit.
O alta chestiune, articolul 123 din Codul
fiscal, despre modul de calculare a accizelor la tigaretele cu filtru. Aici
apare un paradox. Apare pretul maxim de vinzare, este interzisa vinzarea tigaretelor
cu filtru de catre orice persoana la un pret ce depaseste pretul minim. Ar fi
normal sa fie scris ca este interzis sa se vinda la pretul mai mic decit pretul
maxim, daca noi introducem acest pret maxim.
Fiindca atunci ar fi clar ca acei care vind
la un pret mai mic decit acest pret maxim, au tigarete de contrabanda sau
introduse ilegal in tara. Si, in general, cu pretul maxim, stimati colegi, noi
avem economie de piata. Aici se propune sa fie calculat pretul maxim, sa fie inregistrat
intr-un registru, care conform Regulamentului este aprobat de Guvern. Noi ne
ocupam de niste chestiuni, care, in general, contravin Constitutiei Republicii
Moldova.
Acelasi lucru il pot spune despre articolul
225 din titlul V, „Administratia fiscala”, privind calcularea venitului prin
metode indirecte. Aici domnul Turcan a mentionat de acum ca este data, a raspuns
domnul Bondarciuc, dar acest proiect de lege a fost respins o data in Parlament
si nu intelegem iarasi insistenta Guvernului.
Stimati colegi,
Prin aceasta metoda, in principiu, se
introduce iarasi elementul de coruptie. Fiindca ar trebui sa intrebam Guvernul,
cei care vor lucra in aceste puncte fiscale, au un alt nivel de salarii? Sint si
altfel motivati decit prin sistemul nostru de salarizare? Nu.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Inca un minut.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Atunci care va fi intentia acelora care, de
pilda, vor lucra in aceste posturi fiscale? Va fi ca ei sa mai ia adaugator
bani de la cei care vor fi controlati si unde va fi instituit acest post
fiscal.
Domnul Marian Lupu:
V-am preintimpinat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Un singur minut. Iata ca am acest minut.
Domnul Marian Lupu:
Un minut, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In privinta introducerii acestor sanctiuni
majorate.
Domnule ministru Pop,
Cu tot respectul, ati mentionat ca, uite, daca
au fost iertate toate datoriile, inseamna ca acuma trebuie sa instituim aceste
noi sanctiuni, pentru ca agentii economici sa fie mai disciplinati. Dar aceste
iertari nu au fost pentru agentii economici care au platit pina acum, stimati
colegi. Si sint cazuri cind un agent economic intra intr-o problema si atunci
aceste sanctiuni il vor curati si il vor dezbraca. Dar, acelasi lucru, noi aici
marim sanctiunile dar nu rezolvam problema cu motivarea celui care lucreaza in
sistemul fiscal si in sistemul de control. Si aceasta ne va duce doar la faptul
ca se va mari suma care va fi platita de agentul economic acelora care sint in
organele corespunzatoare ale Republicii Moldova si nu va da efectul scontat.
Vor avea de suferit, in primul rind, cei care au platit si sint departe de cei
care sint astazi la guvernare, si nu va avea efectul scontat.
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” considera ca politica fiscala propusa de catre Guvern pentru anul
2008, aceste modificari nu vor schimba esential situatia in economia Republicii
Moldova, nu este o abordare sistemica, nu este o abordare complexa. Noi
propunem ca acest proiect de lege sa fie respins.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Inca o solicitare pentru luare de cuvint,
pe care am inregistrat-o: domnul Gheorghe Popa, pe care il invit la tribuna
centrala.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
La etapa actuala, putem constata cu
fermitate ca temelia elaborarii si promovarii principiului de baza al politicii
bugetare fiscale a fost pusa incepind cu anul 2001, atunci cind peste tot
persista un dezechilibru total, atit in economia nationala in intregime, cit si
in sistemul bugetar fiscal, fiind perfectat si simplificat in vederea crearii
conditiilor adecvate dezvoltari mediului de afaceri din Republica Moldova. Ca si
in anii precedenti, proiectul de lege in mare parte contine propuneri de
modificare si completare a unor acte legislative ce vizeaza politica
bugetar-fiscala a statului pe anul 2008, care rezulta din Programul de
activitate al Guvernului pe anii 2005-2009, “Modernizarea tarii – bunastarea
poporului.”
Scopul principal al politicii
bugetar-fiscale pe anul 2008, ca si in anul curent, ramine a fi identificarea
echilibrului intre nivelul de majorare a veniturilor si sursa principala de
finantare a cheltuielilor statului si necesitatea sustinerii modului de
afaceri, care este factorul principal de crestere economica. In acest sens,
pentru Republica Moldova este importanta cresterea veniturilor cu ritmuri mai inalte
decit rata inflatiei. Si, in acelasi timp, ajustarea presiunii fiscale la
nivelul care ar favoriza dezvoltarea mediului de afaceri si a investitiilor. Masurile
de politici fiscale, implementate in perioada anterioara, au sporit transparenta
fiscala si au avut un impact pozitiv atit asupra veniturilor publice, cit si
asupra activitatii agentilor economici si economiilor persoanelor fizice.
Anual, incepind cu anul 2001, veniturile la
bugetul public national au fost in permanenta crestere. O analiza mai profunda
a impactului masurilor de politica fiscala, intreprinse ca urmare a reformei
fiscale, cuprinde si o serie de propuneri privind reformarea in continuare a
sistemului fiscal national.
In aceasta ordine de idei, proiectul de
lege prezentat spre examinare si adoptare Parlamentului anticipeaza procesul de
definitivare a proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul 2008, care
trebuie sa fie intemeiat pe o baza legislativa stabila. Astfel, obiectivele
generale ale politicii fiscale pentru anul 2008 ramin a fi aceleasi ca si in
anul curent si vizeaza urmatoarele: asigurarea echitatii, stabilitatii si
transparentei fiscale, optimizarea presiunii fiscale si extinderea bazei
fiscale, sistematizarea si simplificarea legislatiei fiscale, armonizarea
principiilor puse la baza legislatiei fiscale nationale cu cele ale
statelor-membre ale Uniunii Europene.
Totodata, masurile de politica fiscala
preconizate pentru anul 2008 prevad modificarea structurii si marimii grilelor
de impozitare anuale pentru persoanele fizice prin stabilirea cotei de 7%
pentru venitul impozabil de pina la 25.200 de lei si a cotei de 18% pentru
veniturile impozabile ce depasesc suma de 25.200 de lei. Totodata, vreau sa fac
o comparatie si sa spun ca, incepind cu anul 2001, de fapt, cotele impozitului
pe venitul persoanelor fizice au fost reduse esential, de la 10% - 15% - 22% in
anul 2001 la 9% - 15% - 20% in anul 2005, la 8% - 13% - 20% in anul 2006 si la
7% - 10% - 20% in anul 2007. Majorarea marimii scutirilor personale este in
aceeasi crestere, ajungind pentru anul 2008 la suma de 6.300 de lei. Acelasi
lucru il putem spune despre majorarea scutirilor anuale pentru persoanele intretinute,
de la 120 de lei in anii 2001 - 2002 pina la cifra de 1.560 de lei in anul
2008.
Aplicarea impozitului pe venitul
persoanelor fizice care practica activitatea de intreprinzator la cota zero,
precum si aplicarea acestei cote persoanelor juridice, in conformitate cu Legea
nr.111, mentionam ca, conform articolului 15 din Codul fiscal, in anul 2001
cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice a constituit 28%.
Ulterior, aceasta cota a impozitului a fost redusa la 25% in anul 2002, la 22% in
anul 2003, in anul 2004 – la 20 la suta, in 2005 – la 18%, iar in 2006–2007 –
la 15%. Incepind din anul 2008, se preconizeaza acordarea de stimulente fiscale
suplimentare, care vor influenta sporirea investitiilor private in particular.
Este vorba, in primul rind, de restituirea taxei pe valoarea adaugata, aferenta
valorilor materiale, serviciilor ce tin de investitiile capitale pe termen
lung, cu exceptia celor cu destinatie locativa si a mijloacelor de transport,
efectuate incepind cu anul 2008 in toate localitatile tarii, cu exceptia
municipiilor Chisinau si Balti.
Este vorba, de asemenea, de extinderea
limitarii deducerii dobinzilor achitate de agentii economici pentru imprumuturi,
altele decit cele acordate de catre institutiile financiare, cit si modificarea
modului de aplicare a acestei limite. In functie de rata dobinzii REPO de cumparare
a hirtiilor de valoare de stat, stabilita de Banca Nationala, care a fost in
vigoare la sfirsitul lunii noiembrie a anului calendaristic precedent. De rind
cu aceasta, la unele acte legislative se propun ajustari in scopul imbunatatirii
redactionale sau inlaturarii unor neconcordante legislative.
Dezvoltarea economiei nationale si in anul
curent a continuat sa fie influentata de un sir de factori externi si interni.
Embargoul impus exportului productiei vinicole in Federatia Rusa, in martie
anul trecut, este unul din factorii externi care in mare parte a influentat
negativ unele sectoare economice cum ar fi: comertul exterior, agricultura si
industria.
Cresterea semnificativa a remitentelor din
munca cetatenilor moldoveni peste hotarele tarii a influentat pozitiv cresterea
sectorului de servicii, precum si aprecierea monedei nationale fata de dolarul
SUA si euro. In primul trimestru al anului 2007, comparativ cu perioada similara
a anului trecut, activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului
de investitii in capitalul fix de 44%, al caror volum a constituit circa 1,2
miliarde de lei. Totodata, conditiile climaterice ale anotimpului de iarna, cu
temperaturi mult mai ridicate decit cele din iarna anului trecut, au influentat
negativ dezvoltarea sectorului agricol, insa au favorizat sectorul constructiilor
si transporturilor.
Onorat Parlament,
Fractiunea Partidului Comunistilor este
absolut ingrijorata de situatia creata in agricultura. Existenta multiplelor
probleme in acest sector este evidenta si, oricit am perfecta cadrul
legislativ, problemele nesolutionate vor ramine in permanenta, dar este cazul sa
ne apreciem foarte clar pe marginea unei politici fiscale foarte clare, ceea ce
si a facut Guvernul.
Este de mentionat faptul ca, in
conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2007, este prevazut Fondul
pentru subventionarea producatorilor agricoli in marime de 269 milioane de lei,
care este utilizat in baza Regulamentului adoptat de Parlament. In acest sens,
politica fiscala pentru anul 2008 mentine si in continuare cota standarda la
plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul si livrarea in teritoriu a
pesticidelor si ingrasamintelor minerale, utilajului, tehnicii si agregatelor
complementare pentru aceasta.
In vederea stimularii activitatii agentilor
economici, producatori agricoli, prin Legea nr.261 din 27 noiembrie 2005, a
fost modificata legislatia in vigoare prin care se prevede scutirea producatorilor
agricoli, indiferent de forma organizatorico-juridica, incepind cu 2006, in
termen de 5 ani consecutiv, de plata impozitului pe venit, a impozitului pe
bunurile mobiliare, a taxei pentru folosirea drumului, a taxei pentru apa. Avindu-se
in vedere greutatile si deficientele aparute in sectorul agrar, a fost adoptata
Legea nr.250-XV din 21 iulie 2006, care prevede: “Organele serviciului fiscal
de stat nu au calculat, pina la data de 1 noiembrie 2006, agentilor economici
producatori agricoli majorari de intirziere pentru restantele admise la plata
TVA.”
In scopul instituirii unui climat investitional
favorabil, al asigurarii unei cresteri economice calitative, bazata pe
tehnologii si investitii, al asigurarii liberalizarii desfasurarii activitatii
de intreprinzator, al asigurarii accesului la sursele de creditare, al legalizarii
sectorului neoficial al economiei nationale, al promovarii unei politici
fiscale stimulatorii, al micsorarii poverii administrative, al stimularii
fluxului de capital in tara a fost adoptata Legea nr.111 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative, initiata de catre Presedintele republicii,
Vladimir Voronin. Astfel, actul legislativ propune contribuabililor de a pune
un punct mare trecutului, totodata oferindu-le posibilitatea de a incepe o viata
noua, o viata neimpovarata de amintirile si conflictele din trecut.
Prin urmare, legea adoptata de Parlament
prevede si realizarea mecanismului de impozitare a profitului agentilor
economici, care presupune supunerea impozitarii doar a profitului, care urmeaza
a fi repartizat intre actionari sau asociati sub forma de dividende.
Concomitent, pentru perioade fiscale de pina la 1 ianuarie 2007,
contribuabililor din Republica Moldova nu li se efectueaza controlul
corectitudinii calcularii si achitarii impozitelor, taxelor, altor plati, majorarilor
de intirziere si amenzilor.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa,
Inca un minut. Va rog.
Domnul Gheorghe Popa:
Doar 20 de secunde. Tinind cont de cele
expuse, mentionez ca asupra acestui proiect s-a muncit foarte mult si merita o
apreciere inalta, fapt ce intruneste continuitatea politicii bugetar-fiscale,
promovata de partidul de guvernamint atit in prezent, cit si in trecut. Luind in
considerare cele expuse si tinind cont de necesitatea si importanta modificarilor
propuse, Fractiunea Partidului Comunistilor solicita sustinerea dumneavoastra in
vederea operarii necesare a modificarilor in legislatia in vigoare, dat fiind
faptul ca proiectul de lege respectiv, ce vizeaza politica bugetar-fiscala,
serveste drept baza legala la elaborarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, intram in exercitiul de
vot. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, la fel, tinind cont de
acele propuneri care au fost inaintate in sedinta plenului Parlamentului si
votate pozitiv de catre acesta, supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2298. Cine este pentru, va rog sa votati. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr. 2298 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.2439 pentru
completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Prezinta
Guvernul.
Domnule Vrabie,
Va rog.
Domnul Vitalie Vrabie – ministrul administratiei publice locale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Intru realizarea Hotaririi Parlamentului
nr.325 din 18 iulie 2003 privind aprobarea Conceptiei politicii nationale in
domeniul resurselor de apa, se propune crearea Agentiei “Apele Moldovei” prin
reorganizarea Concernului republican pentru gospodarirea apelor “Apele
Moldovei”.
Conceptia politicii nationale in domeniul
resurselor de apa din 18 iulie 2003 constata ca asigurarea stabila cu apa
potabila de calitate a populatiei este o parte componenta a managementului
stabil la nivel de stat a resurselor de apa, care poate fi asigurat prin
intermediul unei autoritati unice care ar intruni toate functiile statului de
gestionare a resurselor de apa si ar indeplini rolul coordonator in elaborarea si
implementarea politicii nationale in domeniu. Actualmente, functiile de gestionare
a resurselor de apa ramin dispersate intre diverse organe ale administratiei
publice, fapt ce favorizeaza degradarea complexului gospodariei apelor in
ansamblu, si in special a infrastructurii de alimentare cu apa a populatiei.
Important este ca actualmente, Concernul
“Apele Moldovei” dispune de intreprinderi teritoriale de exploatare si mentinere
a sistemelor de prelevare, distribuire, de aductiune a apei, de o baza de date,
acumulata timp de 10 de ani de zile, de experienta in abordarea tuturor aspectelor,
problemelor si solutiilor in domeniul resurselor de apa si gospodaririi apelor,
precum si de un Institut de proiectare “Acva proiect”, care a elaborat aceste
documente si strategii din complexul gospodaririi apelor. Necesitatea
instituirii acestei agentii vine de la ideea cumularii tuturor obligatiilor din
domeniul gospodaririi apelor si sistemelor hidro-edilitare, precum si
implementarea strategiei privind aprovizionarea cu apa si canalizare a localitatilor
din Republica Moldova intr-o singura institutie publica, permitind astfel
monitorizarea si gestionarea proceselor ce au loc in domeniul respectiv.
Sarcina primordiala a Concernului “Apele
Moldovei” se considera reabilitarea sistemelor existente de irigare si
construirea sistemelor noi, utilizind tehnologii si tehnica de irigare avansata.
Importanta este, de asemenea, intretinerea intr-o stare corespunzatoare a
digurilor de protectie impotriva inundatiilor localitatilor si terenurilor
agricole si exploatarea acestor constructii in regim de siguranta deplina.
Concernul “Apele Moldovei” actualmente
exercita unele functii de gestionare a resurselor de apa, tine evidenta de stat
a resurselor de apa. La capitolul “Utilizarea si evacuarea apelor”, cadastrul
de stat al apelor elibereaza autorizatii pentru dreptul de folosinta a apelor,
stabileste limitele de consum a apei pentru agentii economici, asigura cu apa intreprinderile
de productie cu un personal de circa 29 de persoane, inclusiv gestionarea
resurselor de apa –
5 persoane, irigare si desecare a terenurilor –5 persoane, sectia limita si
control –
5 persoane, economie, finante si contabilitate – 4 persoane, asigurarea tehnica,
exploatarea si alte servicii – 10 persoane.
Atribuirea functiilor noi ce tin de
aprovizionarea cu apa si canalizare presupune suplimentarea Agentiei cu 11 unitati,
5 dintre care vor fi retrase de la Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului
impreuna cu fondul de salarizare. Pentru realizarea unui management stabil al
apelor si crearea conditiilor reale de gospodarire eficienta a apelor, inclusiv
realizarea strategiei nationale de alimentare cu apa si canalizare se propune
de a institui prin reorganizare o autoritate specializata in baza Concernului Republican
pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei” cu transmiterea acestuia a unor
functii ale Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului ce tin de
dezvoltarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.
Ca baza legislativa a gestionarii surselor
de apa servesc conceptia politicii nationale in domeniul surselor de apa, Codul
apelor, modificat prin Legea nr.446 din 13 noiembrie 2003, Legea cu privire la
apa potabila in care se tine cont de exigentele Directivei-cadru a apelor
2000/60 a Uniunii Europene. Gospodaria eficienta a resurselor de apa are un rol
important la realizarea multor hotariri de Guvern, in particular ce tin de
asigurarea securitatii alimentare a statului, realizarea Programului national
“Satul Moldovenesc”, reabilitarea sistemelor de irigare, realizarea strategiei
nationale in domeniul aprovizionarii cu apa potabila si canalizare.
Stimati deputati,
Solicit sustinerea acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceprim-ministru.
Stimati colegi,
Intrebari catre raportor?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru, as vrea sa va adresez o intrebare
in conformitate cu ceea ce dumneavoastra ati prezentat aici din nota informativa
la acest proiect de lege. Dumneavoastra ati mentionat ca Agentia va participa
la elaborarea si implementarea politicii nationale in domeniul resurselor
naturale, fiindca apele sint resurse naturale. Dupa cum noi cunoastem, in
Republica Moldova exista Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.
Intrebarea mea este urmatoarea. Nu considerati
dumneavoastra ca formarea acestei noi Agentii va conduce la paralelism, la
lucru in paralel cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, in chestiunea
data elaborarea si promovarea politicilor in domeniu.
Domnul Vitalie Vrabie:
Multumesc, domnule Cosarciuc.
Actualmente, in cadrul Guvernului, noi avem
Agentia Constructii de Dezvoltare a Teritoriului, care este organ central de
specialitate, responsabil de aprovizionarea cu apa potabila si canalizare,
inclusiv elaborarea politicilor. In aceasta Agentie, conform statelor de
personal, avem doar 5 unitati.
Este prea putin pentru ca un domeniu atit
de important, precum este aprovizionarea cu apa si canalizare a localitatilor
din tara sa poata fi asigurat si implementat doar de 5 unitati din cadrul unei
agentii. Iata de ce noi am dorit si in baza acelei hotariri a Parlamentului din
18 iulie 2003 pe care am mentionat-o, unde, conform conceptiei, se presupune ca
acest domeniu sa fie concentrat intr-un organ unic.
Am considerat ca astazi cea mai relevanta
solutie este de a cumula aceste atributii, functii si responsabilitati in
cadrul unei agentii unice, care nu va repeta si nu va dubla, practic, competentele
Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, pentru ca la prima componenta ce
tine de irigare, de secare, limite de ape si altele, agentia va avea de
conlucrat in mod direct cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
La componenta a doua, ce tine de apa si
canalizare, va conlucra cu Ministerul Administratiei Publice Locale si cu Ministerul
Ecologiei si Resurselor Naturale, iar cu Ministerul Ecologiei si Resurselor
Naturale in mod deosebit in domeniul ce tine de implementarea acestor proiecte,
deci, sa tina cont de cerintele mediului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Chestia consta intr-aceea ca dumneavoastra incurcati
chestiunile legate de elaborarea politicii nationale in domeniu si chestia
legata de implementare. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, conform
regulamentului acestui minister, este responsabil de elaborarea si promovarea
politicii in domeniul resurselor naturale. Adica, noi nu putem sa atribuim unei
agentii nou-create unele competente pe care le are de acum un minister, pe care
il avem in cadrul Guvernului Republicii Moldova. Dar aici asa este intelegerea
dumneavoastra si a Guvernului, pe care il reprezentati.
Domnule ministru,
Nu vreau, nu doresc raspuns, fiindca inteleg
cum raspundeti dumneavoastra.
Domnul Vitalie Vrabie:
Nu, foarte scurt va zic. Agentia isi
propune sa…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu vreau sa am...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Mai calm. Sa desfasuram in continuare
dialogul calm si constructiv.
Va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Calm si constructiv, da. Aceasta autoritate
specializata se va face in baza Concernului Republican pentru Gospodarire
“Apele Moldovei” care este o intreprindere de stat, adica ea se ocupa si cu niste
activitati economice. Si daca noi cream o agentie care, dupa parerea
dumneavoastra, trebuie sa elaboreze politici, atunci nu putem sa facem iarasi
acest mixt: politici si activitati economice intr-acelasi organ central.
De obicei, organele centrale de
specialitate nu se ocupa cu gestiunea, ele se ocupa de politicile in domeniu si
de promovarea acestor politici. Dar dumneavoastra propuneti ca acest organ
central de specialitate sa se ocupe si cu politici, si cu gestiune care iarasi
este in contradictie cu ceea ce avem si cu Legea cu privire la Guvern.
Domnul Vitalie Vrabie:
Noi cu adevarat propunem ca, in cadrul
acestei Agentii, in structura sa fie creata o directie generala, care va fi
responsabila in mod deosebit de ceea ce tine de implementarea proiectelor de
aprovizionare cu apa si canalizare pe intreg teritoriul tarii. In cadrul
acestei Agentii, Directia administrativ-financiara va fi completata cu unitati,
capacitati necesare pentru gestionarea buna si eficienta a resurselor
financiare, care vor fi alocate pe aceasta dimensiune.
Nu gindesc ca, in lipsa unei alte structuri,
astazi noi nu am demolat ceva care a existat si acum ne propunem altceva. Nu
exista o alta unitate de implementare, de gestionare, dar aceasta nu inseamna ca
noi vom substitui autoritatile publice locale, care sint responsabile de
implementarea proiectelor de comun cu autoritatea centrala si cu alte autoritati,
precum avem unitatile de implementare ale Bancii Mondiale, ale Fondului
Kuweitian, a Biroului Elvetian de dezvoltare si altele.
Noi doar vom complimenta si vom sustine
practic realizarea propriu-zisa, implementarea proiectului de aprovizionare cu
apa si canalizare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” nu va sustine acest proiect, fiindca iarasi Guvernul vine cu un
proiect negindit, cu un proiect care contravine si legilor care sint in vigoare
in Republica Moldova, va aduce paralelism in activitatea ministerelor si aceste
autoritati care se doreste sa fie create si noi nu vom sustine acest proiect
de lege.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc domnule Presedinte.
Domnule viceprim-ministru,
Eu nu supun indoielii ca poate este
binevenita si este necesara crearea acestei agentii, pentru ca avem in fata
aceasta problema majora – asigurarea cu apa potabila a populatiei. Dar eu vreau
sa va intreb de principiu, pentru ca acest articol din Legea cu privire la
Guvern este cel mai modificat pe parcursul acelor doi ani, pentru ca am avut
situatii cind am comasat ministere, am separat.
Am tot creat agentii, ori ceea ce s-a spus in
aprilie 2005 aici a fost o intentie de a simplifica si a minimaliza numarul se
structuri de stat. Eu vreau sa va intreb, daca se cunoaste cite structuri de
stat centrale au fost create incepind cu aprilie 2005 si cind vom avea in final
acel proiect de restructurare a administratiei publice centrale, ca sa-l cunoastem,
pentru ca eu sint sigura ca singuri noi, deputatii, deja ne incurcam care este
numarul si tot in crestere, dar nu mai zic de populatie.
Domnul Vitalie Vrabie:
Multumesc.
Eu nu pot sa va raspund la aceasta intrebare
imediat acuma, dar vreau numai sa va zic ca abia in decembrie 2005 Guvernul a
adoptat Hotarirea privind acel program national de aprovizionare cu apa si
canalizare, pe cind aceasta preocupare, probabil, nu este doar a anului 2001,
2005 sau 2007. Si, ulterior, actualmente deja punind accentul pe componenta de
canalizare, care este un element obligatoriu in procesul de alimentare cu apa
potabila a localitatilor noastre, Guvernul si-a propus sa elaboreze o strategie
care contine pe termen mediu si pe termen lung. Si, respectiv, a aparut
necesitatea crearii unui organ central de specialitate responsabil de
implementarea acestei strategii.
Este o necesitate aparuta acum si un
instrument de implementare a acestei strategii nationale extrem de importante,
pe care, probabil, o recunoastem cu totii si veti fi de acord.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc mult.
Nu stiu daca vom avea in timpul apropiat,
adica cind va fi finalizata aceasta restructurare?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte intrebari?
Microfonul 4.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc domnule Presedinte.
Stimate domnule ministru,
Spuneti-mi, va rog, dar ce o sa fie cu
patrimoniul administratiei publice locale?
Domnul Vitalie Vrabie:
Patrimoniul administratiei publice locale
nici cum nu este afectat.
Doamna Lora Grosu:
N-o sa fie afectat?
Domnul Vitalie Vrabie:
Prin reorganizarea Concernului si crearea Agentiei,
patrimoniul administratiei publice locale nu este nici cum afectat. Regiile
municipale ramin a fi proprietati municipale precum sint la momentul actual.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari sint?
Va multumesc, domnule Vrabie.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege adoptat prin
Hotarirea Guvernului nr.717 din 27 iunie 2007. Prezentul proiect prevede
crearea Agentiei “Apele Moldovei” prin reorganizarea Concernului Republican
pentru Gospodaria Apelor “Apele Moldovei”.
Instituirea Agentiei “Apele Moldovei”, ca
autoritate centrala autonoma, rezulta din necesitatea acumularii tuturor
obligatiunilor din domeniul gospodaririi apelor si sistemelor hidroedilitare,
precum si implementarea strategiei privind aprovizionarea cu apa si canalizare
a localitatilor din Republica Moldova intr-o singura institutie publica, permitind
astfel monitorizarea si gestionarea proceselor ce se produc in domeniul mentionat.
Asupra proiectului au parvenit avize de la comisiile parlamentare si de la Directia
juridica a Aparatului Parlamentului. Majoritatea comisiilor si Directia juridica
se pronunta pentru examinarea proiectului de lege in sedinta plenara a
Parlamentului.
Totodata, Comisia pentru agricultura si
industria alimentara comunica ca pentru supunerea proiectului spre dezbatere in
Parlament s-au pronuntat 4 deputati, iar 3 deputati s-au pronuntat impotriva,
aducind urmatoarele argumente din aviz.
Luind ca baza cele expuse in nota
informativa, crearea Agentiei “Apele Moldovei” pe linga Guvern se va efectua
prin reorganizarea Intreprinderii de Stat Concernul Republican pentru Gospodarirea
Apelor “Apele Moldovei”, care are la balanta sa obiective si masini tehnologice
de irigare in suma de circa 1 miliard
600 milioane de lei.
Deputatii considera ca o intreprindere de
stat nu poate fi transformata intr-o autoritate centrala de administrare.
Totodata, se propune transmiterea unor functii ale Agentiei Constructii si Dezvoltare
a Teritoriului ce tin de dezvoltarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare noii Agentii. Astfel va fi diminuata la maximum sarcina
primordiala a Agentiei “Apele Moldovei”, care consta in reabilitarea sistemelor
existente de irigare si constructia sistemelor noi, cu utilizarea tehnologiilor
si tehnicii de irigare avansata.
Tinind cont de prevederile articolului 22
din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru agricultura si industria
alimentara nu a luat o decizie finala asupra proiectului de lege nominalizat.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune comisiei sesizate in fond, la prezentarea raportului, ca va argumenta, in
baza proiectului regulamentului de functionare a Agentiei “Apele Moldovei”, care
va fi aprobat ulterior de catre Guvern in modul stabilit de legislatia in
vigoare, scopul, atributiile, competentele si sarcina acestei Agentii.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului denota faptul ca proiectul de lege inaintat de catre Guvern nu
contine lista actelor conditionate ce necesita a fi elaborate sau revizuite in
legatura cu adoptarea actului legislativ, fapt cerut de prevederile literei f)
alineatul (3) al articolului 23 din Legea nr.780 din
27 decembrie 2001 privind actele legislative, care indica ce trebuie sa cuprinda
dosarul de insotire a variantei finale a proiectului de act legislativ.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat avizele parvenite asupra
proiectului si considera oportuna modificarea articolului 24 din Legea cu
privire la Guvern, propunind Parlamentului ca proiectul de lege in cauza sa fie
examinat si adoptat in prima lectura. Obiectiile si propunerile parvenite
asupra proiectului vor fi examinate in cadrul comisiei si prezentate ulterior Parlamentului
pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Ciobanu,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2439. Cine
este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2439 este aprobat.
Stimati colegi,
O propunere. Mai avem pe agenda sedintei de
astazi a Parlamentului inca 5 proiecte. Conform prevederilor Regulamentului, la
doua ore se anunta o pauza. Eu propun sa examinam pina la pauza proiectele nr.2060
si nr.2059. Sint doua proiecte care vizeaza ratificarile unor documente internationale,
dupa care voi anunta pauza, iar dupa pauza revenim la dezbaterile pe marginea
celorlalte proiecte. Este bine asa? Propunerea se accepta?
Stimati colegi,
Aceste doua proiecte, de fapt ambele sint inaintate
de Presedintele tarii, ambele urmeaza sa fie prezentate de catre generalul
Mejinschi, ambele rapoarte apartin Comisiei conduse de domnul Petrenco, pe care
motiv, precum am procedat si anterior, eu propun ca autorul de la Guvern sa
prezinte pe rind ambele proiecte, evident, in modul corespunzator. In cazul in
care daca sint intrebari, sa fie adresate. Dupa care doua rapoarte ale
comisiei, apoi purcedem la votul respectiv pe primul si celalalt proiect.
Acceptati propunerea? Bine.
Multumesc.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului
aditional la Conventia penala privind coruptia si proiectul de Lege pentru
ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei. Proiectele nr.2060
si nr.2059. Sau viceversa, cum va place mai mult, domnule general.
Va rog.
Domnul Valentin Mejinschi – Directorul Centrului pentru Combaterea
Crimelor
Economice si Coruptiei:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Proiectul prezentat este elaborat in scopul
realizarii procesului de ratificare a Conventiei Natiunilor Unite impotriva
coruptiei, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 31 octombrie
2003, semnata de Republica Moldova la
28 septembrie 2004. Pina in prezent Conventia a fost semnata de 149 de state
membre a Organizatiei Natiunilor Unite, fiind ratificata de catre 94 dintre
acestea. Articolul 1 din proiectul de Lege contine declaratie si formula
propriu-zisa de ratificare a Tratatului, iar la articolele 2, 6 sint stabilite
autoritatile publice responsabile de realizarea prevederilor Conventiei, precum
si limitele competentelor acestora.
Insasi Conventia este structurata in 8
capitole si urmareste promovarea si sprijinul cooperarii internationale in
scopul prevenirii si al luptei impotriva coruptiei.
Conventia prevede obligatia statelor de a
incrimina un spectru larg de fapte pentru a acoperi astfel toate actele de
coruptie, darea si luarea de mita, delapidarea fondurilor publice, traficul de
influenta, inclusiv infractiunile comise in legatura cu faptele de coruptie,
cum ar fi spalarea banilor.
Tinind cont de cele expuse, apreciem ca
ratificarea si implementarea Conventiei va facilita cooperarea internationala,
va oferi o imagine completa a eforturilor statului in domeniul prevenirii si
combaterii coruptiei, va spori credibilitatea tarii in calitatea sa de partener
in relatii internationale. Rog sustinerea dumneavoastra. Si, daca imi permiteti,
indata...
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Valentin Mejinschi:
...Proiectul de Lege nr.2060.
Onorata asistenta,
Proiectul prezentat este elaborat in scopul
realizarii procesului de ratificare a Protocolului aditional, semnat de
Republica Moldova la 15 mai 2003, la Conventia penala privind coruptia,
ratificata prin Legea nr.428 din 30 octombrie 2003.
Pina in prezent, Protocolul a fost semnat
de catre 30 de state membre ale Consiliului Europei, fiind ratificat de catre
18 dintre acestea. Protocolul stabileste obligatia statelor parti de a
incrimina in legislatia penala faptele de coruptie activa si pasiva a
arbitrilor si juratilor nationali si internationali.
Pentru implementarea prevederilor
Protocolului, completarea articolelor
324 si 325 din Codul penal a fost inclusa in proiectul de modificare a unor
acte legislative, prezentat Parlamentului spre examinare de catre Guvern, proiectul
nr.1642, el este planificat de a fi discutat in prima lectura in sedinta din 12
iulie curent.
Ratificarea Protocolului nu va determina
suportarea unor cheltuieli din bugetul de stat. Grupul de state impotriva coruptiei
“Greco”, al carui membru este si Republica Moldova, asigura urmarirea punerii in
aplicatie a acestui Protocol. Ratificarea si implementarea proiectului
reconfirma interesul pe care statul nostru il acorda luptei impotriva coruptiei.
Rog sa sustineti acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor atit pe
marginea proiectului nr.2059, cit si pe marginea proiectului nr.2060?
Va rog, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Ambele proiecte au fost aprobate de Guvern
prin Hotarirea nr.454 din
24 aprilie si Hotarirea nr.456 din 24 aprilie, dar aceste hotariri de Guvern nu
au fost publicate in Monitorul Oficial si nu sint valabile. Le-am cautat chiar si
ieri seara si asa si imi spune ca nu exista document cu asa numar.
Ce sa insemne? Guvernul nu vrea sa aprobe si
ne-a trimis un document fictiv sau care e motivul? Sau a facut economie?
Domnul Valentin Mejinschi:
Eu cred ca e o greseala tehnica.
Domnul Marian Lupu:
Deci, raspunsul... este o greseala tehnica.
Continuam.
Doamna Valentina Cusnir:
Cerem sa o repare.
Domnul Valentin Mejinschi:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
O s-o repare. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule general,
Multumesc.
Rog comisia.
Domnul Valentin Mejinschi:
Multumesc.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si integrare
europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Natiunilor
Unite impotriva coruptiei si constata ca Conventia Natiunilor Unite impotriva
coruptiei se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii
si ratificarii de catre Parlament.
Conventia are ca obiect de reglementare
combaterea fenomenului coruptiei si prevede obligatia statelor de a incrimina
un spectru larg de fapte pentru a acoperi toate aspectele, actele de coruptie,
darea si luarea de mita, delapidarea fondurilor publice, traficul de influenta,
abuzul de functii, spalarea produsului, tainuirea produsului infractiunii, spalarea
banilor, obstructionarea justitiei etc.
Potrivit Conventiei, fiecare stat va
elabora si va implementa politici eficiente si coordonate de prevenire a coruptiei,
va institui unul sau mai multe organisme nationale responsabile de realizarea masurilor
de prevenire si combatere a coruptiei.
Concomitent, statele parti vor crea conditii
necesare pentru participarea activa a reprezentantilor societatii civile in
procesul de prevenire a coruptiei, asigurind accesul lor la informatie si la
activitatile decizionale.
Comisiile permanente ale Parlamentului au
prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a expus unele obiectii vizavi de
textul Conventiei tradus in limba de stat.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune a substitui sintagma “Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei, Procuratura Generala si Ministerul Justitiei”
cu sintagma “Guvernul in colaborare cu Procuratura Generala”.
Totodata, comisia propune a exclude din
textul proiectului de lege sintagma “adoptate la New York la 31 octombrie
2003”. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea
Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei in prima lectura.
De asemenea, comisia noastra a examinat
proiectul de Lege nr.2060 pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia
penala privind coruptia si constata ca Protocolul respectiv se incadreaza in
categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre
Parlament.
Protocolul obliga statele parti sa intreprinda
la nivel national masuri legislative si de alta natura pentru combaterea
faptelor de coruptie activa si pasiva a arbitrilor nationali si a arbitrilor
straini, a juratilor nationali si a juratilor internationali.
Controlul asupra realizarii prevederilor
Protocolului va fi executat de catre grupul de state impotriva coruptiei.
Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se
pentru ratificarea Protocolului.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului a propus completarea proiectului de lege cu un articol nou, care
ar specifica in mod expres modul de intrare a Protocolului in vigoare. Comisia
nu sustine aceasta obiectie in conditiile in care insusi textul Protocolului,
articolul 10, contine dispozitii privind intrarea acestuia in vigoare.
Includerea unor prevederi similare in proiectul de lege este in plus.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune a substitui in articolul 2 din proiectul de lege
sintagma “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei” cu
sintagma “Guvernul”. Si, de asemenea, propunem a exclude din textul legii
sintagma “adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003”.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de
Lege privind ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind
coruptia in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Comisia are nevoie de ceva timp pentru a
aplica alte amendamente pentru lectura a doua?
Domnul Grigore Petrenco:
Nu.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.2060. Supun votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2060. Cine este “pentru”,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2060este aprobat.
Pentru acest gen de proiecte, proiecte de
ratificare, alte propuneri nu au fost inaintate nici de comisiile care au vizat
proiectul, nici de comisia sesizata in fond. Sint obiectii pentru a purcede si
la adoptarea in a doua lectura a acestei legi privind ratificarea? Nu sint.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2060. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2060 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2059. Cine este pentru
aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2059 este aprobat in
prima lectura.
Aceeasi intrebare v-o adresez: obiectii
pentru adoptarea acestei legi in lectura a doua? Nu sint. Supun votului
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2059, in mod evident, in
conditiile raportului sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2059 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, conform prevederilor
Regulamentului, anunt o pauza in lucrarile plenului Parlamentului. Sedinta o
reluam la orele 13.30.
Multumesc. (Rumoare in sala.)
13.30, fiindca acum sintem la ora 12 si 12
minute si va ofer o ora, o ora si un sfert pentru a lua masa.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta
plenului Parlamentului. Numarul deputatilor prezenti imi ofera posibilitatea sa
constat cvorumul, fapt care ne face ca sedinta sa fie in continuare deliberativa.
Continuam cu examinarea proiectelor incluse pe agenda sedintei plenului
Parlamentului. Proiectul de Lege nr.817 privind activitatea sanitar veterinara.
Prezinta Guvernul.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Proiectul de lege respectiv este elaborat si
inaintat dumneavoastra spre examinare in conformitate cu Planul de actiuni
“Republica Moldova–Uniunea Europeana”, un plan special la aceasta directie de
activitate care se numeste Planul “Digisanco” de armonizare a legislatiei
sanitare-veterinare la rigorile internationale si europene. In acest context,
vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca proiectul de lege mentionat este
elaborat in scopul sporirii contributiei serviciului sanitar veterinar de stat
la garantarea producerii si fabricarii produselor de origine animala de o inalta
calitate pentru populatia tarii noastre si competitive pe piata externa si, in
ultima instanta, la sporirea volumelor de export.
In scopul perfectionarii proiectului nominalizat
au fost puse la baza unele principii deosebite care sint in premiera in cadrul
Republicii Moldova in ceea ce priveste activitatea sanitara veterinara. Si, in
primul rind, serviciile sanitare veterinare de stat vor fi organizate dupa o
conceptie unitara in sistem piramidal al fluxului de comanda pe principiul
teritorial, ca sector distinct si autonom, finantat integral din bugetul de
stat.
Inca un moment principial, pe care doresc sa
il mentionez, este exercitarea controlului sanitar veterinar de stat la toate intreprinderile
de industrializare a materiei prime si produselor de origine animala prin
intermediul medicilor veterinari imputerniciti, care vor fi salarizati de
autoritatile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, care, la rindul
lor, vor incasa din contul acestor intreprinderi plati tarifare pentru aceste
servicii aprobate de Guvern.
Un alt moment este faptul ca Agentia va fi
coordonatorul activitatilor privind identificarea si inregistrarea animalelor si
proprietarul sistemului informational pentru identificarea si inregistrarea
animalelor in conformitate cu legea adoptata anterior.
Este important si faptul ca responsabil de
implementarea unui sistem informational sanitar veterinar national va fi, de
asemenea, Agentia Sanitara Veterinara, care va avea in acest sistem mai multe
compartimente cum sint: sistemul informational pentru inregistrarea animalelor,
sistemul informational pentru notificarea bolilor transmisibile ale animalelor,
sistemul informatic rapid de alerta si altele.
Inca un moment care este prezent in
respectivul proiect de lege este concesionarea unor activitati sanitare
veterinare, ceea ce va contribui la micsorarea semnificativa a numarului de
medici veterinari oficiali intretinuti de mijloacele bugetare cu aproximativ
1/3.
Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca
pentru elaborarea acestui proiect de lege au fost studiate mai multe legi ale tarilor
din Comunitatea Europeana, ale tarilor spatiului CSI, precum si s-a tinut cont
de regulamentele Parlamentului European si al Consiliului Europei nr.8822004,
nr.8522004 si nr.853, de asemenea, de unele aspecte care au fost recomandate
din acordurile internationale, semnate de Republica Moldova, privind aplicarea
masurilor sanitare si fitosanitare pe teritoriul Republicii Moldova.
Stimati parlamentari,
Acestea fiind spuse, rog sa sustineti
examinarea si promovarea acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Domnule ministru,
Eu am citeva intrebari. Prima intrebare se
refera la articolul 5. Cind m-am familiarizat cu definitiile, eu nu am gasit ca
sa aveti o structura stiintifica. Cum considerati ca ati putea emite avize stiintifice
si acorda asistenta tehnica stiintifica privind legislatia nationala s.a.m.d.,
prin care pirghii? Aceasta agentie singura sau are o structura stiintifica care
va face lucrul acesta?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu vreau sa va raspund in felul urmator:
articolul 4, unde avem modul de organizare al Agentiei, avem un subarticol care
suna in felul, urmator numarul 4: “Directorul general este sprijinit in
activitatea sa de un consiliu stiintific format din minim 7 personalitati in
domeniul de competenta.”
Doamna Eva Gudumac:
Iata taman vroiam sa va dau a doua intrebare.
Vorbind de un consiliu stiintific, noi vorbim atunci cind este un consiliu, de
sinteza s.a.m.d. Deci, a doua intrebare: ce persoane intra in acest consiliu stiintific?
Sint savanti sau sint, pur si simplu, conducatori?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bineinteles, in domeniul stiintei
veterinare din cadrul republicii sint personalitati cu renume si, fireste sint si
personalitati din domeniul practic veterinar.
Doamna Eva Gudumac:
Este clar. Si tot la articolul 5, din nou
faceti un punct: “emite avize stiintifice care servesc drept baza stiintifica
pentru elaborare s.a.m.d.” Iarasi pornind de la aceste 7 persoane care vor
evalua?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bineinteles.
Doamna Eva Gudumac:
Bine.
Acum vreau sa va pun urmatoarea intrebare:
cum va imaginati dumneavoastra expertizarea, omologarea si inregistrarea
medicamentelor de uz veterinar? Aveti o structura speciala sau iarasi aceste
persoane? Cine va face acest lucru?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Lucrul acesta, dupa cum dumneavoastra cunoasteti,
noi avem un Centru Republican de Diagnostic Veterinar care, paralel cu unele
testari, examinari, expertizari ale produselor de origine animala mai examineaza,
expertizeaza si testeaza produsele alimentare ca atare, plus la aceasta este un
departament special care se ocupa de sanatatea animala, adica testari la
compartimentele, respectiv, al bolilor si, paralel cu aceasta, este un
compartiment sau un departament care este preocupat anume de testarile sau
expertizarile tuturor medicamentelor care vin in Republica Moldova sau care se
produc in Republica Moldova.
Doamna Eva Gudumac:
Va adresez ultima intrebare. Mai ales ca pe
tot parcursul proiectului mentionat dumneavoastra atentionati in ce priveste sanatatea
animalelor si sanatatea umana. Care va fi conlucrarea dumneavoastra, dar pornind
de la faptul ca eu cunosc care sint acele pozitii, pe care le face Ministerul Sanatatii,
care va fi conlucrarea dumneavoastra cu Ministerul Sanatatii pentru evaluarea
paralela a sanatatii animalelor si a omului? Deoarece v-ati asumat unele raspunderi
unde nu este incadrat Ministerul Sanatatii. Cum va inchipuiti, ori vor fi acolo,
in laboratoarele acestea si medici sau cum?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Ultimul articol, articolul 45, care se
refera la atributii si responsabilitati apreciaza competentele legate de
autoritatea sanitara veterinara, iar alta lege speciala, care prevede sanatatea
umana si activitatea Centrului Republican de Medicina Preventiva stipuleaza niste
competente care tin anume de sanatatea umana. Si, in contextul acesta, noi am
exclus paralelismul sau dublarea de activitati atit a unui serviciu, cit si a
altui serviciu. Deci, in acest context, noi am ajuns la o buna definitivare cu
acest serviciu si aceste lucruri vor fi puse in felul urmator la punct.
Doamna Eva Gudumac:
Domnule Gorodenco,
Eu, ca medic, vreau sa mentionez urmatoarele:
nu chiar asa am inteles aceasta situatie, macar ca am luat cunostinta foarte
bine de legea nominalizata, deoarece rolul medicului si al Ministerului Sanatatii
nu se incadreaza anume in acele puncte... care are drepturi, obligatiuni s.a.m.d.
Aici se cere, poate, in lectura a doua, o conlucrare mai adecvata.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Este clar ca este necesar un astfel de
proiect de lege, dar m-as referi la “notiuni principale” din articolul 2. Cred
ca, in viziunea a mai multor specialisti, nu este necesar ca asemenea notiuni
ca “animal”, “nimicire”, “ucidere”, “sacrificare” sa fie specificate sau explicate,
deoarece este clar ce prezinta aceste notiuni fara ca in aceasta lege specifica
sa fie dezvaluite aceste notiuni. Pentru lectura a doua va mai consultati cu
specialistii ca sa vedeti, mi se pare inutila prezenta acestor termeni in acest
articol. O intrebare: cum veti asigura impartialitatea si realizarea atributiilor
Agentiei asa cum doriti sa o faceti, daca ea va fi in subordinea Ministerului
Agriculturii? Aceasta este prima intrebare.
Si a doua intrebare. Vad, la fel, in
articolul 45, dumneavoastra prin aceasta lege dublati deja unele atributii ale
Ministerului Sanatatii in domeniul serviciului sanitaro-epidemiologic, cum ar
fi primul alineat a): “controlul respectarii normelor generale de igiena si sanatate
publica periodic, precum si in situatiile epidemiologice deosebite.” Dar la
alineatul (2) spuneti doar ceea ce tine de controlul produselor de origine
animala. Mi se pare ca este corect sa excludeti litera a) din alineatul 2. Si
pentru lectura a doua noi, cred, o sa facem amendament, dar, va rog, sa imi raspundeti
la aceste doua intrebari.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bineinteles, legea respectiva privind
activitatea sanitara veterinara si conceptul despre noua Agentie sanitara
veterinara este, as spune eu, in premiera in aspectul pe care noi il
introducem.
Si vreau sa va zic ca toti specialistii
care vor avea atributii sau care vor fi angajati in activitatea respectiva vor
avea necesitate de instruire, lucrurile acestea noi am inceput sa le infaptuim
pe la diferite, as spune eu, seminare atit internationale europene, cit si in
cadrul Republicii Moldova cu ajutorul expertilor straini. Dar vreau sa va zic ca,
totusi, misiunea acestei legi este ca autoritatea sanitara veterinara sa
monitorizeze, sa controleze intreg lantul alimentar de la nasterea animalului si
pina la... mai bine zis cum spun specialistii: “de la furca pina la furculita”,
ca in acest caz noi sa fim siguri ca serviciul monitorizeaza si ne propune
produsele de origine animala inofensive si, fireste, solubile.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Va multumesc.
Cred ca pentru lectura a doua vom avea un sir
de amendamente care intr-adevar sa imbunatateasca acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Спасибо.
У меня есть два замечания. По первому я
задам вопрос отсюда, а по второму попрошу слова с центральной трибуны. Господин
министр, в первом разделе, где дается определение понятия «официальный
ветеринарный врач», говорится, что официальный ветеринарный врач с высшим
образованием является государственным служащим. Насколько я знаю, на сегодняшний
день в ветеринарной службе государственными служащими являются главный ветеринарный
врач района, эпизоотолог района, санитарный врач района и заведующий лабораторией
ветеринарно-санитарной экспертизы на рынках. Остальные ветеринарные врачи с
высшим образованием не являются госслужащими. Насколько увеличится штат
госслужащих после принятия этого закона?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu vreau sa va raspund dumneavoastra in
felul urmator. Veterinarii sau medicii veterinari de stat sint persoane care
vor fi angajate in Agentie, in directiile sanitare veterinare raionale si in
Serviciul Sanitar Veterinar de Frontiera. In rest, ceea ce se refera la
circumscriptiile veterinare si ceea ce se refera la activitatile veterinare de
libera practica, care sint in premiera in aceasta lege, ei vor fi clasificati
ca medici veterinari, dar nu de stat.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Понял. Значит, все остальные, которые будут
работать в территориях, это будут ветеринарные врачи частной практики.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Incepind de la circumscriptii. Da, prin
intermediul acesta noi vom avea posibilitatea din contra sa reducem dintre
cheltuielile bugetare, deoarece eu am mentionat in informatia mea cu circa 1/3
din colaboratorii care activeaza la moment actual in serviciile veterinare ale
statului.
Domnul Vlaidmir Eremciuc:
Еще один вопрос тоже касается кадров.
Раздел третий «Ветеринарная санитарная деятельность». Профессия ветеринарного
врача на территории Республики Молдова осуществляется согласно закону любым
гражданином Республики Молдова, обладающим дипломом врача ветеринарной
медицины, полученным в Республике Молдова, а также любым гражданином, не
обязательно гражданином Республики Молдова, подчеркиваю, проживающим на
территории республики, имеющим диплом ветеринарного врача или другой подобный
документ, полученный за пределами республики, подтверждающий, что эта
квалификация официально равнозначна полученной в республике. Неграждане
Республики Молдова тоже могут заниматься ветеринарной санитарной деятельностью
на территории республики?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu am sa mai revin la compartimentul
respectiv, dar in momentul de fata nu as avea un raspuns cit de cit concret.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Согласен, да.
И последний вопрос по разделу второму,
статье 3, пункту с) в отношении ведомственной ветеринарной службы. Ветеринарные
службы Министерства обороны, Министерства внутренних дел, Пограничной службы
будут технически подчинены агентству, которое вы планируете создать. Имеется в
виду, что вы будете оснащать их лаборатории оборудованием. Что значит
техническое подчинение? Можно оказывать организационную и методическую помощь,
это еще куда ни шло.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, toate activitatile ce tin de
organizare si de alte activitati practice din cadrul acestor ministere ale
serviciilor respectiv.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Спасибо.
По второй проблеме я прошу слова с центральной трибуны.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule raportor,
La articolul 35 “Modul de reglementare a
comertului cu carne din partea statului”, alineatul (1) este stipulat:
“Importul, pastrarea si / sau comercializarea angro a carnii pe piata interna
se efectueaza in baza licentei de activitate, eliberata conform legislatiei in
vigoare.” Spuneti, care legislatie prevede licentierea importului?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Nu este vorba despre licentierea
conform legislatiei, este vorba despre licentierea genului de activitate.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, este clar ca genul de activitate. Dar
Legea nr.451, care reglementeaza licentierea, nu prevede licentierea importului
de carne.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, aceste lucruri vor fi modificate,
respectiva modificare de lege va parveni in continuare.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Atunci eu cred ca acest articol poate fi
introdus in lege dupa modificarea Legii nr.451. Noi nu putem introduce in
aceasta lege articolul 35 si articolul 36, unde sint stipulate conditiile de eliberare
a licentei, daca legea nu prevede aceasta licentiere. Genul de activitate –
importul carnii – nu este prevazut in Legea nr.451. Dar aici, in lege aceste
articole se introduc asa de parca este legislatia in vigoare care prevede licentierea
acestui gen de activitate. Nu putem face lucrul acesta, trebuie sa excludem.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Eu, bineinteles, iau in considerare, ceea
ce dumneavoastra ati expus, dar, totusi, probabil, va fi necesar sa ne grabim si
cu modificarile respective in legea respectiva, dar lucrul acesta ar trebui sa
persiste aici, dat fiind faptul ca noi avem probleme legate de unele aspecte
ale reglementarilor de import intru sustinerea atit a producatorului autohton,
cit si intru sustinerea sau protejarea consumatorului din cadrul Republicii
Moldova. Bine, revenim la a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Eu vin cu o intrebare tehnica ceea ce tine
de denumirea articolelor 8 si 9 din proiectul definitivat, pe care l-am primit
noi recent “Drepturile directiilor sanitare veterinare si siguranta produselor
de origine animala raionale si municipale.” Eu cred ca cuvintele “raionale si
municipale” trebuie sa fie indata dupa cuvintul: “directiilor”. Rezulta ca
drepturile directiilor raionale municipale sanitare veterinare si siguranta
produselor. Si articolul 9 “Obligatiunile directiilor raionale sau municipale”.
Asa iese ca siguranta produselor de origine animala raionale si municipale.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bine.
Am putea sa cadem de acord.
Doamna Valentina Cusnir:
Cred ca chiar trebuie sa cadem.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Domnul Bondarciuc a abordat partea legala a
introducerii capitolului IX cu privire la importul si comercializarea carnii.
Eu as vrea sa intreb: in general, ce are acest capitol cu scopul legii, fiindca
din scopul legii nu rezulta ca aceasta lege reglementeaza importul si
comercializarea carnii pe teritoriul Republicii Moldova.
Noi vedem ce scrie aici: reglementeaza, in
primul rind, asigurarea sanitara veterinara si siguranta produselor de origine
animala si atit. Si nu are nici o legatura cu acest capitol nou-introdus. In
opinia celor 5 membri ai comisiei, noi am considerat ca aceasta este o
chestiune conceptuala si trebuie exclus din acest proiect de lege. Daca doriti,
de pilda, sa introduceti aceasta licentiere puteti s-o introduceti in Legea cu
privire la licentiere si s-o introduceti in Legea cu privire la comertul
exterior sau in alta parte, numai nu aici.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Eu am inteles, dar dat fiind faptul ca exista
problema pe care dumneavoastra o cunoasteti cu totii si noi de nenumarate ori
ne intilnim cu ea cind avem intrevederi cu producatorii agricoli in ceea ce
priveste realizarea, comercializarea, in cazul acesta este vorba iarasi de protejarea
producatorului, protejarea consumatorului, se subintelege. Si noi am dorit inca
o data sa amplificam, prin introducerea acestor doua articole in respectivul
proiect de lege aceasta situatie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Protejarea consumatorului se face prin
proiectul prezentat, ca scopul lui de baza, prin Legea cu privire la produsele
alimentare si Legea cu privire la protectia consumatorului, noi avem aceste
legi. Si licentierea unui gen de activitate aceasta nu inseamna ca se introduc
limitari la import.
Licentierea are cu totul alt scop. In Legea
cu privire la licentiere este scris foarte clar: “securitatea personala sau
securitatea statului”, adica de aceea se licentiaza un gen de activitate,
fiindca el este important. In asemenea caz ar trebui sa limitam sau sa licentiem
si importul de sucuri, si importul de alte produse alimentare, vom ajunge ca
vom avea licenta si pentru, eu stiu, toate produsele care se importa in
Republica Moldova.
Eu ma adresez catre Parlamentul Republicii
Moldova si noi consideram ca aceasta este o chestie de concept si acest articol
9 trebuie sa fie exclus din proiect.
Domnul Marian Lupu:
Luat act. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Gorodenco,
Multumesc.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat acest proiect de lege. As vrea sa mentionez de la bun inceput
ca prima tentatie a comisiei a fost ca acest proiect sa fie respins.
In urma discutiilor in comisie, am ajuns la
concluzia ca ar fi normal ca acest proiect sa fie definitivat in cadrul
comisiei. Si eu as vrea sa multumesc membrilor comisiei, acei care au fost de
la autori si s-a lucrat asupra acestui proiect de lege si dumneavoastra ati
primit de acum un proiect de lege definitivat.
In cadrul comisiei, in principiu, a fost
schimbat conceptul initial al legii. Aceasta modificare a conceptului a fost
acceptata de catre autori, se are in vedere ca la inceput acest proiect de lege
reglementa asigurarea sanitara-veterinara si siguranta alimentelor, a tuturor
alimentelor, adica se are in vedere si a celor de origine neanimala.
Pina la urma, in comisie s-a ajuns la
concluzia ca acest proiect de lege ar trebui sa reglementeze numai ceea ce e
legat de siguranta alimentelor de provenienta animala si astfel a fost
modificat corespunzator acest proiect de lege.
In afara de aceasta, in proiectul de lege a
fost modificat foarte clar ceea ce e legat de drepturile si obligatiunile Agentiei,
ca sa fie foarte clar reglementate aceste drepturi si obligatiuni si sa stim
cum vor actiona ele in continuare in Republica Moldova.
Au fost clar reglementate acele functii
care vor trece de la Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva
la aceasta Agentie numai in ceea ce priveste reglementarea sigurantei
produselor de origine animala.
Stimati colegi,
Si am mentionat, ca 5 deputati din comisie,
domnii Raducan, Neagu, Grozav, Colta, Cosarciuc, s-au expus ca acest capitolul
IX sa fie exclus din proiectul de lege in discutie, ca fiind un capitol care nu
corespunde scopului legii, fiindca scopul legii, de la bun inceput, este scris
foarte clar – siguranta produselor de origine animala, tot ceea ce e legat de
siguranta sanatatii animalelor, furaj s.a.m.d. Adica, din aceste considerente
noi am propus, dar comisia, cu majoritatea de voturi, a propus ca acest
proiect de lege definitivat sa fie propus pentru lectura a doua.
In afara de aceasta, au fost primite avize
de la Comisia pentru protectie sociala, sanatate de familie, Comisia pentru
economie, buget si finante, Comisia pentru drepturile omului, de acum o parte
din ele fiind luate in considerare la perfectarea acestui proiect de lege. Ceea
de s-a mentionat astazi in discutie in Parlament va fi examinat de comisie si
vor fi prezentate in sinteza pentru lectura a doua. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Cosarciuc,
Multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de procedura de vot, eu corect am inteles
ca a fost o solicitare pentru luare de cuvint, domnul Eremciuc, pe care il
invit la tribuna centrala.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Уважаемый господин Председатель,
Уважаемые коллеги,
В целом проект закона актуален, и принятие
Закона о ветеринарной деятельности необходимо.
Вместе с тем нельзя сводить вопрос здоровья
населения, влияния на него пищевого фактора только к ветеринарным аспектам
безопасности пищевых продуктов. К примеру, в законе под центральным органом по
санитарно-ветеринарному надзору подразумевается агентство санитарно-ветеринарное
и по безопасности пищевых продуктов.
Правильно ли и уместно ли сводить все
вопросы, касающиеся безопасности пищевых продуктов, только к ветеринарному
надзору? Готова ли ветеринарная служба сегодня брать на себя такое бремя?
Располагает ли она необходимыми подготовленными специалистами, не только
ветеринарными врачами, но и химиками, микробиологами, эпидемиологами,
технологами, гигиенистами и другими, оборудованием для проведения исследований,
в том числе в территориях, и необходимыми помещениями?
Уместно ли создание Агентства по санитарно-ветеринарному
надзору и безопасности пищевых продуктов при Министерстве сельского хозяйства и
пищевой промышленности, если деятельность агентства выходит за рамки компетенции
министерства, а безопасность пищевых продуктов для здоровья человека немыслима
без участия органов здравоохранения?
Будет ли это агентство заниматься последствиями
влияния пищевого фактора на человека, расследованием пищевых отравлений, острых
кишечных заболеваний, передаваемых через пищевые продукты, лечением
пострадавших?
Будет ли агентство заниматься вопросами
питания населения, вопросами недостаточности пищевых веществ в рационах питания
или вопросами избыточного потребления отдельных пищевых веществ и их
последствий для здоровья населения?
Будет ли создаваемое агентство заниматься
вопросами возрастающей резистентности организма человека к антибиотикам? Где
будут проводиться лабораторные исследования пищевых продуктов? Ведь не секрет,
что лаборатории ветеринарной службы в районах предназначены и оснащены для
проведения исследований заболеваний только у животных.
Уместно ли создание единого органа по контролю
безопасности пищевых продуктов–агентства – Законом о санитарно-ветеринарной
деятельности? Этот закон регламентирует только ветеринарную часть вопроса
безопасности, и только права и обязанности одной категории специалистов, то
есть ветеринарных работников.
Законом установлена обязанность
государственной ветеринарной службы координировать деятельность по оценке риска
с точки зрения безопасности пищевых продуктов по всей пищевой цепи, по
осуществлению менеджмента риска по всей пищевой цепи.
По-видимому, те, кто писал закон, не осознавали,
что такое оценка риска и что оценка риска проводится для здоровья человека. К
примеру, сможет ли ветеринарная служба определить присутствие в мясе свинца или
кадмия в количестве одного миллиграмма, представляющего риск для человеческого
организма, или риск совместного присутствия тяжелых металлов и других
загрязнителей?
Сможет ли ветеринарная служба
координировать деятельность по установлению предельно допустимого уровня
содержания тяжелых металлов, микотоксинов, остаточных количеств ветеринарных
препаратов и пестицидов в продуктах питания?
Ответ однозначен: пока не сможет. Это
вопрос здравоохранения. Ветеринарная служба может участвовать в выполнении
отдельных элементов в процессе оценки этого риска. Нужна ли специальная
компетенция ветеринарной службы для проверки мест продажи пищевых продуктов,
предприятий общественного питания? Ведь в эти предприятия поступают продукты
животного происхождения, прошедшие уже ветеринарную экспертизу. Будет ли для
этого хватать ветеринарных специалистов или же ветеринарные специалисты будут
заниматься вопросами, не требующими специальной ветеринарной компетенции, а
такие проблемы, как надзор за кормами для животных, удаление потенциально
опасных биологических отходов, являющиеся на сегодняшний день особо важными для
обеспечения общественного здоровья, останутся вне ветеринарной компетенции.
Между прочим, проблема удаления
потенциально опасных биологических отходов в проекте закона отражена крайне
поверхностно. Не установлена ответственность ветеринарной службы, органов
местного публичного управления за их уничтожение. Насколько качественным является
сегодня ветеринарный контроль продуктов питания на рынках, в том числе сельских?
Во-первых, ветлаборатории рынков не располагают необходимым оборудованием. Во-вторых,
практически невозможно проверить лабораторными методами качество и безопасность
продаваемых на рынках продуктов питания животного и растительного
происхождения.
На сегодняшний день ветеринарный контроль
качества и безопасности продуктов питания как таковой на рынках практически отсутствует.
Исходя из вышесказанного, предлагаю
исключить из проекта Закона о санитарно-ветеринарной деятельности положения,
касающиеся создания единого агентства по санитарно-ветеринарному надзору и
безопасности пищевых продуктов.
Вопрос о необходимости создания такого
агентства требует доработки, изучения опыта других стран и, ввиду сложившейся в
течение десятилетий ситуации в нашей стране, учета всех “за” и “против”. Если
же в результате будет сделан вывод о необходимости создания единого органа, то
он должен быть создан при Правительстве отдельным нормативным актом или же
путем внесения изменений и дополнений в Закон о пищевых продуктах.
Сегодня предлагается разграничить функции и
ответственность между соответствующими органами по контролю качества и безопасности
пищевых продуктов созданием Координационного совета.
Если же речь идет о ветеринарной
деятельности по обеспечению и контролю безопасности продуктов животного
происхождения, то такой ветеринарный орган может быть создан при Министерстве
сельского хозяйства и пищевой промышленности. Его место, конечно, в этом
законе.
Предлагаю предложенный проект закона со
всеми теми предложениями, которые прозвучали при его обсуждении, принять в
первом чтении, а ко второму чтению мы еще внесем существенные предложения.
Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, voi supune votului
aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond,
a proiectului de Lege nr.817. Cine este... pai, voi parca special asteptati ca
eu sa intru in procedura de vot si va aduceti aminte de procedura. Mai rapid, va
rog, reactionati.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In privinta capitolului IX. Eu am amintit
lista deputatilor care au propus ca acest capitol IX sa fie exclus. Si noi
consideram ca aceasta este o chestie de concept. Si nu ar trebui sa fie in
acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si daca in prima lectura se voteaza
conceptul, ar trebui sa punem la vot ca aceasta propunere, adica capitolul IX sa
fie exclus din proiectul de lege nominalizat.
Domnul Marian Lupu:
Asa si trebuie de spus. Nu este o problema.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am propus o data.
Domnul Marian Lupu:
Nu, dumneavoastra ati mentionat ca este un
numar de deputati care nu au acceptat, dar nu ati inaintat lucrul acesta ca sa
fie supus votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, eu am propus atunci cind domnul
ministru era aici, la tribuna centrala.
Domnul Marian Lupu:
Bine, eu inregistrez lucrurile. La acelasi
capitol?
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi am discutat mult timp, mult timp am
pierdut asupra discutiei articolelor despre care este vorba. Si observatiile
care au venit din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante,
colegul Bondarciuc, anunturile pe care le-am auzit astazi ca, totusi, vine
legea privind modificarea Legii cu privire la licentiere, unde o sa fie prevazute
aceste norme. Totusi, eu rog ca sa nu insiste domnul Cosarciuc sa scoatem si inca
o data sa discutam in comisie aceste trei articole si in a doua lectura o sa
venim cu propuneri definitivate.
Din ce cauza? Din cauza ca daca noi o sa
ajungem la aceea ca aceste norme o sa fie prevazute in Legea cu privire la
licentiere, dar acolo sint stabilite normele despre licentiere, atunci dispare
necesitatea dublarii acestei norme in aceasta lege.
De aceea, eu consider ca noi, in a doua
lectura, o sa ajungem la concluzia cu aceste doua probleme: sau o sa fie inclus
in Legea cu privire la licentiere sau, daca o sa fie inclusa, atunci nu are
sensul sa tinem in acest proiect atunci. De aceea, dupa parerea mea, ramin in
vigoare articolele care sint. Si in a doua lectura noi inca o data, in comisie,
o sa ne intoarcem conceptual la aceste doua articole.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia autorului? O va exprima, domnul Raducan.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, deputatii, care am votat in comisie
pentru excludere, insistam, domnule Presedinte, ca sa fie puse la vot in plen.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci, inainte de a supune votului aceasta
propunere si, ulterior, functiile rezultate si aprobarea pe ansamblu a
proiectului de lege, vreau sa adresez grupului de deputati care au solicitat
punerea la vot a acestei propuneri particulare.
Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in
cadrul celei de a doua sedinte a comisiei parlamentare speciale pentru
ghilotina 2, s-a facut referinta la aceasta lege. Vaziand foarte bine situatia
ca aceasta lege trebuie sa fie pentru lectura a doua, nicidecum examinata in
mod separat, dar numai in contextul intregului pachet de proiecte de legi care
ne-a fost prezentat de Guvern, inclusiv s-a facut remarca si la problemele de
licentiere, si la multe alte probleme.
In acest context si daca convenim ca
lectura a doua a acestui proiect de Lege nr.817 nu vine in mod separat in plenul
Parlamentului, ci vine numai in pachet cu cele 82 de legi care urmeaza a fi
amendate in cadrul ghilotinei 2. Oricum insistati? Va intreb, pur si simplu,
fiindca va aduc inca un element de garantie. Deoarece la fel ne gindim la
aceasta abordare de sistem si complexa, fiindca din ceea ce a mentionat domnul
Todoroglo nicidecum nu rezulta ca nu ar fi de acord partial cu propunerea
dumneavoastra, domnule Cosarciuc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Noi am invocat chestiunea nu din cauza ca in
Legea cu privire la licentiere nu exista astazi acest gen de activitate. Noi am
invocat aceste articole si acest capitol in principiu. Ca nici in Legea cu
privire la licentiere nu trebuie sa introducem licentierea importului de carne,
fiindca aceasta nu este asa un produs strategic pentru Republica Moldova care
trebuie sa fie licentiat si licentierea nu va conduce la solutionarea
problemelor legate de producerea carnii in Republicii Moldova. Aici sint alte
politici care trebuie promovate de catre Guvernul Republicii Moldova, dar nu
prin licentiere.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Atunci, supun votului, la insistenta
colegilor, propunerea care vizeaza capitolul la care a facut referinta domnul
Cosarciuc si domnul Raducan. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, in
contextul dezbaterilor pentru prima lectura a proiectului de Lege nr.817, rog sa
voteze. Eu rog numaratorii. Am nevoie de rezultate.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Domnul Marian Lupu:
9. Sectorul nr.3 – ? Sectorul nr.3 cine
voteaza? Iarasi a fost persoana desemnata si a plecat. 14 voturi. Eu vad 14
voturi, nu va suparati. Si eu vad mai bine din prezidiu, ca e mai inalt putin.
23 de voturi “pro”. Propunerea data nu intruneste conditiile pentru a fi
acceptata.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Poate nu atit la acest capitol, dar la
capitolul “consecventa si pozitia noastra”. Noi am exclus la momentul adoptarii
Legii nr.451 licentierea medicamentelor ca inutila si astazi majoritatea doreste
licentierea carnii. Adica nu inteleg cum noi, Parlamentul, putem fi asa citeodata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu cred ca... stati putin... eu cred ca
este aici o bucata de logica destul de tare. Prin licentierea carnii se asigura
calitatea. Si daca mincam carne de calitate, nu avem nevoie de medicamente ca sa
ne tratam ulterior.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca propunerea dumneavoastra ramine in
vigoare, ca presedinte al comisiei speciale, ca sa trecem legea prin comisia
speciala.
Domnul Marian Lupu:
Eu vreau sa va spun ca nu este doar pozitia
mea. Este o decizie adoptata in cadrul sedintei comisiei, la care ati
participat si dumneavoastra.
Domnul Marcel Raducan:
Exact.
Domnul Marian Lupu:
Mai mult decit atit, eu am adresat rugamintea
pentru toti presedintii si vicepresedintii de comisii, functie de cine face
parte din comisia parlamentara speciala, sa identifice pentru prima etapa de
examinare in comisiile de profil care sint altele proiecte de legi pe agenda
Parlamentului, conexe la pachetul ghilotinei. In cazul comisiei dumneavoastra,
da, reafirm inca o data, nr. 817 trebuie sa mearga. Si eu rog sa se tina cont
la comisie: doar in pachet cu celelalte.
Domnul Marcel Raducan:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Proiecte de acte legislative in sistem. Daca
mai gasiti si altele pe care le aveti pe agenda, conexe la obiectivul
ghilotinei, procedati in acelasi fel.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Dumneavoastra deja ati mentionat, in
principiu, acest proiect de lege nu este precizat in cadrul cerintelor acestui
proiect sau al observatiilor care au venit dupa Legea ghilotinei - 2. De aceea,
prin examinarea in a doua lectura nu este neaparat necesar sa luam si aceste
cerinte. Si o sa luam si in a doua lectura, o sa perfectam conform cerintelor
necesare.
Domnul Marian Lupu:
In sistem, in coerenta cu celelalte
componente.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
pe ansamblu in prima lectura a proiectului de Lege nr.817. Cine este pentru,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.817 este aprobat in
prima lectura.
In continuare proiectul de Lege nr.2347 cu
privire la ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii
Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea
Exercitiului “MEDCEUR-2007”.
Guvernul.
Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
O data cu lansarea in 1994 a Programului Parteneriat
pentru Pace, acesta a devenit un mecanism destul de eficient pentru Republica
Moldova de cooperare cu Alianta Nord Atlantica si alte state partenere, obtinind
diferite beneficii in aceasta directie, inclusiv prin programe de asistenta,
cum ar fi distrugerea minelor antipersonal, nimicirea combustibilului toxic de
rachete melanj, lansarea proiectului de nimicire a pesticidelor si a altor
substante chimice, interzise pe teritoriul Republicii Moldova si altele.
Onorindu-si obligatiunile asumate prin
aderarea la parteneriat si demonstrind o perseverenta in actiunile sale,
Republica Moldova a fost selectata ca tara gazda pentru organizarea desfasurarii
exercitiului international cu caracter medical medceur 2007. El urmeaza sa se
desfasoare in perioada de 28 iulie –
10 august curent si constituie unul dintre antrenamentele de salvare, cautare si
acordare a asistentei medicale de urgenta in cazul calamitatilor naturale si
avariilor tehnogene. Exercitiul se va desfasura cu participarea a 14 state:
Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Croatia, Georgia, Macedonia, Kazahstan,
Kirgizstan, Republica Moldova, Serbia, Tadjikistan, Ucraina si Statele Unite
ale Americii.
Prezentul Memorandum prezentat dumneavoastra
reprezinta un document-cadru ce stipuleaza drepturile si obligatiunile partilor
pentru o perioada de pregatire si desfasurare a exercitiului. Fiecare natiune
participanta la exercitiu va achita in mod individual costurile pentru
serviciile si bunurile contractate. Concomitent, majoritatea costurilor pentru
servicii si materiale vor fi achitate din fondurile Departamentului Apararii
Statelor Unite ale Americii, din fondurile Programului Parteneriat pentru Pace si
din fondurile de initiativa de la Varsovia, prevazute pentru asemenea exercitii.
Tinind cont de aspectul medical al exercitiului,
in cadrul lui se va organiza si un proiect de asistenta umanitara in localitatile
din apropierea bazei militare de instruire a armatei din raionul Anenii-Noi. Si
anume: in localitatea Floresti va fi facuta reparatia Centrului Comunitar “Gradinita”,
in Cobusca Veche – reparatia unei fintini arteziene, echiparea punctului
medical cu glucometri si tonometre moderne, organizarea examinarii populatiei
din grupurile de risc la diabet zaharat si hipertensiune arteriala, precum si
instruirea personalului medical din raion, aproximativ 30 – 50 de persoane.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
In contextul celor mentionate si luind in
considerare timpul limitat pina la inceputul exercitiului, rog Parlamentul sa adopte
proiectul de Lege privind ratificarea in doua lecturi a Memorandumului de intelegere
intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite
ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “medceur-2007”.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos.
Deci, articolul 1.3 stabileste ca Republica
Moldova, ca natiune gazda, urmeaza sa intreprinda un sir de masuri. Concret:
articolele 5.1 si 5.2, precum si argumentarea la proiect, pe care o gasim la
pagina 16, confirma ceea ce ati spus dumneavoastra referitor la sursele de
asigurare financiara privind desfasurarea exercitiului. Intrebarea mea este:
nicaieri in text nu gasim daca Republica Moldova participa financiar sau cu
alte bunuri materiale la acest exercitiu sau nu? Si daca, da, care ar fi
costurile? Cota-parte ce revine statului Republicii Moldova.
Domnul Ion Coropcean:
Nu exista asa cota parte ce revine
Republicii Moldova, din contra, acest Memorandum stabileste modalitatea ca
fiecare tara participanta sa isi achite de sine statator acele cheltuieli care
vor fi efectuate. Sa presupunem combustibil, diferite reactive medicale si
altele. Republica Moldova va pregati locurile exercitiului care deja sint pregatite
si sint amenajate, totodata, noi participam cu medicii nostri si vom folosi
acel utilaj medical de care dispunem. Iar in cadrul anului 2007, in programul
de renovare a spitalului militar sint planificate si prevazute in buget achizitia
unor aparate medicale, care nu sint procurate special pentru exercitiu, dar vor
fi folosite in exercitiu.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, multumesc, domnule ministru.
Am inteles ca mijloace financiare
suplimentare nu sint necesare, ceea ce este alocat in bugetul ministerului este
suficient.
Domnul Ion Coropcean:
Nu cerem, de la dumneavoastra nu cerem.
Deci, sint in cadrul... da.
Domnul Leonid Bujor:
A doua intrebare. Eu va multumesc ca ati
abordat o problema foarte importanta in legatura cu acest exercitiu. Ceea ce tine
de crearea conditiilor bune de desfasurare, avind in vedere ca aproximativ o
luna in urma a avut loc un caz foarte neplacut, ma intereseaza ce se intreprinde
concret de minister pentru a izola poligonul respectiv?
Domnul Ion Coropcean:
Acest exercitiu nu prevede careva activitati
cu folosirea armelor. Absolut nu va fi folosit nici un tip de armament. Este un
exercitiu pur medical si nu necesita ceva activitati de siguranta suplimentara din
partea noastra.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Eu am citit foarte atent acest document si
nu am nimic impotriva. Voi vota “pro”. Am adresat aceasta intrebare, fiindca
dumneavoastra ati comunicat aici, in cadrul sedintei in plen, ca vor fi prezenti
medici militari din mai multe tari. Chiar ati adus exemple din ce tari.
Respectiv, eu asa consider, ca ei ar trebui sa vada un poligon care corespunde
cit de cit cerintelor, cel putin, la nivel satisfacator. La acest capitol noi stim
ce se intimpla la Bulboaca. Iata de ce v-am adresat aceasta intrebare.
Domnul Ion Coropcean:
Cerintele de cazare, cerintele de.
Domnul Leonid Bujor:
Nu de cazare. Dumneavoastra stiti ce.
Securitatea participantilor si, in special, a cetatenilor din localitatile din
jurul poligonului Bulboaca.
Domnul Ion Coropcean:
In fine, deci, eu am mentionat ca nu vor fi
trageri, dar noi avem un plan aparte de comun cu Ministerul Afacerilor Interne,
care prevede asa-numitul plan de protectie si paza a locului desfasurarii
exercitiului si al contingentului participant, care, dupa experienta anului
trecut, este suficient si asigura cerintele inalte ale celor care participa la
exercitiu.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule general.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca
memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European
al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “medcEur-2007”
se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si
ratificarii de catre Parlament.
Memorandumul a fost semnat la Chisinau in
scopul crearii cadrului juridic pentru pregatirea si desfasurarea in perioada
28 iulie – 10 august pe teritoriul Republicii Moldova a Exercitiului medical
multinational pentru Europa Centrala si de Est “medcEur-2007”, organizat in
cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace. Potrivit Memorandumului, statul
gazda va acorda sprijinul fortelor detasate pentru exercitiu in functie de
disponibilitatile sale si in limitele practice ale circumstantelor.
Comandamentul European va asigura
rambursarea cheltuielilor suportate de statul gazda in conformitate cu Acordul
de achizitie si de deservire reciproca intre Ministerul Apararii al Republicii
Moldova si Departamentul Apararii al Statelor Unite ale Americii. Echipamentul,
proviziile, produsele si materialele temporar importate pe teritoriul statului
gazda de catre fortele detasate vor fi scutite de impozite, taxe si alte plati
obligatorii.
Memorandumul nu contravine legislatiei in
vigoare si nu afecteaza relatiile politice, economice si militare ale
Republicii Moldova cu alte state. Comisiile permanente ale Parlamentului si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive,
pronuntindu-se pentru ratificarea Memorandumului.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de
Lege privind ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii
Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea
exercitiului in prima lectura si cred ca putem si in a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Petrenco,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2347.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2347este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
Este cineva impotriva purcederii la
dezbaterea si adoptarea proiectului delege mentionat in lectura a doua? Nu. In
acest caz, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2347.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 22.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Vad un vot.
Sectorul nr.2, sectorul nr.3 –
0 voturi, sectorul nr.1 – 0. Un vot impotriva.
In aceste conditii proiectul de Lege nr.
2347 este adoptat in lectura a doua.
Stimati colegi,
Ultimul subiect inclus pe ordinea de zi a sedintei
plenului Parlamentului este motiunea simpla cu genericul “Libertatea presei si
libertatea de expresie sint sugrumate”. Proiectul nr.2460. Initiat conform
Regulamentului de 15 deputati. Deci, nu avem o experienta larga in contextul
dezbaterilor de motiuni, dar, consultind prevederile capitolului 8, putem sa
constatam ca motiunea poate fi initiata de cel putin 15 deputati, ceea ce a
fost facut.
Dupa primirea motiunii, Presedintele sedintei
dispune remiterea ei Guvernului si distribuirea acesteia deputatilor, ceea ce a
si fost facut. Si motiunea simpla se examineaza in termen de 7 zile de la
depunere. Astazi este termenul de 7 zile. La fel, articolul 114 spune ca motiunea
simpla se supune dezbaterii fiind insotita de avizul comisiei permanente de
profil. Avizul a fost elaborat.
La fel, ca modalitate de dezbatere,
articolul 115 spune ca dezbaterea motiunii simple incepe cu prezentarea raportului
Guvernului la acest subiect. In continuare: la dezbaterea motiunilor,
prevederile articolelor 99, 109 se aplica in mod corespunzator.
Consultind prevederile articolelor 99, 109,
de fapt, sint momente de procedura, caracterul public al sedintei, persoane
care pot asista participarea deputatilor la sedinta, regimul de lucrul al
Parlamentului, deschiderea sedintei.
De fapt, este un singur articol 105, care
vizeaza luarile de cuvint in cadrul sedintelor plenare, pe care motiv, luind
cunostinta de aceste prevederi, pot sa constat ca noi, in Regulament, nu avem
niste norme arhiprecise, care determina modalitatea de dezbatere a motiunilor, din
care cauza vreau sa va propun atentiei dumneavoastra, inainte de a incepe
dezbaterile, urmatoarele norme.
Deci, conform articolului 115 vom incepe cu
raportul care va fi prezentat de reprezentantul Guvernului, oferindu-i pina la
20 de minute. E suficient? Suficient. Deci, pina la 30 de minute, dupa care,
potrivit prevederilor articolului 5, persoanele reprezentind grupul de autori, acei
care doresc sa ia luare de cuvint, conform prevederilor articolului 5, pina la sapte
minute, lucrul acesta este prevazut. In acest caz o sa va rog doar sa imi spuneti
cine sint acele persoane, care se inscriu la luarile de cuvint pe marginea
acestei motiuni.
Dupa care, potrivit aceleiasi prevederi din
capitolul 8, la sfirsit, ii oferim pina la 10 minute reprezentantului
Guvernului pentru a oferi informatii, sa isi expuna punctele de vedere care
deriva din continutul luarilor de cuvint ale deputatilor. Cred eu ca toate
aceste trei elemente din procedura... eu propun sa incercam sa ajungem intr-o
limita de o ora, o ora si un sfert la finele acestor dezbateri.
Aceste norme de procedura sint acceptate de
plenul Parlamentului? Supun votului aceste norme de procedura, fiindca sint
obligat sa o fac. Cine este pentru, rog sa voteze. Poftim? Dinsul a solicitat pina
la 30 de minute autorul.
Stimati colegi,
Sa procedam in felul urmator – compromis. Stiti
ca din doua extreme adevarul este tot timpul la mijloc. 10–30, compromisul este
pina in 20 de minute. Supun votului: cine este pentru aprobarea acestor norme
de procedura propuse, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
In acest context, inainte de a incepe
dezbaterile, sint obligat, conform normelor de procedura, sa intreb autorii
acestei motiuni, pe acei care sint prezenti in sala, daca nimeni nu si-a
retras, nu-si retrage semnatura de pe motiune. Da sau nu?
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, domnule Presedinte.
Nimeni nu isi retrage semnatura de pe motiune.
Domnul Marian Lupu:
Am fost obligat sa intreb acest lucru.
Domnul Oleg Serebrian:
Ma inscrieti pe mine. Cred ca sint si alti
colegi care se vor inscrie.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog mai repejor cumva sa imi dati de stire
cine se inscrie.
Stimati colegi,
Nu este functie de raport. Atrageti atentia,
inscrierile pentru luarile de cuvint se fac pina a incepe dezbaterile acestui
proiect. Domnul Susarenco, la fel de acord. Cine inca? Domnul Bujor? Este. Alti
doritori? Bine.
Stimati colegi,
Rusinea nu este tot timpul o calitate
proasta. Acum, tot, gata, putin calm.
Multumesc.
Incepem dezbaterea pe marginea proiectului
nr.2460.
Il invit la tribuna centrala pe domnul Esanu,
reprezentantul Guvernului la Parlament. Va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Regulile democratice presupun dezbateri publice
ale demersurilor care vizeaza consolidarea statului de drept democratic si
responsabil. Aceste dezbateri insa, chiar daca sint in contradictoriu si
implica persoane care au viziuni diferite, trebuie sa fie bazate pe fapte si
argumente. Din teoria parlamentarismului este cunoscut faptul ca motiunea este
una din cele mai eficiente arme ale opozitiei, prin care aceasta poate impune o
dezbatere publica asupra chestiunilor actuale de politica interna sau externa.
Dar opozitia nu inseamna antrenarea forului
legislativ in discutii asupra unor motiuni fundamentate pe acuzatii fara
acoperire, cum este cea pe care o dezbatem astazi. Dreptul la libera exprimare
este un drept fundamental consfintit de articolul 32 din Constitutie, potrivit
caruia oricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei,
precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt
mijloc posibil. Si articolul 10 din Conventia Europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede ca orice persoana are
dreptul la libertatea de exprimare, care este nu doar o piatra de temelie a
democratiei, dar si o conditie prealabila pentru exercitarea a numeroase alte
drepturi si libertati inscrise in Conventia nominalizata.
Dreptul enuntat cuprinde in sine doua
libertati. Prima dintre ele este libertatea de opinie, iar cea de a doua
include libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara
ingerinte din partea autoritatilor publice si fara limitari date de frontierele
dintre state.
Respectul pentru drepturile omului si
legalitate este o conditie inerenta edificarii ordinii de drept, preintimpinarii
oricaror abuzuri, statornicirii spiritului de dreptate atit in constiinta
factorilor de decizie, cit si a fiecarui cetatean.
Printre drepturile fundamentale ale cetateanului
libertatea opiniei si exprimarii are o relevanta deosebita pentru ca fara
aceasta democratia nu are sort de izbinda. Acest fapt trebuie sa motiveze
abordarea deosebita a problemelor care pot aduce atingere acestui drept.
In Republica Moldova, cadrul legal, care
reglementeaza si garanteaza exercitarea acestui drept fundamental, este
constituit din Constitutie, Legea privind accesul la informatii, Legea presei,
Codul civil si alte acte legislative.
Consideram ca legislatia nationala actuala
constituie o baza suficienta pentru exercitarea dreptului oricarei persoane de
a cauta, de a primi si de a face cunoscute informatiile oficiale. Restrictiile
asupra acestui drept pot fi aduse doar in temeiul unor motive speciale,
inclusiv pentru apararea securitatii nationale sau a vietii private a
persoanei.
In scopul evitarii interpretarilor, Legea
privind accesul la informatii, la articolul 7, fixeaza in mod expres informatiile
oficiale cu accesibilitate limitata si stabileste in sarcina furnizorului de
informatii obligatia de a demonstra ca accesul la o anumita informatie este
limitat. Aceasta restrictie nu numai ca trebuie sa fie stabilita printr-o lege
organica, dar trebuie si sa fie necesara intr-o societate democratica.
Nimeni nu poate fi pedepsit pentru ca a facut
publice anumite informatii cu accesibilitate limitata, daca dezvaluirea informatiilor
nu atinge si nu poate sa aduca un interes, si nu poate sa fi invocat un interes
legitim legat de securitatea nationala sau daca interesul public de a cunoaste
informatia depaseste atingerea pe care ar putea s-o aduca dezvaluirea informatiei.
De mentionat ca abuzul in exercitarea
acestui drept nu atrage raspunderea penala, cum este cazul in alte state, iar,
potrivit articolului 106 din Codul penal, confiscarea speciala nu se aplica in
cazul infractiunilor savirsite prin intermediul unui organ de presa sau oricarui
alt mijloc de informare in masa.
Desigur, nu putem afirma ca nu exista nici
o problema la capitolul “accesul la informatii” si consideram ca era practic si
imposibil sa ajungem la nivelul standardelor despre care statele cu vechi
democratii au mers sute de ani in conditiile in care Legea privind accesul la
informatii este din anul 2000.
Guvernul nu contesta faptul ca exista cazuri
in care autoritatile centrale sau locale, in mod dejustificat, limiteaza
accesul la informatii de interes public. Insa respingem categoric modul de
abordare arbitrar cind, in baza unor cazuri izolate, se trag concluzii cu
privire la situatia intr-un domeniu sau altul. Plus la aceasta, trebuie sa mentionam
si faptul ca instantele judecatoresti devin un instrument eficient prin care sa
asigure exercitarea acestui drept.
Faptul ca exista hotariri judecatoresti in
care se obliga Parlamentul, Guvernul si alte autoritati sa asigure accesul la
anumite informatii, a caror furnizare a fost refuzata este un indiciu foarte
clar ca afirmatiile autorilor motiunii sint nefondate.
Consideram ca merita de mentionat si faptul
ca majoritatea exemplelor la care se face referinta in nota informativa dateaza
cu anul 2005 si doar foarte putine au date mai recent. Este evident ca, in
cazul in care incalcarile dreptului privind accesul la informatii, ar fi fost
masive autorii ar fi putut cu usurinta sa faca referinta la cazuri mai recente.
Cit priveste dreptul de a comunica informatiile,
mentionam ca Legea presei, desi adoptata inca la etapa initiala a reformelor
democratice, constituie o baza suficienta care asigura dreptul de a fonda
publicatii si agentii de presa, indiferent de forma lor juridica de organizare,
de catre orice persoana juridica a Republicii Moldova si persoana fizica, cetatean
al Moldovei, care a implinit virsta de 18 ani si locuieste pe teritoriul ei. In
conditii mai restrinse, acest drept apartine si subiectilor de drept strain.
In conformitate cu articolul 4 din Legea
presei, publicatiile periodice si agentiile de presa publica, potrivit
aprecierilor proprii, orice fel de materiale si informatii, tinind cont de
faptul ca exercitiul acestor libertati ce comporta datorii si responsabilitati
este supus unor formalitati, conditii, restringeri si unor sanctiuni prevazute
de lege care constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru
securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea
ordinii si prevenirea crimei, ocrotirea sanatatii, protectia moralei, protectia
reputatiei sau apararea drepturilor altora pentru a ... divulgarea unor informatii
confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
La articolul 1 alineatul (2) din legea
citata se prevede in mod expres interdictia instituirii oricaror cenzuri. In
ceea ce priveste motiunea, avind in vedere faptul ca institutul motiunii este
relativ nou pentru Republica Moldova si sintem la etapa constituirii practicii
de inaintare si examinare a motiunilor, consideram ca este necesara o analiza
minutioasa a conditiilor pe care trebuie sa le intruneasca aceasta.
In opinia noastra, motiunea supusa
dezbaterii este formulata fara a fi respectate cerintele de forma stabilite de
legislatia in vigoare. Astfel, in motiune se face, in opinia noastra, in mod
eronat, referinta la articolul 105 alineatul (2) din Constitutie. Norma
constitutionala invocata prevede posibilitatea depunerii unei motiuni, insa conditioneaza
exercitarea acestei atributii de examinare a unei interpelari, ceea ce evident
nu este cazul in speta.
In cazul unei analize atente, articolul 112
alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, vom constata ca acesta face
distinctie clara intre motiunile adoptate de catre Parlament intr-o anumita
problema de politica interna sau externa si motiunile adoptate intr-o problema
ce a facut obiectul unei interpelari.
Daca, eventual, autorii au avut in vedere
interpelarile mentionate in nota informativa, trebuie sa constatam ca sintem in
prezenta unei interpretari eronate a Regulamentului Parlamentului, obisnuite de
altfel, care consta in faptul ca se confunda intrebarile cu interpelarile.
Prin raportarea la articolele 122 – 125 din
Regulamentul Parlamentului, vom putea constata ca, de fapt, demersurile intitulate
de autori drept interpelari, din punct de vedere legal, reprezinta niste intrebari
pe marginea carora nu pot fi adoptate motiuni.
De altfel, chiar daca aceste demersuri ar
fi intrunit conditiile stabilite pentru interpelari, constatam ca nu se intrunesc
conditiile stabilite de articolul 125 din Regulamentul Parlamentului in
conformitate cu care Legislativul poate adopta o motiune intr-o problema ce a facut
obiectul unei interpelari doar in cazul in care, in conformitate cu alineatul
(5) al articolului mentionat, autorii interpelarii au cerut dezbaterea in sedinta
plenara a raspunsului la interpelare.
Nici textul motiunii si nici nota
informativa a acesteia nu contin pasaje din care ar rezulta ca autorii au
solicitat examinarea in sedinta plenara a raspunsului la interpelare. Nu au
fost respectate de catre autorii motiunii nici dispozitiile articolului 113
alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului conform caruia motiunea simpla
trebuie sa cuprinda motivarea si dispozitivul.
Dupa consultarea textului motiunii simple
prezentate de autori, constatam ca aceasta contine doar dispozitivul. Nota
informativa asupra motiunii simple este evident ca nu constitue parte integrata
a acesteia. Lacunele mentionate in opinia Guvernului constituie un temei
suficient pentru a respinge motiunea sau chiar pentru a exclude examinarea
acesteia de catre plenul Parlamentului.
Dar consideram ca pentru a evita orice
interpretari si acuzatii privind tentative de a bloca discutia in forul
legislativ asupra unei probleme atit de importante, consideram ca motiunea
urmeaza sa fie supusa dezbaterilor de catre plenul forului legislativ si
respinsa ca nefondat. Aceasta concluzie este unica posibila dupa analiza
textelor motiunii si a notei informative la aceasta.
In legatura cu faptul ca din motiune lipseste
motivarea, sintem obligati sa analizam argumentele aduse de autorii motiunii in
nota informativa. Dar, din start, trebuie sa mentionam ca, deoarece, in cea mai
mare parte, aceasta consta intr-o expunere incoerenta de argumente care, in
multe cazuri, nu sustin nici o concluzie si pentru a ... aglomerarea raportului
cu detalii neutile, ne vom limita la argumentele care, in opinia noastra, sint
cele mai importante.
Mentionam, de asemenea, ca vom analiza
argumentele autorilor in cadrul paragrafului in care au fost plasate de acestia,
chiar daca nu exista nici o legatura intre titlul paragrafului si argumentele
incluse in acesta.
Dupa o analiza minutioasa a alegatilor din
nota informativa, am constatat ca aceasta reprezinta o mostra de texte in care
concluziile nu au nici o legatura cu premisele si care abunda in declaratii de
genul: doua jurnaliste au semnalat, a relatat redactia saptaminalului,
directorul publicatiei a atentionat, a fost amenintata de presedintele
raionului Ungheni, membru al PCRM, ca a fost, ca o va actiona in judecata.
Ultima afirmatie merita o analiza deosebita,
in special in conditiile in care autorii motiunii au folosit de mai multe ori in
nota informativa drept argument in favoarea afirmatiilor privind presiuni din
partea guvernarii asupra presei, pretinse amenintari cu contestarea in justitie
a actiunilor ziaristilor.
In opinia autorilor, amenintarea cu
atacarea in justitie este una dintre cele mai frecvente pirghii de presiune
asupra presei libere si aceasta in conditiile in care nu... nici o referinta la
informatii privind existenta a numeroase hotariri judecatoresti, evident,
abuzive in baza carora sa fi fost impuse asupra mass-media obligatii sa achite
sume exorbitante, arestate tirajele sau sa fi fost stopata activitatea ziarelor
sau a posturilor audiovizuale, nimic, doar afirmatii: ziaristii sint amenintati
ca vor fi atacati in judecata.
In teoria dreptului este unanim acceptata
ideea ca somarea unei persoane prin folosirea unei cai de aparare a drepturilor
prevazute de legislatie este un act legal si indraznim sa afirmam moral, cu atit
mai mult in cazul in care este vorba despre folosirea unui drept garantat de
Constitutie, accesul la justitie. Contrar opiniilor autorilor sesizarii,
Guvernul considera ca unul din scopurile pe care trebuie sa le urmarim este
excluderea oricarui alt control asupra presei decit cel judiciar.
Atunci si in masura in care vom reusi sa
cream conditii care ar pune ziaristii la adapost de oricare alt control decit
controlul judecatoresc si, evident, autocontrolul in conformitate cu regulile
deontologice, vom putea afirma ca in Republica Moldova au fost rezolvate toate
probleme privind libertatea presei.
Cu privire la pretinsa obstructionare a
accesului la informatii de interes public mentionam ca, desi este o informatie
foarte grava toata argumentarea incaputa in doua alineate si 15 rinduri, in
care au fost facute doua afirmatii, dintre care, cel putin, prima este mai jos
de orice critica. Astfel, primul si, deci, argumentul forte pentru aceasta acuza
este, citez: infiintarea de catre Cabinetul de Ministri a Serviciului de presa in
cadrul Aparatului Guvernului si in cadrul fiecarui minister, serviciu, agentie.
Nu trebuie sa fim specialisti in materie
pentru a ne da seama ca crearea serviciilor de presa este unul dintre primii pasi
cu care incepe lungul drept spre asigurarea accesului la informatii de interes
public.
De mentionat ca pentru informarea complexa
a publicului despre activitatile realizate si din rezultatele obtinute este
asigurata astazi publicarea informatiei in Monitorul Oficial, in mijloacele de
comunicare in masa, afisarea la sediul autoritatii in locuri accesibile
publicului, publicarea pe pagina web oficiala prin editarea buletinelor
informative si a altor materiale.
Al doilea argument si, de fapt, ultimul,
este afirmatia ca cererile solicitantilor privind informatiile de interes
public sint ignorate sau nu sint satisfacute cu promptitudine. Nici macar o
referinta la un numar de cereri care au fost ignorate si nici o referinta la
organele care au comis pretinsele incalcari.
Nu credem ca exista vreo persoana care ar
contesta ca in Republica Moldova nu exista incalcari ale dreptului privind
accesul la informatii sau ca nu exista cazuri in care, in mod ilicit, nu au
fost satisfacute cererile privind furnizarea informatiilor. Dar existenta unor
cazuri izolate de incalcare a dreptului prin libertatea de exprimare nu ar
trebui sa fie folosita drept pretext pentru initierea unei motiuni. Pentru
aceasta era necesar, cel putin, sa fie facuta o analiza a ponderii cererilor
ignorate in raport cu numarul total de cereri depuse la unul sau la mai multe
organe.
Cu privire la pretinsa limitare a dezvoltarii
pietei mass-media si incalcarea principiilor liberei concurente, autorii la
acest capitol nici nu au incercat sa arate ce anume considera limitarea dezvoltarii
pietei mass-media. In aceste conditii, este dificil de a veni cu anumite contraargumente.
Pornind de la sensul propriu al sintagmei
“limitarea pietei mass-media”, ar rezulta ca de catre Guvern au fost adoptate
anumite masuri cu caracter normativ, organizatoric sau de alta natura, prin
care a fost limitata piata mass-media. Analiza textului notei informative nu ne
permite sa constatam pe ce isi intemeiaza autorii aceasta acuzatie.
Cu privire la pretinsa politica de
favorizare a ziarelor care au politica favorabila puterii, din motiune rezulta
ca aceasta favorizare se face prin abonarea de catre autoritatile publice in mod
prioritar a ziarelor care promoveaza o politica favorabila puterii.
Consideram ca cel mai simplu mod de a ne
convinge ca aceste afirmatii nu corespund adevarului este de a consulta lista
ziarelor la care sint abonate autoritatile publice, inclusiv Guvernul. Deputatii,
eventual, ar putea consulta si lista ziarelor abonate de catre Parlament,
pentru a constata, poate cu surprindere, ca in aceasta lista se regasesc
majoritatea, daca nu chiar toate ziarele centrale considerate de catre autorii
sesizarii independente, inclusiv cele mentionate in nota informativa.
Si aici una din doua: ori sint total
nefondate invinuirile autorilor motiunii ori ziarele considerate independente
promoveaza o politica favorabila puterii. In ceea ce vizeaza documentul
nominalizat emis de catre Ministerul Culturii si Turismului expunem ca, prin
intermediul acestuia, se solicita contributia conducatorilor institutiilor si
organizatiilor din subordinea acestuia in vederea organizarii eficiente a abonarii
la publicatiile periodice din tara.
Faptul ca se recomandau anumite publicatii,
inclusiv Monitorul Oficial, se exprima prin aceea ca, in opinia autorilor
documentului, respectivele, pe linga difuzarea materialelor si informatiilor cu
caracter oficial, abordeaza si problemele culturii si turismului.
De altfel, mentionam ca institutiile de
cultura si turism au abonat nu doar ziarele care au fost mentionate in
respectiva recomandare, dar si multe dintre cele care sint considerate
independente.
Cu privire la pretinsele imixtiuni economico-financiare
guvernamentale pe piata mass-media autorii au evidentiat acest subiect intr-un
paragraf separat, desi nu prea este clar si nici nu au incercat sa arate care
este diferenta dintre limitarea dezvoltarii pietei mass-media si imixtiunea pe
piata mass-media.
Insa cind citim argumentele, urmeaza sa
constatam ca nici nu este necesar sa vedem aceasta diferenta, deoarece unicul
argument in sustinerea acestei pozitii este faptul ca Guvernul nu vine cu
facilitati fiscale pentru institutiile media si se afirma, fara a se face vreo
referinta la vreo tara anume ca in Europa societatile media sint scutite de TVA
sau au un TVA redus pina la 50%.
Si afirmatiile privind lipsa unor facilitati
pentru mass-media, fapt care nu poate fi catalogat drept imixtiune in opinia
noastra, nu corespunde realitatii. Conform articolului 103 alineatul (1)
punctul 20) din Codul fiscal – se scuteste de TVA productia de carte si publicatiile
periodice, cu exceptia celor cu caracter publicitar si erotic, precum si
serviciile de editare a productiei de carte si a publicatiilor periodice, cu
exceptia celor cu caracterul mentionat.
Tot la capitolul imixtiuni
economico-financiare guvernamentale pe piata mass-media este trecut si exemplul
privind atacul asupra paginii web a Centrului de investigatii jurnalistice. Nu
am putut intelege nici ce are atacul asupra unei pagini web cu imixtiuni
economico-financiare, dar nici faptul daca autorii presupun in mod serios ca
acest atac a fost organizat sau sustinut de catre Guvern.
In legatura cu problema tarifelor postale
pentru distribuirea ziarelor mentionam ca politica tarifara a Intreprinderii de
Stat “Posta Moldovei” este reglementata de metodologia de calcul a costurilor si
tarifelor la serviciile prestate de catre aceasta, aprobata prin Hotarirea
Guvernului nr.1300 din 26 decembrie 2000 si Hotarirea Guvernului nr.547 din 4
august 1995 cu privire la masurile de coordonare si reglementare de catre stat
a preturilor.
Metodologia nominalizata prevede stabilirea
tarifelor care ar asigura acoperirea cheltuielilor suportate de Posta Moldovei
la prestarea serviciilor, precum si profitul necesar pentru continuitatea
activitatii acesteia. De asemenea, metodologia stabileste modul de calculare,
aprobare si aplicare a tarifelor, actualizarea acestora facindu-se in dependenta
de schimbarea preturilor la energia electrica, majorarea salariilor,
tarifarelor si a altor factori. In temeiul celor invocate, precum si luind in
considerare ritmul de inflatie de 7,4%...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
Inca o data trebuie sa va uitati, mai
dispune de timp. Asa ca, poftim, continuati.
Domnul Nicolae Esanu:
...cresterea preturilor la combustibil,
majorarea salariului tarifar. Ministerul Dezvoltarii Informationale, la data de
23 august 2007, dar nu in noiembrie, precum se stipuleaza in nota informativa
al motiunii, a aprobat tarifele la serviciile de difuzare a editiilor periodice
pentru anul 2007, prestate de Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei”. Tarifele
au fost majorate in medie cu 17%, cu toate acestea ele sint inferioare costului
prestarii serviciului respectiv.
Este de mentionat faptul ca tarifele
aprobate pastreaza inlesnirile de 50% pentru publicatiile destinate copiilor,
precum si anumite inlesniri pentru difuzarea presei pentru pensionari si invalizi.
Domnul Marian Lupu:
Aveti inca 2 – 3 minute.
Domnul Nicolae Esanu:
Cu parere de rau, 2 – 3 minute.
Domnul Marian Lupu:
Bine, in regim de exceptie, 5 minute. Ii
oferim 5 minute?
Domnul Nicolae Esanu:
Cu parere de rau, eu nu am sa pot sa trec
prin toate argumentele invocate de catre autorii sesizarii si nu as vrea sa se
insinueze ca eu nu am editat anumite probleme mai fierbinti, sint obligat sa
trec la partea motiunii propriu-zise, in scopul de a ma pronunta, daca aceasta intruneste
conditiile prevazute de lege. Eventual, daca vor exista intrebari cu privire la
unele dintre argumentele mentionate in nota informativa, eu pot sa revin
ulterior.
Una din regulile de examinare a motiunii
este faptul ca asupra acesteia nu pot fi facute modificari. Motiunea poate fi
adoptata doar in forma in care a fost propusa de catre autori si / sau respinsa.
La o analiza a textului acesteia se creeaza impresia ca in textul ei au fost
introduse special unele prevederi care fac imposibila adoptarea motiunii pentru
a genera respingerea acesteia de catre Parlament. Altfel, noi nu ne putem
explica faptul solicitarilor de a include in textul motiunii obligarea
Guvernului de a finaliza procesul de lichidare in 30 de zile. O norma care,
evident, este contrara Codului civil, care prevede o procedura foarte clara de
lichidare a unui subiect de drept.
De asemenea, nu poate fi acceptata in
textul unei motiuni obligarea Guvernului de a prelua patrimoniul de la editiile
periodice care se afla in proces de lichidare. Pentru ca, conform legislatiei,
Guvernul nu gestioneaza patrimonii, acestea poate fi transmise doar unor organe
abilitate de Guvern. Eventual, in textul motiunii putea fi stipulat: “Se obliga
Guvernul sa intreprinda masuri pentru a prelua patrimoniul”, dar nicidecum nu
poate fi obligat direct Guvernul sa preia, pentru ca ulterior Guvernul nu il va
putea gestiona.
In ceea ce priveste primul punct, care se
refera la obligarea domnului Prim-ministru de a lua sub control personal
implementarea Legii privind accesul la informatie, mentionam ca, in opinia
Guvernului, acest lucru este inutil, avind in vedere faptul ca Guvernul,
conform legislatiei in vigoare, este responsabil de asigurarea implementarii
tuturor legilor, iar domnul Prim-ministru este personal responsabil de toate actiunile
care trebuie sa le intreprinda Guvernul. In aceste conditii, repetarea unei
prevederi in lege este, in opinia noastra, dupa cum am mentionat, inutila.
De asemenea, si articolul 2, care prevede:
Ministerul Afacerilor Interne va lua masuri legale pentru a urgenta rezolvarea si
prevenirea cazurilor de presiune asupra ziaristilor.” Este nu altceva decit o
reproducere a articolului 2 din Legea cu privire la politie, care instituie
aceasta obligatie. Si nu era necesara introducerea unei motiuni, eventual,
poate fi cenzurata activitatea ministrului care nu isi exercita atributiile.
In ceea ce priveste articolul 3, care
stabileste obligatia de a prezenta propuneri concrete de aducere a legislatiei
penale si contraventionale in stabilirea sanctiunilor penale pentru actiunile
care impiedica activitatea mass-media, mentionam, in primul rind, ca termenul
de 3 luni este un termen foarte scurt pentru a putea initia un proces, avind in
vedere doar simplul fapt ca, conform Legii privind actele legislative, initierea
unui proiect de lege necesita un studiu, o analiza stiintifica a oportunitatii
elaborarii legii.
Si daca tinem cont de faptul ca Parlamentul
a adoptat Conceptia decriminalizarii Codului penal si a dat indicatii
anterioare Guvernului care le-a executat prin promovarea unor proiecte de lege,
care presupune excluderea din Codul penal a unor sanctiuni. Este necesar sa
vedem daca nu se exclude posibilitatea ca sint necesare aceste componente de
infractiune sa fie introduse in Codul penal, dar aceasta necesita un termen mult
mai mare.
Cit priveste amendarea Codului contraventional
mentionam ca, in Parlament, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
deja se pregateste pentru examinare in lectura a doua proiectul noului Cod
contraventional si, deci, initierea unor noi proiecte de amendare a Codului
contraventional in vigoare nu este oportuna. Si Parlamentul are deja o practica
in toate proiectele care au fost elaborate anterior, se adopta doar in prima
lectura, urmind sa fie comasate cu proiectul care se afla in Parlament. Deci,
obligatia de a elabora eventuale propuneri in aceasta directie pot fi executate
nemijlocit aici.
In ceea ce priveste cerinta de a elabora un
proiect de Lege prin instituirea scutirilor pentru TVA, dupa cum noi am mentionat,
in Codul fiscal deja exista prevederi care se refera la scutirea de TVA:
serviciile editare a cartilor si publicatiilor periodice, dupa cum am mentionat,
sint scutite. Si, in acest caz, evident, in motiune nu putea fi inclusa o
asemenea prevedere.
In incercarea de a nu depasi foarte mult
timp, eu permit sa limitez si consideram ca argumentele care au fost invocate
de catre noi sint suficiente pentru a respinge motiunea ca nefondata, dar, in
acelasi timp, recunoastem ca dreptul la libertatea de expresie este un drept
fundamental si sint necesare sa fie intreprinse masuri pentru a asigura intr-o
masura mai deplina exercitarea acestor drepturi si sa intreprinda asemenea masuri,
dar, din lipsa de timp, eu nu pot sa vin cu informatie la acest capitol.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Eu va multumesc. Am inteles ca sint citeva
lucruri de procedura, colegii ar dori sa le clarifice.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte.
O intrebare de procedura pentru toti
colegii nostri. Aceasta trebuie de facut de la inceput, bineinteles, nu acum, fiindca
atit de serios s-a pregatit Guvernul si a venit incoace cu o cuvintare, care, intr-adevar,
sa aduca acea claritate care ne intereseaza pe toti si au lipsit in sala, din
15 care au semnat pe lista, 8. Adica, mai mult de jumatate din numarul cumetrilor
mari la scaldatoarea data nu sint. Se intreaba: cam cui ii trebuie lucrurile
acestea?
Oameni buni,
Sintem organ serios, sintem un organ foarte
serios si daca noi vom merge pe asemenea cale, atunci ma scuzati de acum, la ce
am ajuns noi? Uitati-va, Klipii nu este, Pavlicenco nu este, Braga nu este,
Neagu nu este, Bolboceanu nu este, Braghis nu este, Deatovschi nu este, Banari
nu este. Sa fim seriosi, oameni buni.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Am luat act de aceasta norma.
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Vladimir,
Cu toata stima, dumneavoastra ati iesit din
sala si ati venit odinioara. Trebuie sa fim seriosi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Dragomir,
Eu va rog sa nu intrati in dezbateri cu
replicantii din sala.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu, de pilda, as considera ca noi degeaba
discutam lucrul acesta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
In calitate de cumatru mare, eu am o
problema pe care vreau neaparat sa o invoc, fiindca ea tine de procedura. Noi,
de fapt, nu am asistat acum la pozitia Guvernului vizavi de motiune, dar am
asistat la o analiza a unui expert, a unui jurist de mare performanta a
Republicii Moldova, care, in mare parte, imi pare rau, ca forma de prezentare,
a fost impardonabila, ma scuzati. Si pentru a-mi justifica pozitia respectiva
cu intirziere, rog foarte mult disponibilitatea dumneavoastra sa acceptati sa
am si eu o scurta luare de cuvint ca unul dintre autori. Si este,
intr-adevar, ca reactie. Fiindca atitudinea respectiva urmeaza a fi si
calificata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Luarile de cuvint. Ma iertati, domnule
Serebrian, nu va suparati, va rog, e greseala mea tehnica, fiindca dupa
prezentarea Guvernului trebuie sa audiem avizul comisiei conform solicitarii
articolului 115, precum, iata ma consulta colegii, buni cunoscatori de
jurisprudenta.
Stimati colegi,
In acest context, il invit la tribuna
centrala pe domnul Stepaniuc, presedintele comisiei de profil.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Domnule Presedinte,
Probabil, era normal deodata sa vorbeasca
toti acei care doresc sa vorbeasca si comisia ar fi iesit la sfirsit cu
propuneri. Eu vreau sa ii multumesc reprezentantului Guvernului pentru analiza pe
care a facut-o. De fapt, ne-a eliberat pe noi de o buna parte din mesajul care
este. Deci, in comisia parlamentara acest aviz a fost dezbatut pe larg. Este o
prima incercare a Parlamentului de a discuta asemenea motiune. Citeva argumente
suplimentare.
In opinia noastra aceasta motiune, este mai
mult, desigur, o actiune politica, deoarece ea nu prezinta interes chiar pentru
mass-media. Eu vreau sa va aduc aminte ca in Republica Moldova functioneaza
peste 40 de canale radio, si peste
60 canale de televiziune si aproximativ 200 de companii prin cablu. Dumneavoastra
vedeti ca, de fapt, sala Parlamentului este semipustie, nu prezinta interes.
Obstructionarea accesului la informatie in
Republica Moldova este un fenomen, dar el exista si in alte tari. Ce ar insemna,
de fapt, obstructionara accesului la informatie? Foarte clar. Reprezentatii
puterii in orice tara... si eu cred ca domnii deputati, care au inaintat lucrul
acesta, cunosc situatia din tarile vecine, care au fost acceptate, inclusiv in
Uniunea Europeana. Uitati-va, practica Bulgariei, practica Cehiei, practica
chiar a tarilor vecine cu noi. Daca societatea are acces la informatie,
inclusiv prin acele canale publice si canalele private de informatie, inclusiv
prin mass-media scrisa, audio si vizuala, in felul acesta nu se poate de spus ca
accesul la informatie nu exista.
Altceva, noi am putea sa avem foarte mari
pretentii si sintem de acord, probabil, si in cadrul comisiei parlamentare, si
cred ca fiecare deputat intelege ca de multe ori informatia care merge la
ascultator, la cititor, la telespectator, este prezentata prin vizorul, de
fapt, al acelui ziarist care este calificat sau mai putin calificat, care este
angajat sau nu este angajat politic. Din acest punct de vedere, majoritatea
absoluta a ziarelor si a canalelor noastre de televiziune sint intr-un fel sau
altul partinitoare. Dar sa fim constienti ca aceasta, de fapt, este boala oricarei
societati democratice.
Da, majoritatea absoluta a companiilor,
concernelor cele mai mari de presa... dumneavoastra stiti ca acele private sint,
de obicei, ale monopolurilor celor mai mari. Este o problema si nu cred eu ca
acesti 15 deputati au vrut sa o solutioneze taman in Parlamentul Republicii
Moldova.
Alaturindu-ma la argumentarea pe care a facut-o
din punct de vedere al dreptului, deci, ce-ar insemna amenintarea unui ziarist
cu atacul in judecata? De fapt, foarte clar, s-a spus aici, o modalitate
absolut juridica, fiindca unicul judecator in cazul unor conflicte pe care le are
ziaristul, puterea a patra, cu alte puteri, cu putere guvernamentala sau cu
puterea parlamentara, sau cu societatea in general este numai controlul judecatoresc.
Alt control nu exista. Restul este partea subiectiva a problemei. Si, din acest
punct de vedere, eu cred ca comisia noastra a procedat corect, propune ca
aceasta motiune sa fie respinsa. Nu de aceea ca nu exista probleme in acest
domeniu, dar de aceea ca toate aceste mari probleme trebuie sa fie hotarite
prin conlucrarea cu societatea civila si presa, cu audiovizualul, ca o buna
parte a societatii civile sa participe in acest proces absolut deschis,
folosind acele modalitati si acele prevederi ale legislatiei in vigoare, ale
Constitutiei si ale actelor care sint facute.
Cu atit mai mult ca in ultimii ani in
aceasta directie intr-adevar s-au mai multe lucruri pentru a avea acces
inclusiv la organele publice. Nu exista astazi organe de presa si organe de
televiziune care sa nu aiba acces la sedintele Guvernului, la sedintele
Parlamentului, chestiunea aceasta nu exista, desi putem sa ne convingem ca
unele organe ar merita intr-adevar sa nu aiba tot timpul acest acces.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc,
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa va atrag atentia din nou. Daca
cititi cu multa atentie capitolul 8, scrie negru pe alb: dezbaterea motiunilor
se face in conformitate cu prevederea articolelor 99–109. In toate articolele
99–109 exista o singura referinta la luarile de cuvint, pe care motiv nu au
fost si nu pot fi interpretare pe care o avem noi astazi a capitolului 8, intrebari.
Deci, sint lucruri foarte clare, pozitia este exprimata de Guvern, avizul
comisiei, luarile de cuvint, dezbateri, la sfirsit ia cuvintul Guvernul,
supunem votului. Asta este clar si net indicata.
Noi nu votam textul avizului, acesta nu
este raport. Atrag atentia, este un caz absolut specific, comisia nu a
prezentat raport, noi nu avem cu dumneavoastra un proiect de lege, aceasta este
o opinie discutata la comisie, pe care motiv, nu va suparati, dar noi mergem conform
prevederilor Regulamentului. De procedura, poftim. Va rog discutam.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Este absolut corect ceea ce spuneti
dumneavoastra, numai ca in cazul in care comisia prezinta raport. Nu a fost un
alt caz in Parlamentul Republicii Moldova, cel putin in ultimii doi ani, cind
un reprezentant al oricarei comisii prezinta de la tribuna centrala un aviz.
Domnul Marian Lupu:
Ma iertati, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, prezinta raport.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Stimati colegi,
Cind avem aceasta cartulie, ea nu este data
sa stea prin sertare.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, s-a retras de doua de acum.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 114 stipuleaza clar: “Motiunea
simpla se supune dezbaterii fiind insotita de avizul comisiei permanente de
profil.”
Domnul Leonid Bujor:
Exact.
Domnule Presedinte,
Atunci adresez o intrebare nu luind in
exclusivitate in considerare examinarea cazului concret de astazi, dar la
general.
Domnul Marian Lupu:
Ce inseamna definitia “avizez o intrebare”?
Domnul Leonid Bujor:
Nu, nu va adresez aceasta intrebare,
altceva mai important. Deci, la ce a fost necesar ca presedintele comisiei sa
ne prezinte avizul de la tribuna centrala din momentul in care el ne-a fost
prezentat noua?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Fiindca asa este mentionat la articolul 114.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Odinioara ati spus ca raportul este
altceva, de aceea spun si eu. Cind iese presedintele comisiei la tribuna
centrala cu raport, este inteles de toate lumea, dar daca vorbim de un simplu
aviz, va rog frumos pe acei care nu cititi macar un proiect de lege venind
aici, la sedintele in plen, nu comentati. Voi idee nu aveti la ce va referiti,
dar comentati ceea ce spun eu.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi...
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Opriti-i, caci nu e frumos.
Domnul Marian Lupu:
Eu as ruga sa va opriti cu totii. Liniste,
va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Jdanov,
Tipati mai tare, caci nu se aude...
Domnul Marian Lupu:
Eu am rugat foarte mult, zicind si ieri, ca,
totusi, brutalitatea incet cu incet trebuie sa devina o exceptie in disputele
noastre politice, decit o norma, pe care motiv... eu fac un comentariu general,
care este urmatorul. Nu uitati ca sint, de fapt, primele elemente in practica
Parlamentului tarii in dezbaterea motiunilor.
Eu nu exclud deloc ca noi, pentru a
clarifica anumite momente, chiar si normele de procedura, nici eu nu stiu acest
aviz. Trebuie acum sa fie prezentat dupa dezbateri. Si, in modul acesta,
presupun ca vom avea o discutie de talmaciri sau sa vedem cum procedam in acest
caz, fiindca prevederile Regulamentului nici pe departe nu sint exhaustive in
acest caz. Si vom conveni la o procedura standard, care se va referi la motiuni.
Dar va atrag atentia ca motiunea este ceva diferit de un proiect de lege sau un
proiect de hotarire din Parlament. Aceasta este problema.
Domnul Leonid Bujor:
Este clar ca buna ziua.
Domnule Presedinte,
Bine, va aduceti aminte, acum circa doua saptamini
noi am convenit asupra unui subiect, care tine de adoptarea anumitor legi.
Domnul Marian Lupu:
In lectura a doua.
Domnul Leonid Bujor:
In prima lectura si in a doua. Si atunci,
cer scuze, eu nu am terminat gindul.
Domnul Marian Lupu:
Discutam la Biroul permanent in ziua de marti.
Eu anticipez, nu va suparati. Sedinta Biroului are loc in ziua de marti. Ultima,
v-am anuntat, am avut-o in dimineata zilei de joi, saptamina trecuta, si a durat
strict 30 de minute pentru ordinea de zi. Acum o facem marti si pe ordinea de
zi a Biroului permanent va fi inclus si subiectul care vizeaza modalitatea
conform careia acceptam sau nu dezbaterile pentru lectura a doua in cadrul
aceleiasi sedinte. Eu ma tin de cuvint.
Domnul Leonid Bujor:
Exact. Deci, eu va asigur ca astazi ne
ciocnim cu un al doilea subiect, care, in linii mari, este echivalent cu ceea
ce am vorbit noi atunci. Fiindca daca mergem mai departe, va trebui sa cerem talmacirea
notiunilor de raport, avize s.a.m.d. Si o sa vedeti ca intram intr-o discutie
de lunga durata.
De aceea, propunerea mea este urmatoarea:
avind in vedere faptul ca ne ciocnim pentru a doua oara in trei–patru saptamini
cu un astfel de gen de intrebari, ar fi, probabil, cazul ca doua–trei comisii,
inclusiv Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa faca o trecere in
revista foarte serioasa a Regulamentului Parlamentului, care, daca va aduceti
aminte, a fost adoptat in conditii de multa nervozitate, proteste, contine
multe lucruri de marginalizare a opozitiei, sa venim cu initiativa legislativa
ca, cel putin, incepind cu toamna acestui an sa nu mai avem lucruri care stirnesc
diferite interpretari.
Si a doua rugaminte pe care o am personal
fata de dumneavoastra, eu va port respectul si respect fiecare deputat in
Parlamentul Republicii Moldova. Dar este un lucru nu numai ca nu frumos, dar si
rusinos, atunci cind apare un deputat din opozitie, oricine ar fi el si din
partea mea dreapta, din stinga dumneavoastra vin replici diferite. Nu trebuie.
Eu sint responsabil ori de cite ori imi fac aparitia la microfon, pentru ca inainte
de a veni, cel putin, studiez materialul, care se examineaza.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La aceasta remarca de ordin general eu as
spune ca tine nu doar de organizarea conducerii sedintei, dar si de un
autocontrol, fiindca eu aud asemenea lucruri si din partea stinga a mea. Eu aud
asemenea lucruri si din dreapta mea, cu periodicitati diferite in functie de
subiect si in functie de sedinta. Si este un mesaj general adresat catre toti sa
dam dovada de niste norme de conduita.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Eu, prin naivitatea mea, am crezut ca daca
este un aviz, avizul trebuie sa fie dezbatut si pot sa adresez si niste intrebari.
Daca nu pot, aceasta este situatia, atunci va rog respectuos sa ma introduceti
pe lista ca sa spun citeva cuvinte, inclusiv in vedere la acest raport. Si inca
un lucru care tot tine de procedura.
Domnule Presedinte,
Daca Regulamentul Parlamentului este destul
de exhaustiv in unele parti ale sale, mie mi se pare ca ar fi absolut normal ca
spicherul sa trateze acest Regulament in sensul deschiderii cit mai largi spre
o dezbatere in Parlament. Mie mi se pare ca acesta este sensul unei democratii parlamentare,
dar nu spre reducerea dezbaterii.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act. Deci, trebuie sa constatam un
lucru: pozitiile la capitolul 8, ceea ce se refera la articolele 112 pina 115,
facind referinta la articolele 99 – 109, de fapt, lasa spatiu, si aceasta am
discutat-o si am constatat-o cu dumneavoastra. Deci, trebuie sa gasim solutia
pentru a clarifica normele procedurale pentru acest nu exercitiu pentru noi, ma
refer la motiuni.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
De procedura. Eu, dupa cum vad, si actualul
Regulament ne permite, fiindca de atitea ori faceti referinta la articolele 99
– 109.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog sa faceti referinta concreta.
Doamna Valentina Cusnir:
Si aici chiar, si 106.
Domnul Marian Lupu:
Ce spune 106?
Doamna Valentina Cusnir:
Sau 107.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Doamna Valentina Cusnir:
Atunci cind este vizata o fractiune, un
grup...
Domnul Marian Lupu:
Persoana concreta...
Doamna Valentina Cusnir:
...are dreptul la replica. Noi am fost vizati
toti acei 15, care am semnat aceasta motiune, tinind cont de prevederile
acestor articole. Fiecare din noi 15 are dreptul pina la 3 minute de replica.
Domnul Marian Lupu:
Presedintele sedintei poate oferi cuvint
oricind unui deputat pentru a raspunde la o chestiune ce implica persoana sa.
Deci, trebuie sa fie concret la persoana X, Y sau Z.
Doamna Valentina Cusnir:
Articolul 106: “Daca declaratia vizeaza
imaginea unei fractiuni parlamentare sau a unui deputat”.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 106.
Stimata colega...
Doamna Valentina Cusnir:
“Acestia au dreptul la replica in cadrul
aceleiasi sedinte”.
Domnul Marian Lupu:
...suparati, dar cititi atent articolul 106,
care se refera la declaratiile deputatilor, iar declaratiile sint la sfirsitul sedintei,
la subiecte care nu sint incluse in ordinea de zi.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, la motiunea articolele 99, 109 se
aplica in mod corespunzator.
Domnul Marian Lupu:
Da. Cititi cum se numeste, care este titlul
articolului 106.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu stiu cum: declaratii.
Domnul Marian Lupu:
Cind sint ele facute?
Doamna Valentina Cusnir:
Da.
Domnul Marian Lupu:
La sfirsit de sedinta, la subiecte care nu
sint incluse pe ordinea de zi.
Doamna Cusnir,
De ce ne rapiti noua timpul.
Doamna Valentina Cusnir:
107 este.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog frumos, terminam aceste lucruri,
fiindca nu sint relevante.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, nu trebuie sa facem. Atunci cind 15
deputati...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Am intrat deja in retorica, care nu are
sens.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Avind in vedere propunerea domnului Bujor si
unele pareri ale doamnei Cusnir, eu as propune ca perioada aceea de vacanta pe
care noi o sa o avem, sa consacram un timp oarecare pentru a studia
regulamentul foarte atent. Acesta este primul moment. Al doilea moment. Cind ne
intrunim din nou toamna, sa propunem concret, dupa viziunea tuturor deputatilor,
care anume articole necesita sa fie comentate, talmacite s.a.m.d. Ceea ce tine
de problema motiunii, intr-adevar, este o procedura specifica.
Deci, si insusi faptul ca noi nu avem
dreptul sa introducem careva modificari in textul motiunii, insusi acest fapt
deja confirma ca este clar ca nu pot fi discutate si avizele respective ale
comisiei de profil. Deci, procedura este destul de simpla. Sint autorii motiunii
care si-au expus parerea, viziunea lor, inclusiv prezentind textul motiunii. Isi
expune pozitia Guvernul, avizul comisiei de profil, luarile de cuvint, dupa
aceea trecem la procedura votarii. Da sau nu? Fara careva modificari. Aceasta
este procedura pentru motiuni, procedura si in Parlamentul nostru, si in alte
parlamente ale altor tari.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea eu va rog sa nu ne inglodam in
discutii inutile, trecem la procedura respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Presedinte,
Multumesc pentru clarificari si vreau sa
salut, in numele plenului Parlamentului, aceasta declaratie stoica, as spune
chiar eroica, de intentie a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa
munceasca pe durata lunii august.
Stimati colegi,
Avind aceste clarificari de ordin
procedural incepem dezbaterile. Si, in acest sens, voi incepe sa acord timpul
respectiv pentru luarile de cuvint, primul fiind domnul Serebrian, pe care il
invit la tribuna centrala. Atrag atentia, conform articolului respectiv este
vorba de un timp de 7, pina la 7 minute.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Este intr-adevar prima motiune simpla
discutata in Parlamentul de la Chisinau. De unde, desigur, probleme si din
partea pozitiei, si din partea opozitiei. Oricum, vreau sa va spun ca am fost
surprins de relatarea, nu pot spune altminteri, facuta de domnul ministru
adjunct Nicolae Esanu. Nu ca nu as fi de acord cu unele puncte din raportul
domniei sale, dar am avut la un moment dat senzatia ca sint in micul Parlament
din principatul Monaco.
Totul este foarte bine. Totul se respecta in
principiu si legile, toate legile exista. M-a surprins in mod deosebit afirmatia
finala facuta de dumnealui, analiza celor noua puncte propriu-zise ale motiunii.
De fapt, domnia sa spunea ca aceste puncte nu pot fi in nici un caz votate. Eu
am constatat ca ele trebuie votate din start din ceea ce a spus dumnealui. Or,
chiar domnul Esanu ne-a spus ca, practic, toate aceste puncte se regasesc in
vreo lege, care deja exista, sau se vor regasi in curind, sint discutate.
Domnule ministru,
Ceea ce spuneati dumneavoastra in legatura
cu cele 30 de zile, trebuia sa specificati ca este vorba de “Moldova Suverana” si
de “Nezavisimaia Moldova”. Noi credeam ca ele demult sint deetatizate. Dar
dumneavoastra spuneti ca e nevoie de foarte mult timp inca.
Stimati colegi,
In orice caz, departe de a banaliza acest
subiect al libertatii presei, libertatii cuvintului, de fapt, dupa cum au
remarcat toti, inclusiv acei care au vorbit si din partea fractiunii
majoritare, subiectul este unul foarte serios si chiar si in avizul partinitor,
din punctul meu de vedere, facut de domnul presedinte Stepaniuc, se constata
faptul ca exista o serie intreaga de probleme in acest domeniu.
Una din cele mai ingrijoratoare probleme,
de altminteri cu care se confrunta democratia moldoveneasca la ora actuala, o
reprezinta, din punctul nostru de vedere, politica sistematica a puterii
centrale de monopolizare a discursului public, de limitare a libertatii de
expresie prin masuri de ordin legislativ sau prin presiuni ori imixtiuni economico-financiare
si administrative, precum si prin incercari de subordonare directa sau indirecta
a presei scrise si audiovizuale atit publice, cit si private.
Imixtiunea autoritatilor guvernamentale pe
piata mass-media s-a manifestat prin alocarea de fonduri bugetare institutiilor
media guverna-mentale si celor care simpatizeaza cu puterea. In activitatea Consiliului
Coordonator al Audiovizualului prin aplicarea unui tratament
economico-financiar diferentiat si discriminatoriu in privinta operatorilor de
media si in activitatea unor mijloace de informare in masa prin abonarea
obligatorie si nu putem infirma, din pacate, nu putem infirma acest lucru a
institutiilor si organizatiilor de stat la ziare guvernamentale si cele partizane
prin abuzuri ale functionarilor.
Lipsa de reactie a actualilor guvernanti in
cazul jurnalistilor agresati, indiferent de faptul daca au fost agresati in
2006 sau in 2005, sau in 2004. In cazul de fata acest lucru este mai putin
important. Si vechimea, daca este vorba de 2005 sau de 2007, conteaza foarte putin,
precum si maniera de incurajare a acestor agresiuni ilustreaza atitudinea
aroganta si de dispret a puterii actuale vizavi de aceea ce intr-o democratie
normala ar trebui sa fie a patra putere.
Toate aceste actiuni au avut ca rezultat
limitarea si incalcarea libertatii de exprimare, ceea ce constitue un grav
atentat la democratia din tara noastra si un obstacol greu de trecut in calea
integrarii europene. Este motivul pentru care noi, semnatarii prezentei motiuni,
ne propunem sa tragem un semnal de alarma, stiind din start ca aceasta motiune
va fi respinsa privind amploarea acestui fenomen, limitarea dezvoltarii pietei
mass-media prin amestec guvernamental si al serviciilor ministeriale desconcentrate,
al multora dintre autoritatile publice centrale si locale, precum si
nerespectarea independentei presei scrise si audiovizuale de catre actualul
Guvern.
Legea privind accesul la informatie,
considerat a fi unul din putinele succese in acest domeniu, nu este aplicat de
autoritati in spiritul si litera ei. Precaritatea conditiei presei scrise in
Republica Moldova este determinata si de factori precum tarifele pentru
distributia ziarelor. Autorii motiunii considera ca politica tarifara practicata
de catre Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei” sugruma presa scrisa
independenta, tarifele pentru distributia ziarelor si a revistelor fiind
exorbitante, acestea influentind direct costul abonamentelor la ziare.
Autorii motiunii semnaleaza si faptul ca in
perioada anilor 2001 – 2007 actiunile de limitare a libertatii de exprimare au
luat si forma hartuirilor, amenintarilor si agresiunilor la adresa ziaristilor.
Cel mai important obstacol in calea libertatii de exprimare, care se manifesta
la nivelul ziaristului, este atacul in justitie. Jurnalistii independenti sint
actionati in justitie si condamnati pentru ca emit opinii critice la adresa
activitatii guvernantilor.
In Republica Moldova, situatia
jurnalismului de investigatie continue sa fie si ea problematica. Jurnalistii
care efectueaza investigatii nu se bucura de garantii, de facilitatile legale
sau de vreo sustinere din partea organelor de drept. Alarmant este si faptul ca
organele de drept nu reactioneaza, orice s-ar spune, la dezvaluirile publicate in
presa.
O alta problema la care se referea actuala
motiune este cea a deetatizarii unor organe de presa. Din punctul nostru de
vedere deetatizarea ziarelor “Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova” s-a
produs cu grave abateri de la prevederile legale. Intregul proces de lichidare
a celor doua intreprinderi de stat a decurs intr-un mod absolut netransparent.
Astfel, desi lichidate, cele doua intreprinderi functioneaza vreme de mai bine
de un an si jumatate in conditii obscure. Redactiile lor au ramas intacte,
continuind sa foloseasca sediile, bunurile si echipamentele preluate de la intreprinderile
lichidate.
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut.
Domnul Oleg Serebrian:
Si cel mai important, denumirile sint
folosite in continuare, fara sa fi fost cesionate in conditii legale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Serebrian,
Aveti inca un minut.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc.
Cele doua intreprinderi de stat nu au fost
radiate inca din registrul de stat. In acelasi timp, nici ministrul Molojen,
nici Premierul Tarlev nu ofera detalii despre modul in care a decurs intregul
proces de deetatizare a celor doua institutii media guvernamentale. Trezeste
suspiciuni si faptul ca, prin Hotarirea nr.1499 din
28 decembrie 2006, cit se poate de recent, redactiilor ziarelor guvernamentale
lichidate li s-a acordat un suport financiar important din fondul de rezerva al
Guvernului.
Dupa o privatizare obscura, Guvernul iarasi
a virit mina in buzunarul contribuabililor, pentru a achita datoriile
tipografice ale ziarelor de care s-a dezis un an si jumatate mai devreme.
Totodata, deetatizarea nu a atins deocamdata cele circa 30 de ziare care nu sint
finantate de, care sint finantate, pardon, de autoritatile locale, de asemenea,
din bani publici.
Stimati colegi,
Ar mai fi si alte lucruri de spus. Din pacate,
tinind cont de aceste restrictii de timp, vreau sa inchei cu urmatorul lucru.
La raportul extrem de festiv si triumfalist al domnului ministru adjunct vreau
sa va spun ca raportul de evaluare al comisiei europene asupra planului de actiuni
vine sa constate, spre regretul nostru, lipsa unor progrese reale in domeniul
asigurarii libertatii presei si de exprimare.
Domnul Marian Lupu:
Mult stimate coleg,
Timpul, va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
In acest document, se recunoaste franc ca
libertatea presei este asigurata intr-o masura foarte redusa. In vederea redresarii
situatiei, autorii motiunii adreseaza puterii un sir de propuneri concrete. In
calitate de initiatori ai prezentei motiuni, cerem colegilor nostri parlamentari
sa sustina adoptarea acestei motiuni simple.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa incheiati …
In continuare il invit la tribuna centrala
pe domnul Susarenco pentru luare de cuvint.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Dat fiind faptul ca nu am avut raportul
citit de reprezentantul Guvernului, poate voi fi nu prea coerent. Dar rapoartele
reprezentantului Guvernului nu este altceva decit o opinie a unui pretins
savant sovietic, in opinia mea, cu capul imbucsit de filosofii
marxist-leniniste si comunist-stiintifice. De aceea, eu nu as vrea sa cobor la
nivelul de a intra in polemici cu reprezentantul Guvernului, viceministrul Esanu,
pentru a nu cobori la nivelul acestui... la nivel de militian sovietic. Vreau
numai sa mentionez ca eu, in calitate de deputat, m-am saturat sa ascult lectiile
domnului Esanu.
In acest caz (rumoare in sala) ... afara
puteti sa iesiti dumneavoastra, caci nu m-ati adus dumneavoastra aici, in
Parlament.
In acest caz, eu m-am saturat sa ascult cum
trebuie de scris o motiune si cum sa fie ea examinata de Parlament, pentru a intelege
ce se intimpla in Republica Moldova cu libertatea presei si libertatea de
exprimare. In aceasta sala este de prisos de a opera cu principii democratice
generale cunoscute, cu instrumente internationale la care a aderat Republica
Moldova... universala a drepturilor omului, Pactul international cu privire la
drepturile economico-sociale si culturale, Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, Carta de la Paris pentru o noua Europa din 1990,
Conventia europeana pentru drepturile omului s.a.m.d.
In aceasta sala, ar rasuna ca un strigat in
pustiu pentru majoritatea comunista sa ii aratam ce scrie in articolul 4 din
Constitutie – dreptul international prevaleaza.
A devenit un fetis si Planul de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”, inclusiv in ceea ce priveste
libertatea mass-media, cit si opinia recenta a ambasadorilor acreditati in
Republica Moldova care isi exprima ingrijorarea fata de situatia din mass-media
in Republica Moldova.
Pentru a intelege cu adevarat ce se intimpla
cu asa-zisa putere a patra in Republica Moldova este suficient sa analizam o
opera a comisiei parlamentare de profil – Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si, atentie, mijloace de informare in masa. Aceasta comisie,
condusa, ca si celelalte, de majoritatea din deputatii comunisti, face politica
statului in domeniul mass-media atit cea scrisa, cit si cea electronica.
Deci, pentru a vedea pozitia comisiei
vizavi de motiune in aceasta problema este necesar sa apelam anume la
concluziile acestei comisii. Primele sase alineate ale acestei opere, semnate
de binecunoscutul aparator al libertatii presei domnul Stepaniuc, sint pur apa
de ploaie.
Mai departe. Articolul 6 ne spune ca este
cel putin incoerent si, de a face generalizari pe baza unor incidente razlete s.a.m.d.,
ceea ce a spus si domnul reprezentant al Guvernului. Domnul Stepaniuc si partasii
sai se fac a uita cum, pe timpul guvernarii lor din Parlamentul trecut, au calcat
cu cizma carabinierilor si politiei asa-zise nationale, manifestatiile pasnice
ale protestatarilor jurnalisti de la “Teleradio-Moldova” in vara–toamna anului
2004.
Apropo, manifestatiile pasnice, la care au
participat si cetateni pasnici, au fost autorizate de Primarie si tot asa la
alineatul (7) al avizului s.a.m.d., nu vreau sa ma opresc. Si iarasi mai
departe, mai la vale apa de ploaie in stil comunist.
In incheiere, in concluzie. Dumneavoastra
nici nu v-ati dat silinta sa cititi propria motiune. Ati analizat cum se face o
motiune parca cineva aici ar fi scris vreo data in viata lui vreo motiune,
inclusiv domnul Esanu.
Noi am propus foarte clar ce se propune
Prim-ministrului sa faca, ce sa faca ministrul afacerilor interne, sa ia masurile
reale si legale pentru a urgenta rezolvarea si prevenirea cazurilor de
agresiune asupra jurnalistilor si tot asa si mai departe, au fost spuse de
colegul nostru domnul Oleg Serebrian.
Concluzia mea este urmatoarea. In cazul
respingerii acestei motiuni, dar eu cred ca asa si va fi (rumoare in sala),
nu am indoieli in acest fapt, stiind naravul dumneavoastra, sint doua
impacte, in opinia mea, unul pozitiv si altul negativ.
Impactul negativ este acela ca societatea
noastra va fi nevoita sa mai suporte un an – doi ideologia comunista emanata de
“iscra” leninista. Impactul pozitiv este ca atit reprezentantii mass-media, cit
si intreaga societate, comunitatea internationala se vor convinge o data in
plus ca majoritatea comunista suprima orice voce libera, libertatea presei si
accesul liber la informatie si ca aceasta se va intimpla pina atunci pina cind
actualul regim isi va da obstescul sfirsit.
Impreuna cu presa libera si cu toti acei
care sustin democratia in Republica Moldova trebuie sa le dam si noi o mina de
ajutor pentru ca acest obstesc sfirsit sa vina cit mai curind.
Va multumesc.
Da, ce nu vedeti ce se face in tara dupa
alegerile locale?
Domnul Marian Lupu:
Asa, domnul Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Tot asa inainte.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam. Il invit la tribuna centrala pe
domnul Leonid Bujor pentru luare de cuvint. Este, nu este dreptul dumneavoastra,
cum doriti. Tribuna centrala, microfonul nr.3, depinde. Continuam, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
In primul rind, imi exprim solidaritatea cu
mesajul domnului deputat Gheorghe Susarenco care a pus corect mai multe accente
despre situatia reala din tara noastra la acest subiect.
De aceea, nu ma voi referi la toate tezele
care urmau sa ma exprim in cadrul sedintei de astazi, ma opresc la 3 lucruri.
Unu. Raportul prezentat de domnul
viceministru al justitiei demonstreaza o data in plus ca critica si autocritica
sint lucruri absolut straine actualului Guvern al Republicii Moldova, ca acestia
ramin in continuare rupti de realitati.
Doi.
Stimati colegi,
Va amintesc, in special, acei din fractiunea
majoritara, ca acolo unde... eu daca as sti si alte limbi, as vorbi in acea
limba ca sa intelegi si mata ce vorbesc aici.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog sa terminati discutiile.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Eu am rugat astazi ca, atunci cind vorbesc,
sa nu fiu intrerupt.
Domnul Marian Lupu:
Rog continuati.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, ma impune sa cobor la nivelul
dumnealui, nu.
Stimati colegi,
Va amintesc, in special, acei din fractiunea
majoritara, un lucru cunoscut si arhicunoscut de fiecare dintre noi, deputatii in
Parlament, ca acolo unde lipseste critica si autocritica incepe stagnarea,
stagnarea atit morala, cit si materiala.
Iata de ce speram ca reprezentantii
Guvernului Republicii Moldova, cind vor veni pe viitor in Parlamentul
Republicii Moldova, vor arata si neajunsurile care caracterizeaza activitatea
lor, activitatea care este, tara care este condusa de un Guvern, tara care este
cea mai saraca din Europa. Doi.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Stepaniuc,
Sinteti de 6 ani la guvernare si lucrurile
merg din prost mai prost zi de zi.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Voi raspunde la fiecare replica venita din
stinga mea.
Domnul Marian Lupu:
Dar nu-i neaparat.
Domnul Leonid Bujor:
Doi. E nevoie, trebuie o data si o data sa
ne respectam reciproc.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog, continuam.
Domnul Leonid Bujor:
A ignora nerespectarea de catre Guvernul
Republicii Moldova a libertatii presei si de exprimare este un lucru pe atit de
neserios, dar si un lucru mare, este o chestie care ar trebui sa ne ingrijoreze.
In situatia in care avem 4, 5 cazuri
pierdute la CEDO sa ignoram acest lucru, este un lucru care nu face fata
actualului Guvern.
Trei. Cu parere de rau, noi am gasit raspuns
in cadrul examinarii acestei chestiuni la asa un subiect delicat cum ar fi,
conform raspunsului la o interpelare, pe care l-am primit de la Guvernul
Republicii Moldova: ziarele “Nezavisimaia Moldova” si “Moldova Suverana” au
primit, respectiv, in anul 2005 – 301 mii de lei “Moldova Suverana” si 310 mii
ziarul “Nezavisimaia Moldova”. In anul 2006 au primit, respectiv, 377 mii de
lei si 81 mii de lei.
Nu mi s-a raspuns in baza caror acte
legislative a fost acordat acest ajutor acestor doua ziare, parca ar fi
independente. Si in aceasta ordine de idei, desigur, apare o alta intrebare: au
beneficiat de sprijinul financiar al Guvernului Republicii Moldova oare alte
ziare care au un numar mult mai mare de cititori, cum ar fi ziarul “Timpul”,
“Jurnal de Chisinau”, “Saptamina”, “Ziarul de Garda” s.a., in conditiile in
care vorbim de echitatea si egalitatea tuturor in fata legii?
Si, in cele din urma, noi ne exprimam
sprijinul autorilor si il vom vota in sprijinul acestei motiuni. Totodata,
constatind ca atunci cind ni se dau sfaturi de la tribuna Parlamentului, de la
tribunele Parlamentului, inclusiv mie, in calitate de deputat, ar fi foarte
bine ca aceste sfaturi sa fie adresate, domnule Vladimir Turcan, in primul rind,
colegilor dumneavoastra, fiindca dumneavoastra stiti cu siguranta ca, cel putin,
1/3 dintre ei, spre deosebire de mine, Leonid Bujor, nu cunosc continutul Regulamentului
la care v-ati referit dumneavoastra.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Acestea fiind spuse, sper foarte mult ca,
cel putin, in Parlamentul Republicii Moldova toti deputatii vor fi tratati
egal, iar la replicile care vin din partea deputatilor comunisti eu, cel putin,
incepind cu toamna acestui an, voi replica de aici, de la tribuna centrala.
Si, da, va doresc si eu odihna frumoasa,
dar peste doua saptamini. Si, in cele din urma, avind in vedere faptul... s-a
vorbit aici de la tribuna centrala, da, domnule Stepaniuc, e de ris, caci va
vizez pe dumneavoastra mai departe.
Avind in vedere ca in avizul prezentat de
comisii, semnat de domnul presedinte Victor Stepaniuc. In luarea sa de cuvint dumnealui
a spus ca ziaristii nu au nici un interes fata de acest subiect. As vrea si eu,
domnule Stepaniuc, sa stiu care va fi reactia ziaristilor, nu doar celor prezenti,
dar si celor care vor lua cunostinta de acest material, la urmatorul text din
aviz: “In general, jurnalistii se bucura de conditii dintre cele mai favorabile
in activitatea lor”.
Sper foarte mult ca, pentru a trage o
astfel de concluzie, domnule presedinte al comisiei, ar fi fost necesar sa va intilniti
cu ziaristi acreditati aici, cu redactorii-sefi ai mai multor ziare, cu directorii
postului de televiziune. Eu unul, in calitate de deputat, nu impartasesc acest
punct de vedere, fiindca el nu corespunde realitatii de la noi din tara.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam. Il invit la tribuna centrala,
pentru luare de cuvint, pe domnul Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
De obicei, si in Parlamentul Republicii
Moldova, si, trebuie sa recunoastem, in presa cind apare un subiect, asa, mai in
gluma, mai sporita atentie este decit atunci cind se discuta lucruri serioase.
Si eu as vrea, in mod special, sa citesc inca
o data, pentru domnul Esanu, cum este intitulata aceasta motiune simpla:
“Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”. Ultima parte,
chiar daca nu ati auzit-o, nu este importanta.
Stimate domnule Presedinte,
Inainte de a-mi expune punctul de vedere
asupra motiunii propriu-zise si nu numai asupra motiunii, as vrea sa atrag atentia
Aparatului Parlamentului ca sa nu ajungem in continuare in situatia in care un
reprezentant al Guvernului, fie el si foarte specializat in domeniul juridic sa
vina sa faca calificari asupra modului in care a fost prezentat acest document si
in cazul in care un document prezentat spre dezbatere in Parlamentul Republicii
Moldova nu a fost, nu este in procedura cuvenita sa se atentioneze sa aduca in
concordanta cu normele tehnicii legislative si dupa care sa fie dezbatere in
plen.
Acum, eu nu as vrea sa comentez cele expuse
de colegi sau avizul comisiei. Este evident ca fiecare intelege lucrurile asa
cum le intelege. Insa eu consider si acesta este motivul de baza din care am iesit
la aceasta tribuna. Este impardonabila aceasta atitudine a reprezentantului
Guvernului. Era absolut important sa vina in dezbateri sa isi expuna punctul de
vedere asupra fondului problemei, dar nu asupra formei.
Noi nu sintem in acest for suprem legiuitor
al tarii pentru a asista la predarea lectiilor de cum se elaboreaza un
document. Si, mai mult ca atit, sa luam lectii in forma in care ni s-a adresat.
Eu vreau sa va spun ca bucuria unora ca am luat lectie nu o impartasesc. Eu am
mai vazut inca o data atitudinea reala a celor care sint la ora actuala in
Guvernul Republicii Moldova vizavi de probleme de importanta majora.
Am mai spus-o si cu alte ocazii, stimati
colegi. Nu este suficient sa avem gaz, apa, canalizare, drumuri s.a.m.d.,
principial si important este sa fim liberi. Dar libertatea nu este o notiune
propriu-zisa, ea reprezinta un sistem valoric printre care, da, da, da, printre
care si libertatea la exprimare, si libertatea omului de a fi informat
echidistant si drept.
Este foarte usor de a fi la guvernare avind
la dispozitie televiziuni pe care le numim a fi publice, reviste, ziare s.a.m.d.
si de a vorbi despre faptul ca totul este foarte bine si traim intr-o libertate
deplina. Insa lucrurile, dupa cum se arata, se schimba, urmeaza sa va pregatiti
si sa fiti foarte atenti ca, intr-un viitor apropiat, sa beneficiati si
dumneavoastra de o libertate deplina a exprimarii si sa nu fiti nevoiti
ulterior sa iesiti la tribunele Parlamentului si sa vorbiti ca aceste drepturi
nu va sint garantate si respectate.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Ca unul dintre semnatari, eu recunosc ca,
sub aspect juridic, pur juridic, aceasta motiune nu intruneste conditiile
necesare. Insa eu subscriu intru totul cele spuse de domnul Serebrian ca, pina
la urma, ideea este de a atentiona asupra unei probleme care este de importanta
vitala pentru Republica Moldova.
Si avind in vedere ca si eu sint constient
de rezultatul votului asupra acestei motiuni, sper ca macar am adus in atentia
celor cointeresati, celor dezinteresati, este evident ca nu vom reusi sa facem
acest lucru, asupra unei probleme si asupra, daca vreti, a pozitiei noastre a acelor
semnatari si nu numai acelor care au semnat in acest sens.
Si inca un lucru foarte important.
Stimate domnule Esanu,
Pentru viitor, cind faceti referinte, eu,
fiind semnatar al acestui document, asupra situatiilor ca si cum un jurnalist,
o jurnalista, cititi foarte atent ca in nota informativa sint scrise cazuri
concrete cind un redactor-sef al unui ziar a fost retinut.
Daca ati uitat cumva, dar, probabil, nici nu
ati fost interesati, o jurnalista de la ziarul “Timpul” a fost agresata si din cauza
acestui fapt a plecat si din tara si cred ca, din pacate, nu va mai practica
jurnalismul si multe, multe alte situatii care, din pacate, nu ati reusit sa le
cititi atent.
Si eu inca o data va spun, cu parere de rau,
in raportul dumneavoastra ati avut o abordare contextuala, subiectiva si partinitoare
si este pacat.
Domnule Presedinte,
Pentru viitor eu cred ca este intr-adevar
foarte important ca sa stabilim procedura exacta vizavi si de inaintarea motiunii,
si de dezbaterile motiunii.
Si, in acelasi sens, ce ati spus
dumneavoastra in dezbateri este pentru prima data. In acest caz, daca am
constatat acest lucru, era necesar si un pic de toleranta din partea celor care
au dezbatut cu atita inversunare si cu atita sarcasm intentia noastra si initiativa.
Pentru viitor, insa, vrem sa va garantam cind
vom mai semna o motiune simpla sau nu simpla, vom fi foarte atenti si vom inainta-o
exact conform procedurii si chiar sintem in asteptarea motivatiilor care va vor
sta la indemina pentru a fi respinsa.
Eu va multumesc si doresc tuturor sa aveti
libertate nu numai in expresie, dar si in viata de zi cu zi.
Multumesc. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Continuam in acelasi spirit.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
deputat Anatol Taranu.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
In ultimul timp, eu tot mai mult si mai
mult ma plictisesc iesind la aceasta tribuna centrala, intelegind foarte bine ca,
de fapt, Parlamentul nostru, in partea sa majoritara, este absolut imun
argumentelor, faptelor care se aduc si deciziile, de fapt, sint prescrise din
timp.
De aici si dezbaterea care are loc la noi in
Parlament, in mare parte, este lipsita de sens. Din pacate, asa este
Parlamentul nostru.
Stimati colegi,
Si eu subscriu sub toate declaratiile si
afirmatiile facute de colegii mei anterior de la aceasta tribuna si vreau, pur si
simplu, sa ma refer in citeva cuvinte la acest aviz care v-a fost prezentat din
numele comisiei din care am onoarea sa fac parte.
Vreau sa va spun ca el si colegii mei din
opozitie nu au votat acest aviz, el in totalitate este opera majoritatii din
deputati care fac parte din aceasta comisie parlamentara.
Eu vreau sa va aduc un singur exemplu.
Uitati-va, va rog, la pagina a doua a avizului, asa, de exemplu e de la sine inteles
ca unele aspecte ale Legii privind accesul la informatii nu se implementeaza
integral intr-o zi sau doua. Ce ar insemna aceasta?
Stimati colegi,
Ca noi adoptam legi care intr-o parte a sa
nu poate fi implementata imediat. Deci, exista legi sau poate toate, care sint implementate
la buna cuviinta a cuiva. Vreau – implementez, nu doresc – nu implementez.
Stimati colegi,
Si atunci vreau sa va intreb, in ce tara, in
ce stat de drept traim noi? Si care este sensul adoptarii legilor, daca ele pot
fi implementate, dar pot sa nu fie implementate? Fiindca, vedeti dumneavoastra,
implementarea legii depinde de schimbarea mentalitatii functionarului public.
Buna treaba.
Inseamna ca, daca functionarul public este
unul inapoiat, lipsit de perspectiva s.a.m.d., noi, de fapt, legile nu trebuie
sa le implementam, ele nu trebuie sa fie aplicate. Sa asteptam pina cind acest
functionar va deveni unul contemporan, modern s.a.m.d. Iata astazi o mostra de
atitudini a unui functionar ne-a demonstrat-o domnul viceministru.
Domnule Stepaniuc,
Nu ma intrerupeti, caci am sa incep sa
vorbesc despre pregatirea speciala a unor deputati si ma tem ca atunci se vor incepe
probleme, fiindca dumneavoastra ati semnat acest aviz, desi noi, deputatii din
opozitie, v-am atras atentia asupra faptului ca este un aviz agramat. Din acest
punct de vedere, cel putin, as vrea sa il intreb pe domnul Esanu, cum trateaza el
aceasta parte a acestui aviz ca legea poate fi implementata doar cu timpul? Nu
din momentul in care ea a fost aprobata in Parlament.
Domnule Esanu,
Din acest punct de vedere, este de neinchipuit
ca un membru, nu un membru al Guvernului, dumneavoastra nu sinteti membru al
Guvernului, dumneavoastra sinteti un functionar al Ministerului Justitiei, sa
veniti in Parlament si, in termenii pe care i-ati utilizat, sa vorbiti la
adresa deputatilor Parlamentului. Noi, parlamentarii, intre noi e cu totul alta
chestie.
In toata lumea, parlamentarii care
reprezinta forte politice uneori diametral opuse, se ciondanesc intre ei, chiar
folosesc expresii neparlamentare. Un functionar al Guvernului sa vina in
Parlament si sa isi permita sa vorbeasca in aceeasi termeni neidiologici in
raport cu deputatii, este o obstructie a Parlamentului. Este, de fapt, o
recunoastere a faptului ca acest Parlament nu reprezinta nimic. Sintem, pur si
simplu, o adunatura de oameni, care isi inchipuie ca ei sint deputati, dar in
realitate sint niste papusi, iar papusarii stau undeva in spate si trag de ate.
Va place aceasta calitate, stimati colegi?
Aici, in aviz, se vorbeste, iarasi cineva
dintre colegii mei a mentionat ca, in general, jurnalistii se bucura de conditiile
dintre cele mai favorabile si in activitatea lor.
Stimati deputati,
Ieri, eu am luat parte la Clubul de presa, in
cadrul caruia s-a discutat problema transnistreana. Au fost invitati: ministrul
reintegrarii Sova si consilierul prezidential responsabil pentru problema
transnistreana. Eu va aduc aminte, de fapt, papusarii pregatesc desfiintarea
Parlamentului printr-o criza creata artificial sau guvernamentala, sau
parlamentara, sau mixta.
Nu uitati acest lucru, cel putin ginditi-va
la interesele dumneavoastra cotidiene, daca nu la interese de perspectiva. Dar
vreau sa va spun ca nimeni dintre functionari, dintre membrii Guvernului si
nici reprezentantul Presedintiei nu a venit la intilnirea cu Clubul de presa,
unde se aduna smintina, crema jurnalistica a Republicii Moldova. Este vorba
despre o problema extrem de acuta a politicii noastre – problema transnistreana.
Nu au binevoit sa vina.
Iar domnul Stepaniuc si colegii din Fractiunea
Comunista mentioneaza: se bucura de conditiile cele mai favorabile in
activitatea lor. Este o ignorare totala a intereselor si drepturilor jurnalistilor
la informatie.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Mai aveti inca un minut.
Domnul Anatol Taranu:
Si cineva dupa aceasta mai doreste sa spuna
ca in Republica Moldova exista libertatea cuvintului, exista libertatea presei?
Libertatea presei nu inseamna ca vreo doua ziare, li se permite acestor ziare sa
scrie niste lucruri mai putin placute pentru guvernare. Libertatea presei inseamna
ca presa, cu adevarat, este a patra putere si orice problema abordata in presa,
imediat isi gaseste ecou in clasa politica. Daca acest lucru nu se intimpla,
atunci societatea, de fapt, este condamnata.
Stimati reprezentanti ai Partidului Comunistilor,
Prin nelibertatea presei, dumneavoastra, de
fapt, va taiati craca pe care sedeti. Fiindca fara o presa libera, nu exista o
reforma eficienta, iar fara o reforma eficienta, poporul acestei tari va trai in
saracie si in mizerie. Iar mizeria si saracia inseamna sfirsitul guvernarii
dumneavoastra.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Da, timpul.
Il invit la tribuna centrala...
Stimati colegi,
Bine. Il invit la tribuna centrala pentru
luare de cuvint pe domnul Pasecinic.
Domnul Arcadii Pasecinic:
Уважаемые коллеги,
я, честно говоря, последним попросился
выступать, потому что уже не могу молчать. Тут столько красноречивых было
выражений, тут был порыв такой демократии, что мне стало стыдно, поэтому я решил
выступить. Я начинаю с этой самой моциуне. Ну, читал я ее несколько раз
и очень хотелось ее поправить. Потому что я как профессиональный журналист могу
добавить еще многое, но не в этом суть дела.
Ряд проблем, большая часть проблем, обозначенных
в этом обращении, несомненно имеет место. Но вы же вообще-то представляете, как
сказал Анатол Цэрану, сливки общества и вы должны понимать, что эти проблемы
существуют объективно. Пресса – четвертая власть, один из демократических
институтов государства. Если вы хотите сказать, что наша демократия
сформировалась, что у нас закончилось становление демократических институтов,
тогда вы правы в своих претензиях в большинстве. Но если вы согласитесь с тем,
что продолжается и еще долго будет трудно продолжаться формирование
демократического общества, формирование надлежащей политической культуры,
формирование современного профессионализма журналистов, тогда вы как-то
забегаете немножко вперед.
Несомненно, что власть, общество и СМИ
продолжают вырабатывать принципы и механизмы взаимного сосуществования, и этот
процесс во многом зависит от того, насколько мы с вами выдержаны, насколько
понимаем, чем мы занимаемся вообще. Вы знаете, когда один из представителей
Международного валютного фонда встретился с нашей фракцией в позапрошлом
Парламенте, он сказал, что мы, Парламент в частности, политический класс
Молдовы совершенно не думают о том, что страна не подготовлена к тем реформам,
которые несомненно должны проводиться. Я спросил, что значит не подготовлена? А
то, что вы совершенно не работаете с населением, не разъясняете, не говорите о
сущности тех горьких лекарств, которые принимает общество и т.д. А кто это
будет делать? Какие средства массовой информации?
Вот здесь много говорили о плачевном
положении оппозиционных партий. Я хочу вам напомнить, что по крайнем мере трое
подписавших моциуне что-то не были озабочены полной блокадой
оппозиционных партий средств массовой информации, ну совершено не были
озабочены, и тогда эта проблема не существовала.
Я должен вам сказать, что только после
2001 года, я вас отсылаю, пожалуйста, на сайт Freedom
House, почитайте его. Все факты, которые приведены в моциуне,
относятся к 2005 – 2006 году. По странному совпадению, Молдова в этот период
занимала первое место по уровню свободной печати среди стран СНГ. Вот это
странно как-то получилось.
2007 год – четвертое место. Ну, наверное, посмотрим, что дальше будет. И только
после 2001 года, – посмотрите динамику за все годы, – Молдова стала подниматься
в этом рейтинге.
Дальше. Очень интересно, когда
встречаешься, как вы все время говорите, международная общественность
озабочена. Встречаешься с международной общественностью: да, уровень свободной
печати, да, очень плохо и т.д. Я привожу им несколько цифр, как правило, я
привожу им число лояльных правительственных изданий и число оппозиционных
изданий, я привожу тиражи одних изданий, тиражи вторых. Они сразу перескакивают
тогда на электронные средства массовой информации.
Я очень жалею, что сейчас, когда был на
сессии парламентской Ассамблеи в Страсбурге, я не привез с собой “Тимпул”,
“Журнал де Кишинэу”, “Молдавские ведомости” и другие издания, когда на своей
политической комиссии мог бы это показать и сказать: “Ребята, о чем вы
говорите?” Кстати, тут кто-то упомянул княжество Монако, так вот полдня
парламентская Ассамблея Совета Европы обсуждала уровень демократии в княжестве Монако.
Там они озабочены: князь Монако допускает авторитарный метод руководства.
В принципе две проблемы у нас есть, сколько
бы вы ни говорили о независимых средствах массовой информации, все это досужие
разговоры. Все разговоры о независимости средств массовой информации – это все
демагогия. Настоящее независимое средство массовой информации – то, которое
экономически независимо. Оно независимо от нашей партии, от партии Андроника,
от партии Дьякова, от Рошки и других. Вот это будет настоящая экономическая
независимость. И я вижу проблему в том, что мы, и Парламент, и Правительство,
мало занимаемся созданием экономических рычагов способствованию такой
ситуации. Вот это очень большая к нам претензия.
И вторая самая большая проблема наших
средств массовой информации – это ужасающе низкий профессиональный уровень. Но
здесь тоже детские проблемы роста. Так что я полностью поддерживаю решение
фракции проголосовать против этого моциуне.
Спасибо за внимание.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aici incheiem dezbaterile pe marginea motiunii,
proiectul nr.2460. De fapt, am si eu aici o mica problema de procedura, fiindca,
consultind articolul 115.3, din nou, spre deosebire de legile organice, unde se
stipuleaza clar care sint exercitiile, vad ca e scris: “Motiunile simple se
adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.”
Deci, in acest caz, cred ca voi urma direct
aceste prevederi si voi supune votului cine este pentru adoptarea motiunii.
Dar, avind, la fel, pozitia ca motiunile simple sint adoptate cu majoritatea
celor prezenti in sala, eu am sa rog foarte mult colegii mei, numaratorii pe
sectoare, sa imi anunte prezenta numerica a deputatilor pe sectoare. Sa vedem citi
sint prezenti. Nu, oricum, ma iertati, sint norme de procedura, exista
stenograma, trebuie sa urmam aceste reguli.
Stimati colegi,
Rog prezenta.
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Sectorul...
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
27 – sectorul 2.
Va multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 26.
Domnul Marian Lupu:
26 – sectorul nr.1.
Multumesc.
67 de persoane prezente in sala.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru adoptarea motiunii
simple inregistrate cu nr.2460, rog sa voteze. Rog rezultatele pe sectoare.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi “pro”.
Stimati colegi,
21 de voturi, este o cifra inferioara
majoritatii simple din deputatii prezenti. Si, in rezultatul votului, constat ca
motiunea inregistrata cu nr.2460 este respinsa de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Acestea au fost subiectele incluse pe
agenda sedintei de astazi.
Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina
viitoare, la 12 iulie, ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 16.00.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.