|
DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ –
DECEMBRIE 2008
Şedinţa din ziua de 18 decembrie 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1.
Declararea
şedinţei ca fiind deliberativă.
2.
Dezbateri asupra
ordinii de zi, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3273 privind
azilul în Republica Moldova.
4.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.932 privind
verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.
5.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3053 privind
completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea
Listei obiectelor ale căror lucrări de expertiză tehnică,
de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare,
cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către persoane fizice
şi juridice, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.
6.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3393 pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI
din 23 noiembrie 2007 (art.1, 4, 5 ş.a.).
7.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3355 pentru completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din
24 aprilie 1997.
8.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2579 cu privire la
modificarea articolului 1 din Legea nr.124-XVI din 11 mai 2007 pentru
ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii privind controlul tutunului.
9.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1700 pentru
modificarea şi completarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova
nr.1024-XIV din 2 iunie 2000 (art.22, 28, 33, 37).
10.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2996 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu
privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (art.24, 36, anexa
nr.1 ş.a.).
11.
Dezbaterea şi
reexaminarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din
24 octombrie 2008. Proiectul nr.3365
12.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2827 pentru
modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.101,
16, 21 ş.a.).
13.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1622 pentru
modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21,
1961, 1962 ş.a.).
14.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3294 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008 nr.268-XVI din 7
decembrie 2007 (art.1, anexele nr.1 şi nr.2).
15.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2949 pentru completarea Legii Fondului republican
şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei
nr.827-XIV din 18 februarie 2000 (art.5, 8).
16.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3378 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea
în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal – art.24; Legea cu
privire la fondurile de investiţii – art.31 ş.a.).
17.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3438 privind aprobarea
devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2009.
18.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3216 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind
Inspecţia Muncii (art.1, 4, capitolul IV1 ş.a.).
19.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3402 pentru ratificarea Acordului de finanţare
(împrumut şi grant) dintre Republica Moldova şi Fondul
Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) în scopul
implementării în Moldova a Programului de Servicii Financiare Rurale
şi Marketing.
20.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3403 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea
de dezvoltare.
21.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2562 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului
şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind
introducerea modificărilor şi completărilor în Regulamentul
cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale Comunităţii
Statelor Independente, adoptate la Minsk la 28 noiembrie 2006.
22.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2391 pentru aderarea Republicii Moldova la Decizia
Consiliului şefilor de state ale CSI privind Consiliul interstatal al
conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre
ale Comunităţii Statelor Independente.
23.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1522 pentru ratificarea Protocolului cu privire la
introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu
privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de
călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor
la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a
persoanelor echivalate cu aceştia din 12 martie 1993.
24.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.611 cu privire la modificarea
Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.885-XIII din 19 iunie
1996 privind deschiderea la Banca Naţională a Moldovei unui cont
corespondent temporar Centrului de casă şi decontări din
Tiraspol.
25.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3363 cu
privire la Procuratură.
26.
Întrebări.
27.
Declaraţia doamnei
deputat Valentina Cuşnir.
28.
Declaraţia
domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară
“Alianţa «Moldova Noastră»”.
Şedinţa
începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico,
vicepreşedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
98 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Boris
Ştepa, Valentina Şerpul, Valeriu Guma.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa.
Şedinţa este deliberativă.
Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul
Ţării.)
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Cîteva subiecte de ordin
organizatoric. Anterior v-a fost distribuită informaţia, partea
tehnică a acestui subiect, sînt două proiecte: nr.2827 şi
nr.1622, care erau prevăzute pentru a fi examinate în cadrul
şedinţei din ziua de mîine, 19 decembrie, şi, la
propunerile comisiilor, ele vor fi examinate în cadrul şedinţei
de astăzi.
Totodată, Comisia juridică,
pentru numiri şi imunităţi, Comisia pentru politică economică,
buget şi finanţe şi Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană au intervenit cu propunerea să
suplimentăm agenda şedinţelor Parlamentului din 19 decembrie
şi, respectiv, din 25 decembrie cu trei proiecte: nr.3414, nr.2648 şi
nr.3435. Le aveţi la dispoziţia dumneavoastră. Voi supune
votului această propunere a comisiilor respective. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este acceptată. Acum alte
propuneri.
Microfonul nr.3. Am rugat microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî. Êîìèññèÿ ïî ñîöèàëüíîé çàùèòå,
çäðàâîîõðàíåíèþ è ñåìüå ïðåäëàãàåò èñêëþ÷èòü èç ïîâåñòêè äíÿ íà 19
äåêàáðÿ ïîä íîìåðîì 5 çàêîíîïðîåêò 1705.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Prima chestiune. Cu rugămintea... Avînd
în vedere că, pe data de 17 decembrie anul 2008, urma să se
desfăşoare concursul pentru alegerea rectorului
Universităţii “Aleco Russo” din Bălţi şi
Universităţii de Stat din Chişinău, dispoziţia care a
venit din partea Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru a sista
aceste concursuri, deci, concursuri în urma cărora senatele acestor
două instituţii superioare de învăţămînt
urmau să desemneze rectorii instituţiilor de
învăţămînt superior. Aceste concursuri au fost
anulate, fără a fi prezentat, cel puţin în cazul Universităţii
din Bălţi, vreun motiv.
Din punctul nostru de vedere, este o
imixtiune directă în activitatea acestor instituţii de
învăţămînt superior. Şi, în acest sens,
rog, domnule Preşedinte, să fie invitată astăzi în
plenul Parlamentului, la sfîrşitul şedinţei, doamna
ministru al învăţămîntului şi tineretului,
să prezinte informaţia privind motivele şi, mai mult ca
atît, încadrarea legală în această idee.
Şi a doua chestiune, domnule Preşedinte.
Avînd în vedere că discuţiile sînt multe, dar pe
alocuri lipsite de suport juridic, mă refer la situaţia creată
în jurul postului de televiziune PRO TV. Da, iară. Fiindcă, la
şedinţa trecută, dumneavoastră, domnule Preşedinte,
aţi spus că va avea loc o conferinţă de presă,
în urma căreia noi ne vom clarifica cu situaţia creată.
După care aţi dat indicaţii Comisiei sesizate în fond,
care, de fapt, din cîte am înţeles, nu a primit indicaţii
sau nu a înţeles exact indicaţiile pentru a clarifica situaţia.
Şi revin cu o rugăminte mai
veche, domnule Preşedinte. Avînd în vedere că
Constituţia Republicii Moldova stabileşte foarte clar, expres, prin
normă constituţională, că numai şi numai Parlamentul
Republicii Moldova interpretează legile şi asigură unitatea
reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării,
în situaţia creată, cred că este absolut necesar să
nu continuăm discuţiile sterile vizavi de aplicatibilitatea unei
norme legale, stipulată clar în legislaţie, să facem
această interpretare a legii aşa cum prescrie norma
constituţională şi, de fapt, este şi ca obligativitate a
noastră, să nu facem trimitere către dispoziţii, către
decizii ale CCA, mai recent CCC-lui, am înţeles ale comisiilor
ş.a.m.d.
Rog, domnule Preşedinte, în
acest sens, să dispuneţi, eventual, crearea unui grup de lucru,
pentru a pregăti proiectul respectiv de lege, care ar interpreta norma.
Şi, pînă pe data de 23 decembrie, cînd urmează
Consiliul Coordonator al Audiovizualului să ia decizie într-un sens
sau altul, să aibă şi interpretarea respectivă, ca să
scoatem toate discuţiile care au loc în ultima perioadă.
Vă rog foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Dumitru Braghiş:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Ne place nouă sau nu, însă cred
că nimeni nu poate să mai spună că criza economică nu
a ajuns deja şi în Republica Moldova. Partidul Social Democrat nu o
dată a accentuat acest lucru şi a propus mai multe acţiuni, care
ar putea să schimbe situaţia din ţară, inclusiv s-a propus
să ne gîndim la depunerile băneşti, să creăm noi
locuri de muncă şi, cel mai important, să aprobăm un
program anticriză, care ar permite să rezolvăm problemele
Republicii Moldova.
Trebuie să constatăm că
aceste lucruri nu au fost auzite aici, în Parlament, în primul
rînd, de Fracţiunea majoritară, care, se creează impresia,
că este foarte liniştită şi discută cu dispreţ
problemele ce ţin de criza mondială. Nu cere Guvernului să
întreprindă acţiunile necesare. Guvernul, la rîndul
său, nu întreprinde şi nu propune nimic. În rezultat, se
creează impresia că nimeni nu îşi bate capul de soarta
poporului.
Acelaşi lucru se
întîmplă, cu părere de rău, şi cu colegii
noştri din opoziţie, care astăzi sînt mai mult
preocupaţi de problemele rezultatelor alegerilor din 2009 sau de problemele
posturilor pe care le vor ocupa unii sau alţii. Însă situaţia
demonstrează tot mai mult că criza afectează Republica Moldova.
Şi ultimele declaraţii, inclusiv
ale reprezentanţilor Guvernului, demonstrează destul de clar că
avem probleme serioase. Scad veniturile la buget, scad banii care vin de peste
hotare, apar cetăţenii care sînt disponibilizaţi în
celelalte ţări ale lumii.
În această situaţie, noi,
reprezentanţii Partidului Social Democrat, în semn de protest
faţă de indiferenţa întregului Parlament la propunerile ce
ţin de elaborarea unui program anticriză, vom părăsi
astăzi şedinţa plenului.
Şi rugăm Biroul permanent să
discute chestiunea respectivă, pentru ca, încă pînă
la sfîrşitul acestei sesiuni de toamnă, să discutăm
problemele anticriză sau programul anticriză, care ar permite să
intrăm în 2009 cu nişte acţiuni care vor fi implementate
şi vor conduce la îmbunătăţirea situaţiei
în ţară, nu la încordarea şi mai mult e ei.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În primul rînd, eu propun excluderea
de pe ordinea de zi de astăzi a proiectului nr.2938.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Puţin mai tare ca să aud.
Domnul Vladimir Dragomir:
Propun excluderea din ordinea de zi pentru ziua
de astăzi a proiectului nr.2938 cu privire la simbolurile publice. Aceasta
în primul rînd.
Şi, în al doilea rînd,
vreau să dau un răspuns, deoarece s-a vorbit astăzi despre Comisia
de profil, în privinţa PRO TV.
Stimaţi colegi,
Noi cu toţii ştim că
instituţia Consiliului Coordonator al Audiovizualului este o
instituţie independentă. De ce, se întreabă, noi ne
amestecăm atîta în treburile acestei instituţii? Ca
atare, domnule Filat, da, într-adevăr, noi am stat, am avut o
discuţie cu preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind
această problemă. Dumnealui a făcut o conferinţă de
presă, cu toţii sînteţi la curent. Totul se face în
baza legii. Dacă legea se va încălca, este instanţa de
judecată. Dar noi nu avem dreptul să ne amestecăm zilnic
în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Domnul Marian Lupu:
Să mai dăm posibilitate şi
colegilor noştri, să vedem care sînt propunerile şi apoi
cu reacţii şi contrareacţii.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
În primul rînd, solicit timp
pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.
Astăzi este Ziua poliţiei.
Şi cu prilejul acestei sărbători vin cu felicitări şi
urări de bine şi sănătate pentru toţi angajaţii
din Ministerul Afacerilor Interne, în special către acei
poliţişti de sector, care duc pe umerii lor toată greutatea din
localităţile pe care le conduc într-un fel. Şi vin, în
special, cu felicitări către mamele poliţiştilor,
către soţiile şi copiii poliţiştilor, care sînt
şi ei înregimentaţi, de rînd cu feciorii, taţii
şi soţii lor, în această muncă grea de poliţist.
La mulţi ani şi bine, curaj.
Şi noi vă susţinem atunci cînd faceţi lucruri bune
pentru societate.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Trebuie să accentuez că este
foarte romantic, foarte... Şi cred că merită să
felicităm poliţia noastră cu ziua lucrătorului
poliţiei, Ziua ofiţerului poliţiei. Şi cred că
întreg corpul de deputaţi îi felicită pe toţi acei
care reprezintă acest sector important. (Aplauze.)
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu ţin în mînă un
document semnat la 24 noiembrie 2008 de domnul Artur Cozma, la moment ministrul
culturii, care vizează înstrăinarea unor imobile şi anume:
de pe strada M.Eminescu nr.50, nr.52 şi de pe strada Veronica Micle nr.9
către SRL “Invizibil”.
Domnul Marian Lupu:
Este interesantă
însăşi denumirea, da?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, da. Păi, aici e semnat de
ministru.
Domnul Marian Lupu:
“Invizibil”...
Domnul Gheorghe Susarenco:
“Invizibil”. Şi ţin să
menţionez că pe acest teren, pe care îl cunoaştem cu
toţii, dacă am merge la teatru, se află şi Teatrul
“Luceafărul”. În legătură cu aceasta, din partea Fracţiunii
noi propunem să fie invitat mîine domnul Victor Stepaniuc, care este
curatorul, să spunem aşa, a culturii din toată Republica
Moldova, să ne dea explicaţii pe marginea acestui subiect.
Şi doi. Rog să fiu înscris
iar cu o declaraţie din partea Fracţiunii “Alianţa «Moldova
Noastră»”, care va viza subiectul: reprimarea de către regimul
comunist a drepturilor opoziţiei parlamentare şi ale celei din
administraţia publică locală.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Alim Afonin:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Din numele Fracţiunii, se propune de
a fi exclus din ordinea de zi pentru ziua de mîine proiectul de Lege
nr.3342, proiectul Codului subsolului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Vă mulţumesc.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
În cadrul a trei şedinţe
plenare, consecutiv, am solicitat ca Ministerul Justiţiei să îmi
răspundă la una din întrebările adresate dumnealor pe data
de 13 noiembrie anul curent. Răspunsul prezentat pe data de 21 noiembrie,
semnat de Elena Mocanu, este un răspuns anormal şi nici un şef
de secţie din cadrul unei preturi nu ar semna aşa răspunsuri. De
aceea, insist ca pînă mîine, la finele şedinţei
în plen să primesc răspuns.
Doi. Am adresat, de asemenea, o
întrebare către Guvernul Republicii Moldova prin care solicitam
să fim informaţi, care sînt motivele obiective, că, pe
parcursul deja a trei luni, nu avem un şef al Agenţiei Sportului.
De asemenea, întrebarea a fost
adresată pe data de 13 noiembrie. Chiar dacă nu ar fi Guvernul, orice
instituţie publică din Republica Moldova, în baza Legii cu
privire la petiţionare demult expedia un răspuns. În cazul de
faţă, se încalcă nu doar Legea despre statutul
deputatului, Regulamentul Parlamentului, dar şi legea
sus-menţionată. De aceea, solicit ca responsabilii Guvernului să
dea dovadă de mai multă seriozitate şi să respecte legea.
Şi trei. Vă amintesc, domnule
Preşedinte, că, în cadrul şedinţelor din 4 şi 11
decembrie, am solicitat să fie prezentă în şedinţă
plenară, pentru a da explicaţii, ce se întîmplă
în jurul emisiunii “Contrapunct”, doamna preşedinte al Consiliului
de observatori al Companiei “Teleradio-Moldova”. Sper foarte mult că de
data aceasta se va da dovadă de mai multă seriozitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Noi, de mai multe ori, am atras
atenţia asupra mersului reformelor, care au fost implementate de
către Ministerul Sănătăţii în ultima
jumătate de an ce ţine de reorganizarea spitalelor raionale, care au
avut un scop foarte bine determinat. Dar, pînă la urmă, s-au
finalizat cu un şir de scandaluri şi cu o situaţie destul de
gravă în mai mult de 10 raioane din ţară. Şi mai grav
este că acum, cînd e în toi campania de contractare
între Casa Naţională de Asigurări în Medicină,
spitalele raionale şi centrele medicilor de familie, în aceste
raioane nu sînt încheiate contractele de finanţare a
instituţiilor, ceea ce afectează foarte mult cetăţenii din
raioane.
Ministerul Sănătăţii,
în loc să soluţioneze problemele care le-a creat, a găsit
un mecanism foarte dureros pentru populaţia ţării: de a stopa
finanţarea instituţiilor medicale. Situaţia este foarte
alarmantă. Pînă la finele anului noi avem jumătate de
lună, anul viitor începem iară 15 zile ne odihnim acolo. Eu
cred că ar fi foarte bine, domnule Preşedinte, stimaţi colegi,
să invităm ministrul sănătăţii aici, în
Parlament, ca să prezinte o informaţie: care sînt
soluţiile şi ce preconizează ministerul pentru a
depăşi situaţia creată în aceste raioane?
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu propun excluderea din ordinea de zi a proiectului
nr.3367.
Domnul Marian Lupu:
Ce să facem cu el?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Să îl excludem din ordinea de
zi.
Domnul Marian Lupu:
Nr.33.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
67.
Domnul Marian Lupu:
Nr. 3367.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
De preconizat pe mîine.
Domnul Marian Lupu:
Da. Şi presupun tot.
Bine, domnule Filat,
Aşteptaţi o clipă.
Microfonul nr.3, în continuare.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
 ñâÿçè ñ çàÿâëåíèåì êîëëåãè Îëåéíèê. Äåéñòâèòåëüíî
ñèòóàöèÿ ñåãîäíÿ â ðåñïóáëèêå ïî 10 ðàéîíàì ñëîæíàÿ. Âî ìíîãîì îíà áûëà ñîçäàíà
è îðãàíèçîâàíà è íàøèìè êîëëåãàìè. Íî ñåãîäíÿ èìååòñÿ îäèí þðèäè÷åñêèé âîïðîñ, íà
êîòîðûé ÿ áû ïðèçâàë îáðàòèòü âíèìàíèå ðóêîâîäèòåëåé ôðàêöèé, íàøèõ êîëëåã,
÷òîáû âñå ïîíÿëè, ÷òî åñëè ýòà ñèòóàöèÿ áóäåò ïðîäîëæàòüñÿ äàëåå â
ìåäèêî-ñàíèòàðíûõ ó÷ðåæäåíèÿõ, òî ìû ïîäâåðãíåì íàøå íàñåëåíèå îïàñíîñòè îñòàòüñÿ
áåç ìåäèöèíñêèõ óñëóã.
Ñåãîäíÿ íåëüçÿ âèíèòü Íàöèîíàëüíóþ ìåäèöèíñêóþ
ñòðàõîâóþ êîìïàíèþ, ïîòîìó ÷òî â ðÿäå ðàéîíîâ ïðîøåäøèå ïî êîíêóðñó ðóêîâîäèòåëè,
íàõîäÿòñÿ â ñóäåáíûõ ïðîöåññàõ. À çàêëþ÷àòü äîãîâîð ôèíàíñèðîâàíèÿ, ãäå ðå÷ü
èä¸ò î äåñÿòêàõ ìèëëèîíîâ ëååâ ñ ëþäüìè, êîòîðûå íàõîäÿòñÿ â ñóäåáíûõ
ïðîöåññàõ, êîíå÷íî, íèêòî íèêîãäà íå áóäåò.
Ïîýòîìó èíôîðìàöèÿ ó íàñ åñòü,
Ìèíèñòåðñòâî, Íàöèîíàëüíàÿ êîìïàíèÿ ñåãîäíÿ äóìàþò, êàêèå ïðåäëîæåíèÿ ðàçðàáîòàòü
äëÿ òîãî, ÷òîáû ýòó ïðîáëåìó ñíÿòü. Íî åùå ðàç îáðàùàþñü ê êîëëåãàì: ïðîáëåìà
áóäåò ñíÿòà î÷åíü áûñòðî òîëüêî òîãäà, êîãäà ïåðåñòàíåì ïîëèòèçèðîâàòü äàííóþ
ñèòóàöèþ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Vizavi de cele expuse de domnul Dragomir.
Eu reiterez poziţia pe care am expus-o la începutul
şedinţei. Nu doresc şi nu chem pe nimeni să intervină
în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Însă, din păcate, o normă legală este
interpretată greşit, ilegal de către instituţiile statului,
care nu au acest drept. Dreptul de interpretare a legii o are numai şi
numai Parlamentul.
În acest sens, trebuie să fie
clar pentru toată lumea, avem suficienţi jurişti în această
sală, o lege, o normă legală nu poate fi aplicată nici
retroactiv, dar nici ultraactiv. Şi, ca să nu admitem în
continuare discuţiile respective, eu cred că este absolut simplu
să dăm această interpretare şi să scoatem toate
problemele. Primul lucru.
Al doilea lucru. Avînd în
vedere ieşirea înflăcărată a lui Braghiş. Poate
el ascultă acum la radio. Vreau să îi readuc aminte că
atunci cînd, în această sală, toate fracţiunile
parlamentare de opoziţie, deputaţii din opoziţie şi-au
expus punctul de vedere despre criza mondială şi au venit şi cu
anumite soluţii, eu personal am înaintat un proiect de
hotărîre a Parlamentului pentru instituirea unei Comisii
naţionale pentru monitorizare şi venirea cu soluţii, pentru a
minimaliza şi a găsi soluţii privind problemele care apar.
Şi mai mult ca atît, eu aş
vrea foarte mult ca acei care ies la microfon şi dînsul poate
să îşi manifeste calităţile de gestionare a crizei
în Consiliul municipal, acolo unde asigură tarif acceptabil pentru
chişinăuieni ş.a.m.d.
Eu, apropo, am auzit că, în semn
de protest faţă de timpul de afară, Fracţiunea Social
Democrată din Consiliul municipal părăseşte
şedinţa Consiliului municipal. Aceasta aşa pentru o precizare,
ca să nu se...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Noi, în primul rînd, către
nimeni nu am adus învinuiri. Dar eu vreau să atrag atenţia tuturor,
fiindcă noi v-am atenţionat că imperfecţiunea legii
promovată de Ministerul Sănătăţii la început, va
aduce la scandalurile care sînt acum în raioane. Şi aşa
şi s-a întîmplat.
Noi acum, indiferent... toate deciziile
luate în consiliile raionale, sînt votate şi nu sînt
influenţate de cineva. Dar, pînă la urmă, noi trebuie
să găsim soluţii.
Sînt zece raioane, e o situaţie
destul de alarmantă anume cu bolnavii şi cu specialiştii
în aceste zece raioane.
Oricît am vorbit noi aici, dar nici
la Comisie, nici în Fracţiunea majoritară, nici aici, în
Parlament, noi nu am discutat această problemă pînă
astăzi. Astăzi, a sosit timpul şi este necesară. De aceea,
noi rugăm: să soluţionăm problema. Ministerul
Sănătăţii trebuie să îşi rezerveze şi
timp, şi toată responsabilitatea să şi-o asume.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Din partea Fracţiunii se propune
excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.1952.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ðåøåíèå ìåñòíîãî ñîâåòà Ñîðîêà, î êîòîðîì
ãîâîðèò ãîñïîäèí Îëåéíèê, áûëî îòìåíåíî ðåøåíèåì ñóäà. Óæå è ðàéîííûé ñîâåò
Ñîðîêà îòìåíèë ñâîå ðàíåå ïðèíÿòîå ðåøåíèå. Êòî ñåãîäíÿ â Ñîðîêàõ äîëæåí
èñïîëíÿòü îáÿçàííîñòè ãëàâíîãî âðà÷à? ×åëîâåê, ïðîòèâ êîòîðîãî âîçáóæäåíî è
íàõîäèòñÿ â ñóäåáíîì ïðîöåññå òðè óãîëîâíûõ äåëà íà áîëåå ÷åì 800 òûñÿ÷ ëååâ! Íà
ñàìîì äåëå ðåøåíèå ïðèíèìàåòñÿ ïîëèòè÷åñêèì ìåòîäîì. Ìàêñèìóì 18 ÷åëîâåê
àíòèêîììóíèñòè÷åñêîé êîàëèöèè, èç êîòîðûõ «Àëüÿíñ "Ìîëäîâà Íîàñòðý"» –
8 ÷åëîâåê, ïîëó÷èâøèõ äîëæíîñòè â ðàéîííîì ñîâåòå, âîò îò êîãî ñåãîäíÿ çàâèñèò ñîñòîÿíèå
ïàöèåíòîâ è âîîáùå ìåäèöèíñêàÿ îáñëóæèâàíèå â ðàéîíàõ. Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Nu este solicitare.
Microfonul nr. 5.
Pe scurt.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Preşedinte,
Foarte pe scurt. Nu toate aceste intervenţii
din partea Fracţiunii majoritare de a-i ponegri pe toţi şi
în toate părţile, aceasta nu este ceva nou. Dar eu vreau
să aduc aminte, să vă atrag atenţia că în Soroca
taman aceasta este o acţiune concretă, petrecută de Fracţiunea
majoritară împotriva omului, care, pînă la urmă, a
ieşit din Partidul Comuniştilor la momentul cuvenit şi a votat
pentru reprezentantul “Alianţei «Moldova Noastră»”. Şi eu vreau
să vă spun şi despre altceva. Toată această reorganizare
a început anume cu cazul Soroca. Şi aceasta este o metodă
foarte bine determinată, promovată pe parcursul ultimilor opt ani de
zile în ţară.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimaţi colegi.
Eu propun să încheiem toată
discuţia aceasta.
Microfonul nr. 2. Eu v-aş da, de fapt,
şi un sfat. Dumneavoastră, cînd ieşiţi la microfoane,
măcar gîndiţi-vă să nu faceţi referinţe la
nume, da? Ca să nu fie toate chestiile date. Referiţi-vă la
subiect.
Microfonul nr. 2.
Vă rog.
Doamna Elena Bodnarenco:
Mulţumesc.
Nu pentru domnul Oleinic, dar pentru
toţi colegii. La data de 20 decembrie al anului trecut, Consiliul raional
Soroca a luat o decizie de reconfirmare în funcţie a medicului-şef,
care a fost abrogată prin decizia judecăţii Soroca şi prin
decizia Curţii de contencios administrativ. Şi a fost deja
abrogată printr-o decizie de Consiliul raional Soroca. Şi pentru această
decizie au votat, în acest caz, şi membrii Alianţei
anticomuniste.
Mulţumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Dacă doar de procedură, căci
aţi fost deja la microfon.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Straniu lucru, vorbitorilor precedenţi
nu le-aţi atras atenţia asupra faptului că trebuie să se
refere doar la procedură.
Domnul Marian Lupu:
Ei au intrat în polemică şi
au avut un fel…
Domnul Leonid Bujor:
Păi, polemică, de ce atunci
aţi...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor...
Domnul Leonid Bujor:
...permis doamnei să comenteze ceea ce
a spus domnul Oleinic?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Te rog, spune ce ai de spus.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, scurt.
Domnule Preşedinte,
Esenţial nu este ceea ce se
întîmplă doar la Soroca, esenţial este faptul că
majoritatea comunistă încearcă, şi prin aceste
pîrghii, să distrugă coaliţiile democratice formate
în majoritatea raioanelor. De aceea, nu trebuie, după ce am
modificat legea aşa cum a fost convenabil, astăzi să
încercăm să îi facem vinovaţi pe oamenii care au
făcut o altă alegere, decît ideologia comunistă.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţii mei colegi,
Acestea au fost propunerile înaintate
în acest debut de şedinţa de astăzi a plenului
Parlamentului. Voi supune votului acele propuneri care au fost solicitate
să fie supune votului sau care, regulamentar, trebuie să
procedăm în acest fel. Propunerea domnului Petrenco privind
excluderea proiectului nr.1952 de pe agenda şedinţei plenului. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este acceptată. Propunerea
domnului Bondarciuc, acelaşi lucru: excluderea proiectului nr.3367 de pe
agendă. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Acceptat.
Propunerea domnului Oleinic privind
invitarea ministrului sănătăţii cu explicaţiile de
rigoare la subiectul pe larg discutat în acest debut de
şedinţă. Cine este pentru, rog să voteze. Rog să fie
anunţate rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 11.
Sectorul nr. 3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi. Propunerea nu a fost
acceptată de plen.
Propunerea evocată de domnul deputat
Afonin privind excluderea de pe agendă a proiectului nr.3342. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea e acceptată.
Propunerea domnului Susarenco privind
invitarea domnului Stepaniuc la subiectul evocat de domnia sa: scrisoarea
ex-ministrului Cozma. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 9.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
25 de voturi. Această propunere la fel
n-a fost susţinută de plen.
Propunerea domnului Dragomir privind
excluderea din agendă a proiectului de Lege nr.2938. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.
Propunerea domnului Eremciuc privind
excluderea proiectului nr.1705 programat pentru ziua de mîine. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.
Propunerea domnului Filat de a invita
ministrul educaţiei şi tineretului, pentru a veni aici cu o
informaţie asupra situaţiei privind alegerile rectorilor la acele două
instituţii. De fapt, da. Aceasta este situaţia.
Potrivit Regulamentului, este vorba de
propunerile Comisiei, ale fracţiunilor sau ale unui grup de deputaţi,
dacă nu greşesc, nu mai puţin de 5 persoane.
Domnule Filat,
Pardon. Acum, ultimul subiect, ca să clarificăm
lucrurile, mă refer aici la situaţia privind discuţiile şi,
pe alocuri, speculaţiile care se fac în jurul subiectului PRO TV.
Deci, să fiu foarte explicit, stimaţi colegi.
Săptămîna trecută, noi
am vorbit la acest subiect în această sală. Eu am dat
indicaţiile de rigoare preşedintelui Comisiei şi rog să se
ţină minte un singur lucru pentru toţi, că
Preşedintele Parlamentului comunică cu comisiile prin intermediul
preşedintelui Comisiei. De altfel, în acest mod, preşedintele Comisiei
sau vicepreşedinţii comunică şi cu fracţiunile,
discută cu şefii grupurilor politice parlamentare, şi nu cu
întreaga componenţă a Fracţiunii sau a Comisiei.
Şi exact sarcina pusă în
faţa preşedintelui Comisiei a fost să vedem cu exactitate care
este substanţa problemei. Dacă este o problemă legislativă,
dacă este o carenţă în legislaţie, dacă este o
interpretare eronată, dacă este o acţiune din partea organelor
respective, care nu este conformă legislaţiei. Eu am obţinut
toate aceste informaţii şi vreau să mulţumesc
preşedintelui Comisiei pentru că a întreprins absolut toate
măsurile solicitate.
Mai mult ca atît, la acest subiect,
am comunicat foarte mult şi cu experţi, şi cu colegii mei,
inclusiv am avut o discuţie îndelungată la acest subiect
şi cu colega doamna Maria Postoico. Şi pentru a nu face multă
discuţie lipsită de conţinut şi de sens, cred că este
timpul şi am convenit la acest subiect după discuţia cu domnul
preşedinte al Comisiei de profil, cred că astăzi, la Ora
întrebărilor, din momentul în care conducerea CCA a oferit
explicaţii şi în cadrul diferitelor emisiuni, cred că este
timpul să vină domnia sa, domnul Gorincioi şi să ne
spună care este chestia, cum se va proceda?
Fiindcă scopul nostru ca Parlament,
obiectivul nostru nu este de a dezavantaja pe cineva, în egală
măsură obiectivul nu este de a avantaja pe cineva. Sistemul trebuie
să funcţioneze în strictă conformitate cu litera legii.
Şi o să vedem, dacă există carenţe în
legislaţie, vedem ce facem în continuare. Aceasta este
situaţia, rog să fie transmisă Secretariatului această
informaţie către domnul Gorincioi, că îl
aşteptăm în cadrul orelor întrebărilor.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune
votului aprobarea per ansamblu a agendei şedinţei de astăzi a
plenului Parlamentului şi, respectiv, cu amendamentele propuse şi
acceptate şi pentru zilele de mîine, zilele viitoare. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Agenda este aprobată.
Începem activitatea propriu-zisă
în cadrul examinării subiectelor de pe agendă. Proiectul de
Lege nr.3273 privind azilul în Republica Moldova. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vadim Mişin:
Óâàæàåìûå êîëëåãè,
Êîìèññèÿ ïî íàöèîíàëüíîé áåçîïàñíîñòè,
îáîðîíå è îáùåñòâåííîìó ïîðÿäêó ðàññìîòðåëà íà ñâîåì çàñåäàíèè ïîñòóïèâøèå îò ïîñòîÿííûõ
êîìèññèé ïðåäëîæåíèÿ ê ïðîåêòó Çàêîíó îá óáåæèùå â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà. Îòìå÷àþ,
÷òî âñå êîìèññèè âûñêàçàëèñü ïîëîæèòåëüíî îòíîñèòåëüíî ïðèíÿòèÿ íàñòîÿùåãî
çàêîíà, à íåêîòîðûå, òàêèå êàê þðèäè÷åñêàÿ, ïî ýêîíîìè÷åñêîé ïîëèòèêå, áþäæåòó
è ôèíàíñàì, ïî ñîöèàëüíîé çàùèòå, âûäâèíóëè ðÿä ïðåäëîæåíèé, êîòîðûå, íà íàø
âçãëÿä, óëó÷øèëè ïðîåêò êàê â þðèäè÷åñêîì, òàê è â ðåäàêöèîííîì ïëàíå.
Âñåãî ïîñòóïèëî 22 ïðåäëîæåíèÿ. Èç íèõ 14
ïðèíÿòû ïîëíîñòüþ, îäíî ïðåäëîæåíèå ïðèíÿòî ÷àñòè÷íî, è ñåìü ïðåäëîæåíèé (â îñíîâíîì
ðåäàêöèîííîãî õàðàêòåðà) áûëè îòêëîíåíû. Ïîñòóïèâøèå ïðåäëîæåíèÿ èçëîæåíû â ïðèëîæåííîì
ê äîêëàäó ðåçþìå è ÿâëÿþòñÿ åãî ñîñòàâíîé ÷àñòüþ. Èñõîäÿ èç èçëîæåííîãî,
Êîìèññèÿ ïî íàöèîíàëüíîé áåçîïàñíîñòè, îáîðîíå è îáùåñòâåííîìó ïîðÿäêó
ïðåäëàãàåò Ïàðëàìåíòó ïðèíÿòü ïðîåêò Çàêîíà îá óáåæèùå â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà âî
âòîðîì ÷òåíèè.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă mulţumesc, stimate coleg.
Sînt alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Mişin,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a
proiectului de Lege nr.3273. Cine este pentru, rog să voteze. Rog
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3273 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.932 privind
verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice. Lectura
a doua.
Rog Comisia.
Poftim?
Domnul Iurie Stoicov:
Stimaţi deputaţi,
Comisia pentru securitatea
naţională, apărare şi ordinea publică a examinat
propunerile şi obiecţiile înaintate referitor la proiectul de
Lege privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii
publice şi informează plenul Parlamentului despre următoarele. Asupra
prezentului proiect de Lege, au parvenit 19 propuneri, dintre care 6 au fost
acceptate. Amendamentele şi decizia Comisiei se conţin în
sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. E de
menţionat că comisia a acceptat propunerea de a exclude cuvintele
“şi sancţiuni contravenţionale” din compartimentul “Antecedente
penale şi sancţiuni contravenţionale” ale chestionarului.
Iar textul “a fost intentată vreo
procedură penală împotriva dumneavoastră” de substituit prin
textul “dispuneţi de antecedente penale”.
Respectiv, s-a propus modificarea termenului
de intrare în vigoare a legii: nu de la 1 ianuarie 2009, ci după 3
luni de la publicare, pentru a se asigura implementarea acestei legi.
În legătură cu cele expuse,
Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Eu vă mulţumesc.
Propuneri la acest subiect?
Microfonul nr. 4.
Domnul Valentina Buliga:
Domnule Preşedinte,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a avut o propunere la alineatul (4)
articolul 9 şi în decizia Comisiei că nu se acceptă,
că în acest alineat se stipulează despre refuz. Eu am citit
şi nu prea sînt de acord. Dacă citim atent articolul 9
alineatul (5), da, refuzul candidatului la funcţia publică de a fi
verificat are ca efect neangajarea în funcţia respectivă.
Iar la alineatul (5), organul care are
competenţa legală de numire în funcţie, a dispune
eliberarea acestuia din funcţie, de ce să nu o facă în
scris şi care poate fi, ulterior, contestată de instanţa de
judecată, conform Codului muncii, noi am propus completarea şi mi se
pare că la alienatul (5) se încadrează foarte bine. În 4
nu, dar în 5, odată ce noi refuzăm angajarea lui în
funcţie, trebuie să îi scriem, să îi spunem omului
în scris şi el are dreptul să contesteze decizia organului
abilitat cu această funcţie. Şi noi, în Comisie, am fost toţi
de această părere şi aş crede că ar fi logică
încadrarea acestui alineat în articolul respectiv.
Domnul Iurie Stoicov:
Noi am încercat să vă explicăm
şi deci confundaţi două lucruri.
Doamna Valentina Buliga:
Nu mai confundăm.
Domnul Iurie Stoicov:
În acest aliniat, se stipulează
despre refuzul din partea candidatului de a fi supus verificării, şi
nu despre refuzul angajatorului de a-l angaja în funcţie. Dar
în privinţa contestării este articolul 17, care stipulează
modul de contestare în cazurile în care este această
necesitate. Confundaţi două lucruri, pur şi simplu.
Doamna Valentina Buliga:
Nu este. Da, este viziunea
dumneavoastră. Noi toţi am discutat că...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, mulţumesc.
Stimate domnule preşedinte Stoicov,
Noi salutăm faptul că aţi
acceptat unul dintre amendamente, o modificare care, desigur, ţine de
demnitatea oricărei persoane, care va fi supusă acestei
verificări. Dar vreau să vă atrag atenţia că regulile
de tehnică legislativă ne obligă să respectăm normele
lingvistice în vigoare. De aceea, formula pe care o propuneţi
şi care va fi în formulare tipizată, înţeleg eu,
este una greşită. Nu se poate întreba: dispuneţi de
antecedente penale, ci aveţi sau nu antecedente penale? Conform sensului
strict din dicţionar “a dispune” înseamnă cu totul altceva.
Poţi să ai sau să nu ai antecedente penale. Nu poţi să
dispui sau să nu dispui de antecedente penale.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu, domnule Cubreacov,
Tocmai că am consultat puţin
filologii, dar dacă aşa e corect, redacţia ne va corecta. Eu
sînt de acord cu aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Domnule Stoicov,
Spuneţi, vă rog frumos, ce se
întîmplă în cazul în care, spre exemplu, în
urma verificării sau refuzului candidatului pentru a prezenta
informaţia spre a fi verificată, aşa cum prevede legea, este
demis din funcţie sau nu este acceptat în funcţie. Ulterior,
titularul sau candidatul contestă decizia respectivă, se judecă.
La noi cum are loc judecata, cunoaştem foarte bine, spre exemplu, un an
sau mai mult. Şi, în urma deciziei definitive a instanţei de
judecată, se stabileşte că, de fapt, datele care au servit drept
de neangajare sau de disponibilizare nu au fost motivate şi
îndreptăţeşte cetăţeanul respectiv. Ce se
întîmplă în acest caz? Cine va despăgubi
cetăţeanul sau care va fi procesul respectiv?
Domnul Iurie Stoicov:
Pentru prima dată, el se
adresează în Comisia respectivă. Şi în cazul
în care Comisia...
Domnul Vladimir Filat:
Procedura eu o ştiu, căci am
citit-o pînă la urmă.
Domnul Iurie Stoicov:
Deci, în acest caz, trebuie
restabilit în funcţie, evident.
Domnul Vladimir Filat:
Dar perioada care a durat, contestarea,
judecata, cheltuieli ş.a.m.d.
Domnul Iurie Stoicov:
Acesta nu e primul caz cînd oamenii
se restabilesc în funcţie, indiferent de perioada care este...
Domnul Vladimir Filat:
Bine, pentru prima dată va fi un
număr aşa mare. Verificaţi şi …
Domnul Iurie Stoicov:
Nu e un număr mare, fiindcă eu
sînt convins că acele persoane pe care preşedintele...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Stoicov,
O chestiune de
principiu. S-a vorbit foarte mult data trecută despre faptul că
în statele dezvoltate, chiar şi în companii mari, există
servicii foarte puternice, care verifică titularii sau candidaţii de
a ocupa o funcţie sau alta. Este foarte adevărat. Numai că
în toate acestea, şi în ţări, şi în
companii, colectivul respectiv sau departamentul respectiv, care se ocupă
de verificare, nu pune în situaţia în care informaţiile
să îi fie prezentate de către candidaţi sau de titulari.
Acest lucru
îl face procedura stabilită de lege, instituţia
respectivă. SIS-ul, dacă era să fie performant ş.a.m.d.,
urma, prin activitate proprie, operativă, să depisteze anumite
încălcări şi să prezinte informaţia pentru
neangajare.
Domnul Iurie
Stoicov:
Nu aveţi dreptate.
Noi am studiat practica mai multor ţări şi sînt
pînă la 50, pînă la 100 chiar de întrebări, pe
care persoana le completează în aceste chestionare. Nu aveţi
dreptate.
Domnul
Vladimir Filat:
Nu atît de
larg, domnule Stoicov. Sînt condiţii foarte clare pentru
funcţii foarte clare.
Domnul
Marian Lupu:
Bine, stimate
coleg.
Să vedem,
noi ceva un articol concret discutăm sau nu?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu.
Domnul Marian Lupu:
Nu.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
Am înaintat, în cadrul
examinării în primă lectură, un amendament despre
excluderea literei c) din articolul 4 şi văd că mi-aţi
scris aici foarte straniu de ce nu se acceptă, că propunerea mea este...
nu corespunde articolului 59, alineatele (1) şi (3) din Regulamentul
Parlamentului.
Am deschis Regulamentul Parlamentului,
domnule preşedinte, nu de atîta, de altceva, dar azi-dimineaţă
am primit sinteza şi aici spune că eu, chipurile, trebuia să
prezint acest amendament Comisiei permanente în termen de cel mult 30 de
zile după primirea proiectului.
Dumneavoastră ştiţi tare
bine cînd a fost primit proiectul. Dacă eu l-am înaintat
în primă lectură şi nu este primul caz în
activitatea Parlamentului, eu cred că este o abordare foarte...
Domnul Iurie Stoicov:
...Subiectivă.
Doamna Valentina Cuşnir:
...Ce nu ţine, nu subiectivă, dar
nu ţine de nasul unui deputat, cred eu, să zic aşa. Dacă
faceţi trimitere la Regulament, să fie argument şi aceasta. Vin
eu, dar argumentaţi-mi dumneavoastră de ce nu vreţi să
excludeţi acest...
Domnul Iurie Stoicov:
Deci cred că mai important e prima
parte a obiecţiei pe care noi am făcut-o. E legat de faptul că
tocmai aceasta e o întrebare conceptuală. Aceştia sînt
factorii de risc, care tocmai că este şi esenţa legii, să
vorbim aşa.
Doamna Valentina Cuşnir:
Domnule preşedinte...
Domnul Iurie Stoicov:
Şi, de aceea, la Comisie noi nu am
putut accepta acest amendament.
Doamna Valentina Cuşnir:
Cum şi prin ce act vom putea noi stabili
că exercitarea activităţii prin care se realizează
funcţia publică în detrimentul Republicii Moldova,
autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului. Cum, în ce mod şi
cine va stabili dacă acest funcţionar public... la nivelul cui? Da,
fiecare va veni şi va zice: măi, dar tu ai făcut şi,
iată, conform legii, trebuie să fii spînzurat sau nu ştiu
ce să facă cu tine.
Domnul Iurie Stoicov:
Dumneavoastră iarăşi
confundaţi. Aceştia sînt factorii de risc,
înţelegeţi. E o întrebare conceptuală a legii, este
motivul pentru care se adoptă această lege.
Doamna Valentina Cuşnir:
De aceea am şi venit la examinarea
în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Aşa...
Doamna Valentina Cuşnir:
Şi era autorul, şi trebuia
să lămurească, dar nu să veniţi cu nişte explicaţii
de acestea, de clasa a doua. Şi eu propun ca acum, domnule Preşedinte
al şedinţei, propunerea mea să fie pusă la vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi...
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu este concept, este unul dintre factorii
de risc care nu poate nici printr-un act să fie stabilit.
Domnul Marian Lupu:
Bine, de acord.
Doamna Valentina Cuşnir:
Şi va duce la abuz din partea oricui.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimată colegă, bine.
S-a solicitat să fie supus votului.
Supun votului această propunere. Cine este pentru susţinerea
acesteia, rog să voteze.
Stimaţi colegi,
O să vă rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
8 voturi. Propunerea nu a fost
susţinută de plen.
Alte propuneri nu văd, doritori la
microfoane la fel.
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
În contextul şi în
condiţiile raportului Comisiei respective, supun votului adoptarea
în a doua lectură a proiectului de Lege nr.932. Cine este pentru, rog
să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – treizeci şi...
Domnul Marian Lupu:
31, da?
Numărătorii:
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. “Împotrivă” –
2 voturi. Înregistrez.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, constat că Legea nr.932 este
adoptată în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3053, lectura a doua.
Rog Comisia. Genericul este foarte larg,
titlul lung, pe care motiv mi-am permis să nu îl dau citire.
Domnule Popa,
Vă rog.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor
prezentate de către comisiile parlamentare, Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului, a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege
privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru
aprobarea Listei obiectelor ale căror lucrări de expertiză
tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi
de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către
persoane fizice şi juridice, sînt scutite de taxa pe valoarea
adăugată şi comunică următoarele.
Referitor la concretizarea proprietarului
centrelor sociale ce vor fi construite din contul Asociaţiei “Concordia”,
menţionăm că această problemă nu reprezintă
obiectul Legii nr.331-XV din 7 octombrie 2004, care presupune scutirea de TVA a
lucrărilor corespunzătoare.
Prin urmare, Comisia propune ca proiectul
de lege să fie votat de Legislativ în varianta prezentată de
Guvern. Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele
pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege
Parlamentului spre adoptare în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Propuneri, altele decît cele evocate
în raportul Comisiei?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Vreau să amintesc că, în
cadrul examinării acestui proiect de lege în primă lectură,
am propus de a fixa un termen concret pentru care ei sînt scutiţi.
Şi, din comentariul unui preşedinte de Comisie din Fracţiunea
majoritară, am înţeles că s-a acceptat acea propunere.
Să concretizăm în articolul unic, punctul 7, să fixăm
termenul de 3 ani. Astfel, vom avea siguranţa că aceste obiective vor
fi construite într-un an–doi, în caz contrar, revenim la
discuţie.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat,
Noi am examinat în cadrul
şedinţei Comisiei şi eu am evidenţiat în raport
faptul că acest proiect de lege se propune a fi votat pentru lectura a
doua în varianta propusă de Guvern.
Domnul Leonid Bujor:
Da, domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Eu vă mulţumesc că aţi
repetat a doua oară acest lucru, dar în cadrul examinării
în primă lectură am adresat întrebări şi am
făcut această propunere, care, din comentariile care au urmat, am
înţeles că s-a acceptat.
Am spus concret, pentru ca acest Centru
să lucreze eficient şi într-adevăr ca cetăţenii
să aibă posibilitatea de a se folosi de rezultatul acestei
activităţi, stabilim termenul fix. Iniţial, am propus un an de
zile, s-a spus că nu este real, am spus, bine, să fixăm în
lege 3 ani.
Ce deranjează aceasta? Sau noi vrem
să avem construcţii nefinisate pe parcursul a 10 ani. Nu văd
nimic ce nu este aici corect. Aceasta obligă, prin această formulare,
acesta e punctul meu de vedere şi cred că e logic, prin aşa o
formulare acest Centru este obligat să îşi onoreze
obligaţiunile pe care şi le asumă. Să ştim că
aceste obiective vor fi construite în termene cît mai reduse.
Nu am înţeles ce s-a
întîmplat că, pe parcursul a 10 zile, se schimbă opinia.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat,
Nu s-a întîmplat nimic. Aceasta
e viziunea dumneavoastră. Eu am raportat decizia Comisiei pentru
politică economică, buget şi finanţe.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Să nu ne citim noi aici alfabetul
şi lecţii de regulament. Începem cu aceea că în
raportul dumneavoastră în lectura a doua urma să fie fixat de
ce s-a acceptat sau nu s-a acceptat propunerea.
Dumneavoastră aţi evitat, s-a
produs lucrul acesta întîmplător sau conştient. Fiecare
rămînem la punctul nostru de vedere.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Din ceea ce e scris aici eu constat că
mult conştient nu s-a fixat.
Domnul Marian Lupu:
Ce facem, domnule Bujor? Supunem votului,
nu, să ajungem la o finalitate.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Nu există nimic, vasăzică...
Domnul Marian Lupu:
Sfînt.
Domnul Leonid Bujor:
Nu există vreun motiv serios ca
să nu se accepte această propunere. Fiindcă esenţa
propunerii se reduce la aceea ca să fim siguri că într-un an
sau doi, cel mult, aceste obiective vor fi construite.
Domnul Marian Lupu:
Bine, aceste propuneri nu au fost, noi
trebuie cu dumneavoastră, într-adevăr, să operăm cu
termene legale. Deci constat situaţia, că au fost un şir de
propuneri sau o propunere mai complexă ori mai simplă, care nu a fost
acceptată de Comisie.
Şi acum, în contextul
exerciţiului nostru, trebuie să ştiu, insistaţi să supun
votului, fiindcă aveţi dreptul la acest lucru.
Domnul Leonid Bujor:
Păi, deocamdată aştept
răspuns. Din care considerente nu s-a acceptat, că a declara în
cadrul şedinţei plenare că noi insistăm să fie
acceptată varianta propusă de Guvern, acesta nu e răspuns.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, în cadrul şedinţei Comisiei
am examinat toate propunerile expuse în cadrul şedinţei
Parlamentului şi vreau să vă spun că nu am acceptat. De ce?
În primul rînd, nu este subiect al acestei legi.
Şi în al doilea. Autorii nu
acceptă această propunere şi nu are sens să includem
această propunere în această lege.
Domnul Marian Lupu:
Continuăm.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, eu vă mulţumesc, domnule
Bondarciuc, pentru intervenţie.
Dar constat uimit şi ridicolă e
situaţia cînd ca argument că nu se acceptă propunerea
în cadrul şedinţei plenare e faptul că autorul nu
acceptă. Autorul poate să accepte, în cazul de faţă
Guvernul, atunci cînd avem de a face cu bani din buget.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi,
Să procedăm în felul
următor.
Domnul Leonid Bujor:
Aici, domnule Preşedinte, nu
sînt necesari bani din buget.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Leonid,
Eu cred că şi dumneavoastră
înţelegeţi, şi eu înţeleg, noi nu am intrat pe
o fază, noi ştim de care. Argumentul care a fost, întîi
de toate, al domnului Bondarciuc, a fost unul juridic: că nu este materie
în contextul acestei legi. Şi după aceasta a fost deja
celălalt argument.
Totuşi să ajungem la o
finalitate. Ce facem? Votăm?
Domnul Leonid Bujor:
Păi, ce facem? Dacă ne conducem
după principiul lui Ion Creangă că “obraznicul
mănîncă praznicul”, proiectul trebuie întors în Comisie,
să analizeze propunerile deputaţilor şi să vină
să prezinte în mod repetat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
În cazul de faţă, domnule
Preşedinte, eu cred că constatăm o situaţie, pur şi
simplu, au fost ignorate propunerile făcute în cadrul
şedinţei plenare, în cadrul primei lecturi. Dar de pus la vot
în cazul în care majoritatea se opune atît de vehement, ce
rost are?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Eu vin cu o propunere, aşa,
într-un fel de compromis. Nu este nimic straşnic dacă noi,
Parlamentul, că doar afectează foarte grav bugetul, dacă vom
pune anume în acest punct 7 doar pentru anul 2009 şi mai departe va
veni alt Parlament, va vedea care este situaţia, va vedea ce a făcut
în timp de un an această Asociaţie obştească
“Concordia”, tot aşa cum nu ştim ce a făcut pînă
acum.
Şi domnul raportor zice că nu
este tema dată să ne gîndim cine este proprietarul. Vreau
să vă spun că Asociaţia obştească “Concordia”
este condusă de soţia Preşedintelui Ţării Taisia
Voronin, iar constructorul acestor obiective este feciorul Oleg Voronin.
Şi iniţiativa, cum e scris în nota informativă, este la
iniţiativa... şi susţinută de Preşedintele Ţării
Vladimir Voronin.
Din aceste şi din alte motive să
scutim doar pentru anul 2009 şi să vină mai departe Guvernul cu
altă iniţiativă, să vedem atunci să îi
verificăm de ce, poate pe 10 ani sau pe cît îi scutim şi
le dăm voie să acţioneze fără taxe.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, eu vreau să vă zic
că, stimaţi colegi, staţi puţin, căci pînă
la solicitare şi pînă la vot noi vorbim aici de anexa la legea
respectivă, care sună: “Lista obiectelor ale căror lucrări
de expertiză tehnică şi tot aşa mai departe sînt
scutite de taxa pe valoarea adăugată”.
Doamna Valentina Cuşnir:
Pe veci, domnule Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, eu vă atrag atenţia
că noi vorbim de un amendament la această anexă.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, eu...
Domnul Marian Lupu:
Iar anexa, în forma ei actuală,
nu fixează pentru vreun obiectiv perioada de timp. Deci legea vine cu
puţină altă abordare. Funcţie de, fiindcă obiectivele
pot fi expertizate, prospectate, proiectate şi tot aşa înainte
pînă la darea lor în exploatare. Mă
înţelegeţi cum şi atunci problema automat dispare, ea
decade, pe care motiv pentru un obiect sau pentru o parte din aceste obiective
incluse în listă să fixăm termene pe cînd legea
actuală cu această anexă nu fixează termene, fiindcă
se ghidează de o puţină altă logică şi cred
că corectă. Vă atrag atenţia doar la acest moment.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu este corect, domnule Preşedinte.
Dacă ei îşi iau angajamentul pentru 3 ani construcţia
şi întreţinerea să o finiseze, trebuie şi noi. E clar
că aceasta este în nota informativă, care nu va fi.
Noi trebuie tot clar să punem cel mult
pentru 3 ani, dar nu pentru totdeauna.
Domnul Marian Lupu:
Staţi puţin.
Doamna Valentina Cuşnir:
Dar dacă vă opuneţi aşa
de vehement, eu cred că viitorul Parlament va anula această lege
şi va face ordine.
Domnul Marian Lupu:
Doamnă Cuşnir,
Să vă zic o chestie, este o lege
ca toate celelalte.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu, domnule Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Şi oricare Parlament este în
dreptul să intervină şi să vină cu examinarea...
Doamna Valentina Cuşnir:
Domnule Preşedinte,
Aţi fost la forum şi v-au spus
foarte mult despre transparenţă şi “nu” – corupţiei.
Iată, acest proiect este plin de corupţie şi v-am spus din
partea cui vine.
Domnul Marian Lupu:
Eu ştiu că tema aceasta este tema
cred că unica a dumneavoastră în această sală şi
este una frumoasă, una bună, dar eu...
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, şi trebuie să o...
Domnul Marian Lupu:
Vă zic un lucru, să nu uităm
şi de partea de conţinut, nu doar de partea politică, dar
şi de cea de conţinut. Aceasta e unicul...
Doamna Valentina Cuşnir:
Exact, aici nu este deloc politică,
căci eu nu fac parte nici dintr-un partid.
Domnul Marian Lupu:
Dacă o să îmi daţi
explicaţii de ce toate celelalte obiective din această anexă
sînt fără termene de fixaţii, iar la aceste obiective
trebuie să fie termenele, eu sînt gata să discut cu
dumneavoastră.
Doamna Valentina Cuşnir:
Vă spun de ce nu au fost, de aceea
că la Curchi este Marian Lupu ctitor sau ce este, la Căpriana este
Voronin, dincolo e maica ş.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Of, stimată colegă,
Doar aceste obiective sînt pe
această listă sau mai sînt şi altele?
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu le ştiu, eu am toată legea,
da.
Domnul Marian Lupu:
Sînt şi altele? Spuneţi
să audă lumea.
Doamna Valentina Cuşnir:
Sînt foarte puţine.
Domnul Marian Lupu:
Sînt şi alte, da sau nu?
Doamna Valentina Cuşnir:
Sînt foarte puţine, zic. Mai
sînt şi altele, da.
Domnul Marian Lupu:
Aici ne vom clarifica. Deci, în
afară şi de Curchi, şi de altele, sînt şi altele, nu?
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, Curchi, Căpriana, da, le-am numit.
Domnul Marian Lupu:
Şi vreţi să spuneţi
că şi la acele chestii la fel trebuie să ne uităm pe
dimensiunea coruptibilităţii.
Doamna Valentina Cuşnir:
Exact acolo – nu, dar aici – da.
Domnul Marian Lupu:
Bine. S-a luat act de opinia doamnei.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule vicepreşedinte,
Un proiect similar de scutirea de taxa pe
valoarea adăugată pentru construcţia unui centru pentru copiii
care au suferit în rezultatul avariei de la Cernobîl, care se nasc
cu malformaţii, propus de Fracţiunea Partidului Democrat, în
cadrul comisiei nu a fost susţinut.
De ce aceasta şi raportul Comisiei sînt
pentru respingere. Eu am insistat ca să fie atunci exclus din ordinea de
zi, dar raportul era pentru respingere. Cum puteţi explica că
într-un caz găsiţi şi nevoie, şi necesitate, şi
argumente şi în alt caz similar, unde trebuia să susţinem
agenţii economici care să se implice în construcţia
acestui centru de plasament, Comisia nu a susţinut.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, exact. Acea iniţiativă
legislativă pe care aţi făcut-o dumneavoastră noi am
examinat-o în cadrul şedinţei Comisiei şi am spus foarte
clar că acest obiect poate fi construit şi dat în exploatare
prin intermediul fondului de investiţii sociale. Acest proiect de lege
prevede atragerea sau folosirea unor ajutoare umanitare pentru construcţia
obiectivelor respective.
Doamna Valentina Buliga:
Similar, domnule Popa, ca şi acesta.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu este similar.
Doamna Valentina Buliga:
Absolut similar. Fix acest subiect similar,
la fel cu astfel de scopuri şi aţi respins. Aceasta încă o
dată vorbeşte despre...
Domnul Gheorghe Popa:
La iniţiativa dumneavoastră erau
necesare surse bugetare. Şi noi atunci am spus foarte clar că ele pot
fi utilizate prin intermediul fondului de investiţii sociale care...
legislaţia prevede că la procurări şi servicii respective
sînt scutite de taxa pe valoare adăugată.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Popa,
Dimpotrivă, cazul...
Domnul Gheorghe Popa:
În sensul acesta, obiectivul pe care
dumneavoastră l-aţi propus trebuia să fie inclus în programul
de activitate a fondului de investiţii sociale.
Doamna Valentina Buliga:
Noi ştim cum şi fondul de
investiţii sociale cîte o dată selectează obiectele. Cu
atît mai mult că în cadrul proiectului respectiv se
anunţa chiar concurs pentru acei care ar dori avînd această
scutire de taxă şi nu s-a acceptat.
Mulţumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Popa,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a
proiectului de Lege nr.3053. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele
la fel, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. “Împotrivă” –
1 vot.
Proiectul de Lege nr.3053 este adoptat
în a doua lectură.
Proiectul de Lege nr.3393 pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.
Guvernul.
Doamna Mariana Durleşteanu – ministrul finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
În şedinţa de astăzi
am misiunea de a vă prezenta proiectul de Lege pentru cea de a doua
modificare a Legii bugetului pe anul 2008. Politica în domeniul
finanţelor publice în a doua jumătate a anului a fost
dictată de evoluţia tendinţelor economice interne şi
externe, dar, în special, de turbulenţele financiare care au avut
loc pe pieţele mondiale.
Ca răspuns la efectele acestor
evoluţii totuşi unul din obiectivele de bază ale Guvernului este
executarea bugetului ca instrument al politicii strategice de alocare a
resurselor publice întru asigurarea stabilităţii şi
durabilităţii macroeconomice. Astfel, eforturile depuse în
lunile iulie–noiembrie curent au contribuit la reducerea presiunii asupra
pieţei monetare sau, mai exact, la temperarea procesului inflaţionist,
care a atins nivelul de 8,5 la sută pentru 11 luni şi se
estimează a fi pînă la finele anului 2008 de 9 la sută.
Nu mai puţin important este că
aceste efecte au motivat creşterea economică, în special, prin
investiţii-cheie în: sănătate, educaţie,
ştiinţă şi inovare, dar mai ales în infrastructura
necesară întregii societăţi.
Mai exact, acest proiect de lege, propus
spre examinare domniilor voastre, rezultă din obiectivul de ajustare la
evenimentele dezvoltării economiei ţării şi economiilor
globale. Mersul executării şi estimările executării
scontate a bugetului de stat pe anul 2008, precum şi din necesitatea
onorării angajamentelor asumate în Programul de activitate al
Guvernului.
Referindu-mă la mersul executării
bugetului în anul curent, vreau să menţionez că, în
perioada ianuarie–noiembrie, la bugetul de stat au fost acumulate venituri
în sumă totală de 13 miliarde 961,5 milioane de lei sau la un
nivel de 93,1 la sută din prevederile anuale sau 103,5 faţă de perioada
de referinţă. În aceeaşi perioadă, cheltuielile
bugetului de stat s-au efectuat în sumă totală de 14 miliarde
397,4 milioane de lei, ceea ce constituie 95,4 la sută din suma
anuală aprobată sau 98 la sută în cele 11 luni
planificate.
Constatăm că, în general,
pe an, la bugetul de stat se estimează venituri sau acumulări finale
în sumă de 15 miliarde 568,8 milioane de lei la partea de venituri
sau cu 570, 2 milioane de lei mai mult decît bugetul aprobat
iniţial, care era în valoare de 14 miliarde 998 milioane de lei.
Estimările executării scontate pe
an a veniturilor pe componenta de bază constituie 13 miliarde 736,6
milioane de lei sau la nivel de 102,4 milioane de lei, cu 320,2 milioane de lei
mai mult faţă de veniturile aprobate în buget la componenta de
bază.
La fel, reieşind din
încasările efectuate şi estimările scontate pe decembrie
curent, veniturile pe mijloace speciale se propun a fi majorate cu 253,1
milioane de lei, acestea însumînd, în final, pe an la 1
miliard 210,4 milioane de lei. Veniturile fondurilor speciale se majorează
cu 62,3 milioane de lei, ceea ce va constitui pe an 231,2 milioane de lei. Iar
veniturile la proiectele finanţate din surse externe se estimează
că acestea vor însuma 390,6 milioane de lei sau cu 65,4 milioane de lei
mai puţin, datorită faptului că debursările la unele
proiecte investiţionale de infrastructură sînt în
derulare întîrziată.
Cît priveşte cheltuielile
bugetului de stat pe toate componentele, acestea se propun a fi majorate cu
965,5 milioane de lei sau, mai exact, cu 6,4 la sută mai mult decît
în bugetul iniţial aprobat, care se cifra la 15 miliarde 98,3
milioane de lei. Astfel, suma anuală la partea de cheltuieli, în
final, se va însuma în mărime de 16 miliarde 63,8 milioane de
lei.
O parte din aceste cheltuieli, stimaţi
deputaţi, doresc să menţionez, au avut ca bază
juridică şi legală prevederile articolului 172 din
Legea bugetului de stat pe anul 2008, mai exact care stabileşte că mijloacele
suplimentare încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor
proprietate publică se vor utiliza pentru cheltuieli cu caracter
investiţional. Doresc să asigur că acest articol a fost exact
şi întocmai executat de către Guvern.
La fel, aceste cheltuieli mai au ca
bază şi alte măsuri de politici majore din agenda reformelor,
care influenţează alocarea resurselor în cadrul proiectului de
lege şi anume protecţia veniturilor băneşti ale angajaţilor
cu salarii mici. Şi aici mă refer la pedagogi. Deci majorarea
salariilor de la 1 octombrie 2008, a cărui cost este de 60 milioane de
lei.
Asigurarea accesului la studii din contul
statului, inclusiv majorarea burselor pentru studenţi şi servicii
sociale pentru copii orfani şi tutelaţi din instituţiile de
învăţămînt, al cărui cost este de peste 10
milioane de lei.
Servicii de asistenţă
medicală persoanelor neasigurate, afectate de maladii social
condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice
şi care nu sînt asigurate de către fondul de asigurări
obligatorii în medicină – 40 milioane de lei. Înlăturarea
efectelor negative naturale, în special protecţia antigrindină
şi irigarea terenurilor – 14 milioane de lei.
Este important să menţionez
că în suma totală de alocări suplimentare, care, după
cum am menţionat mai sus, 965,5 milioane de lei, cheltuielile curente
reprezintă 418,6 milioane de lei, iar cheltuielile capitale
reprezintă 546, 6 milioane de lei. După cum am menţionat,
tendinţa este de a utiliza aceste resurse pentru proiecte
investiţionale.
Deci pentru cele mai importante obiective
de investiţii pentru care se alocă mijloace sînt: reabilitarea
drumurilor – 155 milioane de lei, suplimentar la cele aprobate iniţial,
pentru procurarea de locuinţe militarilor – 104,3 milioane de lei,
tronsonul de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti – 100 milioane de lei,
reconstrucţia şi dotarea Centrului Republican pentru Copii şi
Tineret – 60,7 milioane de lei, construcţia portului de pasageri
Giurgiuleşti – 70 milioane de lei, reparaţia spitalelor din Glodeni,
Călăraşi, Ceadîr-Lunga – 33 milioane de lei,
reparaţia spitalului din Vorniceni – 35, 9 milioane de lei, procurarea
sediului pentru ambasada Republicii Moldova la Kiev, care este un activ
important pentru noi – 44,9 milioane de lei, tehnologizarea Companiei
“Teleradio-Moldova” – 10 milioane de lei şi achitarea unor datorii sau
utilizarea resurselor pentru conectarea la gazoducte în
localităţile rurale – 10 milioane de lei.
Sub aspectul sectoarelor, de cele mai mari
majorări de fonduri vor beneficia de ordin economic în sumă
totală de 270,7 milioane de lei. Mijloacele pentru sectoarele sociale se
majorează cu 131,3 milioane de lei, dintre care:
învăţămînt cu 72,3 milioane de lei, cultură,
tineret şi alte acţiuni – 60,5 milioane de lei. Pentru deservirea
datoriei de stat interne în proiect s-au inclus 93,3 milioane de lei
în legătură cu majorarea ratei dobînzilor la valorile
mobiliare plasate de către Guvern pe piaţa financiară.
Totodată, doresc să
menţionez că la deservirea datoriei de stat externe se reduce suma de
22 milioane de lei, deci este afectată de către fluctuaţia
cursului dolarului faţă de alte valute.
Ca rezultat al modificărilor la
venituri şi cheltuieli, deficitul bugetului de stat la total se
majorează cu 395,3 milioane de lei şi va constitui 495 milioane de
lei. Pentru finanţarea deficitului vor fi atrase următoarele surse:
încasarea mijloacelor din vînzarea şi privatizarea bunurilor
proprietate publică, aceste mijloace se estimează în sumă
de 900 milioane de lei, dintre care se prevede la ratificarea actuală o
majorare cu 700 milioane de lei faţă de iniţial aprobat – 200
milioane de lei.
Împrumuturi pentru susţinerea
bugetului şi pentru proiecte finanţate din surse externe – 495
milioane de lei. Totodată, pentru onorarea obligaţiunilor externe
faţă de creditorii interni, Banca Naţională şi pentru
răscumpărarea hîrtiilor de valoare, se vor utiliza 649,3
milioane lei, inclusiv răscumpărarea valorilor mobiliare
deţinute de către Banca Naţională – 118,8 milioane de lei,
răscumpărarea valorilor mobiliare de stat, emise prin licitaţie
şi care dorim să le excludem de pe piaţă sînt 120 milioane
de lei, onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi – 410,5
milioane de lei.
Stimaţi deputaţi,
Pornind de la cele expuse mai sus, doresc
şi rog susţinerea dumneavoastră întru aprobarea
următoarelor cifre finale pentru bugetul de stat pe anul 2008: la venituri
15 miliarde 568 milioane de lei, la cheltuieli – 16 miliarde 63,8 milioane de lei,
deficitul – 495 milioane de lei.
Pentru a conferi proiectului de lege o
transparenţă majoră şi în scopul facilitării
unei înţelegeri mai bune, acest buget sau aceste rectificări au
fost propuse în trei blocuri. Deci a fost blocul aprobat, blocul
propuneri de rectificare şi blocul rectificat.
În acest context, este necesar
şi rog susţinerea dumneavoastră spre aprobarea doar a cifrelor
din ultimul bloc, care se referă la rectificat. Considerăm că
astfel de variantă înlesneşte şi este expusă unei
transparenţe mai vizibile ce ţine de rectificarea bugetului.
În final, doresc să
menţionez că la bugetul public naţional noi am revenit la
deficitul de 0,5 la sută din produsul intern brut şi consider că
acest deficit este moderat şi este convenit şi cu partenerii
noştri de dezvoltare, care ne permite în aceste cazuri, cînd
nu putem fi rupţi de economiile globale şi criza financiară,
să ni-l permitem. Deci, 0,5 la sută deficit a fost convenit şi
anterior în programul cu Fondul Monetar şi noi sîntem
susţinuţi pentru a reveni la astfel de deficit. Rog susţinerea
dumneavoastră.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc, doamnă
ministru.
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc.
Doamnă ministru,
Materialele le-am primit, le-am studiat,
într-adevăr, după varianta propusă, rectificările
înaintate... noi, într-adevăr, sîntem o insulă,
în toată lumea, în mijlocul oceanului, pe care nici
vorbă, nici idee de o criză financiară mondială.
În primul rînd, aş vrea
să primesc o explicaţie asupra faptului că, pentru prima
dată, practic, în ultimii ani, dumneavoastră
înaintaţi o propunere, la finele anului, de majorat deficitul
bugetar. Este un fenomen deosebit şi, vă rog, să îl
comentaţi, dacă e posibil.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc.
Stimate domnule deputat Guţu,
După cum am mai spus şi
cînd am prezentat bugetul pe anul 2009, eu am menţionat că
Moldova nu poate fi ruptă de la economiile globale. De aceea, nu este
cazul să aruncăm societatea în panica ce ţine de criza
financiară, poate pare o enigmă că sîntem o insulă,
aşa după cum spuneţi dumneavoastră, dar sistemul bancar
este destul de durabil.
Cît priveşte reîntoarcerea
la deficitul bugetar. Anume acesta a fost scopul, să vedem efectele. Efectele,
putem spune, am început să le observăm în octombrie–noiembrie,
pentru ca să putem reîntoarce la acest deficit, avînd surse de
finanţare, după cum am spus, din mijloacele de la privatizare.
Doresc să menţionez că scopul
nostru cu prima rectificare a fost balansarea bugetului public naţional
în contextul de a tempera inflaţia. Deci noi am luat toate
măsurile, împreună şi cu Banca Naţională, de a
atinge acel nivel. Astăzi, pentru 11 luni nivelul inflaţiei este de
8,4 la sută. Şi noi considerăm că această
inflaţie va fi de 9 la sută, scop care ne-a reuşit.
În astfel de condiţii şi
atunci cînd în economiile globale sînt recesiuni economice,
toate ţările îşi permit reîtoarcerea la deficit sau,
să spunem, o abordare mai pragmatică în cazul în care
sînt surse. Deci eu mă refer la aceea că noi ne-am
întors la deficitul bugetar ţintind inflaţia şi
avînd resurse financiare pentru acoperirea deficitului bugetar.
Domnul Ion Guţu:
Doamnă ministru,
Într-adevăr, eu
înţeleg, dacă veniţi cu o propunere de creat un fond
special de stabilizare a Guvernului în apropiată perioadă
pentru etapa viitoare, de rezervat nişte resurse serioase pentru
posibilele consecinţe, era înţeles. Dar aşa
dumneavoastră veniţi cu modificarea bugetului cu 10 zile
înainte de finalizarea anului bugetar, se repartizează un miliard de
lei, bani care, apare o întrebare, deja au fost utilizaţi sau bani
care trebuie să fie utilizaţi într-o
săptămînă?
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc.
Deci prima, ce ţine de Fondul de stabilizare.
Doresc să vă menţionez că noi şi la
şedinţele anuale cu fondul Monetar şi cu Banca mondială am
discutat crearea, posibilitatea creării unui fond de atenuare a
riscurilor aşa-numite. Pentru că stabilizarea poate fi pentru
diferite consecinţe. Sîntem în discuţii permanente
şi vom reveni.
Doar doresc să vă asigur că
această rectificare ne permite să avem solduri la cont la
sfîrşit de an, ca să ne asigurăm executarea întocmai
primul, şi al doilea, şi al treilea, şi al patrulea trimestru ale
anului 2009. Deci soldurile respective, chiar şi soldul este făcut,
în dependenţă de tendinţele şi de efectele pe care
noi tot le urmărim şi încercăm să le estimăm
acele riscuri care pot să fie afectate.
Cît priveşte miliardul pe care
noi îl propunem. Doresc să menţionez încă o
dată că articolul 172 ne-a permis să utilizăm
supraîncasările din privatizare pentru proiecte investiţionale.
Deci, o parte din ele sînt îndreptate spre terminalul
Giurgiuleşti, după cum am spus, tronsonul de cale ferată şi
proiecte cu caracter strategic investiţional. O parte din ele urmează
să fie alocate acum în ultimele zile.
Domnul Ion Guţu:
În continuarea întrebării.
Doi. Deci cu terminalului Giurgiuleşţi, 70 milioane de lei nu au fost
prevăzute iniţial în bugetul pentru 2009 la construcţia
portului. Nu au fost prevăzute. Acum apar la 20 decembrie.
Eu vreau să înţeleg, banii
deja... sau construcţia merge, banii se utilizează, dar Parlamentul,
pur şi simplu, în ultimele zile legiferează acţiunea
dumneavoastră nelegitimă, a Ministerului Finanţelor? Şi
dumneavoastră, ca ministru, aţi fost preîntîmpinată
şi rugată: nu cheltuiţi banii în afara legii bugetului de
stat.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Stimate domnule deputat,
Încă o dată mă refer
la articolul 172, care a fost introdus la prima rectificare şi
care ne permite legal să utilizăm sursele de la sursele de la
privatizare.
Domnul Ion Guţu:
Legal, vasăzică, obiectele care nu
au fost prevăzute în buget, da, poftim utilizaţi la obiectele
prevăzute în Legea bugetului. Dar 70 de milioane au apărut de abia
acum, în luna decembrie, aceasta înseamnă că Guvernul
şi dumneavoastră personal încălcaţi Legea bugetului.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Nu. Juridic noi nu încălcăm
absolut nimic, credeţi-mă, că şi eu mă asigur ca ministru
al finanţelor. Articolul 172 spune: “Se stabileşte că
mijloacele suplimentare, încasate din vînzarea şi privatizarea
bunurilor proprietate publică, se vor utiliza pentru cheltuieli cu
caracter investiţional. Deci, terminalul Giurgiuleşti este un
obiectiv strategic cu caracter investiţional, determinat de către
Guvern şi de către ţară.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Oleinic:
Mulţumesc frumos.
Este salutabil faptul cînd Ministerul
Finanţelor vine la ratificarea bugetului şi are unele resurse
suplimentare. Şi, totuşi, doamnă ministru, spuneţi, vă
rog, ce s-a întîmplat că în proiectul bugetului este
prevăzută majorarea cheltuielilor pentru deservirea
împrumutului intern?
Mulţumesc.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Cer scuze. A valorilor mobiliare de stat.
Domnul Nicolae Oleinic:
Corect.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Da? Da, într-adevăr, noi acum
venim cu o majorare de 93,3 milioane de lei, care se necesită pentru
deservirea datoriei de stat interne. După cum cunoaşteţi, noi
avem în portofoliul nostru 3,4 miliarde de lei valori mobiliare, dintre
care 1,3 miliarde se află în circulaţie pe piaţa
financiară şi diferenţa se află la Banca
Naţională.
Dacă ne aducem aminte, în mai au
fost luate măsuri, după cum am spus, poate mai radicale, ce ţin
de temperarea inflaţiei, însă Banca Naţională a
majorat obligatoriu rezervele şi ratele dobînzilor. În
contextul acesta, desigur, băncile participante la piaţa hîrtiilor
de valoare, au majorat şi ele ratele dobînzilor. Aceasta este
inevitabil, noi nu putem dicta piaţa, noi trebuie să onorăm
aceleaşi dobînzi, care sînt solicitate de către
băncile comerciale.
Acum doresc să vă spun că
ultimele luni noi am avut tendinţa de a diminua circulaţia acestor
valori mobiliare pe piaţa financiară din considerente că
sînt scumpe.
Domnul Nicolae Oleinic:
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, eu am vrut să mă refer la aceeaşi
problemă, cu terminalul, să o abordez, dar a abordat-o domnul
Guţu. Desigur, acolo au fost investiţi bani mari şi statul a
garantat nişte credite şi acum se direcţionează
încolo nişte bani. Eu nu ştiu dacă ministerul şi
Guvernul, în general, au o previziune, cînd aceşti bani se vor
întoarce spre bugetul Republicii Moldova? Nu aceasta am vrut să spun.
Cel mai important este faptul că noi, în
fiecare an, cînd se discută Legea bugetului, şi anul acesta am
vorbit foarte mult despre faptul că partea de venituri nu este una
reală. Acum, anul acesta se face a doua modificare, noi înainte de
vacanţa de vară am făcut rectificarea bugetului cu 670 de milioane,
acum – un miliard şi ceva. Adică, de fapt, ceea ce în fiecare
an noi vorbim, se întîmplă, numai că la
sfîrşitul anului.
Eu înţeleg că s-a
făcut o rectificare şi există acest articol 172, care
dă posibilitate, dar şi ceea ce întreprinde ministerul legal,
din punct de vedere al legii, dar din punct de vedere al principiilor
activităţii financiare, desigur, sînt probleme şi probleme
foarte mari.
Pe de altă parte, noi chiar ieri,
îmi pare, undeva într-o revistă financiară, am
întîlnit că valuta naţională moldovenească este,
după valuta cehă, cea mai puternică în Europa. Este o
chestie foarte suspicioasă.
În ce măsură Guvernul vede
foarte clar ce se întîmplă sau ce se va întîmpla
în lunile apropiate în Republica Moldova? Adică, eu, pur
şi simplu, încerc să mă folosesc de moment că
dumneavoastră sînteţi la tribună, pînă la
sfîrşitul anului cred că nu o să mai fiţi. De aceea,
totuşi care este situaţia financiară a Republicii Moldova în
momentul de faţă? Şi în ce măsură noi putem
să ne aşteptăm că bugetul, care a fost modificat acum
cîteva săptămîni pentru 2009, va fi realizat?
Fiindcă, în rest, astăzi modificarea, ia uitaţi-vă ce
se întîmplă în Parlament. Totul e linişte, totul e
pace.
Eu cred că este unicul Parlament
european care discută în felul acesta bugetul naţional şi
rectificările la buget de un miliard de lei, acestea sînt 10%,
stimaţi prieteni.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc.
Stimate domnule deputat...
Domnul Dumitru Diacov:
Doamnă Preşedinte,
Noi dacă atunci l-am votat în
aprilie, taman din cauza comportamentului Fracţiunii Comuniştilor,
care a distrus...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov,
Eu vă rog, fără dialog cu
sala.
Domnul Dumitru Diacov:
...care a distrus Parlamentul atunci. Nu ce
să-i fac eu?
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu îmi închipui, dacă noi
eram cu locurile inverse.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov,
Eu vă rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamnă Postoico,
Aveţi oleacă de răbdare.
Doamna Maria Postoico:
Ascultaţi răspunsul.
Domnul Dumitru Diacov:
Aveţi oleacă de răbdare.
Doamna Maria Postoico:
Da ce e cu sala?
Domnul Dumitru Diacov:
Da ce e cu sala?
Doamna Maria Postoico:
De ce dialogul?
Domnul Dumitru Diacov:
Dar de ce vă implicaţi
dumneavoastră?
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, ascultaţi
răspunsul.
Domnul Dumitru Diacov:
Şedeţi frumos acolo şi
conduceţi.
Doamna Maria Postoico:
Răspunsul, domnul Diacov.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Stimate domnule deputat, Diacov,
Eu aş dori să menţionez
că, de fapt, nu numai Guvernul Moldovei vine cu rectificări. Guvernul
irlandez vine cu modificări aproape în fiecare lună, dacă
acestea sînt în beneficiul
societăţii. Cît priveşte situaţia actuală,
doresc să menţionez, după cum am reiterat şi anterior,
această rectificare a venit poată că pe ultima sută de
metri, aşa cum menţionaţi dumneavoastră, din considerente
ca să estimăm toate riscurile şi efectele care pot fi.
Doresc să menţionez că noi
lucrăm în interiorul Guvernului şi avem convocări
săptămînale, prin care noi estimăm consecinţele sau
careva îngrijorări. La momentul actual, încă o dată
pot să menţionez. Într-adevăr, aşa precum aţi
spus şi dumneavoastră, valuta naţională este apreciată
şi este pe locul doi după ce ţine de apreciere. Însă
vă asigur că Banca Naţională nu face intervenţii
în sensul de a menţine această apreciere. Piaţa
dictează condiţiile şi doar atît.
Desigur, îngrijorările şi
tendinţele pe care le avem ultimele luni şi următorul trimestru
deja le-am estimat. Şi, după cum am menţionat, sistemul bancar
va rămîne stabil. Bugetul pe 2009 cum a fost aprobat, va fi
executat. Poate că ulterior vor interveni careva modificări.
Însă aceasta va depinde de circumstanţele în care ne vom
afla. La ziua de astăzi tot chiar chesh flow-ul pe care noi l-am
făcut este de a asigura la timp salarii, pensii, de a nu face panică
în societate şi de a ne onora acele obligaţiuni care au fost
prevăzute în bugetul 2009.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamnă ministru,
Eu sînt întru totul de acord cu
ceea ce aţi spus dumneavoastră aici. M-aş mîndri şi
eu că avem o valută naţională foarte puternică, mai
puternică decît rubla rusească, decît grivna
ucraineană ş.a.m.d. Problema este unica, că toată
această putere a leului moldovenesc se face din contul populaţiei
şi din contul producătorilor autohtoni. Iată care e problema
principală.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Eu îmi cer scuze. Dacă îmi
permiteţi la tema respectivă. Deci, eu tot am întrevedere
atît cu producătorii, cît şi cu exportatorii. Deci, da,
ei au devenit necompetitivi ce ţine de curs. Dar aceasta este
necompetitivitatea şi din considerentele costurilor pe care le au ei. Trebuie
şi ei să îşi prevadă nişte fonduri de riscuri.
La noi, din păcate, întreprinderile şi producătorii s-au
deprins ca totul... în caz de criză să vină salvarea. Acum
e cazul ca şi ei să se gîndească la crearea unor fonduri
de riscuri interioare, ce ţine de managementul întreprinderii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Ştefan Grigoriev:
Doamnă ministru,
Am aşa o întrebare. Din care
motiv sînt în descreştere veniturile la buget din dividendele
statului din cota-parte a societăţii pe acţiuni, undeva
sînt la 48 de milioane de lei. Şi din includerea în tariful
gazelor naturale a mijloacelor pentru răscumpărarea cambiilor, undeva
27 milioane de lei. De ce este această descreştere? Cum o explicaţi
dumneavoastră?
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc, stimate domnule deputat.
Într-adevăr, noi am făcut
diminuări la aceste două comportamente. Prima ce ţine de
dividende. După cum cunosc, au fost în liste supuse
privatizării circa 260 şi ceva de întreprinderi, dintre care 80
au fost privatizare. Această înseamnă că cota statutului
în aceste întreprinderi s-a diminuat şi, respectiv,
dividendele nu pot fi încasate.
Noi, pe de o parte, am vîndut activul
şi am încasat privatizarea, de pe altă parte numai putem
încasa dividendele. Pentru anul curent. Aceasta e diminuare acum, pe care
am făcut-o la rectificare cu minus 48 de milioane. Cît priveşte
tariful 4 dolari pentru răscumpărarea cambiilor. După cîte
îmi aduc aminte, iniţial, pentru acesta a fost un curs care a fost
elaborat bugetul la 12 şi ceva. Şi acum ultimul tarif aprobat
în iulie a fost la cursul de 10,7. Din aceste considerente s-au modificat
şi încasările.
Domnul Ştefan Grigoriev:
Bine, mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Mult stimată doamnă ministru,
Două întrebări scurte.
În primul rînd, motivaţia veniturilor. M-am uitat atent pe
nota informativă, vorbiţi foarte mult de prognoză.
Preconizăm, prognozăm venituri ş.a.m.d. Odată ce va fi
adoptată această lege, deja numai în baza prognozei, cred
că nu vom putea şi implementa. Or, o mare parte din veniturile
prognozate revin privatizării. Aveţi certitudinea că obiectele
expuse privatizării vor fi şi privatizate sau v-aţi asumat
şi riscul în cazul în care nu vor veni venituri anume din
această activitate, de unde urmează să suplinim suma
respectivă. Este vorba de circa 700 de milioane totuşi.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Da, mulţumesc stimate deputat.
Ceea ce ţine de veniturile de la
privatizare, la ziua de astăzi avem încasate 734,6 milioane de lei.
Domnul Vladimir Filat:
Urmează încă 200, în
jur de 200?
Doamna Mariana Durleşteanu:
Da, da. Deci prognoza ne spune că vor
fi încasate, chiar planificăm că poate ceva va
rămîne şi în sold. După cum am menţionat,
soldurile vor fi utilizate pentru chesh flowul de anul viitor. Cît
priveşte la veniturile de bază, noi deja am luat din considerente că
am avut supraîncasări, după cum am spus 11 luni şi real
acestea pe care le putem acum utiliza.
Domnul Vladimir Filat:
În concluzie, veniturile preconizate
sînt sigure şi nu pot...
Doamna Mariana Durleşteanu:
Eu aş dori să fie o executare de
100% plus.
Domnul Vladimir Filat:
Şi atunci o altă întrebare.
Eu mă uit la cifrele pe care le prezentaţi, care indică
supraveniturile şi de unde vin aceste supravenituri. Şi este
regretabil şi, de fapt, ne arată realitatea noastră. Toate aceste
venituri vin din taxa pe valoarea adăugată, accize în
vamă, plăţi vamale, taxa de licenţă ş.a.m.d. Nu
vedem componenta care ar indica creşterea economică sau rezultatul
activităţii economice. Lucrul acesta urmează să îl
vedem ca şi tendinţă sau.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc.
Întrebarea dumneavoastră este
relevantă. Într-adevăr, TVA-ul... deci o creştere
majoră a fost de la TVA de la importuri. Dar doresc să menţionez
că anume aceea ce s-a întîmplat în octombrie–noiembrie
prin scăderea acestor tendinţe se manifestă o diminuare. Dar,
în paralel, se manifestă o creştere la TVA pe interior. TVA pe
interior, cînd noi am făcut analiza, ne demonstrează că
acea cotă zero la impozitul pe venit le permite agenţilor economici
să facă investiţii. În special, avem cazuri foarte
concrete cînd agenţii economici, acelaşi “Efes Vitanta” ,
acelaşi “Leo Grand” care au făcut investiţii în active
majore. Şi, respectiv, livrările s-au soldat cu încasări
TVA pe interior mai mult. Tendinţa se va schimba.
Domnul Vladimir Filat:
Sperăm, da? Şi ultima chestiune
scurtă.
Doamnă ministru,
Vizavi de tendinţă. Din
informaţiile pe care le deţinem, începînd, probabil, cu
luna octombrie, dacă nu încurc eu ceva, restituirea TVA a
apărut ca şi problemă. Agenţilor economici li se propune
achitări reciproce din contul altor impozite ş.a.m.d. Eu ştiu
că această noţiune de “achitări reciproce” place tuturor,
mai ales celor din dreapta. Cum comentaţi această situaţie?
Lipsa banilor, schimbarea politicii fiscale? Aş vrea să
înţeleg care este sensul acestor decizii?
Doamna Mariana Durleşteanu:
Mulţumesc.
Primul moment pe care aş dori să
îl menţionez că, de fapt, nu sînt achitări
reciproce, ci sînt achitări de la un cont la altul. Deci de la
bugetul de stat la fondul social.
Domnul Vladimir Filat:
Eu înţeleg. Deci,
pînă la urmă...
Doamna Mariana Durleşteanu:
Ele se fac prin dispoziţii de
plată. Pur şi simplu, evităm virarea banilor în cont la
agentul economic. Da, recunosc că restituirea TVA este o problemă
astăzi, care se află în trezorerie la circa 120 milioane de
lei. Spre regret, noi sîntem în situaţia cînd trebuie
să supunem verificărilor unele operaţiuni. Probabil,
cunoaşteţi şi dumneavoastră că a avut loc Consiliul
Suprem de Securitate, unde s-a menţionat despre firmele fantome, existente
în economia naţională.
Din aceste considerente, noi am
început deja achitarea, s-au făcut verificări, s-au făcut
cinci echipe mobile din diferite structuri, care să verifice
lanţurile şi tranzacţiile economice. Într-adevăr,
în unele cazuri, sînt în lanţuri firme fantome, noi, de
fapt, cu acest flagel ne luptăm prin diferite metode, inclusiv şi
normative şi legislative. Dar doresc să vă asigur că,
pînă la finele anului, aceea ce este în trezorerie vor fi
încasate.
Domnul Vladimir Filat:
Deci nu este o problemă de bani, de.
Doamna Mariana Durleşteanu:
Este o problemă de sistem care
conţine, constă în tranzacţii frauduloase şi abitarea
achitării.
Domnul Vladimir Filat:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Doamnă ministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Modificările şi completările
propuse în proiectul prezentat de Guvern sînt generate de
acumulări de venituri suplimentare la bugetul de stat, realizate în
perioada anterioară a anului şi prognoza veniturilor scontate
pînă la finele anului, precum şi de necesitatea onorării
unor angajamente pentru a căror realizare se necesită alocări
suplimentare.
Raportul meu îl aveţi la dumneavoastră.
Aţi ascultat raportul ministrului finanţelor. Vreau să vă
spun că la Comisie noi am examinat proiectul, l-am susţinut. Din
partea deputaţilor şi fracţiunii PPCD au parvenit amendamente
care vor fi examinate de către Comisie în lectura a doua. Pornind de
la cele menţionate şi în contextul avizelor pozitive ale
comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare
în primă lectură la partea de venituri în sumă totală
de 15 miliarde 568,8 milioane de lei. La partea de cheltuieli, 16 miliarde 63,8
milioane de lei. Şi cu un deficit bugetar de 495 milioane de lei.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În contextul raportului Comisiei de
profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a
proiectului de Lege nr.3393. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Comisia a propus doar în primă
lectură, da? Bine.
Proiectul de Lege nr.3355 pentru completarea
Codului fiscal.
Guvernul.
Domnul Viorel Dandara – viceministru al finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Propunem atenţiei dumneavoastră
Proiectul cu privire la modificarea Codului fiscal. Deci nu este un proiect
restricţional. Este un proiect de reglementare şi vine să
legifereze acele norme care erau anterior stabilite prin acte normative şi
care, odată cu adoptarea Legii nr.280 din 14 decembrie 2007, obligă
stabilirea acestor reglementări exclusiv prin lege.
Deci se completează Codul fiscal,
titlul III, cu un articol nou, 1171, care prevede modalitatea de
eliberare a facturilor fiscale în numite situaţii. Deci inclusiv
este vorba despre transportarea mărfurilor, în cazul în care
facturile fiscale se eliberează la începutul transportării. De
situaţii cînd noi ştim cu toţii este vorba de energia
electrică, energia termică etc. Şi iarăşi se
stabileşte modalitatea de eliberare a facturilor fiscale, în
situaţii de achitare a plăţii pentru arenda terenurilor
arendaşilor, în cazul în care se realizează anumite
softuri informaţionale.
Deci, în principiu, după cum am
menţionat, încă o dată repet, este vorba de o legiferare
a acelor norme care deja funcţionează şi, evident, odată cu
Legea nr.280, urmează să fie stabilite exclusiv prin lege. În
contextul celor expuse, rog să susţineţi acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
completarea Codului fiscal, prezentat cu titlu de iniţiativă
legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi
comunică următoarele. Proiectul de Lege a fost elaborat în
vederea executării prevederilor Legii nr.280-XV din 14 decembrie 2007
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Astfel, se propune ca, la livrarea
mărfurilor şi serviciilor populaţiei cu plată în
numerar, inclusiv la decontările cu populaţia prin intermediul
serviciilor instituţiilor financiare, eliberarea facturilor fiscale de
către furnizori nu se efectuează. Totodată, proiectul de lege
presupune introducerea în Codul fiscal a unui nou articol, 1171,
prin care să se prevadă cazuri speciale de eliberare a facturilor
fiscale cumpărătorului. Nu am să mai repet ceea ce a
menţionat domnul viceministru.
Vreau doar, din numele Comisiei, să
menţionez că, pentru lectura a doua, articolul 117 alineatul (1) din
Codul fiscal, cuvintele “determinate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
pe lîngă Ministerul Finanţelor” se propune a fi înlocuite
prin cuvintele “prevăzute de prezentul Cod”. Punctul 19 al articolului XVIII
din Legea nr.280 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
se propune a fi exclus.
Concomitent, se propune de completat
proiectul de lege cu textul “(10). Refacturarea cheltuielilor compensate se
efectuează prin înscrierea acestora într-un mod separat al
facturii fiscale eliberate pentru livrarea de mărfuri şi servicii. În
cazul în care îi lipseşte livrarea de mărfuri şi
servicii, refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin
eliberarea facturii fiscale în care se vor înscrie doar aceste
cheltuieli”.
La redactarea proiectului de lege Comisia
va ţine cont de propunerile în scop de rigoare
redacţională a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive
ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului
şi aprobare în prima, iar dacă nu vor fi alte obiecţii –
şi spre adoptare în lectura a doua.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a
proiectului de Lege nr.3355. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3355 este aprobat
în primă lectură.
Grupurile parlamentare, viziunea pentru
exerciţiul lecturii a doua. De acord? Obiecţii nu sînt? Bine.
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3355. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 26.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3355 este adoptat
în lectura a doua.
Continuăm.
Proiectul de Lege nr.2579 cu privire la
modificarea articolului 1 din Legea pentru ratificarea Convenţiei-cadru a
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul
tutunului. Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisiei pentru politică externă
şi Integrare Europeană a examinat, pentru lectura a doua, prezentul
proiect de lege şi constată că acesta a fost dezbătut
în şedinţa plenară a Parlamentului şi a fost aprobat
în primă lectură pe data de 4 decembrie, pentru a fi adoptat
în lectura a doua. Nu au parvenit pentru examinare amendamentele
deputaţilor, obiecţii sau propuneri din partea fracţiunilor
parlamentare şi a comisiilor permanente. Şi, în aceste
condiţii, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule Petrenco.
Propuneri pentru Comisie? Nu sînt.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.2579. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2579 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1700 pentru
modificarea şi completarea Legii cetăţeniei. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru securitatea
naţională, apărare şi ordinea publică a examinat
proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii
cetăţeniei Republicii Moldova, lectura a doua. În Comisie,
în total au parvenit opt amendamente, acestea conţinîndu-se
în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport, dintre
care Comisia a acceptat patru amendamente.
Dintre cele mai semnificative fiind la
articolul I punctul 1 din proiect, cu privire la modificarea articolului 22 din
Legea cetăţeniei, Comisia propune expunerea acesteia în următoarea
redacţie: “(1) Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova
se aprobă persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani, cu
condiţia prezentării adeverinţei privind deţinerea,
dobîndirea sau garanţia dobîndirii cetăţeniei unui
alt stat.”
La punctul 3 din proiect, cu privire la
modificarea articolului 33 alineatul (2) din Legea cetăţeniei, Comisia
propune de a înlocui noţiunea de “reşedinţă
obişnuită”, utilizată în proiect, prin noţiunea de
“domiciliu legal şi obişnuit”, deoarece, potrivit definiţiei
date în articolul 1 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova
şi în tot textul legii este utilizată anume această
noţiune, ceea ce ar fi în concordanţă cu principiile de
bază ale consecutivităţii şi stabilităţii
normelor juridice utilizate în acest act legislativ.
La acelaşi punct, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus în
varianta rusă a proiectului sintagma “ïîñòîÿííîå ìåñòî ïðîæèâàíèÿ” de
substituit prin sintagma «îñíîâíîå ìåñòî ïðîæèâàíèÿ”.
În temeiul celor expuse, Comisia
propune adoptarea legii în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stoicov,
Vă mulţumesc.
Lectura a doua, propuneri?
Microfonul nr.5.
Domnule Stoicov,
O clipă.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mulţumesc.
Stimate domnule preşedinte Stoicov,
Limita de vîrstă de 18 ani cum
se explică? Vreau să vă amintesc că Codul familiei admite
căsătoria de la 16 ani în Republica Moldova. Pot fi cazuri, 18
ani este limita drepturilor politice, dreptul de vot şi celelalte.
În plus, există cazuri de adopţie internaţională,
cazuri cînd este vorba de copiii orfani de ambii părinţi
şi pot adopta cetăţenia persoanelor care au adoptat un
cetăţean minor al Republicii Moldova.
De aceea, propunerea mea ar fi să
eliminăm limita de vîrstă de 18 ani din articolul 22 “Renunţarea
la cetăţenie”. Este un drept care trebuie rezervat oricui, indiferent
de vîrstă. Eu nu am înţeles care este legătura
logică între 18 ani şi un drept care poate fi rezervat
oricărui cetăţean, indiferent de vîrsta lui.
Domnul Iurie Stoicov:
Aici e vorba de decizia personală. Eu
aş ruga autorii să argumenteze dacă...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6.
Domnul Oleg Rotaru – viceministru al dezvoltării
informaţionale:
Referitor la întrebarea pusă
aş vrea să menţionez că aici noi vorbim despre vîrsta
de majorat şi conform regulilor internaţionale şi
legislaţiei naţionale, cererea poate fi depusă de un om sau
cetăţean matur, după 18 ani.
Pînă la 18 ani noi avem un
cetăţean minor care se consideră ca un copil şi, respectiv,
trebuie să depună actele prin părinţii săi. Da,
şi dacă nu are părinţi, respectiv, prin deja alte mecanisme
asigurate de stat.
Domnul Marian Lupu:
Da, alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Stoicov,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, în
condiţiile raportului prezentat, voi supune votului adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.1700. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1700 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2996 pentru
modificarea şi completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare
în sectorul bugetar. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire
la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prezentat de Guvern
şi aprobat de către Parlament în primă lectură la 5
decembrie 2008 şi constată următoarele.
Pe marginea proiectului de lege nominalizat
au parvenit anumite amendamente, propuneri şi obiecţii din partea
Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară,
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi a Guvernului ca
autor al proiectului. Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor
amendamentele, propunerile şi obiecţiile parvenite, ale căror rezultate
sînt expuse în anexa le prezentul raport, fiind partea lui integrală.
Pornind de la cele menţionate, Comisia
pentru protecţie socială, sănătate şi familie
prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în
sectorul bugetar, cu amendamentele, propunerile şi obiecţiile
acceptate de Comisie, spre adoptare de către Parlament în lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Propuneri privind lectura a doua? Nu
sînt.
Domnule Eremciuc,
Vă mulţumesc.
În condiţiile raportului
prezentat, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.2996. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2996 este adoptat
în lectura a doua.
Codul contravenţional al Republicii
Moldova, reexaminarea acestui Cod în cadrul proiectului nr.3365.
Rog Comisia. Nr.3365, Codul
contravenţional.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a examinat demersul Preşedintelui, conform
căruia Codul contravenţional, care a fost adoptat în lectura
finală pe data de 24 octombrie 2008, a fost remis Parlamentului pentru
reexaminare, nefiind promulgat.
Obiecţiile Preşedintelui se
referă la următoarele poziţii:
Prima. Modificările operate în
legislaţia penală naţională şi în deosebi la
ultima iniţiativă legislativă pentru modificarea Codului penal,
proiectul nr.2827, care urmează să fie examinat conceptual astăzi,
are ca scop umanizarea politicii punitive a statului,
racordarea sancţiunilor penale la standardele europene.
Preşedintele propune Legislativului
să examineze posibilitatea reducerii duratei maxime a arestului
contravenţional care este stabilit în cod pe un termen de
pînă la 60 de zile în unele cazuri.
În această ordine de idei, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi susţine
propunerea Preşedintelui Ţării şi propune Parlamentului
modificarea articolului 39 în sensul micşorării arestului pe un
termen de pînă la 15 zile, iar, în cazul concursului de
contravenţie sau cumulului de hotărîri de sancţionare,
instanţa de judecată să aibă dreptul de a aplica arestul
contravenţional pe un termen de pînă la 30 de zile.
Totodată, în demersul
Preşedintelui se menţionează că societatea este
îngrijorată de faptul că în ultimul timp a crescut
semnificativ numărul de accidente rutiere grave, soldate cu un număr
mare de decese.
De aceea, în scopul prevenirii
şi combaterii mai eficiente a acestor tendinţe negative, se propune
înăsprirea sancţiunilor pentru o parte din contravenţiile
comise în domeniul rutier, în special pentru cele ce ţin de
conducerea vehiculului în stare de ebrietate; de predarea conducerii acestuia
unei persoane care se află în aceeaşi stare de ebrietate;
încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă
şi a regulilor privind convorbirile radiotelefonice; depăşirea
vitezei de circulaţie.
La acest capitol, Comisia juridică a
ajuns la concluzia necesităţii operării unor modificări la
alineatul (4) al articolului 36 şi de stabilit privarea de dreptul de a
conduce vehiculele pe un termen de la 6 luni pînă la 3 ani,
majorînd, totodată, mărimea amenzilor pentru aceste
contravenţii.
În demersul Preşedintelui se propune
şi majorarea pedepselor pentru unele contravenţii din domeniul
mediului, în cazul în care aceste contravenţii aduc prejudiciu
esenţial; în domeniul protecţiei sănătăţii
populaţiei, ce se referă la calitatea produselor alimentare, la
comercializarea produselor de tutun şi băuturilor alcoolice minorilor;
încălcarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia
producţiei alcoolice, precum şi din domeniul construcţiilor
şi amenajării teritoriilor.
Unele obiecţii ţin de
redacţie şi, conform tehnicii legislative, au fost acceptate.
Aceste, cît şi alte
obiecţii şi propuneri formulate de către Preşedinte, au
fost examinate în cadrul şedinţei Comisiei juridice, fiind
integral sau parţial acceptate, cu excepţia propunerii ce se
referă la punctul 5 din demers.
Rezultatele examinării propunerilor
Preşedintelui se conţin în anexă, care este parte
integrantă a prezentului raport.
Totodată, membrii Comisiei
consideră că la articolul 482, textul “Prezentul Cod intră
în vigoare la 30 aprilie 2009” să fie substituit prin textul: “Prezentul
Cod intră în vigoare la 31 mai 2009”.
Ţinînd cont de cele relatate, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi propune revotarea
Codului contravenţional al Republicii Moldova cu propunerile acceptate de
către Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului. Cine este pentru adoptarea legii respective,
ţinînd cont de acele propuneri ale Şefului Statului care au
fost acceptate de către Comisia de profil a Parlamentului şi
prezentate în cadrul raportului audiat, rog să voteze. Rog
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul nr.3365 este
adoptat. Legea este adoptată.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.2827 pentru
modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. Lectura a
doua.
Rog Comisia.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege din 1 octombrie 2008
pentru modificarea şi completarea Codului penal, înaintat cu titlu
de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii
Moldova, a fost adoptat în primă lectură pe data de 20
noiembrie 2008.
Prezentul proiect de lege a fost
dezbătut în cadrul şedinţei Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi, pentru a fi prezentat spre examinare
în lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele şi
obiecţiile parvenite de la deputaţi, de la comisiile permanente, de
la Direcţia juridică, precum şi de la societatea civilă.
Rezultatele examinării şi decizia
Comisiei juridice asupra propunerilor la proiect se conţin în anexa
care este parte integrantă a prezentului raport. De menţionat că
în anexa propunerilor veţi găsi şi unele articole care,
deşi nu au fost prevăzute de proiectul de lege menţionat, Comisia
a considerat necesar ca sancţiunile acestora să fie modificate
şi racordate la conceptul proiectului de Lege nr.2827.
În acelaşi timp, avînd
avînd în vedere că Codul penal a fost modificat de mai multe
ori în ultimul timp, iar acum, prin acest proiect, cît şi prin
proiectul de Lege nr.1622 va fi modificat mai mult de 2/3, Comisia
juridică consideră necesar reeditarea Codului penal cu toate
modificările, în scopul facilitării activităţii
judecătorilor şi altor persoane care activează în domeniul
jurisprudenţei.
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege
în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele
acceptate cuprinse în anexă.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Alte propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat de domnul vicepreşedinte al Comisiei de profil, voi supune
votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2827. Cine
este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2827 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1622 pentru
completarea şi modificarea Codului penal al Republicii Moldova. Lectura a
doua.
Rog Comisia.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu propun ca acest proiect de lege să
fie adoptat în lectura a doua, deoarece toate amendamentele şi
propunerile care au parvenit în Comisie au fost luate în
consideraţie, au fost acceptate. De aceea, propun ca să fie votat
pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
Pleşca.
Nu văd alte propuneri, pe care motiv
voi supune votului, în aceste condiţii, proiectul nr.1622 pentru
adoptarea acestuia în lectura a doua. Cine este pentru, rog să
voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
10 voturi. 71 de voturi “pro”.
Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1622 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3294 pentru
modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală pe anul 2008.
Guvernul.
Domnul Gheorghe Russu – preşedintele Companiei Naţionale
de Asigurări în Medicină:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimat Parlament,
Necesitatea modificării Legii
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe
anul 2008 este dictată, pe de o parte, de acumulările suplimentare
în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală pe parcursul anului curent şi, pe de altă parte, de
necesităţile privind majorarea mijloacelor financiare pentru
acordarea serviciilor medicale.
În proiectul dat se propune de
majorat partea de venituri şi partea de cheltuieli ale fondului
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu suma de
47 milioane 332 mii de lei care este repartizat, conform Regulamentului cu
privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor
asigurărilor obligatorii de sănătate.
În legătură cu majorarea
preţurilor la mărfuri şi servicii, au fost majorate
esenţial cheltuielile instituţiilor medicale sanitare publice pentru
efectuarea serviciilor medicale. Acest fapt, concomitent cu necesitatea
ridicării calităţii serviciilor medicale, contribuie la
majorarea costului serviciilor medicale contractate cu fondul de bază
şi a cheltuielilor fondurilor asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală asupra celor aprobate iniţial.
Mijloacele suplimentare ale fondului de
bază vor fi folosite, în primul rînd, pentru
îmbunătăţirea asistenţei medicale urgente la etapa
prespitalicească, majorarea accesibilităţilor persoanelor
asigurate la asistenţă medicală primară şi ridicarea
nivelului de utilizare a medicamentelor compensate, intervenţii chirurgicale
cu utilizarea indoprotezelor, intervenţii chirurgicale cu aplicarea
cardiostimulatoarelor şi pentru bolnavii oftalmologi – operaţiile în
caz de cataractă, tratamentul bolnavilor oncologici cu tratamente de linia
a treia, tratamentul bolnavilor cu hepatite virale şi procurarea
serviciilor de înaltă performanţă.
În aşa fel, prin proiectul de
lege se prevede majorarea cheltuielilor pe tipuri de asistenţă
medicală urgentă la etapa prespitalicească cu 13 milioane 400 mii
de lei, la primară – cu 13 milioane 400 mii de lei spitalizarea,
specializat de ambulator – cu 3 milioane 585 şi spitalicească – cu 9
milioane 438, de servicii de înaltă performanţă – cu 4
milioane 588 milioane de lei. Astfel, utilizarea mijloacelor financiare
suplimentare distribuite în fondurile asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală va permite de a răspunde mai adecvat
necesităţilor populaţiei şi de a asigura prestarea unui
volum mai mare de servicii medicale de calitate.
Proiectul de lege a trecut procedura de
avizare şi susţinut de Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei
şi Comerţului şi a fost modificat în conformitate cu
propunerile Ministerului de Justiţie.
Rugăm să susţineţi
acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă mulţumesc.
Întrebări?
Domnule Russu,
Eu vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
În Comisia pentru protecţie
socială, sănătate şi familie a fost examinat proiectul de
Lege privind modificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală pentru anul 2009.
Nu o să repet cifrele expuse de
către domnul Russu. Comisiile permanente ale Parlamentului au examinat
acest proiect de lege, în principiu îl susţin. Şi,
în rezultatul discuţiei în Comisie, propunem susţinerea
acestui proiect de lege în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, doamnă
preşedinte al Comisiei.
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Dacă nu sînt obiecţii,
ţinînd cont că este sfîrşit de an, aş ruga
plenul să votăm şi în lectura a doua acest proiect de
lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Voi supune votului aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3294. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Grupurile parlamentare, lectura a doua. De
acord. Avînd acest acord, stimaţi colegi, în condiţiile
raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3294. Cine este pentru, rog să voteze.
Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 –31.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3294 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2949 pentru completarea
Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere
socială a populaţiei.
Prezintă Guvernul.
Domnul Iuri Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale,
familiei şi copilului:
Mult stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Prezentul proiect de lege a fost elaborat
pentru completarea cadrului legislativ în domeniul activităţii
fondurilor de susţinere socială a populaţiei cu funcţia de
acordare a ajutoarelor financiare substanţiale persoanelor care au
suportat cheltuieli majore cauzate de diferite situaţii excepţionale,
inclusiv şi la transportarea corpurilor neînsufleţite ale
rudelor decedate peste hotarele ţării.
Concomitent, se propune completarea
alineatului (1) al articolului 8 prin suplimentarea componenţei Consiliului
de Administraţie a Fondului cu reprezentanţii Ministerului
Sănătăţii şi a Comitetului Executiv al
Găgăuziei. Şi alineatul (3) al acestui articol cu includerea din
oficiu în componenţa consiliilor de administrare a fondurilor
locale, a reprezentanţilor Direcţiei teritoriale control administrativ
a Ministerului Administraţiei Publice locale pentru garantarea
transparenţei şi a unui control mai strict al utilizării
finanţelor destinate acordării ajutoarelor materiale populaţiei.
Rog să susţineţi acest proiect.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de lege pentru
completarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de
susţinere socială a populaţiei nr.827 din 18 februarie 2000,
prezentat de Guvern, şi constată următoarele.
Scopul operării unor completări
la articolul (5) din legea nominalizată este extinderea spectrului de
situaţii care permit acordarea ajutorului social din aceste fonduri. Lista
exhaustivă a cazurilor şi necesităţilor ce pot fi
soluţionate prin acordarea ajutoarelor materiale generalizează
situaţia cînd persoana, deşi se află în
situaţie critică, nu poate beneficia de susţinere materială
din partea statului pe motiv că situaţia concretă nu este
prevăzută la articolul 5 din lege.
Sintagma propusă pentru completarea
alineatului (2) din articolul 5 al Legii fondului republican şi a
fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, fiind mai
generală, va cuprinde orice situaţie complicată care permite
unei persoane să beneficieze de acest ajutor.
Prin modificarea articolului 8, se propune
completarea componenţei nominale a Consiliului de Administraţie a
fondului republican cu reprezentanţi ai Ministerului
Sănătăţii şi ai Comitetului Executiv al
Găgăuziei.
Proiectul a fost examinat de către
comisiile permanente, care, în principiu, îl susţin.
Obiecţii pe marginea proiectului au fost expuse în avizele Comisiei
pentru politică economică, buget şi finanţe, Comisiei
pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea
publică şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului,
care au fost examinate în comisie.
În contextul celor relatate, Comisia
pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune
aprobarea proiectului de Lege pentru completarea Legii fondului republican
şi a fondurilor locale de susţinere sociale a populaţiei nr.827
din 18 februarie 2000 în primă lectură. Şi dacă nu vor
fi propuneri şi în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule raportor,
În punctul 2, unde se propun
modificări la articolul 8, se propune ca la alineatul (3) să intre
în această Comisie şi reprezentantul Direcţiei teritoriale
control administrativ al Ministerului Administraţiei Publice Locale. Care
ar fi rostul includerii acestui reprezentant? Şi vin deodată cu
propunerea de a exclude acest alineat din propunere.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Rostul ar fi că reprezentantul
în teritoriu trebuie să verifice cum funcţionează fondul.
Doamna Valentina Cuşnir:
Noi credem că trebuie să dăm
voie administraţiei publice locale.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Banii în fond vin de la Guvern.
Şi Guvernul trebuie să aibă acolo reprezentant care să
supravegheze cum are loc repartizarea în fond ş.a.m.d. Dar ce
încurcă el acolo? De aceea numai că el este reprezentant.
Doamna Valentina Cuşnir:
Am argumente şi le voi aduce în
lectura a doua, dacă vreţi. Eu am propus foarte clar că el nu are
ce căuta acolo. Căci nu cunoaşte el situaţia şi
să dirijeze cui să dee cu sacul şi cui să
împartă, mai ales în alegeri, aceste fonduri.
Domnul Vladimir Eremciuc:
El, personal, nu repartizează fonduri,
repartizează Comisia.
Doamna Valentina Cuşnir:
Păi, dar este un brigadier pus de sus.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Aceasta e părerea dumneavoastră.
Doamna Valentina Cuşnir:
Ca să verifice. Vă aducem exemple
foarte clare şi de la Buţeni, Hînceşti, şi din
altă parte cum s-au repartizat fondurile acestea în alegerile
locale. Eu am propus să fie exclus şi, vă rog, pentru
lectură a doua să luaţi în vedere.
Domnul Marian Lupu:
La lectura a doua vom reveni la acest
subiect. Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Eremciuc,
Vă mulţumesc.
Comisia ce a propus? Prima lectură
şi a doua.
Mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.2949. Cine este pentru
aprobarea acestui proiect în prima lectură, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Grupurile parlamentare, lectura a doua? De
acord.
Mulţumesc.
În condiţiile raportului Comisiei...
De fapt, staţi puţin, sîntem în lectura a doua.
Propunerea evocată de colega noastră doamna Cuşnir. Cine este
pentru, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul 3, văd eu, un singur vot. Un
vot al autoarei propunerii. În condiţiile bilanţului acestui
exerciţiu de vot, constat că propunerea nu a fost susţinută
de plen.
Acum, în condiţiile raportului Comisiei
de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.2949. Cine este pentru, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2949 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3378 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
Prezintă Guvernul. Proiectul a fost
elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Respectiv,
este prezentat de către preşedintele acesteia.
Mihail Cibotaru – preşedintele Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Proiectul de Lege înaintat include
modificarea şi completarea a şase acte legislative. Modificările
şi completările propuse în Codul fiscal şi în Legea
cu privire la fondurile de investiţii includ un şir de măsuri
îndreptate spre soluţionarea problemelor care au apărut
în procesul de lichidare a fondurilor de investiţii, precum şi
acţiuni de protejare a acţionarilor fondurilor de investiţii.
Astăzi, se propune prelungirea termenului de scutire a acţionarilor
fondurilor de investiţii de plata prealabilă a impozitului pe venit
în mărime de 5 % din plăţile efectuate în folosul
acţionarilor la repartizarea activă a fondului de investiţii.
Prelungirea termenului pînă la finalizarea procedurii de lichidare
are drept scop de a pune în condiţii egale toţi acţionarii
fondurilor de investiţii.
Prin organizarea licitaţiilor de
înstrăinare a pachetului de acţiuni fără
anunţarea preţului iniţial, adică la cel mai mare preţ
propus de cumpărător, se va asigura protejarea acţionarilor fondului
de investiţii, în special, pentru a nu repartiza acţiunile
neacoperite de active.
Totodată, vor fi evitate cheltuieli
suplimentare legate de majorarea excesivă a numărului de
acţionari. De exemplu, în rezultatul repartizării
acţiunilor deţinute de Fondul “Viitorul Tău”, Societatea pe Acţiuni
“Nord-Zahăr” a obţinut încă 33 000 de acţionari
faţă de acei 4 000 existenţi.
La fel, se oferă posibilitatea de a
înstrăina pachetele de acţiuni deţinute de fondurile de
investiţii în societăţile pe acţiuni, care se
află în proces de lichidare, insolvabilitate, în proces
judiciar, şi alte societăţi care nu puteau fi
înstrăinate în condiţiile legislaţiei actuale.
În rezultatul înstrăinării acestor pachete de
acţiuni, acţionarii fondurilor de investiţii vor beneficia de
mijloace băneşti suplimentare.
Promovarea modificărilor şi
completărilor în Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare,
în Legea cu privire la asigurări, în Legea asociaţiilor
de economii şi împrumut, în Legea privind birourile istoriei
de credit au ca scop aducerea acestor legi în concordanţă cu
Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător, în special referitor la stabilirea taxelor
şi la efectuarea licenţierii asupra …. de asigurare şi
asociaţiei de economii şi împrumut de către Comisia
Naţională a Pieţei Financiare de la 1 octombrie anul curent.
Proiectul de lege a fost avizat şi
consultat în conformitate cu cerinţele legislaţiei. Rog să
susţineţi acest proiect de lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege
nominalizat, prezentat de către Guvern, şi raportează
următoarele. Elaborarea proiectului de lege este condiţionată de
necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă fondurile de
investiţii în procesul de lichidare, pentru a căror soluţionare
se propune modificarea şi completarea Legii nr.1204 din 1997 cu privire la
fondurile de investiţii şi Legii nr.1164 din 1997 pentru punerea
în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal.
Comisia a examinat şi a susţinut
proiectul. Sînt momente pe care noi o să le corectăm pentru
lectura a doua. Adică, sînt unele modificări şi
completări ce ţin de procedura de înstrăinare a pachetului
de acţiuni părţii sociale în portofoliul fondului de
investiţii, care, pînă în prezent, au rămas nerealizate.
În acest context, noi o să modificăm vreo cîteva
poziţii. Am în vedere articolul 8.3, unde se propune ca
acţiunile nerealizate să fie transferate gratuit la
societăţile respective.
Reieşind din cele expuse, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune
examinarea şi adoptarea proiectului de Lege în primă
lectură. Avizele comisiilor le avem pozitive.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Sînteţi gata şi pentru a
doua lectură? Doar în primă lectură. Bine.
Stimaţi colegi,
În condiţiile expuse, în
condiţiile raportului voi supune votului aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3378. Cine este pentru, rog să
voteze.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat în primă
lectură cu majoritatea voturilor deputaţilor din sală.
Proiectul de Hotărîre nr.3438 privind
aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2009. O să
rog prezentarea, tradiţional deja domnul Eremciuc, prezentînd
informaţia şi pachetul la acest subiect.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
În conformitate cu prevederile Legii
pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului, Biroul permanent al
Parlamentului prezintă spre aprobare devizul de cheltuieli pe anul 2009.
Proiectul devizului a fost elaborat în conformitate cu normele stabilite
de actele normative în vigoare. De asemenea, s-a ţinut cont de
indicii de creştere a preţurilor de consum, prognozaţi la nivel
de 9,5 la sută faţă de anul curent.
În Legea bugetului de stat pentru
anul 2009, bugetul Parlamentului este aprobat în sumă de 79 milioane
158 mii 500 de lei, inclusiv Aparatul Parlamentului – 55 milioane 811 mii de
lei, Direcţia pentru deservirea clădirilor – 10 milioane 787 de mii,
Baza auto – 11 milioane 445 mii de lei, mijloace speciale – 1 milion 115 mii.
Devizul de cheltuieli bugetare pe principalele capitole, dumneavoastră
aveţi la mînă, aţi studiat. Eu propun să fie aprobat
proiectul de hotărîre pe care l-am prezentat domniilor voastre.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Eremciuc,
Vă mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Stimaţi colegi,
În contextul celor prezentate şi
din partea Biroului permanent, ca autor al acestuia şi, respectiv, Comisia
de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de hotărîre a
Parlamentului nr.3438. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Hotărîre nr.3438
este adoptat.
Proiectul de Lege nr.3216 pentru
modificarea şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii.
Prezintă Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei şi
comerţului:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii a fost elaborat
în conformitate cu normele Legii nr.280, care prevede că modul,
condiţiile şi procedura efectuării controlului de stat asupra
respectării actelor legislative şi a altor acte normative în
domeniul muncii urmează să fie stabilite expres prin lege.
Astfel, proiectul completează Legea
privind Inspecţia Muncii cu un nou capitol, care reglementează modul,
condiţiile şi procedura efectuării controlului de stat asupra
respectării legislaţiei în domeniul muncii. Articolul 111
din proiect stabileşte modul de efectuare a controlului de stat asupra
respectării legislaţiei muncii şi, în acest sens,
controlul are drept scop:
1. Verificarea modului în care
angajatorul respectă legislaţia muncii, securitatea şi
sănătatea în muncă.
2. Acordarea ajutorului consultativ şi
metodologic al angajatorului în intensificarea căilor de aplicare
eficientă a legislaţiei şi de prevenire a
încălcărilor, a căilor de lichidare a
încălcărilor în cazul constatării acestora.
3.
Sancţionarea
încălcărilor.
Articolul 112 prevede că
controlul se efectuează în baza dispoziţiei de control
emisă de conducerea Inspecţiei Muncii şi a inspectoratelor
teritoriale, care se înregistrează în registru special şi
se păstrează împreună cu materialele întocmite
în urma controalelor efectuate. Durata controlului nu trebuie să
depăşească 3 zile lucrătoare.
Articolul 113 stabileşte
procedura efectuării controlului de stat asupra respectării
legislaţiei muncii în domeniile în care acest control se
efectuează. Controlul se finalizează cu întocmirea de
către inspectorul de muncă a unui proces-verbal de control, în
care acesta indică prevederile actelor legislative sau normative
încălcate şi dispune realizarea conformării cu prevederile
legale.
Articolul 114 prevede modul
şi condiţiile de eliberare a vizelor privind introducerea în
fabricaţie a prototipelor de echipamente tehnice şi echipament individual
de protecţie şi de lucru.
Avînd în vedere cele
menţionate, rog să susţineţi acest proiect.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule viceministru,
Fiind la capitolul “Inspecţia Muncii”
aş vrea să vă întreb dacă cunoaşteţi care
este vîrsta medie a angajaţilor din Inspecţia Muncii? Şi
vă spun de ce. Am primit o scrisoare de la mai mulţi tineri, care
spun că acolo au rămas să lucreze cetăţeni şi cu
vîrsta de 70 de ani. Să fie sănătoşi şi să
muncească. Dar tinerii se jeluie că au cam rămas cu mentalitatea
sovietică şi această Inspecţie a Muncii nu îşi
face datoria la nivelul cuvenit. Şi tinerii ar vrea, cel puţin,
să încapă şi ei acolo şi să îşi
promoveze poziţia.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Cît şi vîrsta
inspectorilor de muncă medie este pînă la 40 de ani.
Modalitatea de angajare este aceeaşi care este prevăzută
în Codul muncii pentru orice alte structură. Orice persoană
care doreşte să se angajeze în cazul existenţei locurilor
de muncă vacante şi dacă este persoană calificată
poate să se angajeze. Nu este nici o problemă.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Comisia, vă rog.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimată doamnă Preşedinte
al şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
În Comisia pentru protecţie
socială, sănătate şi familie a fost examinat acest proiect
de lege, care are ca scop reglementarea şi modul de efectuare a
controlului de către Inspecţia Muncii asupra actelor legislative
şi a altor acte în domeniul muncii. Asigurarea depistării
în timp a încălcărilor legislaţiei muncii,
securităţii şi sănătăţii în
muncă, combaterea fenomenului răspîndit de nerespectare a
legislaţiei muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale, la fel transparenţa controalelor efectuate de Inspecţia
Muncii şi excluderea elementelor de corupţie în cadrul ei,
implementarea standardelor internaţionale de muncă în
legislaţia ţării.
Atingerea acestor obiective va contribui la
realizarea drepturilor constituţionale ale salariaţilor în
raporturile de muncă, garantate de articolul 43 din Constituţie.
Comisiile permanente ale Parlamentului au
avizat proiectul de lege, sînt unele obiecţii şi propuneri care
vor fi examinate pentru lectura a doua. În rezultatul celor expuse
vă propunem adoptarea proiectului de lege în primă
lectură.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc, doamnă
preşedinte.
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
În aceste condiţii, supun
votului pentru aprobare proiectul de Lege nr.3216. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3402 pentru
ratificarea Acordului de finanţare.
Prezintă Guvernul. Domnul Perju,
viceministru al agriculturii şi industriei alimentare. Vă rog.
Domnul Ion Perju – viceministru al agriculturii şi
industriei alimentare:
Mulţumesc.
Mult
stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,
Onorat
Parlament,
Sspre
atenţia dumneavoastră se prezintă proiectul de Lege pentru
ratificarea Acordului de finanţare (împrumut şi grant) dintre
Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea
Agricolă în scopul implementării în Moldova a Programului
de Servicii Financiare Rurale şi Marketing, care a fost semnat la Roma la
data de 29 octombrie 2008.
Semnarea acestui Acord a fost rezultatul
implementării cu succes a programelor anterioare şi acele care se
derulează astăzi în Republica Moldova, care au fost apreciate
la un nivel destul de înalt de conducere a IFAD-ului. Şi, ca
rezultat al elaborării noii strategii pe ţară, s-a constituit
noul fond de finanţare pentru Republica Moldova în sumă de 8,44
milioane, drepturi speciale de tragere, ceea ce constituie aproximativ 13,2
milioane de dolari SUA, dintre care 12,7 milioane constituie împrumut
şi 0,5 milioane de dolari este grant nerambursabil. Împrumutul va fi
acordat Republicii Moldova în condiţiile avantajoase pe o
perioadă de 40 de ani, inclusiv o perioadă de graţie de 10 ani
şi taxa pentru servicii va constitui 0,75% anual.
Scopul de bază, desigur, este
reducerea sărăciei în spaţiul rural al Republicii Moldova,
creînd condiţii favorabile pentru producătorii agricoli şi
de a mări accesul la finanţare. Componentele de bază ale Programului
ţin de dezvoltarea lanţului valoric care constituie 3,7 % din suma Programului
sau 488 mii de dolari SUA, serviciile financiare rurale cota de 61,5 la
sută, ceea ce constituie 8 milioane 142 mii de dolari SUA, infrastructura
determinată de piaţă 28,5 la sută sau 3,77 milioane SUA
şi managementul Programului este doar 6,3 la sută sau 834 de mii
dolari SUA.
Onorat Parlament,
Solicităm susţinerea
dumneavoastră în promovarea acestui proiect.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumim mult.
Întrebări către autor
sînt? Nu sînt.
Mulţumim.
Comisia, vă rog.
Domnul Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată
că Acordul de finanţare (împrumut şi grant) dintre
Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare
Agricolă în scopul implementării în Moldova a Programului
de Servicii Financiare Rurale şi Marketing se încadrează
în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării
de către Parlament.
Acordul prevede acordarea Republicii Moldova
din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Agricolă
a unui împrumut în sumă de 8,1 milioane de drepturi speciale
de tragere (echivalent a circa 12,7 milioane de dolari SUA) şi a unui
grant nerambursabil în sumă de 340 mii de drepturi Speciale de Tragere
(echivalent a circa 0,5 milioane dolari SUA) pentru implementarea Programului
de Servicii Financiare Rurale şi Marketing în Republica Moldova.
Creditul se oferă pe un termen de 40
de ani, inclusiv perioada de graţie 10 ani şi urmează a fi rambursat
în cote semestriale plătibile în fiecare an la 1 iunie şi
1 decembrie, începînd cu 1 decembrie 2018 şi terminînd
cu 1 iunie 2048. Creditul se acordă fără plata dobînzii,
fiind aplicată doar taxa pentru servicii în mărime de 0,75 la
sută pe an din valoarea restantă a împrumutului sus-menţionat.
Luînd în considerare cele
expuse, Comisia propune Parlamentului ratificarea prezentului Acord în
prima şi în a doua lectură.
Doamna Maria Postoico:
Da, mulţumim, domnule preşedinte.
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
Supun aprobării proiectul de Lege
nr.3402 pentru prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Referitor la lectura a doua.
Fracţiunile sînt de acord?
Mulţumesc.
Propuneri pentru a doua lectură nu
sînt.
Supun votului, pentru adoptare în
lectura a doua, proiectul de Lege nr.3402. Cine este pentru, rog să voteze.
Şi vă rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 12.
Doamna Maria Postoico:
71 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul, un vot, da. Cer iertare. 1 vot
“împotrivă”. 71 de voturi “pro”.
Proiectul de Lege nr.3402 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3403 pentru
ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare.
Rog Guvernul.
Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentatul
permanent al Guvernului în Parlament:
Stimată doamnă Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Proiectul de Lege supus atenţiei
dumneavoastră vine să finalizeze procesul de încheiere a
Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare în conformitate cu Acordul
respectiv. Cooperarea de dezvoltare va avea forma unei cooperări tehnice,
financiare, umanitare sau a asistenţei de urgenţă. Aceasta poate
fi realizată sub formă bilaterală sau în cooperare cu
alţi donatori sau alte organizaţii multilaterale.
Proiectul supus atenţiei
dumneavoastră nu contravine legislaţiei Republicii Moldova, nu va
necesita cheltuieli financiare sau constituirea unor noi organe pentru
implementarea acestora. Rugăm să votaţi pentru ratificarea Acordului.
Mulţumim.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumim.
Întrebări către raportor?
Nu sînt.
Mulţumim.
Comisia. Domnul Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
Comisia pentru
politică externă şi integrare europeană a examinat
prezentul proiect de lege şi constată că Acordul dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea
de dezvoltare se încadrează în categoria tratatelor
internaţionale, supuse examinării şi ratificării de
către Parlament. Acordul a fost semnat la 21 octombrie 2008 la Viena
în scopul stabilirii termenelor şi condiţiilor generale ale cooperării
de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Austria. Cooperarea de dezvoltare, cum a fost deja menţionat, va avea
diferite forme: cooperarea tehnică, financiară, umanitară,
asistenţă de urgenţă.
Comisiile
permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru
modificarea Acordului. Comisia pentru politică externă şi
integrare europeană propune a inversa numerotarea articolelor 2 şi 3
din proiect şi, luînd în consideraţie cele expuse,
propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură şi adoptarea
acestuia în lectura a doua.
Doamna Maria
Postoico:
Vă
mulţumim.
Întrebări
către Comisie? Nu sînt.
Supun votului
aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.3403. Cine este
pentru, rog să voteze.
Vă
mulţumesc.
Majoritatea.
Fracţiunile,
pentru lectura a doua? Sîntem de acord. Propuneri? Nu sînt.
În
condiţiile raportului Comisiei, a prezentat referitor la acest proiect,
supun votului pentru adoptare în lectura a doua. Cine este pentru, rog
să voteze. Şi vă rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 –
31.
Sectorul nr. 2 –
30.
Sectorul nr. 3 –
10.
Doamna Maria
Postoico:
71 de voturi
“pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege
este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de
Lege nr.2562 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor
de state privind introducerea modificărilor şi completărilor
în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist şi al statelor membre
ale Comunităţii Statelor Independente.
Rog Guvernul.
Domnul Armaşu.
Domnul
Vitalie Armaşu – şeful
Centrului antiterorist:
Stimată
doamnă vicepreşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
deputaţi,
În scopul
executării deciziei Consiliului şefilor de state al
Comunităţii Statelor Independente privind asigurarea financiară
a organelor CSI, finanţate din contul mijloacelor bugetare ale statelor
membre ale CSI, a fost adoptată Hotărîrea Consiliului şefilor
de state al Comunităţii Statelor Independente privind introducerea
unor modificări şi completări în Regulamentul cu privire
la Centrul antiterorist al statelor membre ale Comunităţii Statelor
Independente.
Hotărîrea
în cauză vizează salarizarea şi protecţia
juridico-socială a colaboratorilor delegaţi în Centrul
antiterorist al statelor membre ale CSI. Astfel, potrivit modificărilor
şi completărilor operate, delegarea persoanelor în Centrul
antiterorist se va efectua în conformitate cu legislaţia
naţională a statului care l-a delegat. Modul de salarizare al
colaboratorilor Centrului antiterorist al statelor membre ale CSI se
determină prin Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne
ale CSI. Statutul colaboratorului Centrului antiterorist este egal cu statutul
funcţionarului angajaţi în organismele internaţionale.
De asemenea, potrivit
Hotărîrii anunţate, în sarcina Centrului antiterorist a
fost pusă şi funcţia de efectuare a cercetărilor analitice
pe probleme actuale în domeniul activităţii antiteroriste
internaţionale. Hotărîrea respectivă corespunde prevederilor
tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, acordurile
bilaterale şi multe laterale.
Concomitent,
ratificarea Hotărîrii se va face cu unele rezerve expuse la momentul
semnării, potrivit căruia Republica Moldova va aplica regulamentul cu
privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale CSI cu excepţia
prevederilor referitoare la personalitatea juridică
internaţională a Centrului antiterorist, de asemenea finanţarea
se va efectua în limitele bugetelor mijloacelor financiare prevăzute
în bugetul naţional.
În baza
celor expuse, considerăm oportună ratificarea de către Republica
Moldova a proiectului menţionat.
Vă
mulţumesc.
Doamna Maria
Postoico:
Da,
mulţumim.
Întrebări?
Nu sînt.
Vă rog Comisia.
Domnul Petrenco.
Domnul
Grigore Petrenco:
Stimaţi
colegi,
Comisia a
examinat prezentul proiect de lege şi constată că
Hotărîrea privind introducerea modificărilor şi
completărilor în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist al statelor
membre ale Comunităţii Statelor Independente se încadrează
în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării
şi ratificării de către Parlament.
Scopul
hotărîrii este de a opera un şir de modificări în
textul Regulamentului cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre CSI
referitoare la statul colaboratorilor Centrului delegaţi de către
statele membre CSI. Comisiile permanente ale Parlamentului şi
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele
pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea hotărîrii.
Luînd
în considerare cele expuse, comisia propune aprobarea proiectului de Lege
în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a
doua.
Doamna Maria
Postoico:
Întrebări
către Comisie? Nu sînt.
Vă
mulţumesc.
Supun votului,
pentru aprobare în primă lectură a proiectului de Lege nr.2562.
Cine este pentru, rog să voteze.
Vă
mulţumesc.
Majoritatea.
Pentru lectura a
doua, fracţiunile? De acord, da? Propuneri nu sînt. Supun votului,
pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2562. Cine este
pentru, rog să voteze. Rezultatele?
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 –
31.
Sectorul nr. 2 –
29.
Sectorul nr. 3 –
3.
Doamna Maria
Postoico:
53 de voturi
“pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de
Lege nr.2562 este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de
Lege nr.2391 pentru aderarea Republicii Moldova la decizia Consiliului
şefilor de state al CSI privind consiliul interstatal al
conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale
Comunităţii Statelor Independente.
Prezintă
doamna Popescu.
Doamna Ala
Popescu – preşedintele
Curţii de Conturi:
Stimată
doamnă Preşedinte,
Stimaţi
deputaţi,
Atenţiei
dumneavoastră este propus proiectul de Lege pentru aderarea Republicii
Moldova la decizia Consiliului şefilor de state din Comunitatea Statelor
Independente cu privire la Consiliul Interstatal al conducătorilor
organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, adoptat la
Kazan la 26 august 2005 avînd drept bază următoarele argumente.
1. Consiliul
conducătorilor organelor supreme de control financiar din ţările
membre ale Comunităţii a fost constituit în noiembrie 2000,
fiind semnatare la decizia vizată zece organe de control financiar şi
anume Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse, Ucrainei, Bielorusia, Armenia,
Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kirghizia, Tadjikistan şi Republica
Moldova. Consiliul activează în baza actelor Comunităţii
Statelor Independente, a acordurilor încheiate în cadrul Comunităţii,
deciziilor Consiliului şefilor statelor de stat al Comunităţii
şi Regulamentului Consiliului.
La şedinţa
Consiliului şefilor de state din Comunitate din 26 august 2005 la Kazan a
fost luată decizia de a atribui Consiliului creat în 2000 a statutului
de Consiliu interstatal al conducătorilor organelor supreme de control
financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente,
cu aprobarea Regulamentului acestuia, astfel fiind legiferată
iniţiativa din 3 – 5 septembrie 2003 de la Bişkek de a atribui
consiliului stat de organ de cooperare ramurală în cadrul
Comunităţii Statelor Independente.
Republica
Moldova nu a semnat decizia la acea dată, rămînînd
în afara apartenenţei de membru al Consiliului interstatal.
Scopul
constituirii Consiliului a fost şi rămîne schimbul de
experienţă şi informaţii în domeniul controlului
financiar public extern, asigurarea interacţiunii întru elaborarea
unor abordări coordonate în probleme teoretice şi practice ale
controlului financiar public, organizarea şi desfăşurarea
seminarelor, conferinţelor, cursurilor specializate, instruirilor
întru ridicarea nivelului profesional al personalului organelor
controlului financiar de stat, elaborarea unor indicatori şi metodologii
ce ar spori eficienţa curţilor de conturi în statele ce le
reprezintă, alinierea la standardele internaţionale.
În aspect
organizatoric, Consiliul se convoacă în sesiuni ordinare o dată
în an pe teritoriul statului, Curtea de Conturi al căruia preia
preşedinţia, respectînd principiul de rotaţie. În
cadrul sesiunii se pun în discuţie problemele de interes comun
în domeniul eficientizării controlului administrării
mijloacelor financiare publice şi patrimoniului public. Se discută
şi se aprobă diferite indicaţii metodologice de domeniu,
constituind şi o ulterioară bază pentru alinierea la standardele
internaţionale. Curtea de Conturi a Republicii Moldova a preluat
preşedinţia la sesiunea a VI-a din 14 – 15 septembrie 2005,
coordonînd activităţile Consiliului pînă în
septembrie 2006, cînd a transmis competenţa de deţinere a
preşedinţiei către Comitetul controlului de stat al Bielorusiei.
Calitatea de
membru al Consiliului nu implică angajamente financiare din partea
Republicii Moldova. Proiectul de lege a fost avizat de către ministerele
de domeniu, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi
Comerţului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne
şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi
susţinut prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova.
Apreciind drept necesară cooperarea internaţională în
vederea eficientizării activităţii şi sporirii
capacităţilor instituţional-profesionale ale curţilor de
conturi ca scop în sine întru îmbunătăţirea
managementului surselor financiare publice.
Rugăm
Parlamentul să susţină iniţiativa de aderare a Republicii
Moldova la decizia Consiliului interstatal al conducătorilor organelor
supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii
Statelor Independente, adoptată la Kazan în data de 26 august 2008.
În cadrul iniţiativei au fost întru totul respectate
procedurile de aderare la documentul interstatal, stabilite prin Legea nr.595
privind tratatele internaţionale.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Marian Lupu:
Da,
mulţumesc.
Întrebări?
Nu sînt.
Doamnă
preşedinte,
Vă
mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul
Grigore Petrenco:
Stimaţi
colegi,
Comisia pentru
politică externă şi integrare europeană a examinat
prezentul proiect de lege şi constată că aderarea Republicii
Moldova la decizia privind Consiliul interstatal al conducătorilor
organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI urmează
să fie decisă de Parlament. Scopul deciziei este aprobarea
Regulamentului cu privire la Consiliul interstatal al conducătorilor
organelor supreme de control financiar din statale membre ale CSI. Calitatea de
membru al Consiliului nu prevede achitarea cotizaţiilor anuale. Aderarea
la decizia respectivă nu necesită modificarea legislaţiei
în vigoare sau adoptarea unor legi noi.
Comisiile
permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive,
pronunţîndu-se pentru aderarea la decizia respectivă.
Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune aprobarea proiectului
de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura
a doua.
Domnul
Marian Lupu:
Da,
mulţumesc.
Întrebări
pentru comisie?
Nu sînt.
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.2391, prima
lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze.
Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2391 este aprobat
în primă lectură.
Grupurile politice, lectura a doua?
Mulţumesc.
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.2391. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
59 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2391 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1522 pentru
ratificarea Protocolului cu privire la introducerea modificărilor şi
completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea
reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor
şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea
Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia.
Guvernul.
Domnul Iuri Bucinschi:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Protocolul cu privire la introducerea
modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la
recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie
gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război
pentru Apărarea Patriei, deci a fost elaborat de către grupul de
lucru interstatal pentru analiză şi elaborarea propunerilor pentru
realizarea Acordului privind cunoaşterea înlesnirilor de
călătorie pentru invalizii şi participanţii la cel de-al
doilea război mondial, precum şi a persoanelor asimilate lor din 12
martie 1993 şi Acordului privind recunoaşterea reciprocă a
înlesnirilor şi garanţiilor pentru participanţii şi
invalizii celui de-al doilea război mondial, participanţilor la
conflictele armate pe teritoriul altor state, familiilor militarilor căzuţi
la datorie din 15 aprilie 1994.
Actele legislative adoptate în
Moldova, în special Legea nr.190 cu privire la veterani, stabileşte
statutul juridic al veteranilor, cetăţeni ai Republicii Moldova
şi reglementează măsurile de protecţie socială a
acestora.
Ratificarea de către Moldova a
Protocolului cu privire al introducerea modificărilor şi completărilor
în Acord, fără careva rezerve, implică unele angajamente
în vederea recunoaşterii unor facilităţi sau achitări
ale unor compensaţii la călătorie în transportul public
urban şi suburban pentru persoanele care nu deţin cetăţenia
Republicii Moldova, ceea ce contravine prevederilor legale nominalizate mai
sus.
Din punct de vedere economico-financiar,
implementarea pe deplin a prevederilor prevăzute în Protocolul
nominalizat ar necesita asumarea unor angajamente financiare cu finanţare
de la bugetul de stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
Reieşind din cele menţionate,
propunem spre examinare şi aprobare proiectul de Lege pentru ratificarea
Protocolului cu privire la introducerea modificărilor şi
completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea
reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor
şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea
Patriei, precum şi a invalizilor şi a participanţilor la Marele
Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a persoanelor echivalate
cu aceştia din 12 martie 1993, semnat la Aşhabad la 22 noiembrie 2007,
cu următoarea rezervă:
Republica Moldova va aplica prevederile
prezentului Protocol în conformitate cu legislaţia
naţională şi în limita surselor financiare aprobate anual
în bugetul de stat. Rog să susţineţi acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule ministru,
Vreau să îmi spuneţi
dacă cumva am avut, pînă la acest moment, careva acorduri, prin
care erau aceste călătorii reciproce, plătite, de fapt, nu pot
zice reciproce, între Republica Moldova şi Federaţia Rusă,
şi vă spun de ce vă întreb.
În anul 2005, am adresat o
interpelare ca Ministerul Transporturilor să îmi justifice
cheltuielile a 5 milioane de lei din bugetul de stat anume pentru aceste
călătorii. Şi am primit, am aşa un teanc cu numele acelora
şi vreau să vă spun că 80 la sută sînt
cetăţeni ai Federaţiei Ruse care au venit la noi şi li s-au
plătit biletele de călătorie din contul Republicii Moldova.
Şi nu a fost şi invers.
Adică, acei plecaţi de la noi şi-au luat bilete tur-retur
şi a plătit tot Republica Moldova.
Domnul Iuri Bucinschi:
Asemenea cazuri, în condiţiile
prezentului Acord nu au fost. Banii ceea au fost alocaţi cred că din
fondul de rezervă a Guvernului şi nu prin tichetele eliberate de
Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
Eu pot să vă informez că
în 2005 au fost eliberate 2323 de tichete tur-retur cu 50%, utilizate au
fost 500. Gratuit tur-retur o dată pe an pentru invalizii
participanţi la război au fost eliberate 612, au fost utilizate 158.
În total, a fost cheltuită suma de 420 mii de lei.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu este vorba despre fondul de rezervă
al Guvernului, cum spuneţi dumneavoastră. Eu v-am spus foarte clar
că banii s-au cheltuit din bugetul de stat în sumă de 5
milioane de lei anual. Adică în 2005 – 5 milioane de lei. Şi
trebuie să confruntăm cu dumneavoastră că deloc nu
corespund aceste date, cred că ne întîlnim şi vedem.
Domnul Iuri Bucinschi:
Doamnă Cuşnir,
Ceea ce invocaţi dumneavoastră nu
ţine de problema Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi
Copilului. Şi noi nu am repartizat tichetele pentru transport decît
cetăţenilor Republicii Moldova.
Doamna Valentina Cuşnir:
Domnule ministru,
Dumneavoastră prezentaţi aici Guvernul
şi nicidecum Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi
Copilului. Şi dumneavoastră acum sînteţi în calitate
de reprezentant al Guvernului şi nu trebuie să spuneţi că aceasta
nu ţine de dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Cred o întrevedere va fi binevenită.
Propunerea a fost înaintată. Totodată, noi trebuie să
înţelegem un lucru, că toate finanţările care au fost
sau vor fi efectuate din bugetul de stat se referă, în exclusivitate,
la cetăţenii Republicii Moldova. Cred că aceasta noi o
înţelegem cu dumneavoastră.
Şi cînd vorbim despre
cetăţenii noştri, aceasta înseamnă că acei care
pleacă de aici şi se întorc înapoi în vizite
respective cu perioade respective fixate, e un lucru clar şi nu trebuie
să speculăm. Bugetul oricărei ţări, precum bugetul
ţării, nu poate să plătească asemenea
călătorii pentru cetăţenii altor ţări, fix
aşa bugetul Rusiei nu poate să plătească
călătoriile pentru cetăţenii Republicii Moldova. Fiecare
stat îşi plăteşte cetăţenii săi.
Acum, dacă acest lucru s-a
întîmplat pînă la ratificarea pe care o facem noi acum,
aceasta, în viziunea mea, nicidecum nu contravine normelor legislative,
fiindcă acest gen de decizii poate fi adoptat la nivel de Guvern. Şi
dacă domnul ministru a spus că asemenea sume o fi putut să fie
plătite din fondul de rezervă, Guvernul este în tot dreptul
să o facă, decizînd pentru ce cheltuieli se alocă mijloace
financiare din fondul de rezervă.
Deci cred că aceasta ar fi
situaţia pe care am putea să o constatăm.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc, domnule Preşedinte al
Parlamentului.
Cred că acum va fi momentul să
facem acea întrevedere şi să vă aduc materialele despre
care vă vorbeam să vi le arăt dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
Nu, domnul ministru acceptă cu cea mai
mare plăcere o întrevedere cu dumneavoastră, sînt sigur.
Şi clarificaţi aceste statistici.
Domnule ministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi
constată că Protocolul cu privire la introducerea modificărilor
şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea
reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor
şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea
Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia se
încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse
examinării şi ratificării de către Parlament.
În conformitate cu prevederile Protocolului,
statele părţi la Acord vor suporta cheltuielile ce ţin de
realizarea înlesnirilor de călătorie nu numai în
privinţa cetăţenilor proprii, ci şi a cetăţenilor
altor state părţi la Acord şi apatrizilor care locuiesc
permanent pe teritoriul lor.
Este de menţionat că Republica
Moldova a semnat prezentul protocol cu următoarea rezervă, care este
inclusă în textul articolului 1 al proiectului de lege şi anume
Republica Moldova va aplica prevederile prezentului Protocol în
conformitate cu legislaţia naţională şi în limita
surselor financiare aprobate anual în bugetul de stat.
Luînd în considerare cele
expuse, Comisia propune ratificarea Protocolului prin adoptarea unei legi
organice în primă şi în a doua lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Stimaţi colegi, supun votului
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1522. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1522 este aprobat în
primă lectură.
Grupurile politice, lectura a doua? De
acord.
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.1522. Cine este pentru, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de lege.
Numărătorii:
Sectorul nr.3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
Cinci sînt, da. Cer scuze, 5 voturi
împotrivă. A, 5 “pro”. Cer scuze. Deci 65 de voturi “pro”.
Împotrivă? Zero voturi. Unu micuţ, dar este.
Deci în condiţiile acestui
rezultat al bilanţului de vot, constat că proiectul de Lege nr.1522
este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de Hotărîre nr.611 cu
privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.885-XIII din iunie
1996. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă un raport
complex domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
În baza Hotărîrii
Parlamentului nr.885 din 19 iunie 1996 a fost creată filiala din Tiraspol
a Centrului de decontări al Băncii Naţionale a Moldovei,
avînd ca scop asigurarea efectuării decontărilor în lei
moldoveneşti de către agenţii economici din Transnistria.
În esenţă, funcţiile
filialei din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii
Naţionale a Moldovei se reduc la recepţionarea de la Centrul de
casă şi decontări din Tiraspol a documentelor de plată pe
suport de hîrtie şi introducerea manuală a acestora în
sistemul de plăţi interbancare.
Luînd în consideraţie
că în prezent tehnologiile informaţionale au atins un nivel
avansat de dezvoltare, funcţiile îndeplinite de către filiala
din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii Naţionale se
dovedesc a fi depăşite.
Prin urmare, tehnologiile
informaţionale existente acordă posibilitatea gestionării
contului corespondent nemijlocit de către Centrul de casă şi
decontări din Tiraspol şi, respectiv, eliminarea funcţiilor de
intermediere îndeplinite de filiala din Tiraspol a Centrului de
decontări al Băncii Naţionale a Moldovei.
Astfel, operarea modificărilor
în hotărîrea Parlamentului va contribui la optimizarea
proceselor de ordin organizatoric, funcţional şi financiar, aferente
decontărilor efectuate de către agenţii economici din
Transnistria.
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de hotărîre
Parlamentului şi a susţinut... În avizele sale, comisiile
parlamentare propun proiectul pentru examinare şi adoptare în cadrul
şedinţelor plenare ale Parlamentului, fără a înainta
careva obiecţii, însă cu condiţia existenţei avizului
pozitiv din partea Guvernului Republicii Moldova.
Guvernul Republicii Moldova, în
avizul, său susţine adoptarea proiectului de hotărîre.
Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru
politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de
hotărîre a Parlamentului în şedinţa plenară a
Parlamentului şi adoptarea lui.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Dat fiind faptul că raportul prezentat
a fost unul complex, unul mic din partea autorilor, cît şi cel al Comisiei,
voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.611. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Hotărîre nr.611
este adoptat.
Şi, în ultimă
instanţă, proiectul de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură.
Guvernul. Prezintă domnul Procuror
General. Vă rog.
Domnul Valeriu Gurbulea – Procurorul General:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi domnilor deputaţi,
Proiectul de Lege cu privire la Procuratură
a fost elaborat în conformitate cu Planul de acţiuni “Moldova –
Uniunea Europeană”, reformarea Procuraturii fiind unul din obiectivele
şi sarcunile Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei.
Proiectul nominalizat a fost elaborat
în cadrul programului comun al Comisiei Europene şi Consiliului
Europei privind sporirea independenţei, transparenţei şi
eficienţei justiţiei în Republica Moldova şi cu
nemijlocita participare a experţilor europeni.
După elaborarea proiectului
iniţial al acestei legi, au fost convocate patru mese rotunde
internaţionale cu participarea experţilor europeni,
societăţii civile şi specialiştilor în materie. La
definitivarea proiectului au fost luate în consideraţie
obiecţiile şi recomandările făcute în cadrul acestor
mese rotunde.
De asemenea, la elaborarea şi
definitivarea proiectului de lege nominalizat s-au luat în
consideraţie reglementările constituţionale referitor la Procuratură,
normele şi standardele europene, în special recomandările
numărul 19 ale Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei privind
rolul Procuraturii în sistemul justiţiei penale şi
recomandările Asambleii Parlamentare privind rolul Procuraturii în
societatea democratică.
Proiectul nominalizat a trecut expertiza
Consiliului Europei şi expertiza Comisiei de la Veneţia, care l-au
acceptat drept un proiect care corespunde normelor şi standardelor
europene, făcînd concomitent o serie de obiecţii şi
recomandări concrete.
Proiectul nominalizat conţine 5
titluri:
– primul titlu sînt
reglementările ce ţin de organizarea Procuraturii;
– titlul doi se referă la statutul
procurorului;
– titlul trei se referă la organele de
autoadministrare şi consultative ale procuraturii;
– titlul patru prevede, reglementează
statutul personalului auxiliar şi bugetul procuraturii;
– Şi titlul cinci, respectiv, prevede
“Dispoziţiile finale”.
Referitor la statutul, la organizarea Procuraturii,
în proiectul nominalizat a fost stabilit clar rolul, locul şi
funcţiile Procuraturii, reieşind din recomandările experţilor
europeni şi standardele europene.
Astfel, Procuratura este privită ca o
instituţie independentă în cadrul autorităţii
judecătoreşti care, de fapt, este o continuare a reglementării
constituţionale.
Aş dori să menţionez, din
start, că asemenea model există în multe din ţările
europene, în special ţări membre ale Comunităţi Europene,
ale Uniunii Europene. De asemenea, această secţiune prevede şi
sistemul organelor Procuraturii, ierarhia Procuraturii şi alte principii
care stau la baza organizării activităţii Procuraturii.
Spre deosebire de proiectul vechi, în
proiectul nou este înglobat clar un principiu care stă la baza
recomandărilor Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei,
conform căruia Procuratura este o instituţie care asigură respectarea
legilor sancţionate penal, fapt care a fost menţionat pozitiv de
către experţii europeni.
De asemenea, acest proiect prevede o serie
de împuterniciri ale Procuraturii care, de asemenea, reies din
recomandările nominalizate. Promovarea politicilor penale, asigurarea
drepturilor omului în cadrul procesului penal, promovarea măsurilor
alternative pedepselor penale.
Referitor la statutul procurorului, de
asemenea, în proiectul nominalizat au fost înglobate o serie de
principii care urmează să cristalizeze independenţa internă
a procurorului la realizarea atribuţiilor de bază: competenţele
acestuia, drepturile, incompatibilităţile şi garanţiile
sociale.
O secţiune aparte, un titlu nou care,
de asemenea, a fost salutat de către experţii europeni este
prevederea în acest proiect de lege a organelor colegiale de
autoadministrare ale Procuraturii care sînt un garant atît al
independenţei interne a procurorului la realizarea atribuţiilor de
bază, cît şi a independenţei sistemului organelor Procuraturii.
Conform proiectului nominalizat, se prevede
instituirea Consiliului Superior al Procurorilor, căruia îi revin
numeroase şi importante funcţii care creează o balanţă
între împuternicirile Procurorului General şi ale acestui
organ, menite să asigure independenţa internă şi
externă a Procuraturii.
Conform proiectului de lege, Consiliul
nominalizat va fi constituit din 12 persoane, inclusiv 2 membri ai
societăţii civile şi din oficiu. Se prevede participarea
în acest Consiliu a Procurorului General şi a preşedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, în afară de
Consiliul Superior al Procurorilor este prevăzută instituirea şi
funcţionarea a două organe colegiale: Colegiul disciplinar şi
Colegiul de calificare.
Colegiului disciplinar îi revin
importante funcţii în ceea ce ţine de tragerea procurorilor la
răspundere disciplinară. Iar Colegiului de calificare îi revin
funcţii în ceea ce ţine de examenele de capacitate ale
candidatului la funcţia de procuror şi de atestarea procurorilor.
Ambele colegii sînt formate,
respectiv, din cîte 9 membri, 3 fiind delegaţi, mai bine spus
aleşi din reprezentanţii Procuraturii Generale, iar cei 6 – din
reprezentanţii procuraturilor teritoriale.
La părerea noastră, proiectul de
lege răspunde principalelor principii, standarde şi recomandări
parvenite din partea Consiliului Europei şi considerăm că acest
proiect de lege definitivează procesul de reformare a Procuraturii,
transformă Procuratura Republicii Moldova într-o procuratură
tip european.
Aş dori să menţionez că
modelul propus de autorii proiectului se încadrează totalmente
în principiile şi standardele europene şi este un model bazat
pe principiul asimilării procurorului statutului de magistru. Este
recunoscut de specialiştii în materie şi este caracteristic
unor asemenea ţări cum este Portugalia, Spania, Italia şi alte
ţări.
Rog să susţineţi proiectul
propus.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Procuror General,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Procuror General,
Noi susţinem ideea că Procuratura
urmează să fie o instituţie independentă, să nu
poată fi exercitate presiuni politice asupra acestei instituţii
ş.a.m.d. Însă vizavi de stabilitatea funcţiei, mă
refer la procurori şi stabilitatea funcţiei procurorilor. Eu am analizat
atent acest proiect de lege şi vreau să vă spun că nu am
regăsit norme legale care ar răspunde la această
întrebare. Or, o instituţie poate fi cu adevărat
independentă, puternică ş.a.m.d. dacă funcţionarii
sînt protejaţi în interiorul acestei instituţii.
Domnul Valeriu Gurbulea:
De fapt, şi la capitolul “statutul
procurorului” şi la capitolul “organele de autoadministrare” sînt
numeroase principii şi formule care asigură independenţa şi
stabilitatea funcţiei de procuror.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am observat.
Domnul Valeriu Gurbulea:
Procurorii sînt numiţi pe un
termen nedeterminat, cu excepţia procurorilor conducători ai
structurilor procuraturilor teritoriale şi specializate şi cu
excepţia Procurorului General şi adjuncţilor săi.
Procurorii sînt supuşi atestării, iar atestarea este
realizată de către Colegiul de calificare, a cărui hotărîre
este validată.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Procuror General,
Eu am citit...
Domnul Valeriu Gurbulea:
Acestea sînt principiile ale
stabilităţii funcţiei de procuror.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am citit şi eu îmi expun
punctul meu de vedere, că aceste drepturi sau această stabilitate
este prezentă şi acum. Eu nu înţeleg cum, după
modificarea sau adoptarea prezentei legi, uitaţi-vă, Procurorul va
deveni şi mai sigur în... Mai mult ca atît, sînt...
Domnul Valeriu Gurbulea:
Este creată o balanţă
între hotărîrile individuale ale Procurorului General şi ale
organelor reprezentative colegiale, cum este Colegiul de calificare şi cel
disciplinar. Ele sînt reprezentate de către voinţa
întregului corp de procurori, care alege aceste organe şi ele
adoptă hotărîri, ceea ce ţine de promovarea Procurorului
şi de sancţionarea disciplinară a acestuia. Aceste garanţii,
care îngrădesc posibilitatea unor intervenţii administrative
în cariera procurorului prin sancţionarea lui, şi sînt
acele garanţii suplimentare, prevăzute în actualul proiect de
lege, care, de fapt, sînt principii colegiale, caracteristice
magistraţilor.
Domnul Vladimir Filat:
Da, numai că dincolo de aceste
principii, magistraţii au în continuare, prin norma legală,
asigurări ş.a.m.d., începînd de la inamovibilitate
ş.a.m.d. Dar, mă rog.
Domnule Procuror General,
Vizavi de afirmaţiile făcute
că această lege este euroconformă ş.a.m.d.
Uitaţi-vă, eu mă uit, articolul 6 – “Competenţele
procurorului”: “În scopul exercitării atribuţiilor care
îi revin Procuraturii, Procurorul este competent să solicite
persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor
fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice ş.a.m.d.
Să dispună organelor abilitate efectuarea controlului, reviziilor
ş.a.m.d. , să citeze orice persoană ş.a.m.d., să
aibă acces nestingherit în localurile instituţiilor publice,
ale agenţilor economici, indiferent de tip ş.a.m.d.” Poate ar fi
cazul măcar în această lege să prezentăm “în
cadrul urmăririi penale”?
Domnul Valeriu Gurbulea:
Eu am înţeles. Dacă citim
articolul 4, aici este stipulat clar că Procuratura asigură, patru
sau altul, în orice caz, asigură respectarea legilor
sancţionate penal. În continuare, alte atribuţii se referă
la promovarea politicilor penale, înfăptuirea justiţiei,
controlul respectării asigurării executării
hotărîrilor judecătoreşti şi în locurile de
recluziune, care sînt toate conform standardelor europene. Deci se
vorbeşte în sensul de a solicita informaţii, de a avea acces
în exercitarea atribuţiilor de bază, care le revin, şi
în condiţiile legii.
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Domnule Procuror General,
Eu înţeleg ce aveţi. Dar
uitaţi-vă, litera c), în acelaşi articol: “să citeze
orice persoană şi să solicite explicaţii verbale sau scrise
în cazul desfăşurării urmăririi penale”. Deci, la
litera respectivă faceţi trimitere directă, citiţi şi
restul literelor. Iar, în alte cazuri, lăsaţi acest lucru la
latitudinea cui? Întrebarea pe care am pus-o eu şi sugestia, de fapt,
pentru lectura a doua şi în acest articol stipulăm foarte clar.
Domnul Valeriu Gurbulea:
Citarea persoanelor este o acţiune
care se referă doar la urmărirea penală sau la examinarea
cauzelor în instanţele de judecată?
Domnul Vladimir Filat:
Dar să aibă acces nestingherit
în...
Domnul Valeriu Gurbulea:
Celelalte atribuţii indicate se
referă şi la faza premergătoare urmăririi penale,
verificării camerelor de detenţie, spre exemplu, care nu este o
fază a urmăririi penale, efectuării altor acţiuni care ies
în afara procesului penal, dar sînt prevăzute ca
atribuţii ale Procuraturii. Şi, de fapt, sînt şi în
recomandările Consiliului de Miniştri.
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Noi o să propunem amendamente
şi pentru lectura...
Domnul Valeriu Gurbulea:
Cu atît mai mult că ele
sînt exercitate în cadrul legal. Spre exemplu: “accesul în
localul unei instituţii sau organizaţii pentru efectuarea unei
asemenea acţiuni de urmărire penală cum este ridicarea documentelor”.
Aceasta nu este o acţiune autorizată de către judecătorul
de instrucţie. Sau pentru cercetarea locului infracţiunii şi a altor
acţiuni de urmărire pentru care nu se cere autorizarea
judecătorului de instrucţie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Procuror General,
Pînă a vă pune o
întrebare, vreau să vă amintesc că deşi au trecut
cinci săptămîni de cînd am adresat o întrebare
Procuraturii Generale, în care am solicitat să fiu informat
dacă este pornită urmărirea penală sau dosarul operativ
în privinţa jurnalistei PRO TV Chişinău doamna Bogza.
Contrar prevederilor legale, pînă în prezent nu am primit vreun
răspuns.
Şi acum am să pun
întrebarea. În 1995, aderînd la Consiliul Europei, Republica
Moldova şi-a asumat un şir de angajamente, printre care şi
reformarea Procuraturii, ajustînd-o la standardele europene. În
majoritatea statelor europene, Procuratura se situează în cadrul
sistemului judecătoresc, cu un Consiliu Superior al Magistraturii
bicameral, cu Camera judecătorilor şi Camera procurorilor, sau
în cadrul puterii executive pe lîngă Ministerul
Justiţiei. Cum consideraţi dumneavoastră, fără a opera
modificări în Constituţie, adoptînd acest proiect de
lege, noi, cu adevărat, vom constitui o Procuratură care va corespunde
standardelor europene sau, cum menţionează experţii Comisiei de
la Veneţia, vom avea o Procuratură Generală de stil vechi,
reprezentînd puterea statului, dar nu lege?
Domnul Valeriu Gurbulea:
Deci, într-adevăr, în
Europa există mai multe modele de organizare şi funcţionare a
Procuraturii atît în cadrul puterii executive, cît şi
în cadrul autorităţii judecătoreşti, dar ar trebui
să menţionăm, pînă la urmă, că există
modele bazate atît pe statutul de magistru al procurorilor, cît
şi asimilaţi. Noi am propus formula “asimilaţi
magistraţilor” caracteristică ţărilor pe care le-am
menţionat mai înainte, reieşind din faptul că
reglementările constituţionale nu permit, actualmente, de a elabora o
lege prin care procurorii să fie investiţi cu calitatea de
magistraţi şi, respectiv, cu un Consiliu Cameral.
Mai mult ca atît, experţii
europeni au menţionat că, şi din punct de vedere al
oportunităţilor, nu este necesară o asemenea hotărîre
radicală, deoarece corpul de judecători activează în
condiţiile respective deja 12 ani, iar procuratura nu a avut vreadată
organe de autoadministrare. De aceea, şi experţii au sugerat ideea
că ar fi necesar un timp ca procurorii să îşi
însuşească aceste mecanisme colegiale de autoadministrare. Iar
proiectul actual este construit în aşa fel că, dacă la o
anumită etapă, se va decide formarea unui Consiliu Bicameral, atunci
în această lege ar surveni doar nişte modificări tehnice.
Domnul Ion Pleşca:
Da, în asemenea situaţie,
după cum dumneavoastră menţionaţi, înseamnă
că noi încălcăm prevederile constituţionale, că
avem trei puteri în stat: legislativă, executivă şi
judecătorească. Înseamnă că a patra putere e Procuratura.
Autonomă, independentă? Nu se supune nimănui.
Domnul Valeriu Gurbulea:
Nu sînt încălcate
atît, aş spune, standardele şi recomandările europene,
cît şi principiul constituţional. Acestea sînt nişte
organe de autoadministrare, prevăzute în multe din ţările
europene, la care deja m-am referit.
Domnul Ion Pleşca:
Bine.
Domnule Preşedinte,
Eu vă rog să mă
înscrieţi cu luare de cuvînt la acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Procuror General,
Care este deosebirea dintre
atribuţiile procurorului şi competenţele procurorului,
prevăzute de articolele 5 şi 6?
Domnul Marian Lupu:
Da, vă rog.
Domnul Valeriu Gurbulea:
Atribuţiile Procuraturii şi
competenţa procurorului, da?
Domnul Alexandru Lipcan:
Care este diferenţa dintre
atribuţii şi competenţe?
Domnul Valeriu Gurbulea:
Competenţa procurorului este persoana
cu funcţie de răspundere care realizează atribuţiile
Procuraturii. Şi, în realizarea acestor atribuţii, procurorul
este investit, conform legii, cu o serie de competenţe. Aceasta şi
este diferenţa. Competenţele procurorului sînt acele
pîrghii legale, care îi permit acestuia să participe la
realizarea atribuţiilor Procuraturii.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar vedeţi dumneavoastră, la
articolul 9, de pildă, scrie: “Atribuţiile procurorului la conducerea
urmării penale” şi scrie: “Pentru realizarea acestei funcţii,
procurorul este în drept”. Şi mai departe i se dau acele
competenţe la care dumneavoastră vă referiţi. Am în
vedere: este oportună aflarea acestui articol 6 aparte “competenţele
Procurorului”?
Domnul Valeriu Gurbulea:
S-a mers pe principiul diversificării.
Într-un loc s-a utilizat “competenţa Procuraturii”, în
altă parte “atribuţiile procurorului”. Ulterior, ele au fost
detaliate pe principii, pe direcţiile de activitate. Nu văd nimic
principial în...
Domnul Alexandru Lipcan:
Se repetă mai multe poziţii,
aceasta am avut în vedere, pe parcursul textului.
Domnul Valeriu Gurbulea:
Am înţeles.
Domnul Alexandru Lipcan:
Alineatul (2) din articolul 37 spune
că prin derogare de la prevederile alineatului (1), potrivit căruia
la funcţia de procuror poate candida persoana care a absolvit cursurile de
formare iniţială a procurorului la Institutul Naţional al Justiţiei
de rînd cu funcţia de... adică la funcţia de procuror
poate candida persoana care a activat anterior procuror, judecător,
anchetator, ofiţer ş.a.m.d. se înscrie şi notarul. Care
este legătura dintre notar şi procuror, ca să fie şi el
înscris în şirul acestor funcţii, care au dreptul să
fie, sau foştilor deţinători de...
Domnul Valeriu Gurbulea:
După notar este, de asemenea,
indicată şi/sau în funcţie de specialitate juridică
în aparatul autorităţilor publice şi organele
administraţiei publice. Altfel spus, orice persoană care
întruneşte condiţiile speciale pentru a fi numit la funcţia
de procuror şi are o calificare şi o vechime în muncă. Cu
derogare de la principiul promovat la alineatul (1), care prevede că
candidaţii care susţin examenele la Institutul Naţional al
Justiţiei merg pe altă procedură. Un an şi jumătate
îşi fac acolo studiile şi apoi, în mod automat,
sînt numiţi în funcţie.
Dovadă este documentul care
confirmă absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei. Dar
acest principiu a fost formulat şi la judecători, reieşind din
faptul că ei sînt primiţi o dată în an, îşi
fac studiile la Institutul Naţional un an jumătate. În
acelaşi timp, funcţiile vacante pot fi mai multe decît locurile
rezervate la Institutul Naţional al Justiţiei. S-a decis de a
deschide o cale pentru a candida la funcţia de procuror a aşa-numiţilor
jurişti practici. S-au specializat preponderent profesiile care
sînt mai aproape după calificarea de activitate a procurorului,
cît şi, în principiu, şi alte categorii de jurişti
practici cu o anumită vechime în muncă. Aceasta este ideea
acestei formulări.
Domnul Alexandru Lipcan:
Şi, în final, propunerea mea, pe
care am invocat-o în cadrul şedinţei Comisiei noastre, o
reiterez acum pentru stenogramă: de a elimina partea a doua a alineatului
(2) din articolul 78, potrivit căruia în şedinţele Colegiului
Procuraturii poate fi examinată activitatea altor organe în probleme
de combatere a criminalităţii şi de asigurare o ordinii de
drept. Fiindcă atunci înseamnă că orice instituţie
din statul acesta poate fi convocată la şedinţa colegiului
şi ca acela să îşi prezinte darea de seamă.
Domnul Valeriu Gurbulea:
De fapt, nu a fost niciodată darea de
seamă. Este vorba cînd se examinează cauze şi
condiţii care favorizează criminalitatea sau derogări
într-un domeniu sau altul şi problema este pusă în discuţie
la Colegiu. Sînt invitaţi factorii de decizie, pentru a asculta
conţinutul întrebării puse şi mai mult... Rapoarte nu pot
fi făcute Colegiului. Cu atît mai mult că el este un organ
consultativ.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule Procuror
General.
Voi ruga Comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3363 cu privire la
Procuratură. După cum a fost raportat de către Procurorul
general, acest proiect este iniţiat în baza Programului
naţional de implementare a Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeană”. Acest proiect reprezintă o unificare a
reglementărilor detaliate privind statutul şi întreaga
iniţiativă, activitate a procurorului care se bazează pe
reglementările Constituţiei Republicii Moldova, articolul 125 şi
124.
Proiectul de lege conţine elementele
novatoare în raport cu reglemen-tările actuale în activitatea
organelor de Procuratură. După cum a fost menţionat, în
primul rînd, este vorba de crearea aşa-numitului Consiliu Superior
al Procurorilor. De fapt, în condiţiile existenţei Colegului
actual al Procuraturii, a acestui organ, care este un organ de autoadministrare
al procurorilor, vor aparţine funcţiile de a realiza politici de
cadre şi anume toate problemele ce ţin de problema pregătirii,
promovării, inclusiv a sancţionării procurorilor.
Pentru aceste cazuri, este
prevăzută formarea şi a Colegiului disciplinar şi
Colegiului de calificare. În cadrul examinării reglementărilor
privind proiectul de Lege nr.3363, Comisia juridică a constatat că,
în linii generale, acest proiect prezintă un progres în
reformarea sistemului Procuraturii. Totodată, o parte a
recomandărilor din avizul experţilor din Comisia de la Veneţia
au fost acceptate cu expunerea formulelor concrete. Textul acestor
modificări va fi prezentat în cadrul şedinţei, cînd
acest proiect de lege va fi examinat în lectura a doua.
Unele dintre recomandările comisiei de
la Veneţia nu au putut fi acceptate din motive că ele nu se
înscriu în prevederile actuale ale Constituţiei Republicii
Moldova.
În aceste condiţii, Comisia
propune adoptarea acestui proiect de lege în prima lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Mulţumesc frumos.
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
Avînd în vedere că
în raportul prezentat nu se menţionează cum a fost votat
în cadrul Comisiei acest proiect de lege, ar fi, pentru mine cel puţin,
ar fi interesant să ştiu, cîţi membri ai Comisiei au votat
“pro”, “contra” sau s-au abţinut?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Cinci membri ai Comisiei au votat “pentru”.
Restul membrilor Comisiei s-au abţinut. Unii dintre membrii Comisiei, spre
regret, au fost la începutul şedinţei, dar în momentul
votării au absentat.
Domnul Leonid Bujor:
Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Eu vreau să atrag atenţia
domnului Procuror General, că cinci membri ai acestei Comisii este mai
puţin de 50% din membrii Comisiei.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Şi ce rezultă din aceasta?
Domnul Leonid Bujor:
Nu, eu nu am terminat. Îmi cer scuze.
De aceea, domnule Procuror, atunci cînd aţi declarat cu mult
entuziasm că s-a ţinut cont de obiecţiile Comisiei de la
Veneţia, sperăm foarte mult că, pentru lectura a doua, veţi
veni şi cu alte modificări serioase. Fiindcă nimeni, în
afară de dumneavoastră, nu poartă vină pentru faptul
că nu aţi iniţiat modificarea Constituţiei Republicii
Moldova pe parcursul acestor ani, patru ani, ca să avem, cu adevărat,
o Procuratură la nivelul standardelor europene. Fiindcă, conceptual,
foarte puţin se schimbă în comparaţie cu aceea ce avem noi
astăzi.
Vă mulţumesc.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Deci, eu, printre altele, domnule Bujor,
chiar mă adresez nu numai dumneavoastră, dar tuturor deputaţilor
cu propunerea ca toţi acei care au careva propuneri, amendamente, să
le înainteze. Deoarece noi uneori, spre regret, criticăm, dar foarte
puţin propunem ceva constructiv. În cadrul şedinţei Comisiei,
acei care au dorit, au lucrat activ, au propus, inclusiv modificările
despre care eu deja am menţionat, inclusiv referitor la noţiunea ce
ţine de organele Procuraturii, atribuţiile, locul Procuraturii etc.,
etc. De aceea, eu mă adresez tuturor absolut. Comisia aşteaptă
amendamentele respective. Şedinţa comisiei pe marginea acestui
proiect pentru lectura a doua va fi, o să aibă loc miercurea
viitoare, inclusiv pe dumneavoastră vă invităm la o conlucrare
constructivă.
Domnul Leonid Bujor:
Eu vă mulţumesc foarte frumos
pentru propunerea dumneavoastră constructivă, dar dumneavoastră,
domnule Ţurcan, cunoaşteţi foarte bine care este situaţia
cu propunerile parvenite de la opoziţie. Exact aceeaşi ca şi cu
proiectele de legi, care se propun de a fi incluse în ordinea de zi
şi nu sînt aprobate.
Mulţumesc.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Domnule Bujor,
Eu cunosc foarte bine şi sper că
şi dumneavoastră ţineţi minte cînd aţi activat
în cadrul Comisiei, toate propunerile care erau considerate constructive,
inclusiv din partea opoziţiei, inclusiv de la dumneavoastră, deci au
fost acceptate în şedinţa Comisiei.
Domnul Leonid Bujor:
Anume cunoscînd atmosfera din cadrul Comisiei,
nu m-am adresat dumneavoastră. Nu “văi”, în Parlament nu se
vorbeşte cu “văi”. Dar m-am adresat domnului Procuror, ca pentru
lectura a doua să vină cu propuneri, ca, într-adevăr,
acest document să fie la nivelul standardelor europene.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu mai mult pentru stenogramă.
Stimaţi colegi,
Este, într-adevăr, o lege
importantă şi o instituţie importantă a statului. Şi
noi dorim ca ea, într-adevăr, să aibă toate
posibilităţile să activeze, să nu fie dependentă de
putere şi multe alte lucruri. Este cam puţin ciudat că noi 13
ani am vorbit despre necesitatea adoptării acestei legi, dar acum cred
că în... dacă nu mă greşesc, în zece zile sau
în două săptămîni de zile, practic, Parlamentul este
pus în situaţia să voteze în două lecturi o lege
foarte importantă.
De aceea, este propunerea ca poate să
o aprobăm în primă lectură şi să o
lăsăm pentru lectura a doua viitorului Parlament? Ca el să o mai
gîndească, să nu ne grăbim. Eu nu ştiu dacă
domnul Procuror General e de acord cu această idee, dar aceasta ar fi o
ieşire bună din situaţie şi noi ne-am onora şi
obligaţiunile noastre.
Fiindcă, într-adevăr,
şi Comisia de la Veneţia a venit cu nişte observaţii
serioase şi presupun că şi deputaţii colegi au să
aibă multe obiecţii, fiindcă sînt specialişti
jurişti, lucrători ai Procuraturii. Şi să nu fim în
situaţia jenantă cînd o lege atît de importantă noi
o votăm, practic, în lectura a doua săptămîna
viitoare. Aceasta este propunerea noastră.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dumneavoastră singur aţi menţionat
că 13 ani. Eu cred că deja este timpul ca să fim copţi
pentru a adopta această lege.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Înainte de exerciţiul de vot,
două luări de cuvînt.
Primul fiind domnul Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege cu privire la
Procuratură, în opinia Fracţiunii parlamentare “Alianţa
«Moldova Noastră»”, este un proiect care poate fi numit oricum, numai nu reformator,
cu atît mai mult proeuropean. Un proiect cu trăsături clasice,
caracteristice unui sistem totalitar.
Judecînd după conţinutul
proiectului, constatăm că el este prezentat cu întîrziere
de aproape 13 ani, şi e propus doar pentru a îndeplini
obligaţiunea asumată în faţa Uniunii Europene, şi nu
dorinţa sinceră de a reforma sistemul Procuraturii, de o aduce la
nivelul standardelor europene.
Dacă nu ne dorim, cu adevărat, o
Procuratură la standardele europene, urma, mai întîi de toate,
de venit în Parlament cu un proiect de Lege cu privire la modificarea Constituţiei,
prin care era necesar de stabilit locul Procuraturii în sistemul
organelor de drept, cu modificarea articolului 122 din Constituţie, unde
să se prevadă un Consiliu Superior al Magistraturii bicameral,
constituit din Camera judecătorilor şi Camera procurorilor. Sau, dat
fiind faptul că Procuratura are funcţii de a susţine
învinuirea din numele statului în faţa instanţei de
judecată, să facă parte din Executiv, să fie pe
lîngă Ministerul Justiţiei.
În Constituţia Republicii
Moldova, Procuratura este inclusă la capitolul 9 “Autoritatea
judecătorească”. Aşa este prevăzut şi în actuala
Lege cu privire la Procuratură, dar şi în proiectul prezentat
Parlamentului. Însă, de fapt, ni se propune ca şi pe viitor
Procuratura să rămînă o structură autonomă sau,
după cum se menţionează în comentariile experţilor
Consiliului Europei, Procuratura rămîne în stilul vechi
sovietic, reprezentînd puterea statului, nu legea.
Odată ce declarăm din numele
poporului, că sîntem ataşaţi de valorile europene,
urmează să luăm ca bază recomandarea Consiliului de
Miniştri al Consiliului Europei din anul 2000 şi să stabilim
în lege normele de reglementare a capacităţii de acţiuni a
procurorilor, să consfinţim prin lege limitele activităţii
procurorului numai în cadrul funcţiei de urmărire penală.
Se are în vedere întreg procesul de urmărire penală, care
include: pornirea, conducerea ori exercitarea acţiunilor de urmărire
penală, participarea şi reprezentarea învinuirii în
numele legii şi atacul sau iniţierea atacului asupra tuturor sau a
unor hotărîri judecătoreşti.
Pe această cale, proiectul propus va
fi protejat de trăsăturile clasice ale sistemului de Procuratură
sovietică şi nu va provoca semne de îngrijorare experţilor
şi instituţiilor europene în vederea compatibilităţii
Procuraturii Republicii Moldova cu principiile de bază fundamentale ale
Consiliului Europei, care sună în felul următor:
“Atribuţiile şi responsabilităţile procurorilor să se
limiteze la urmărirea penală şi un rol general în
apărarea interesului public prin intermediul sistemului de justiţie
penală cu organe separate, adecvat plasate şi eficiente.” Citat
închis.
Cu părere de rău, conţinutul
conceptual al proiectului de lege este obsedat de ideea că Procuratura
este o instituţie ce reprezintă interesele generale ale
societăţii şi face parte din autoritatea
judecătorească cu un spectru larg de funcţii, cu acordarea
procurorului unei game de atribuţii foarte largi, cum ar fi: să
solicite, să sisteze din oficiu, să atace cu recurs, să ordoneze
indicaţii cu titlu administrativ dispozitiv, efectuarea controalelor
inimaginabile la agenţii economici, fără ca aceste acte şi
acţiuni ale procurorului să fie supuse controlului judecătoresc.
Experţii pun la îndoială
necesitatea împuternicirii procurorilor cu astfel de atribuţii
vaste. Ne întrebă dacă această normă e
îndreptată spre apărarea drepturilor omului sau are ca scop
întărirea samovolniciei şi a dictaturii de ramură?
O altă prevedere discutabilă este
norma ce stabileşte procedura de numire a Procurorului General, care,
conform proiectului, este ales de către Parlament, la propunerea
Preşedintelui Legislativului. Ne întrebăm: care este procedura
de selectare a acestei candidaturi? Şi cine va aprecia dacă
respectiva candidatură are calificări corespunzătoare şi
corespunde criteriilor relevante?
O altă abatere de la
recomandările experţilor europeni o constituie împuternicirea
Procurorului General cu atribuţii de organizare internă a
structurilor organelor Procuraturii. Structura şi organizarea internă
a Procuraturii trebuie să fie numai de competenţa puterii
legislative.
Considerăm că, în
redacţia propusă de autori, Procurorul General iese de sub controlul
societăţii, reprezentante de Parlament. Totodată,
considerăm total inacceptabil includerea în proiectul de lege a ierarhiei
funcţiilor de procuror. Toţi procurorii sînt autonomi, egali
şi independenţi în exercitarea funcţiilor atribuite de
lege. Acest institut al ierarhiei centralizează prea multe puteri în
mîinile unei persoane, ale Procurorului General.
În proiectul de lege prezentat nu
este prevăzută procedura de contestare a deciziilor Procurorului
General privind revocarea, suspendarea sau anularea actelor emise de procurorii
inferiori. Astfel de prevederi sînt caracteristice doar statelor cu
regim autoritar.
Problema iniţierii procedurii de
constrîngere disciplinară a procurorilor inferiori de către cei
superiori este una eronată. Prin acordarea unor astfel de prerogative
procurorilor superiori este neglijarea principiului independenţei
procurorului de la emiterea de sine stătător a deciziilor procesuale,
fără consultarea prealabilă cu procurorul superior.
Urmează să găsim
soluţii normative la includerea în lege a structurii şi
organizării interne a Procuraturii. Această problemă în
proiect, după cum am menţionat, este lăsată, la voia
procurorului. Şi pentru a-mi susţine acest argument vă invit
să studiaţi starea structurii Procuraturii Generale, instituite de
Procurorul General după asemănarea ei cu structurile Ministerul
Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitatea, Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, 8 – 9 direcţii,
în jur de 20 de secţii, mai multe servicii şi toate în
cadrul Aparatului general al Procuraturii Generale, pe cînd procuraturile
teritoriale suferă cronic de lipsa de procurori.
Pentru o mai bună funcţionare a
organelor Procuraturii, se impune optimizarea acesteia prin lege, de redus
Aparatul central de la 210 persoane maximum la 35–40. În definitiv,
considerăm că proiectul de lege dezbătut astăzi în
plenul Parlamentului conţine multe carenţe, este neadaptat la
tehnicile de elaborare a actelor legislative, el este departe de a însuma
aspiraţiile noastre europene.
În aceste condiţii,
Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” propune
ca proiectul de Lege cu privire la Procuratură să fie remis Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi, pentru a-l aduce în
concordanţă cu recomandările experţilor Consiliului
Europei. Şi, în sfîrşit, avem nevoie de o reformă
reală a Procuraturii, şi nu de mimarea reformei.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Zagorodnîi. Ultimul vorbitor
la acest subiect.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Obiectivul strategic de integrare în
Uniunea Europeană a pus în faţa Republicii Moldova multiple
obligaţiuni şi angajamente, inclusiv necesitatea de a reforma
sistemul judecătoresc şi organele Procuraturii.
Reforma Procuraturii este o
măsură legislativă semnificativă, efectuată în
scopul ajustării actelor legislative, care reglementează activitatea Procuraturii,
la prevederile celui de-al doilea obiectiv al Programului naţional de
implementare a Planului de acţiuni “Republica Moldova–Uniunea
Europeană” privind revizuirea legislaţiei existente în scopul
asigurării imparţialităţii şi eficienţei Procuraturii
şi consolidării capacităţii sale administrative, precum
şi a domeniului 8 “Reforma Procuraturii” din Planul de acţiuni de
realizare a Programului comun al Consiliului Europei şi al Comisiei
europene privind sporirea independenţei, transparenţei, eficienţei
justiţiei din Republica Moldova.
Proiectul noii Legi cu privire la
Procuratură, prezentat astăzi în Parlament, incorporează
soluţii juridice pentru operarea unei reforme a Procuraturii în
limitele cadrului juridic, cadrului constituţional existent,
asigurîndu-se compatibilitatea reglementărilor din proiect cu
standardele şi recomandările Consiliului Europei.
Considerăm că decizia de a
institui un model, prin care Procuratura reprezintă un organ autonom
în cadrul autorităţii judecătoreşti a fost generată
de soluţiile identificate drept urmare a unui proces analitic complex.
Activitatea Procuraturii ţine
prioritar de domeniul penal, păstrînd unele atribuţii de a
interveni în apărarea drepturilor omului, ca atribuţii derivate
a procesului de cercetare şi urmărire penală, ca parte
componentă a politicii penale a statului.
Proiectul discutat nu mai presupune nici
conceptual funcţii ale Procuraturii, echivalente cu cele de supraveghere
generală existente în perioada sovietică. Actualul proiect
introduce elementul de claritate în ceea ce priveşte natura acestei
atribuţii a Procuraturii, precizînd că Procuratura, în
numele societăţii şi interes public, asigură aplicarea
legii, apără ordinea de drept, drepturile şi
libertăţile cetăţenilor, atunci cînd
încălcarea acesteia atrage o sancţiune penală.
Proiectul prevede formarea în cadrul
Procuraturii a unui organ de autoadministrare a procurorilor – Consiliul
Superior al Procurorilor, care este vizat ca un garant al autonomiei,
obiectivităţii şi imparţialităţii procurorilor.
Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri, din care fac
parte: Procurorul General, Preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, 8 procurori, 2 membri ai societăţii civile. Cu privire
la cariera procurorilor, Consiliul examinează: numirea, promovarea,
transferarea, detaşarea, delegarea, eliberarea, suspendarea procurorilor
din funcţie.
În domeniile instruirii iniţiale
şi continue a procurorilor, Consiliul examinează desemnarea
procurorilor în cadrul Consiliului Institutului Naţional de
Justiţie, aprobă strategii privind formarea iniţială
şi continuă a procurorilor, examinează contestaţiile
hotărîrilor, avizelor emise de Colegiul de calificare şi Colegiul
disciplinar.
În domeniul respectării
disciplinii şi eticii de procuror, Consiliul examinează
petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica
procurorilor, coordonează programele de acordare a concediilor de
odihnă anuale a procurorilor. În afară de aceasta, este
prevăzută instituirea pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor
şi Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar, organe cu
atribuţii decizionale referitoare la promovarea, cariera şi
responsabilitatea procurorilor.
Colegiul disciplinar are 9 membri şi
este învestit cu atribuţii în ceea ce priveşte derularea
procedurii răspunderii disciplinare, rolul său fiind de a proteja
procurorul împotriva unor decizii arbitrare, abuzive, care ar putea fi
luate împotriva sa, dar de a proteja şi instituţia în
care activează, prin sancţionarea a celor care se fac vinovaţi de
comiterea unor încălcări ale obligaţiilor care le revin
procurorilor în calitatea pe care o au.
Colegiul de calificare reglementează
domeniul selectării cadrelor în organele Procuraturii, evaluarea
nivelului de pregătire şi ale capacităţilor profesionale
ale procurorilor, corespunderea funcţiilor ocupate, respectarea
interdicţiilor şi exigenţelor faţă de procuror.
Componenţa Colegiului de clasificare este desemnată de 9 membri.
De menţionat că instituirea,
în cadrul Procuraturii, a unui sistem de organe de autoadministrare a
procurorilor va asigura un echilibru între realizarea
împuternicirilor individuale ale Procurorului General şi
posibilitatea participării unui organ colegial la procesul decizional
în problemele ce ţin de: numire, promovare în funcţie,
sancţionare, eliberare din serviciu a procurorilor.
Ocuparea funcţiilor de membru al
organelor de autoadministrare se face prin alegere. Concluzia noastră
generală persistă în faptul că propunerile legislative
incluse în noul proiect de Lege cu privire la Procuratură
prezintă cea mai optimă şi rezonabilă cale de reformare a
Procuraturii şi o soluţie eficientă pentru a îmbina
armonios spiritul novator al reglementărilor propuse cu tradiţiile
care caracterizează sistemul de drept al Republicii Moldova.
Proiectul a fost supus expertizei Consiliului
Europei, care a găsit proiectul de lege drept unul comprehensiv şi
bine structurat, care realizează scopurile stabilite în
recomandările 2019 ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
cu privire la rolul Procuraturii în cadrul sistemului de justiţie
penală, nr.8718 din 17 septembrie 1987 privind simplificarea
justiţiei penale şi nr.1604 din 2003 a Adunării Parlamentare a
Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate
democratică.
De asemenea, proiectul de Lege cu privire
la Procuratură a fost supus expertizei de către Comisia
Europeană pentru Democraţie prin lege, Comisia de la Veneţia a
Consiliului Europei, care, de asemenea, a apreciat pozitiv reglementările
proiectului, orientate spre reformarea sistemului Procuraturii, expunînd
părerea că proiectul de lege este clar, democratic, în
conformitate cu normele şi standardele internaţionale.
Totodată, evidenţiind opinia
că unele prevederi din proiect necesită o precizare sau o
îmbunătăţire pentru a reda reglementărilor din lege
un caracter mai explicit, ceea ce s-a făcut la definitivarea proiectului
de lege. Cu toate acestea, o parte din recomandările Comisiei de la
Veneţia nu au putut fi luate în consideraţie, deoarece vin
în contradicţie cu reglementările constituţionale,
prevăzute în articolele 124, 125.
Suplimentar, menţionez că,
în prezent, se mai examinează încă un proiect de Lege nr.
3414 din 10 decembrie 2008, referitor la componenţa şi activitatea
Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului disciplinar şi ale Colegiului
de calificare, ale căror reglementări, credem, ar fi binevenite
şi pentru proiectul de Lege nr.3363, ca, în măsura
posibilităţilor, să fie stabilite reglementări simetrice
şi pentru structurile similare ale Procuraturii, care, conform
prevederilor constituţionale, este parte a sistemului
autorităţilor judecătoreşti.
Fracţiunea Partidului
Comuniştilor va susţine proiectul de Lege cu privire la
Procuratură şi sîntem convinşi cu certitudine, că
reformarea Procuraturii va fi considerată un prim pas spre realizarea
obiectivului principal de reintegrare europeană. Şi rugăm
şi colegii din opoziţie să susţină acest proiect
prezentat.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc colegilor antivorbitori.
Stimaţi colegi,
La această etapă, voi supune...
Au fost, de fapt, două propuneri: propunerea Comisiei în momentul
prezentării raportului şi propunerea de remitere în Comisie în
momentul prezentării sau în cadrul luării de cuvînt a
domnului Pleşca.
În ordinea în care au fost
înaintate aceste propuneri, le voi supune votului. Propunerea Comisiei
care vizează aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.3363. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.3363 este aprobat
în primă lectură.
Stimaţi colegi,
Am ajuns la etapa Orei
întrebărilor. Întîi de toate, vreau să mulţumesc
tuturor celor din sală pentru asigurarea unei ambianţe constructive
în cadrul şedinţei plenului de astăzi, ambianţă
care ne-a permis, într-o perioadă relativ restrînsă de
timp, să examinăm o agendă impunătoare de peste 25 de
subiecte, care au format agenda şedinţei de astăzi.
Începem cîte un microfon la doi
şi apoi ajungem cîte un microfon la fiecare. Înainte de Ora
întrebărilor sau dacă sînteţi prezenţi la microfoane,
stimaţi colegi, vă readuc aminte, îmi cer scuze, dar o să
mergem cu primul compartiment al Orei întrebărilor, avem două
persoane invitate astăzi pentru a prezenta informaţia
respectivă. Îi vom asculta pentru început, după care
veţi avea posibilitate să adresaţi întrebările
dumneavoastră.
Pentru început îl invit la
tribuna centrală pe domnul Vasile Botnari, director general al
Agenţiei Transporturilor pentru a oferi răspuns la întrebarea domnului
deputat Valeriu Cosarciuc privind tarifele pentru serviciile de transportare a
pasagerilor. Eu vă rog.
Domnul Vasile Botnari – director general al Agenţiei transporturilor:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Conform informaţiei solicitate de
către domnul deputat Valeriu Cosarciuc, deputat în Parlament,
referitor la întrebările, explicarea neintervenţiei
autorităţii publice centrale de specialitate în revizuirea
tarifelor pentru serviciile de transport auto pasagerilor, în
legătură cu micşorarea preţurilor la combustibil şi
lubrifianţi.
Şi a doua întrebare: perioada
în care autoritatea publică centrală de specialitate va
micşora tarifele pentru serviciile de transport auto de pasageri. Deoarece
aceste două întrebări sînt strict conexe şi
indispensabile una de alta, propun atenţiei dumneavoastră o
explicaţie unificată pentru oferirea unui răspuns complex
şi exhaustiv. Actele legislative şi normative care reglementează
stabilitatea tarifelor pentru serviciile de transport sînt articolul 36,
acolo transportul auto, Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 2007 cu
privire la aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor şi ordinul ministrului
transportului şi gospodăriei drumurilor nr.67 din martie 2008 cu
privire la ajustarea tarifelor în transportul de călători
şi regulate.
Conform prevederilor nominalizate, organul
de specialitate a autorităţii publice centrale este responsabil de
aprobarea tarifelor pentru transportul de călători şi bagaje
în traficul suburban, interurban şi naţional. În
corespundere cu prevederile punctului 5 al capitolului II “Metodologii de
calculare a tarifelor pentru serviciile de transport a călătorilor
şi bagajelor cu transportul auto”, tarifele pentru serviciile de transport
se stabilesc pentru o perioadă egală cu 12 luni calendaristice.
Ultima ajustare a tarifelor pentru serviciile de transport auto de pasageri
în trafic suburban, interurban şi internaţional a fost stabilit
în martie 2008.
Astfel, orice modificare a tarifelor pentru
transportul auto, pînă la expirarea perioadei de 12 luni din martie
2008, ar constitui o încălcare a prevederilor actelor normative
nominalizate. Vreau să menţionez faptul că stabilirea tarifelor
transportului auto în martie 2008 a fost efectuată în baza
calculului, care include valoarea unui litru de combustibil în
mărime de 11 lei şi 85 de bani. În acelaşi timp, valoarea
medie pentru perioada anului 2008 a unui litru de combustibil a constituit 12 –
13 lei şi 38 de bani.
Deci în perioada anului 2008,
preţul combustibilului procurat de către transportatori a cunoscut o
creştere de la momentul aprobării tarifelor pentru serviciile de
transport, cu revenirea la nivelul preţului aplicat în calculul
tarifului. Trebuie să recunoaştem că întru asigurarea unei
stabilităţi şi echitabilităţi şi întru
asigurarea unei stabilităţi în relaţia dintre stat
şi întreprinzător, întreprinzător şi societate,
societate şi stat, Guvernul a respectat echilibrul şi nu s-a
lăsat condus de fluctuaţia tendenţioasă a preţurilor.
Vreau să subliniez faptul că
preţul la combustibil şi lubrifianţi nu sînt unicele criterii
incluse în calculul tarifelor pentru transportul auto de pasageri.
Valoarea tarifului include peste 50 de poziţii de cheltuieli şi
costuri suportate de către transportatori. Dacă preţul la
combustibil a cunoscut o ascensiune şi descensiune, atunci o bună
parte din poziţiile de cheltuieli au cunoscut doar o ascensiune şi,
în acest fapt, îndreptăţesc nivelul tarifelor stabilite
în martie 2008.
Agenţia Transporturi
monitorizează continuu factorii care efectuează crearea tarifelor
pentru serviciile de transport auto şi trimestrial, în baza datelor
statistice, prezentate de Biroul Naţional de Statistică.
Efectuăm evaluări la nivel de tarif, care să reflecte valoarea
acestuia în expresia valorii actualizate a cheltuielilor şi
consumărilor.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Acestea au fost, da, domnule Botnari,
informaţiile.
Vă mulţumim.
Sînteţi liber.
La tribuna centrală vreau să
îl invit pe domnul Gheorghe Gorincioi, preşedintele CCA.
Stimaţi colegi,
Am vorbit azi-dimineaţa la acest
subiect. Îl vom solicita pe domnul Gorincioi să facă
referinţă la această situaţie şi foarte clar să
ne explice: sînt carenţe în legislaţie? Nu sînt
carenţe? Cum este această legislaţie implementată? Deci,
practic, o informaţie foarte explicită, clară şi pe
înţelesul tuturor.
Vă rog, domnule preşedinte.
Domnul Gheorghe Gorincioi – preşedintele Consiliului Coordonator
al Audiovizualului:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Procesul de activitate a radiodifuzorilor,
a Consiliului Coordonator al audiovizualului, principiile de comunicare a
audiovizualului, precum şi procedura de acordare, prelungire şi
retragere a licenţei de emisie sînt reglementate de prevederile
Codului Audiovizualului, de Hotîrîrea Parlamentului cu privire la
aprobarea statutului, structurii organizatorice şi a efectivului
limită ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Prin adoptarea acestor acte normative,
legiuitorul a stabilit clar ce cerinţe şi în ce condiţii
se eliberează licenţa de emisie, procedura de eliberare şi de
prelungire a acesteia. Deci, în conformitate cu prevederile articolului
23 din Codul audiovizualului, radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia
Republicii Moldova au dreptul de a difuza într-o zonă
determinată un anumit serviciu de programe în baza licenţei de
emisie, eliberate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului
în baza petrecerii unui concurs. Termenul pentru care se eliberează
licenţa de emisie pentru transmisia serviciilor de programe televizate
este de 7 ani.
După expirarea acestui termen,
licenţa de emisie se prelungeşte de drept radiodifuzorului la
solicitare, dacă acesta a activat în conformitate cu prevederile
prezentului Cod şi a respectat pe parcurs termenul de valabilitate al
licenţei de emisie, condiţiile prevăzute în ea.
Acest fapt este direct stipulat şi
în articolul 26 alineatul (1) litera a) din Regulamentul cu privire la
procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie
şi a autorizaţiilor de retransmisie, aprobat prin
hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 28 decembrie 2006,
care reglementează că, după expirarea termenului de valabilitate
al licenţei de emisie, la solicitarea radiodifuzorului, licenţa poate
fi prelungită de drept, dacă aceasta a fost obţinută
în temeiul Codului audiovizualului.
Totodată, în scopul respectării
prevederilor articolului 22 din Constituţie şi, în general,
în scopul respectării principiului neretroactivităţii
legii, articolul 68 alineatul (8) din Cod prevede că licenţele de
emisie, eliberate radiodifuzorilor înainte de intrarea în vigoare a
Codului audiovizualului, rămîn în vigoare pînă la
expirarea termenelor pentru care au fost acordate. Această prevedere este
totalmente în corespundere cu prevederile articolului 6 din Codul civil,
care reglementează neretroactivitatea legii civile şi anume legea
civilă nu are caracter retroactiv şi nu modifică şi nici nu
suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice,
constituite anterior. De asemenea, legea nu modifică şi nu
desfiinţează efectele deja produse.
Reieşind din cele menţionate
şi analizînd în ansamblu toate prevederile legislaţiei
în vigoare în domeniul audiovizualului putem conchide
următoarele:
1) prin adoptarea Codului audiovizualului,
legiuitorul a stabilit criterii de eliberare a licenţelor de emisie,
precum şi procedura de eliberare a acestora;
2) licenţele de emisie pot fi
prelungite de drept doar dacă aceasta a fost eliberată în
conformitate cu cerinţele sau condiţiile reglementate de Codul
audiovizualului, adică licenţele de emisie obţinute în temeiul
Codului audiovizualului. Deci, în conformitate cu articolul 68 alineatul
(8) din Codul audiovizualului, radiodifuzorul trebuie să treacă
toată procedura prevăzută pentru eliberarea licenţei,
inclusiv participarea la concursul organizat de către Consiliul Coordonator
al Audiovizualului.
Totodată, potrivit prevederilor Codului,
radiodifuzorul respectiv, care deja a deţinut licenţa, va avea
prioritate în cadrul concursului, în comparaţie cu
ceilalţi participanţi. Aceasta prevede articolul 23 alineatul (3) din
Codul audiovizualului. În perioada respectivă, în
condiţiile noului Cod şi cu respectarea prevederilor legislaţiei,
au obţinut licenţă de emisie prin concurs peste cincizeci de
radiodifuzori.
Şi, în acest sens, CCA, pentru
toţi radiodifuzorii care se află sub jurisdicţia Republicii
Moldova, adoptă aceleaşi norme, deci acelaşi tratament. Nu
sînt radiodifuzori mai buni, nu sînt radiodifuzori mai răi.
Deci ei tot sînt trataţi în conformitate cu prevederile
Codului audiovizualului şi ale Regulamentului aprobat de către
Parlamentul Republicii Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, pentru claritate. Dacă cineva
are întrebări, vă rog să le adresaţi.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Uitaţi-vă, acesta şi a fost
motivul de ce am intervenit dimineaţă şi am rugat să
interpretăm norma legală şi nu să lăsăm acest
lucru la latitudinea unei structuri de stat, dar care nu are nici abilitatea
şi nici capacitatea să interpreteze.
Domnule Gorincioi,
În momentul în care faceţi
trimitere la neretroactivitatea unei norme legale, să nu uitaţi
că există şi neultractivitatea normei legale. Or, tot ce
aţi vorbit pînă acum, practic, aţi făcut trimitere la
norma legii vechi, care prevedea sau nu prevedea prelungirea automată a
licenţei. Acum, eu cred că cunoaşteţi decizia Curţii
de Apel de săptămîna trecută în cazul “Europa Plus”.
Prin care, bine, este decizie în prima instanţă. Să fim
siguri că viitorul va fi, care, practic, obligă Consiliul Coordonator
al Audiovizualului să prelungească de drept licenţa.
Eu cred că trimiterile pe care
le-aţi făcut dumneavoastră la Regulamentul adoptat prin
hotărîre a Parlamentului, la decizia adoptată de CCA nu
sînt relevante, deoarece ele vin în contradicţie cu norma
legală. Este Cod, care prevede foarte clar.
Or, dacă dumneavoastră aţi
fi dorit ca acelor care au primit licenţă în baza legii vechi
să nu li se prelungească de drept frecvenţa, urma acest lucru
să îl stabiliţi în lege. Spre exemplu, la
“Dispoziţii finale şi tranzitorii”, în care stabileaţi
exact, prin normă legală, cum se procedează în cazul celor
care au primit licenţă în conformitate cu prevederea legii
vechi.
Domnule Preşedinte,
Eu nu cred că este cazul să facem
trimitere aici cu domnul Gorincioi la norma legală, nu este problema
dînşilor. Este o neclaritate şi este o problemă ce
ţine de conflictul nu a normei legale, a celor care interpretează.
Domnul Marian Lupu:
Bine. De fapt, eu vroiam să
întreb:
Domnule Gorincioi,
Cuiva i s-a prelungit automat licenţa
pînă acum?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Nici în vechea componenţă a
Consiliului şi nici în actuala componenţă nu este un
precedent prin care, în mod automat, s-ar fi prelungit licenţa de
emisie.
Domnul Vladimir Filat:
Şi aceasta nu înseamnă
că dumneavoastră aţi respectat legea în cazul celorlalţi,
pe care i-aţi obligat, practic, să participe la concurs în
afara normei legale.
Domnul Marian Lupu:
Adică, avem situaţia că s-a
aplicat o practică, da, una generală pentru toţi, o abordare
nediscriminatorie, dar dumneavoastră susţineţi că în
condiţiile legii ar fi putut să fie şi...
Domnul Vladimir Filat:
Eu susţin că este cu
încălcarea legii, e clar.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Să procedăm în felul
următor.
Domnul Vladimir Filat:
Aceasta nu înseamnă că
trebuie să perpetuăm.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Sînt
careva întrebări la domnul Gorincioi?
Domnul Vladimir Filat:
Dar nu la dînsului, căci el...
Domnul Marian Lupu:
La acest subiect?
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu cred că deseori la noi aşa se
întîmplă că o instanţă anumită, în
cazul de faţă Consiliul Coordonator, ia o decizie şi după
aceea nu ştie ce să facă cu această decizie.
În comentariile care au urmat,
după anunţarea scrisorii respective, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului, de nenumărate ori, a subliniat că nu o să fie
problema cu licenţa şi licenţa va fi acordată. Şi mie
îmi pare că Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să
recunoască că a făcut o prostie şi din urma acestei prostii
s-au pornit toate acestea concerte.
Şi, practic, există atîta
agitaţie în jurul unei probleme foarte simple, fiindcă
argumente serioase de retragere a licenţei nu sînt. Şi
toată lumea vede lucrul acesta şi recunoaşte. De aceea, ar fi
bine ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să spună,
într-adevăr, este legea în vigoare şi Consiliul
Coordonator nu poate să activeze în conformitate cu legea care este
abrogată deja. El activează în conformitate cu legea în
vigoare.
Dar în legea în vigoare e scris
foarte clar. De aceea, stimaţi prieteni, sîntem în campania
electorală, se vorbeşte foarte mult de libertatea presei în
Republica Moldova, se vorbeşte despre poziţia statului. Statul
încearcă să creeze o zonă de libertate a expresiei sau
statul încearcă să stranguleze.
Iată, preşedintele Comisiei a
spus dăunăzi o chestie din care tot reiese că nu ştie cum
să iasă şi guvernarea din treaba aceasta. Păi, faceţi
pasul acesta. Spuneţi o dată clar şi explicit şi să
terminăm discuţiile.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Dumitru Diacov:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2 sau nu.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule preşedinte al Consiliului
Coordonator al Audiovizualului,
Prin ce se explică faptul că
dumneavoastră, care ştiţi foarte bine că legea
adoptată în Parlament, legea prin care a fost aprobat Codul
audiovizualului este un document care urmează a fi respectat cu
stricteţe, iar dumneavoastră, de fiecare dată, şi la PRO-TV,
şi la EU-TV, şi la conferinţa de presă faceţi
trimitere la acel Regulament care a fost aprobat printr-o hotărîre a
Parlamentului.
Este o încercare conştientă
de a induce în eroare telespectatorii, cetăţenii Republicii
Moldova sau este o comandă politică? Fiindcă a treia
soluţie în cazul de faţă, pur şi simplu, nu
există. Cum puteţi să justificaţi acţiunile Consiliului
Coordonator în baza prevederii Regulamentului care nu este parte
componentă a legii. A fost aprobat acest Regulament printr-o
hotărîre a Parlamentului şi, respectiv, această prevedere
nu poate prevala cu prevederea din lege.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci eu pot răspunde, da? A,
părerea, da.
Domnul Leonid Bujor:
Nu, eu v-am adresat întrebare, domnule
Gorincioi. Eu am adresat întrebare, nu am angajat pe nimeni comentator de
la Fracţiunea Comuniştilor.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu vreau să spun că la
această temă CCA se conduce de articolul respectiv 24 din Codul
audiovizualului şi de articolul 26 din Regulament, documente normative
aprobate de Parlament. Dacă este o contradicţie în aceste
două documente, acesta e altă problemă care nu ţine de CCA.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule preşedinte,
Vă cunosc de peste 20 de ani.
Dumneavoastră aveţi o pregătire extraordinară şi
conştientizaţi faptul că prevederea legii este superioară
prevederii Regulamentului, că nu este lege, este adoptat prin
hotărîre a Parlamentului.
De aceea, dumneavoastră
conştientizaţi foarte bine că, dacă veţi respecta cu
stricteţe prevederile legale ale Codului audiovizualului,
dumneavoastră, în mod automat, trebuia să îi
prelungiţi aceasta. A face comparaţie că, pînă
în prezent, nimeni nu a beneficiat de această prevedere şi
toţi au trecut prin procedura pe care o propuneţi postului de
televiziune PRO-TV, aceasta nu înseamnă că se procedează
corect.
Aceasta înseamnă că,
dacă au fost admise încălcări şi în alte cazuri,
urmează ca, din momentul în care s-a stabilit public că se
merge pe o cale greşită, să ne dezicem de această
practică frauduloasă.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Şi doi. Domnule Preşedinte,
Dacă nu vom lua atitudine vom avea
fiecare dintre noi, cetăţenii Republicii Moldova, şi
deputaţii inclusiv, dreptul să confirmăm în continuare
că Consiliul Coordonator al Audiovizualului este o subdiviziune care
îndeplineşte indicaţiile politice ale anumitor forţe
politice.
Eu am asistat la una din
şedinţele Consiliului Coordonator, cînd unor posturi de
televiziune şi radio li s-au repartizat de la 5 pînă la 10
frecvenţe, iar anume Vocea Basarabiei şi PRO TV, cererile lor au fost
respinse. De aceea, nu trebuie să încercăm să inducem
lumea în eroare prin contradicţii în lege.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Nu există. Legea prevede strict, iar
articolul prin care vă...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
E clar.
Domnul Leonid Bujor:
...justificaţi dumneavoastră,
îmi cer scuze, aceasta nu este lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă rog.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu aş putea să răspund
că în această perioadă de activitate, în noile
condiţii legislative, Media-PRO şi-a extins activitatea de emisie,
în primul rînd, acest concern include nu numai PRO TV dar include
şi PRO FM. PRO FM, apropo, a trecut această procedură, a
obţinut licenţa în condiţiile noi deopotrivă cu
ceilalţi radiodifuzori. În acelaşi timp, vreau să spun
că PRO TV şi-a extins în trei zone activitatea de emisie, prin
deciziile adoptate de către CCA.
În ceea ce priveşte “Vocea
Basarabiei”, de asemenea “Vocea Basarabiei” şi-a extins activitatea prin
concursul frecvenţa cîştigată de la Căuşeni.
Aşa că totul se face în conformitate cu legislaţia
în vigoare şi CCA nu poate depăşi prevederile legale care
se conţin şi în Cod, şi în regulament.
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule Gorincioi,
Vă mulţumesc.
Sînteţi liber.
Sc
Întrebările dumneavoastră?
Microfonul nr.5.
Domnul Serafim Urechean:
Cer scuze. Interpelare care, probabil, nu
va servi drept de a intenta un dosar penal în ziua de mîine, dar e
posibil în ţara moldovenească. Ministerul Economiei şi
Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Calea
Ferată a Moldovei.
În cadrul întîlnirilor cu
cetăţenii din raionul Briceni, întîlniri pe care
Fracţiunea AMN le desfăşoară în toate raioanele din
republică, am fost informaţi despre starea de lucruri destul de
stranie care se întîmplă cu fabrica de Zahăr din Briceni,
care este una dintre cele mai mari şi moderne fabrici de zahăr din
Republica Moldova. Din momentul lansării procedurii de reorganizare a
întreprinderilor în societăţi pe acţiuni şi
pregătirii lor către privatizare, în capitalul social al
fabricii s-a inclus tot patrimoniul care se afla la bilanţ, chiar şi
cîteva cămine, şi staţii de aprovizionare cu apă,
salubrizare şi prelucrarea apelor reziduale şi încălzire.
Mai departe şi mai interesant.
În capitalul social al fabricii sînt transmise pachetele de
acţiuni ale Combinatului de Panificaţie din Bălţi şi ale
Societăţii pe Acţiuni “Modelina”, iar staţia termică
de aprovizionare cu apă şi salubrizare care se află la
bilanţul fabricii este exclusă din capitalul social al fabricii,
fiind transmisă în proprietatea publică locală.
În plus, utilajul performant, care
nici nu a fost instalat la fabrică, a fost vîndut fără
licitaţie şi fără vreo explicaţie. Problema
invocată provoacă mai multe semne de întrebare, în
deosebi la capitolul “Legalităţii acţiunilor de transferare a
activelor dintr-o proprietate în alta”. În contextul celor relatate,
solicit instituţiilor nominalizate prezentarea, după competenţe,
a informaţiei privind Fabrica da Zahăr din Briceni şi anume:
1. Care este situaţia
economico-financiară a fabricii? Cîţi muncitori activează?
Ce se întîmplă cu utilajul tehnologic şi infrastructura
fabricii la momentul actual?
2. Care sînt activele transmise de la
fabrică către administraţia locală şi alţi
agenţi economici, valoarea lor şi starea în care se află
aceste active la momentul actual? Ca exemplu, Staţia de aprovizionare cu
apă, de prelucrare a apelor reziduale, salubrizare, exclusă din
capitalul social şi transmis organelor locale.
3. Care este soarta căii ferate
împreună cu terenul de pămînt, care era proprietatea
statului, construită ca infrastructură pentru activitatea fabricii?
Şi dacă au fost înstrăinate, către care agenţi
economici şi la ce preţ?
4. Ce active şi întreprinderi
şi la care condiţii şi valoare au fost transmise Fabricii de Zahăr
din Briceni din contul activelor înstrăinate către
administraţia publică locală şi alţi agenţi
economici?
5. Care a fost necesitatea de a include de
urgenţă în Programul de privatizare în anul 2001
Combinatul de Panificaţie din Bălţi, capitalul social şi
costul pachetului de acţiuni transmise în posesia Fabricii de Zahăr
din Briceni în schimbul activelor transmise administraţiei publice
locale?
6. Care este organul care a adoptat decizia
de a exclude şi a transmite obiectivele Combinatului de Panificaţie
Bălţi şi Societăţii pe Acţiuni “Moldelina”
către Fabrica de Zahăr din Briceni, cu prezentarea copiilor de pe procesele-verbale
şi de pe scrisoarea de transmitere.
Cine sînt proprietarii Fabricii de Zahăr
din Briceni? Cînd au intrat în posesia proprietăţii
şi în ce mod?
Informaţia, rog, să îmi fie
prezentată în termenele stabilite de lege. Şi atrag
atenţia organelor Procuraturii şi altora că la foarte multe
interpelări încă nu am primit răspuns de 1 – 2 ani de
zile, mai ales cele care au adresă la unii factori de decizie din
Parlament şi din conducerea ţării.
Şi doi. A doua interpelare către
Curtea de Conturi a Republicii Moldova, Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei. Către sfîrşitul
guvernării comuniste, prejudiciile aduse imaginii pe plan extern, dar
şi intern Republicii Moldova devin din ce în ce mai îngrijorătoare.
Tot mai frecvent organismele internaţionale pun la îndoială
capacitatea statului Republica Moldova de a asigura respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Mai mul ca atît, nerespectarea
acestora conduce şi la prejudicii materiale considerabile. În
acelaşi timp, organele abilitate să asigure utilizarea legală
şi cît mai eficientă a bunului public, reacţionează
cu mare întîrziere în cazurile respective sau
reacţionează, cel puţin, straniu.
Un singur exemplu de ultima oră, de
altfel pe larg mediatizat, cazul Companiei germane “Unistarventures” versus
Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma pierderii
căruia bugetul de stat se va subţia cu circa 90 milioane de lei.
În acest context, adresez
următoarea interpelare Curţii de Conturi şi Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Prima. Prin Hotărîrea nr.64 din
11 septembrie 2006, Curtea de Conturi a pus la îndoială
Hotărîrea nr.117 din 26 decembrie 2002 a aceleiaşi Curte de
Conturi privind legalitatea gestionării patrimoniului de stat de Compania
aeriană de stat “AIR- Moldova”. Ulterior, Întreprinderea Mixtă
“AIR-Moldova” a remis Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei materiale de control pentru investigaţii după
competenţe.
Au trecut deja mai bine de 2 ani de la
derularea evenimentului şi apare întrebarea logică. Care
sînt investigaţiile efectuate de către Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cazul în care
această investigaţie a fost finalizată? Sau dacă nu a fost
finalizată, peste cîţi ani se va întîmplă
acest miracol?
Şi doi. Care este hotărîrea
Curţii de Conturi pe marginea acestor investigaţii? Doar remiterea
dosarului “AIR-Moldova” Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei nu a fost făcută, am vrea să credem doar din
dragul remiterii, fără a face ulterior concluziile de rigoare.
Iarăşi rog ca informaţiile
să îmi fie puse la dispoziţie în termenele indicate de
lege. Şi nu împărtăşesc entuziasmul
tovarăşei Prim-ministru că Moldova are 90 de milioane de lei
şi are de unde plăti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
O interpelare Guvernului, doamnei
Prim-ministru. Doamna Prim-ministru, acum cîteva
săptămîni, a semnat Acordul cu privire la realizarea proiectului
de separare a blocurilor energetice ale staţiei moldoveneşti raionale
electrice de stat în scopul funcţionării radiale cu sistemul
energetic al României. Aşa se numeşte Acordul.
Scopul lansat al semnării acestui Acord
este sporirea volumului exportului energiei electrice de la CTE de la Cuciurgan
în România. După începutul livrării energiei
electrice de la CTE spre România în presă a apărut
informaţia, cum că între CTE de la Cuciurgan şi
consumatorul român a fost interpusă o firmă străină.
Este vorba de “Esteneurop energeic LTD”, un off-chore britanic, fondat în
2007 special pentru această tranzacţie.
Calculele efectuate de experţi
arată că pentru intermediere această firmă a primit un
cent, jumătate de cent SUA pentru fiecare kilowat/oră, pe cînd
Compania “Moldelectrica” percepea tarif pentru transportarea acestei energii de
circa 0,3 cenţi SUA. Profitul anual al acestui intermediar la volumul
tranzacţiei din 2007 putea fi undeva la 10 milioane de dolari.
În legătură cu aceasta,
apar următoarele întrebări. După semnarea Acordului de la
14 noiembrie 2008, energia electrică de la CTE de la Cuciurgan va fi
livrată tot prin intermediul acestei firme? Dacă – da, atunci cine
sînt persoanele fizice sau juridice care au fondat această companie
off-chore? Care este motivul includerii unui intermediar în schema de
livrare a energiei electrice din Moldova spre România? Cum livrarea
energiei electrice spre România se răsfrînge asupra datoriei
Republicii Moldova faţă de România pentru energia
electrică livrată în anii 1998 – 2001?
O altă problemă o reprezintă
datoriile Transnistriei faţă de Compania “Gazprom”, inclusiv
penalităţile care au depăşit suma de 1,7 miliarde de dolari
SUA. În anul 2008, agenţii economici din Transnistria, inclusiv CTE
de la Cuciurgan au plătit pentru miia de metri cubi de gaz numai 105
dolari SUA. Pe cînd preţul oficial al gazului livrat de “Gazprom”
Transnistriei este de 192 de dolari SUA şi 75 de cenţi pentru 1000 m3.
Prin urmare, creşterea volumului de
energie electrică, produsă de CTE de la Cuciurgan va contribui
substanţial la creşterea şi mai mare a datoriei Transnistriei
faţă de “Gazprom”.
La 18 iulie 2008, instanţa
internaţională comercială de arbitraj de la Moscova a decis ca
SA “Moldovagaz” să achite “Gazprom”-lui 42 milioane de dolari SUA în
calitate de datorie pentru gazul consumat în primul trimestru al anului
2006. Conducerea “Moldovagaz” a negat că Republica Moldova va plăti
această datorie. Totuşi semnarea Acordului din 14 noiembrie presupune
sporirea substanţială a volumului energiei electrice generate la CTE
de la Cuciurgan. În legătură cu această problemă,
apare şi încă o întrebare: cine va plăti pentru
gazul consumat de Transnistria, inclusiv de la CTE, care va livra energia
electrică spre România în baza Acordului din 14 noiembrie
2008?
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Ala Ursul:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Întrebarea mea o adresez Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi
Procurorului General.
În cadrul unor audienţe,
organizate în satul Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti
către mine s-a adresat doamna Nina Găină şi Boris Petrachi,
agent economic, locuitori ai acestei localităţi. Abordînd
problema comportamentului vicios al primarului din comuna dată, Alexandru
Tăburceanu, venit pe lista Fracţiunii “Alianţa «Moldova
Noastră»”.
Din cele comunicate de dumnealor, Alexandru
Tăburceanu abuzează de funcţia înaltă pe care o
deţine pentru a-şi soluţiona problemele personale, a lua decizii
cu încălcarea prevederilor legale şi a săvîrşi
o mulţime de alte fapte inadmisibile şi incompatibile cu
legislaţia, cu funcţia pe care o deţine şi
abilităţile cu care este învestit. Fapte concrete sînt
expuse în petiţiile acestor petiţionari. Ţin să
menţionez că primarul din localitatea menţionată a avut
deja un dosar penal, fiind învinuit pentru abuz de serviciu şi fals
de acte. Însă, în pofida acestui fapt, cu toate că a
scăpat ca prin urechile acului de justiţie.
Persoana în cauză continuă
să săvîrşească fapte ce contravin legislaţiei
în vigoare, făcînd abuz de putere. Această situaţie
este bine cunoscută în localitate şi de mine personal. În
acest context, în temeiul drepturilor cu care sînt învestită
prin Legea despre statutul deputatului în Parlament, insist să fie
investigate faptele expuse în petiţia doamnei Nina Găină
şi Boris Petrachi şi să fie întreprinse măsurile ce
se impun.
Despre rezultatele examinării şi
măsurile întreprinse, rog să fiu informată în termenele
prevăzute de legislaţia în vigoare.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Susarenco, microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Eu am două seturi de
întrebări. Prima se referă la activitatea din Ministerul
Culturii şi Turismului şi este adresată doamnei Prim-ministru
Zinaida Greceanîi şi domnului Procurorului General Valeriu Gurbulea.
Ea vizează problema pe care am ridicat-o astăzi şi a respins-o
Parlamentul prin vot, ca să fie aici prezenţi să dea
lămuriri domnul viceprim-ministru şi se vizează contractul,
aşa-numita scrisoare a domnului Artur Cozma, contractul de
înstrăinare cu compensare a imobilelor din strada Mihai Eminescu nr.52
şi Veronica Micle nr.9 către SRL “Invizibil”. Şi ce va fi cu
soarta Teatrului “Luceafărul” de pe această adresă?
Şi tot la activitatea acestui
minister, de pe timpuri cînd tot domnul Cozma era ministru. Reiterez
întrebarea cum au fost privatizate cinematografele din Orhei, Sala pentru
Copii “Andrieş” din Chişinău şi acţiunile SA “Cristi
Vlad”, fostul cinematograf “Gaudeamus” din Chişinău. Şi cum a
fost, cine va plăti pentru pagubele aduse “Moldova-film” prin excluderea
sau eliberarea ilegală de la lucru a domnului director al acestei
“Moldova-film” Ion Şiman.
A doua întrebare o adresez domnului
Igor Dodon, primvice-prim-ministru şi vizează o problemă
ridicată de circa 10 agenţi economici, care se ocupă cu un
business nou pentru Republica Moldova. Este vorba de vinderea a mărfurilor
cu amănuntul prin reţelele de automate comerciale, care pătrunde
şi la noi. Aceste automate, ştim noi, cunoaştem, sînt,
activează în toată lumea. Ele nu sînt prevăzute cu
careva aparate de casă şi cum să iasă din impas aceşti
oameni, care sînt torturaţi de către organele noastre fiscale,
fiindcă nu o să pună la fiecare aparat cîte un om cu
aparat de casă.
Care este viziunea acestui minister şi
a Guvernului, în general, în această problemă? Toate aceste
documente le transmit pentru trimiterea la persoanele vizate.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vasile Balan:
Mulţumesc.
Epopeea sălii pe care am solicitat-o
pentru petrecerea întrunirii aleşilor locali. Am primit un
răspuns de la domnul Munteanu, viceministru al turismului şi
culturii, în care face trimitere la două legi şi spune că această
instituţie trebuie să ia singură decizia, să dea în
arendă sau nu sala? Şi atunci mă întreb: de ce
conducătorul instituţiei îmi spune că vă
informăm că avizul pentru aprobarea cererii trebuie să fie din
partea Ministerului Culturii şi Turismului, în conformitate cu
circulara 04-10/390 din 14 mai 2008.
Pe urmă vedem altceva, că domnul
Cozma, fostul ministru scrie aici că în scopul asigurării
condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a manifestărilor
organizate de persoane fizice sau juridice în baza contractelor de
arendă a sălilor de spectacole, ministerul solicită repetat
coordonarea cel puţin cu două săptămîni înainte
de desfăşurare. Şi instituţia menţionată tot
aşa îmi spune. Ştiţi, parcă e un banc, unul ne
trimite la altul.
Şi solicit de la Ministerul Culturii
şi Turismului, de la Guvern să îmi spună: circulara
ministerului citată de mine, este în vigoare sau nu?
Şi a doua interpelare o adresez
Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul construcţiei de la
Giurgiuleşti, giganticei de la Giurgiuleşti am avut un antreprenor
“Azpetrol”, care se obliga să facă multe lucruri, să vină
cu multe investiţii şi pentru care noi cu dumneavoastră aici,
în Parlament, la recomandarea Guvernului, am probat mai multe
modificări la titlurile 1 şi 2 din Codul fiscal. Conform acestor
modificări, Întreprinderea “Azpetrol” a fost scutită de plata
impozitului pe venit pe o perioadă de cinci ani şi consecutiv cu
posibilitatea de a prelungi acest termen pe o perioadă de doi ani.
Tot cam în această perioadă,
dispare de pe scena investiţională a republicii Compania “Azpetrol”
şi miraculos iese în scenă, cochetînd cu promisiuni
şi mai dubioase, Compania “Bemol”. Drept dovadă a dragostei
faţă de noua Companie “Bemol”, Guvernul purcede la modificarea
hotărîrii prin care, practic, întăreşte o nouă
schemă de amplasare a staţiilor de alimentare cu produsele
petroliere, permiţînd “Bemolului” construcţia a 50 de
staţii.
Majoritatea acestor staţii au fost
deja construite, atît doar că s-au încălcat toate normele
prevăzute de legislaţia ecologică: în apropierea bazinelor
de apă curgătoare, în apropierea spaţiilor de agrement,
în apropierea spaţiilor locative. Reieşind din cele relatate
mai sus, solicit Guvernului răspuns la următoarele
întrebări.
1. Cine a indus în eroare şi a
împins Guvernul să încheie acordul la nivel de stat cu
întreprinderi conduse de persoane care, cel puţin pentru moment,
sînt acuzate de deturnări de milioane de dolari.
2. Cine şi cum, personal din Guvern, a
cunoscut viitorii parteneri de afaceri din Compania “Azpetrol”?
3. A încercat Guvernul Republicii
Moldova să propună întreprinderilor autohtone astfel de
privilegii şi facilităţi cum s-au propus întreprinderii de
“Azpetrol” pentru finisarea construcţiei Terminalului şi Portului Internaţional
din Giurgiuleşti?
4. Stimaţi colegi, cine îşi
va asuma responsabilitatea pentru şifonarea imaginii Moldovei de pe urma
încheierii acestor tranzacţii, care pare a fi mai mult decît
dubioase?
5. Care din organele de stat de resort
îşi va asuma responsabilitatea pentru eventualele catastrofe
ecologice, urmate de construcţia a 500 de staţii PECO, permise de
Guvern cu încălcări grosolane ale legislaţiei ecologice?
6. Agenţia pentru Protecţia Concurenţei
să explice: de ce nu este respectată Legea privind protecţia
concurenţei în cazul în care Companiei “Bemol” i s-au oferit
scutiri de impozite şi facilităţi enorme în vederea
comercializării cu amănuntul a produselor petroliere?
7. Vrem să ştim, totuşi pe
banii cui a fost finisată construcţia Terminalului, Portului şi
celorlalte construcţii în localitatea Giurgiuleşti, pe banii
statului sau pe banii Companiei “Azpetrol”, actualmente “Bemol”?
8. Ministerul Justiţiei se
pronunţă în vederea valabilităţii înlocuirii
în acordul guvernamental a Companiei “Azpetrol” cu Compania “Bemol”.
9. Cine, pînă la urmă,
personal, se face responsabil de şifonarea imaginii Republicii Moldova
pentru aducerea în piaţa investiţională a unor persoane,
cel puţin bănuite de deturnări ilicite ale unor sume estimate
în milioane de dolari americani?
Şi ultima. 10. Cîţi bani au
intrat în bugetul Republicii Moldova de la această afacere din 2004
încoace?
Răspunsul îl doresc de la
tribuna Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Microfonul nr. 2 atunci, poftim. V-aţi
întors cu spatele. De unde eu ştiu cu ce condiţie, da. Nu se
face aşa ceva.
Microfonul nr. 2.
Domnul Marcel Răducan:)
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Cer scuze, nu am avut nici o intenţie.
Deci, în legătură cu apariţia unei întrebări
din partea mai multor întreprinderi autohtone, intervenim cu
rugămintea de a fi explicat regimul fiscal în cazurile
utilizării profitului net al entităţii economice în scopul
măririi capitalului social al societăţii pe acţiuni
în cazul în care acţionarii sînt persoane fizice, care
nu practică activitate de întreprinzător şi anume.
Dacă societatea pe acţiuni
măreşte capitalul social în limita părţii capitalului
propriu, care depăşeşte mărimea capitalului ei social,
această majorare în scopuri fiscale este considerată în
calitate de plată a dividendelor sau nu? Întreprinderea trebuie să
reţină impozitul pe venit 15 la sută din dividende sau nu? Întrebarea
este adresată Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat. Întrebarea respectivă a apărut în
cadrul mai multor discuţii cu agenţii economici.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc.
Ieri, domnul Dodon, viceprim-ministru al
Republicii Moldova a minţit încă o dată societatea
ţării prin faptul că, chipurile, în Moldova privatizarea
decurge foarte transparent. La 27 noiembrie şi apoi
săptămîna trecută, joia trecută încă o
dată am reiterat o interpelare către Guvern, în care am
solicitat să li se pună la dispoziţie materialele privind
desfăşurarea concursului comercial de privatizare a Sanatoriului
“Moldova” din oraşul Odesa.
Deci eu nu înţeleg, doamna
Postoico, de ce nici astăzi nu este reprezentantul Guvernului ca să
prezinte această informaţie de la tribuna centrală, că
aşa aţi solicitat-o şi pe data de 27, şi joia trecută.
De aceea, încă o dată vin cu rugămintea ca joia viitoare
să fie prezentată totuşi această informaţie cu privire
la privatizarea acestui obiectiv.
Şi o întrebare pe numele
Procurorului General al Republicii Moldova. În baza ordonanţelor
procurorului raionului Ungheni în privinţa doamnei Aurelia
Varvariuc, fostă şefă de Secţie de asistenţă
socială şi protecţie a familiei Ungheni, au fost intentate
dosarele penale nr.2005 360379 în baza articolului 182 alineatul (2) din
Codul penal “Delapidarea averii străine cu folosirea situaţiei de
serviciu”. Dosarul penal nr.2007 360385 în baza articolului 332 alineatul
(1) “Falsul în actele juridice, publice” din Cod, şi, recent,
dosarul penal nr.2008 360510 în baza articolului 327 alineatul (1) “Abuzul
de putere sau abuzul de serviciu”.
Domnule procuror,
Rog să îmi răspundeţi
la întrebarea: care este termenul rezonabil de efectuare a anchetei
penale în cazurile respective şi cît va mai dura această
tărăgănare, avînd în vedere că doamna Aurelia
este protejată din plin de puterea centrală comunistă?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Pîntea:
Mulţumesc.
Întrebarea mea o adresez domnului Procuror
General Valeriu Gurbulea. După finalizarea lucrărilor de
defrişare ilicită a arborilor de pe strada Pan Halipa din municipiul
Chişinău şi reconstrucţiei Memorialului “Eternitate”,
ex-ajutorul ministrului afacerilor interne şi fostul şef al
Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului Igor
Semenovcher a adus la cunoştinţa cetăţenilor în
faţa camerelor de luat vederi fapte grave despre utilizarea frauduloasă
a mijloacelor bugetare şi irosirea ilegală a peste 10 milioane de lei
în timpul efectuării lucrărilor la obiectivul nominalizat.
Tot în aceeaşi perioadă,
ex-prim-viceministru al afacerilor interne şi fostul şef al
Inspecţiei de Stat în Construcţii domnul Vladimir Botnari
împreună cu subalternul său ex-colaboratorul Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Gheorghe Rusu,
licenţiat în construcţii, cu participarea mass-media, au demonstrat
telespectatorilor gravele încălcări la efectuarea
lucrărilor şi abaterile de la normele în construcţii
după darea în exploatare a Memorialului “Eternitate”.
Luîn în considerare faptul
că la întîlnire cu alegătorii tot mai frecvent se
abordează problema legată de utilizarea banilor publici şi calitatea
lucrărilor de reconstrucţii a Memorialului, rog să îmi
comunicaţi dacă Procuratura s-a autosesizat pe marginea
fărădelegilor menţionate mai sus şi dacă s-a efectuat
vreo expertiză economico-financiară despre utilizarea banilor publici
şi calitatea executării lucrărilor de reconstrucţii a
obiectivului respectiv.
În cazul în care aţi
dispus careva investigaţii, solicit să fiu informat de către
cine au fost efectuate aceste lucrări de expertiză, rezultatele lor
şi dacă a fost pornit vreun dosar penal.
Care sînt persoanele culpabile
şi care este soarta dosarului penal? Dacă informaţiile despre
fraudele comise în timpul reconstrucţiei memorialului nu s-au confirmat, atunci ce măsuri s-au
luat faţă de persoanele care au indus în eroare opinia
publică, şifonînd imaginea guvernării comuniste prin
învinuirea săvîrşirii unor crime grave?
Răspunsul îl solicit la tribuna
Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalbă:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Este cunoscut faptul că Republica
Moldova mai rămîne a fi restanţieră la foarte multe
probleme care ţin, mai ales, de viaţa socială a
cetăţenilor săi. Una dintre aceste probleme, de fapt, care cere
o soluţionare urgentă, este reabilitarea victimelor represiunilor
politice.
De la adoptarea legii care prevede acest
lucru au trecut 16 ani. Din 1993 pînă în 2008 au fost supuse
reabilitării 3900 de dosare care s-au referit la peste 4000 de persoane.
În ultimii ani, dinamica reabilitărilor a încetinit. Pot da
şi unele exemple. De exemplu, în 2007 au fost supuse
reabilitării 70, 68 de dosare. În 2008 – 51 de dosare.
Pentru comparaţie, în 2001, au
fost supuse cazurile a 570 de dosare. Datele corespunzătoare le poate afla
oricine doreşte, căci au fost publicate şi în presa de la
Chişinău. În această situaţie, vin cu două
întrebări la adresa proaspătului numit în funcţia de
director general al Serviciului de Informaţii şi Securitate domnul
Artur Reşetnicov, în felul următor.
Prima întrebare. Care ar fi motivul
încetinirii acestui proces de reabilitare a victimelor? Şi cea de a
doua problemă ar suna în felul următor: cînd se va
încheia acest proces de reabilitare a victimelor regimului totalitar
comunist, avînd în vedere că depozitul special al SIS-ului mai
conţine încă vreo 4000 de dosare din categoria represiunilor
politice.
Vă mulţumesc şi
răspunsul îl aştept în scris conform legislaţiei
în vigoare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3, 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Eu reiterez o interpelare a mea către
Ministerul Afacerilor Interne care mi-a răspuns, dar, de fapt, nu la
întrebarea pusă. Şi amintesc Ministerului de Externe că
încă nu mi-a răspuns la întrebare.
Şi întrebarea mea se referea la acei
7 copii din 10, copii orfani şi din familii socialmente vulnerabile, care
în anul 2003 au fost trimişi la studii în Cuba. Au fost
trimişi 10, dar 7, după spuse, s-au reîntors în
ţară.
În următorul an au fost din nou
trimişi şi eu întrebam anume numele şi adresele acelor 7
copii din 2003 şi, ulterior, unde se află ei, care este soarta lor?
Dacă s-au întors în ţară şi ce fac ei mai
departe, dacă atîta grijă am avut ca copii orfani şi din
familii socialmente vulnerabile să îi trimitem tocmai în Cuba,
unde li se dădea 4 dolari ca bani de buzunar pe lună.
Solicit să îmi răspundă
la întrebările puse şi nu aşa cum doresc ei, să
îmi spună despre acei 3 care îşi continuă studiile.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Adresez interpelarea doamnei Prim-ministru
Zinaida Greceanîi şi domnului ministru Valentin Guznac. Revin la un
subiect mai vechi al unei interpelări pe care am prezentat-o în
şedinţele precedente ale Parlamentului nostru.
Ea se referă la traficul rutier
dintre două sectoare ale municipiului Chişinău. Este vorba
despre sectorul Ciocana şi sectorul Rîşcani, despre
ambuteiajele frecvente care se creează în orele de vîrf
dimineaţa şi seara pe unica arteră, practic, care asigură
legătura dintre cele două sectoare – strada Alecu Ruso.
Din păcate, în două
rînduri m-am referit la acest subiect, dar răspunsul n-a fost unul
concludent. De aceea reiterez întrebările formulate anterior cu
referire la intenţiile care le are ministerul de resort în legătură
cu deblocarea acestei situaţii extrem de grave şi există o
modalitate. Ar fi posibilitatea conectării a două străzi, este
vorba de strada Ion Dumeniuc şi strada Studenţilor, care ar permite o
diminuare a intensităţii circulaţiei rutiere pe strada Alecu Russo.
Care sînt intenţiile
ministerului de resort, ale doamnei Prim-ministru, în calitate de
şef al Executivului, în legătură cu această
situaţie complicată şi cînd poate fi realizat acest
proiect care nu costă chiar atît de mult, întrucît acest
segment de stradă alcătuieşte ceva mai mult de un kilometru?
Aştept un răspuns concludent
şi exhaustiv în legătură cu acest subiect şi solicit
răspunsul în forma prescrisă de lege, în termenele
prescrise.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitări? Nu sînt.
Declaraţii.
La microfonul central se invită doamna
Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Onorată asistenţă,
Au trecut aproape 4 ani de cînd
colegii noştri bostănii şi-au argumentat votul pentru
Preşedintele comunist Voronin, inclusiv şi prin promisiunea
Fracţiunii Comuniştilor de a modifica Codul electoral şi a vota
o comisie electorală colorată.
Vreau să mă refer la
modificările operate în Codul electoral, care în 2005 au fost
destul de democratice, dar, pe parcurs, Codul electoral a fost violat în
modul cel mai barbar şi la capitolul “Democraţie” a venit mult mai
jos decît era în 2005.
Astfel, prin modificările articolului
47 “Agitaţia electorală”, a apărut noul alineat (15), care
prevede: “Publicitatea electorală în reţeaua de Internet
şi prin intermediul telefoanelor mobile este asimilată
publicităţii electorale în presa scrisă.”
Numai că coaliţia
bostăniu-roşie nu a ostenit să se gîndească cum poate
fi îndeplinit acest alineat. Ca exemplu poate servi reacţia
bolnăvicioasă a reprezentantului PPCD Nicolae Fedeliuc pe blocul
său la interpelarea mea către Comisia Electorală Centrală,
prin care atenţionam Comisia Electorală Centrală despre faptul
că pe site-ul “flux. md.” există deja pornită campania
electorală.
În loc să examineze, cu
aşa-zisul lor grup parlamentar, cerinţele legii, să depisteze
carenţele alineatului (15) al articolului 47 şi să ceară
excluderea lui, junele Fedeliuc vine pe blocul său cu învinuiri
grave la adresa Comisiei Electorală Centrale, care s-ar fi prins la nada
mea, am eu, dînd curs sesizării mele, că modul în care au
reacţionat membrii Comisiei Electorale Centrale este de natură
să facă ca junele şi încă nu ştiu cine să
aibă rezerve faţă de, nici mai mult, nici mai puţin,
capacitatea Comisiei Electorală Centrală de a gestiona corect
alegerile din 2009.
Straniu, dacă PPCD, care deţine
funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, ca
răsplată pentru votul din 4 aprilie 2005, vine cu aşa
întrebări în preajma alegerilor parlamentare, atunci ce
să mai zică acei din afara Parlamentului?
În loc să reacţioneze
şi să îndeplinească cerinţa Comisiei Electorale
Centrală, să ceară cetăţeanului, care deja şi-a
anunţat campania electorală, să retragă solicitarea de a fi
votat în calitate de candidat independent, junele face judecata şi
concluzionează că activitatea lor, nu ştiu a cui, este în
absolută corespundere cu normele Codului electoral. Comuniştii
şi PPCD trebuie să îşi repare greşeala şi
să elimine alineatul (15) din articolul 47, căci,
întinzînd capcană altora, au căzut primii în ea.
Acei care au votat atare modificări în
Cod nu mai încearcă să discute sau să se intereseze, cum
pot fi implementate ele. La recentul for al partidelor cu Comisia
Electorală Centrală au fost aduse argumente că nu poate fi
verificat Internetul şi telefoanele mobile în campania
electorală. Şi această carenţă a legislaţiei
electorale trebuie înlăturată cît mai urgent.
Cît ţine de grija junelui
Nicolae Fedeliuc, care, da fapt, m-a ajutat să nu fiu confundată ca
rudă cu o persoană apropiată dumnealui, că m-aş fi
simţit ameninţată de apariţia unui concurent din diasporă,
greşeşte foarte mult. Nu eu, ci se simte ameninţată
gruparea lui Roşca de intenţia mea de a candida independent în
alegerile din 2009.
Îţi declar, tinere Fedeliuc,
că la vîrsta mea, din vina conducerii grupării voastre în
tandem cu comuniştii, nu îmi este ruşine să merg peste
hotare să şterg fundul contra plată bătrînilor din
Italia, cum scrii tu obraznic. Că dacă o faci pentru străini, o
faci cu atît mai mult pentru cei apropiaţi. Pe cînd ţie,
tinere Fedeliuc, nu îţi face faţă să pupi
aceleaşi părţi ale corpului pe care eu le şterg în
Italia. La balamuc este locul asigurat al grupării lui Roşca
împreună cu tînărul nominalizat.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul
Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Cu fiecare zi, care ne apropie de expirarea
mandatului acestui Parlament, majoritatea, care s-a instituit atît
în Legislativ, cît şi în unele raioane ale Republicii
Moldova, unde s-au format coaliţii procomuniste, se încalcă
grosolan nu numai legislaţia în vigoare, rigorile Constituţiei,
dar şi tratatele la care Republica Moldova este parte.
Dacă majoritatea constituită
în această sală s-ar familiariza cu documentele adoptate de
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv cu Rezoluţia
nr.1544 din 1988 privind funcţionarea democratică a parlamentelor
naţionale şi Rezoluţia nr.1601 din 2008, ce tratează
liniile directoare de procedură cu privire la drepturile şi
îndatoriile opoziţiei într-un Parlament democratic, atît
majoritatea, cît şi Biroul permanent, şi conducerea Legislativului
ar conştientiza cîteva lucruri fundamentale şi anume: că
opoziţiei obligatoriu îi sînt garantate drepturi ce ar
împiedica încălcarea articolului 2, alineatul (2) din
Constituţie, care stipulează: “Nici o persoană particulară,
nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau
altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat
în nume propriu.”
Dar să vedem cum Parlamentul
Republicii Moldova respectă drepturile opoziţiei, consfinţite
prin acte internaţionale precizate, care, conform articolului 4, alineatul
(2) din Constituţie, necesită a fi aplicate în mod direct,
indiferent dacă legislaţia Republicii Moldova prevede altfel.
Unu. Conform Rezoluţiei Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei din 2008, deputaţilor din opoziţie
le este garantată libertatea de exprimare şi opinie, dreptul la
cuvînt şi de exprimare liberă a opiniilor.
Nu este o noutate în această
ţară că deputaţii din opoziţie nu au acces liber la
mass-media publice. Iar odată cu sistarea transmisiunii în direct a
lucrărilor plenului Parlamentului, opinia publică este informată
numai despre “fericirea” pe care ne-au adus-o comuniştii din Parlament,
Şeful Statului şi membrii Guvernului. Această “fericire” nu este
altceva decît sărăcie lucidă.
Mai mult ca atît, s-a ajuns
pînă acolo că în ministere, inclusiv în Ministerul
Educaţiei şi Tineretului, trimit circulare în subdiviziunile
lor din teritoriu pentru a împiedica întîlnirile
deputaţilor cu alegătorii.
S-a ajuns pînă acolo că,
recent, în urma unei vizite de lucru a deputaţilor Fracţiunii “Alianţa
«Moldova Noastră»” în raionul Ocniţa, preşedintele
comunist al acestui raion a dispus o şedinţă de
urgenţă a factorilor de decizie cu invitarea conducătorilor care
s-au încumetat să permită deputaţilor din opoziţie
întîlnirea cu colectivele pe care le conduc, să fie
intimidaţi, batjocoriţi. Iar comisarului de poliţie să i se
dea indicaţii, ca pe timpul lui Stalin şi Vîşinski,
să ducă lucrul de profilaxie cu membrii şi simpatizanţii Fracţiunii
“Alianţa «Moldova Noastră»”.
Aproximativ acelaşi lucru se
întîmplă şi în raporturile puterii centrale cu
autorităţile locale. Numai cît face lupta deja de 2 ani la
rînd a Şefului statului şi Ministerului Afacerilor Interne cu
brazii de Crăciun din Chişinău. Despre aceste acţiuni
sînt puţin informaţi cetăţenii prin mass-media. Dar
acţiunile puţinelor posturi de radio şi TV, care s-au
încumetat să reflecte realitatea din societate şi Parlament,
în mod echidistant şi profesionist, cum ar fi PRO TV şi “Vocea
Basarabiei” sînt atacate de putere şi acei care deservesc puterea,
indiferent de culoarea politică care şi-o asumă,
străduindu-se să le pună jurnaliştilor căluşul
în gură.
Doi. Dreptul opoziţiei la
supravegherea, verificarea şi controlul asupra activităţii
Guvernului. Conform rezoluţiilor Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei descrise mai sus, deputaţii din opoziţie au dreptul la
informare egală cu acei care constituie majoritatea parlamentară, au
dreptul la întrebări scrise şi orale, şi dreptul de a
primi răspuns. Membrii opoziţiei trebuie să fie favorizaţi
să pună întrebări Guvernului, să depună
moţiuni.
De la această tribună, nu o
dată s-a vorbit despre modul de desfăşurare a aşa-numitei
Ore a Guvernului, despre încălcarea flagrantă de către acei
care prezidează şedinţele în această sală a
Regulamentului Parlamentului. Nu o dată am făcut referinţă
la textul Constituţiei, care, prin articolul 105, stabileşte, citez:
“Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi
să răspundă la întrebările sau la interpelările
formulate de deputaţi.” Citat închis.
Capitolul 9 din Regulamentul Parlamentului
precizează în detalii modul de adresare a întrebărilor
şi interpelărilor, procedura de răspuns la acestea. Dar
acţiunile membrilor Guvernului la acest capitol, a conducătorilor
altor autorităţi ale statului, tolerate sau chiar alimentate de
majoritatea din acest Parlament, nu mai uimeşte pe nimeni.
Trei. Rezoluţia Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei prevede dreptul deputaţilor de opoziţie
de a cere convocarea şedinţelor plenare, dreptul de a stabili ordinea
de zi şi de a alege probleme pentru dezbateri, dreptul de a cere controlul
asupra activităţii Guvernului şi evaluarea politicilor şi
cheltuielilor publice, dreptul de a cere Comisiei de anchetă. Dar
proiectele de legi importante pentru ţară sînt promovate
şi adoptate de către maşina de vot comunistă în
grabă, fără a fi supuse unor dezbateri în prealabil,
expertizate, ajustate la legislaţia europeană, precum şi la
tratatele şi pactele, la care Republica Moldova este parte.
Multe din aceste legi se adoptă
într-o atmosferă de formalism, sfidător şi agresiv,
în lipsă totală de transparenţă, în majoritatea
lor fără participarea Prim-ministrului şi a membrilor
Guvernului.
Iniţiativele legislative ale
deputaţilor din opoziţie sînt blocate, tergiversîndu-se
punerea lor pe rol ani în şir pe motive inventate. Fracţiunea
“Alianţa «Moldova Noastră»” a atenţionat de mai multe ori
majoritatea comunistă, Biroul permanent, Preşedintele Parlamentului despre
neadmiterea într-o democraţie parlamentară a cazurilor de
încălcare a Constituţiei şi legilor, fapt care atrage
după sine în societate nihilismul juridic, dezmăţul
în activitatea organelor de drept şi înflorirea corupţiei
în toate structurile statului. Jăcmănirea statului prin
privatizări ilegale, naţionalizarea ilegală a
proprietăţii private a unor agenţi economici, ceea ce ne-a
făcut să avem un stat cel mai frecvent condamnat de CEDO. Toate
acestea atrag după sine apatia şi neîncrederea
cetăţeanului simplu în forţa legii, birocratizarea şi
coruperea funcţionărimii publice.
Fracţiunea “Alianţa «Moldova
Noastră»” constată o dată în plus încălcarea
grosolană de către majoritatea comunistă la nivel central
şi local, prin intermediul organelor de forţă, membrilor
Guvernului, baronilor roşi, la nivel local, a drepturilor opoziţiei,
consfinţite în legislaţia naţională şi
internaţională, şi declară următoarele:
1. Deputaţii Fracţiunii
“Alianţa «Moldova Noastră»” vor monitoriza în continuare
activitatea majorităţii în acest Parlament, pentru a informa
corect societatea despre abuzurile celor care formează majoritatea
în raport cu opoziţia.
2. Fracţiunea “Alianţa «Moldova
Noastră»” cheamă reprezentanţii mass-media şi, în
special, cele acreditate în Parlament să conştientizeze
permanent că ele sînt puţinele surse de informare a
societăţii, despre acţiunile ilegale ale actualei
majorităţi parlamentare în raport cu opoziţia.
3. Fracţiunea “Alianţa «Moldova
Noastră»” apelează către organismele internaţionale acreditate
la Chişinău, inclusiv către Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei, să ia atitudine promptă în toate cazurile în
care actuala majoritate comunistă din Parlament, aflată la guvernare,
încalcă drepturile opoziţiei, stipulate în
Constituţie, în Regulamentul Parlamentului, rezoluţiile
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1154 din 1998 şi
nr.1601 din 2008.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Următoarea şedinţă va
avea loc mîine, la ora 10.00.
Şedinţa de astăzi o
anunţ închisă.
Şedinţa şi-a încheiat
lucrările la ora 14.40.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|