version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ Iunie 2008

Şedinţa din ziua de 19 iunie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.546 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Hotărîrea pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare art.1; Legea cu privire la combaterea terorismului art.2, 6, 7 ş.a.).

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1633 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative art.1801, 1802; Legea privind activitatea operativă de investigaţii art.6 ş.a.).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.784 pentru modificarea şi completarea Legii nr.713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumul ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (art.1, 2, 3 ş.a.).

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1075 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (art.1, 7, 9 ş.a.).

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1517 pentru ratificarea Protocolului III adiţional la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind adoptarea emblemei distinctive suplimentare.

8. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Hotărîre nr.925 privind modificarea punctului 3 din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI din 27 decembrie 2007.

9. Întrebări.

10. Declaraţia domnului deputat Dumitru Ivanov Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de doamna Maria Postoico, vicepreşedintele Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Marian Lupu în delegaţie; Iurie Roşca, Zoia Jalbă la cerere; Dumitru Ivanov, Oleg Ţulea, Nicolai Deatovschi, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat.)

Vă mulţumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Din numele Fracţiunii,  rog ca să fie exclusă din ordinea de zi pentru ziua de mîine următoarele proiecte de legi: nr.932, nr.1072 şi nr.4255.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.   

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să propun de a include în ordinea de zi, cred că, desigur, nu pentru astăzi, dar cel puţin pînă la sfîrşitul sesiunii actuale audierile Băncii Naţionale în problema cursului valutar în Republica Moldova. Ieri, domnul Talmaci a organizat o conferinţă de presă, spunînd cîteva lucruri ciudate, inclusiv că Banca Naţională a stimulat cursul valutar în 1999, dînd drumul leului de la 4 la 14 lei. Şi atunci cînd spunem că guvernatorul Băncii Naţionale de chestiile acestea, te miră foarte mult, fiindcă cursul valutei naţionale s-a schimbat în 1998 şi nu la iniţiativa Băncii Naţionale, ci în urma default-ului din Federaţia Rusă. Şi nu de la 4 la 14, ci de la 4 la 10.

Noi considerăm că situaţia care s-a creat astăzi în Republica Moldova este, generează o problemă foarte mare pentru economia naţională. Suferă importatorii. Practic, exportatorii din Republica Moldova, producătorii interni. Oamenii nu pot vinde producţia. Banca Naţională, practic, a introdus un impozit pentru gastarbeiteri, fiindcă cursul leului în Republica Moldova a căzut de la 14 la 10, cursul dolarului. Ceea ce înseamnă undeva vreo 25%. În acelaşi timp, în Federaţia Rusă cursul rublei de la 28 a căzut, practic, la 24. Ceea ce înseamnă 12%.

Avînd în vedere că leul nu este asigurat cu creştere economică, aceasta înseamnă, în mod direct, stimularea cursului artificial al leului. De aceea, se creează o serie de probleme foarte mari. Înainte oamenii schimbau 100 de dolari, gastarbeiterii în Moldova şi primeau 1300 de lei, astăzi primesc mai puţin de 1000 de lei. De aceea, stimaţi colegi, eu înţeleg că voi nu vreţi nici un fel de discuţii să fie pe marginea acestei probleme. Este o problemă fundamentală pentru Republica Moldova. De aceea, noi cerem ca, pînă la sfîrşitul sesiunii, să fie introdus raportul Băncii Naţionale. Este o problemă nu a unui partid, este o problemă naţională. Şi Banca Naţională nu poate să îşi permită, cred, în cooperare cu Guvernul un astfel de comportament pe piaţa valutară a Republicii Moldova.

A doua chestiune. Vreau să atrag atenţia asupra situaţiei create în Găgăuzia. Eu cred că noi trebuie să ne gîndim foarte serios. Această confruntare poate să conducă la crearea unei probleme serioase în Republica Moldova. Eu nu vreau să fac analogii, nu vreau să anticipez nişte lucruri, dar această luptă, cum spune rusul: stenka na stenku, poate să creeze o situaţie la sudul republicii, pe care nimeni dintre noi nu ne-o dorim. Implicarea centrului şi crearea baricadelor la Comrat. Eu nu spun cine.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Eu vă rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu spun cum. Eu vă rog foarte frumos. Eu nu văd cum Parlamentul poate să se implice şi nu cer acest lucru. Dar vreau să atenţionez că situaţia este destul de serioasă. De aceea, eu chem la o conlucrare, la o cooperare poate cumva, într-adevăr, să dăm nişte sfaturi acolo sau să încercăm să rugăm pe acei din Găgăuzia, nu accentuez care grup, dar să ia în consideraţie situaţia politică care se creează acolo.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.                 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În legătură cu situaţia creată privind desfăşurarea lucrărilor agricole, Fracţiunea parlamentară propune ca proiectul de Lege  nr.753, care este în ordinea de zi pentru data de 27 iunie, să fie transferat pentru ziua de astăzi sau, în cel mai rău caz, pentru ziua de mîine, fiindcă chiar astăzi la zi ţăranii au plătit taxa pe valoarea adăugată la produsele de uz fitosanitar, pentru livrările pe teritoriul Republicii Moldova în jur la 80 de milioane de lei.

Şi aceşti bani, necesari pentru a fi întorşi ţăranului, ca ei să poată efectua lucrările agricole, nu sînt plătiţi de către bugetul de stat şi de către guvernare. De aceea, noi propunem ca iniţiativa nr.753 să fie transferată pentru ziua de mîine, ca să putem hotărî problema cu fondul de subvenţionare, cu acele 300 milioane de lei, pe care  le-a propus Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră. A doua chestiune. Noi ne adresăm Procurorului General şi îl invităm să vină în şedinţa de astăzi, fiindcă se întîmplă ceva ciudat în Republica Moldova. Săptămîna trecută, la şedinţa plenară a Parlamentului Republicii Moldova, a participat un grup de ţărani şi ei au dorit să vadă cum se desfăşoară la noi şedinţele şi cum se discută problemele legate cu asigurarea activităţii în agricultură. 

Nu au dovedit să se întoarcă acasă, le-au fost trimise controale, au fost intimidaţi, sînt chemaţi să stea în instanţă. Aceasta este la noi aşa-numita şedinţă publică şi acei care vin imediat sînt penalizaţi că au venit aici, în şedinţa Parlamentului. De aceea noi cerem ca să vină Procurorul General şi să spună ce se întîmplă în Republica Moldova în ceea ce priveşte atacul acelor care, de pildă, vin şi vor să urmărească şedinţele plenare ale Parlamentului Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se propune excluderea proiectului de Lege nr.1593 Codul contravenţional din ordinea de zi, planificat pentru data de 20, luînd în consideraţie rezultatul examinării la şedinţa precedentă, şi să fie transferat la noi în şedinţă la sfîrşitul sesiunii. Totodată, mă adresez colegilor ca să fie mai activi cei care mai au o careva obiecţie la acest capitol. Să fie exclus din ordinea de zi pe data de 27 proiectul nr.1818 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie în instanţele judecătoreşti etc., din cauză că Guvernul încă nu a prezentat aviz şi, după prezentarea avizului, noi, cred că pe data de 311, în perioada aceea vom examina acest proiect. Pentru una din zilele de 26 sau 27 să fie inclus proiectul de Lege nr.1503.        

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

La ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, Preşedintele Voronin a comunicat că, de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, a fost descoperită o grupare criminală formată din judecători, avocaţi, colaboratori ai Băncii Naţionale care au deposedat ilegal de acţiuni 8 acţionari ai Băncii Comerciale Moldova Agroindbank în valoare totală de 8 milioane de lei. Acuzaţiile sînt foarte grave. Au fost rostite nume concrete. Inclusiv 5 judecători.

Din acest comunicat rezultă că persoanele vizate deja sînt şi condamnate. Afirmaţii de asemenea natură poate face oricine, inclusiv şeful statului, numai dacă există o hotărîre judecătorească definitivă. În caz contrar, Preşedintele Ţării şi-a depăşit atribuţiile, încălcînd flagrant un şir de prevederi constituţionale, cum ar fi articolul 21 Prezumţia nevinovăţiei, 114 Înfăptuirea justiţiei şi altele. Şi acţiunile lui pot cădea sub incidenţa Codului penal al Republicii Moldova. Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră vine cu propunerea ca, la sfîrşitul şedinţei, să se prezinte Procurorul General cu o informaţie la acest subiect.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimaţi colegi,

Deja de două ori în două zile de joi vorbesc despre faptul că aş dori ca Biroul permanent să se pronunţe, să ne spună cineva ce se aude în legătură cu revendicările celor care vor să vîndă carne prin patentă. Ei stau afară şi protestează şi au promis să protesteze în continuare. De aceea, eu cred că ar fi pentru binele tuturor ca să aveţi un dialog, acei care reprezentaţi forţa votului, şi să vedem dacă se poate găsi o ieşire din situaţie, inclusiv în sensul nepromulgării legii.  Aceasta este în puterea dumneavoastră.

În al doilea rînd. Vreau să vă spun că ultimele evenimente care se întîmplă în Republica Moldova, toate protestele bătrînilor, ceea ce se întîmplă cu persecuţiile în toate domeniile, de asemenea cazul forumiştilor care sînt persecutaţi tineri fiind şi intimidaţi în pragul vieţii lor, toate temerile în legătură cu destabilizarea situaţiei în societate şi mai ales deranjarea pe care o manifestaţi în legătură cu mesajele pro România şi pro unirea cu România, toate acestea demonstrează că în Republica Moldova începe o fază de instabilitate şi comportamentul puterii va conta foarte mult în acest sens.

Vreau să vă spun că experţii occidentali spun că e mai bine să fie confruntarea şi instabilitatea din Ucraina, decît ştioalna comunistă şi stagnarea din Republica Moldova...

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamnă Pavlicenco,

La ordinea de zi. Dacă aveţi declaraţii, la sfîrşitul şedinţei.             

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...din care nu iese nimic. Eu termin imediat. Şi de aceea, în sensul anului 2005, era mai bine să fie instabilitate din 2005.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu vă rog la ordinea de zi.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Imediat vă propun.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, propuneţi, propuneţi.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Imediat. Permiteţi-mi să termin fraza, doamnă Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico:

Propuneţi.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

De aceea era mai bine ca să fie instabilitate începută în 2005, decît s-o avem din 2009 şi vă asigur că va fi, dacă veţi avea acest comportament. De aceea, eu propun, ca să vină astăzi, la sfîrşitul şedinţei, Procurorul General şi şeful SIS-lui şi să ne prezinte care sînt motivele pentru persecutarea forumiştilor, care sînt temerile, în general, ale puterii în legătură cu o anumită instabilitate, care sînt motivele. Şi să vedem ce poate face pentru a rezolva toate problemele societăţii pe cale democratică, în cadrul respectării libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului şi, cel mai important, în cadrul respectării libertăţii de exprimare a cetăţenilor, care este foarte grav afectată în general în Republica Moldova, iar în ultimul timp într-un mod absolut îngrijorător. Vă rog să supuneţi votului această propunere a mea. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi,

De mai multe ori şi cu diferite ocazii s-au constatat grave încălcări la capitolul gestionarea ajutoarelor umanitare în Republica Moldova. Un exemplu elocvent este situaţia atestată deja şi recunoscută de Guvern în cazul alocării a 11 mii tone de grîu alimentar, gratuit către doi agenţi economici din Republica Moldova.

În acest sens, avînd în vedere şi discursul continuu şi insistent al Guvernului la capitolul transparenţă în actul guvernării, am iniţiat un  proiect de hotărîre al Parlamentului, înregistrat cu nr.2055, care are obiectul de reglementare instituirea unei Comisii speciale pentru a efectua un control riguros la acest capitol, pentru a asigura cetăţeanul cu informaţie veridică privind ceea ce se întîmplă în acest domeniu. Şi vreau să amintesc că, de fapt, la capitolul ajutor umanitar, în urma secetei din anul trecut, partenerii noştri externi au răspuns prompt, iar alocările şi ajutorul a fost unul substanţial.

Eu rog respectuos ca această hotărîre să fie propusă votului, să fie constituită Comisia. Nu văd de ce cineva ar avea să ascundă sau să se împotrivească acestei propuneri, să efectuăm controlul respectiv şi avînd în vedere, doamnă Preşedinte al şedinţei, căci a rămas puţin timp pînă la vacanţă. În timpul rămas să avem posibilitate şi să facem un raport asupra efectuării acestui control. Vă rog frumos această propunere să fie supusă votului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4 ori 3. Îmi cer iertare.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Din numele Fracţiunii Partidului Comuniştilor se propune ca proiectul de lege cu nr.1215 să fie exclus din ordinea de zi, dat fiind faptul că au parvenit noi circumstanţe, care necesită  examinarea suplimentară la Fracţiune şi putem reveni peste o săptămînă.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Noi avem deja cîteva luni de zile de cînd preţurile în Republica Moldova cresc, iar acţiunile întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova nu conduc la acel rezultat pe care îl aşteaptă majoritatea absolută a cetăţenilor Republicii Moldova. Au mai rămas trei săptămîni sau patru săptămîni de activitate a Parlamentului pînă la vacanţă şi eu, din numele colegilor, insist ca să fie un raport al Guvernului.

Şi poate, dacă este necesar, să înaintăm şi unele modificări, inclusiv atunci cînd se va rectifica Legea bugetului pentru anul 2008, ca să întreprindem acţiunile necesare ca această creştere a preţurilor, care este foarte dureroasă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi ultimele întîlniri în teritoriu demonstrează tot mai mult că oamenii tot ce vreţi pot ierta, dar nu pot înţelege şi nu pot accepta această majorare excesivă a preţurilor, să fie discutat aici, în Parlament.

Să fie propuse modificările respective atît ale Legii bugetului, cît şi ale politicii Guvernului, fiindcă aceste încercări administrative de a controla preţurile nu vor conduce la nimic decît la aceea că vor fi iarăşi noi cazuri  şi abuzuri, cazuri de corupţie şi abuzuri din partea celor care se află la guvernare.

De aceea, noi propunem ca să fie introdusă în ordinea de zi această chestiune un raport al Guvernului despre creşterea preţurilor şi acţiunile care trebuie să fie întreprinse de către Guvern şi Parlament pentru a diminua impactul negativ asupra cetăţenilor aceste creşteri.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.  

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu cu referinţă la Legea nr.1215, care a fost retrasă din ordinea de zi. Totuşi, stimaţi colegi, este Regulamentul care prevede concret 60 de zile. Din aprilie pînă acum au trecut 90 de zile. Poate totuşi cînd se exclud iniţiativele deputaţilor, colegilor din ordinea de zi, să se aducă nişte argumente mai clare: pe cît se exclude, care sînt motivele, cînd va fi examinată, fiindcă, de altfel, se transformă tot în grija pe care o avem aşa de mare faţă de agriculturi. Legea aceasta stă 90 de zile în Parlament. Şi astăzi, cînd a ajuns timpul să fie examinată, dumneavoastră o excludeţi. Noi totuşi vă rugăm să ne daţi nişte argumente mai serioase şi cînd va fi examinată?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.  3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu am spus că au parvenit noi circumstanţe, care trebuie examinate la şedinţa Fracţiunii şi anume în raportul Comisiei este stipulat că patru comisii permanente s-au expus pentru examinarea proiectului menţionat, după primirea avizului pozitiv al Guvernului, două s-au expus spre respingere. Şi de aceea sînt argumente că acuma a parvenit avizul, care este necesar de examinat suplimentar la şedinţa Fracţiunii. Şi dacă  spune colegul că au aşteptat 90 de zile, noi considerăm că nu e nimic, nu se va întîmpla nimic, dacă va mai trece încă o săptămînă.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5. Poftim?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

O anulăm pe o săptămînă? Eu aşa am înţeles.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se reeşalonează, da, peste o săptămînă.

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Vă amintesc că la 12 iulie 2007 un grup de deputaţi, care reprezintă Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră, au înaintat iniţiativa legislativă înregistrată cu nr.2646 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Pe parcursul aproape al unui an, în repetate rînduri, noi am solicitat includerea în ordinea de zi şi adoptarea acestei hotărîri, dat fiind faptul că, din punctul nostru de vedere, neadoptarea ei lezează dreptul Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră de a-şi delega la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezentantul pe care noi considerăm de cuviinţă. În cazul de faţă, este vorba de domnul preşedinte al partidului şi al fracţiunii, Serafim Urechean.

Stimate coleg,

Noi avem dreptul la două locuri. Avînd în vedere faptul că, chiar în această sală, acum cîteva luni preşedintele Adunării Parlamentare a atras atenţie asupra faptului că în Republica Moldova se încalcă dreptul unei fracţiuni de a-şi delega reprezentantul pe care şi-l doreşte la Adunarea Parlamentară, noi insistăm din nou ca să fie inclusă în ordinea de zi şi examinată iniţiativa legislativă, fiindcă noi am dat dovadă de atitudine, de respect faţă de ceilalţi reprezentanţi, înaintaţi de alte partide politice.

Vă mulţumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vin întru susţinerea propunerii colegului nostru Dumitru Diacov, că noi trebuie cumva să ne expunem asupra situaţiei din Găgăuzia, dar nu cum o doreşte Fracţiunea Comuniştilor. Dar să nu ne amestecăm în această chestie. A fost o propunere şi eu vin întru susţinerea acesteia.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, e clar, doamnă Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu este clar. Eu vreau să vin.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, deci altă propunere nu aveţi, da.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu am o propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Spuneţi, dar atunci la concret.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mă refer la programa Maxima de sîmbătă, cînd au participat şi deputaţi din Parlament, şi ministrul administraţiei publice locale, şi încă nu ştiu cine, care a adus etichetări başcanului Găgăuziei, poporului găgăuz. Nimeni nu a delegat deputaţi din Parlament să meargă şi să vorbească în numele Parlamentului. Trebuia să spună că sînt din...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, dacă aveţi o declaraţie la sfîrşitul şedinţei, stimată doamnă Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Fracţiunea Comuniştilor şi reprezintă Partidul Comuniştilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, la sfîrşitul şedinţei orice declaraţie.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Irina Vlah:

, , , , , . ,   30 2008 12 2008 , .

, , , , , 16 , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu vreau, aşa, în formă de replică, colegei noastre doamna Vlah, pe care o stimez foarte mult, şi vreau să spun că dacă în cazul în care başcanul Găgăuziei se implică în activitatea Legislativului de la Comrat, el o face fix aşa cum o face Preşedintele Voronin de la Chişinău.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Alte solicitări la ordinea de zi nu sînt.

Supun votului propunerile înaintate privind ordinea de zi. S-a fost propus de a exclude proiectele de legi nr.932, nr.1072, nr.4255, nr.1215, nr.593 şi nr.1818. Cine este pentru excluderea acestor proiecte, rog să voteze. Majoritatea.

A fost propunerea de a include pentru data de 27 proiectul de Lege nr.1503 şi pentru a include în ordinea de zi proiectul de hotărîre nr.2646. Deci, propun includerea nr.1503. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotărîre nr.2646 referitor la componenţa APCE. Cine este pentru, rog să voteze. Vă rog numărătorii.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Mai departe. Referitor la propunerile domnului Diacov, probabil, o să fie discutat în cadrul Biroului. La fel pentru... da. Privind situaţia în Găgăuzia noi mai departe o să supunem votului, căci au fost mai multe solicitări. Ceea ce a înaintat domnul Cosarciuc, de transferat proiectul nr.753 pentru ziua de mîine. Cine este pentru această propunere, rog să voteze şi să îmi confirmaţi rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Referitor la invitarea Procurorului General, această solicitare a fost din partea mai multor deputaţi, dar cu diferite teme. Prima a fost de la domnul Cosarciuc. Cine este pentru această propunere de a invita astăzi Procurorul General, propunerea domnului Cosarciuc.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 19.

 

Doamna Maria Postoico:

24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Domnul Pleşca la fel a înaintat propunerea pentru Procurorul General referitor la expunerea unor opinii la judecători. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 18.

 

Doamna Maria Postoico:

24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Propunerea este respinsă. Referitor la instabilitatea, trec la altă propunere înaintată în primul rînd de doamna Pavlicenco, deci instabilitatea care este în Găgăuzia, care poate că dumneaei doreşte ca să fie această instabilitate, pentru a invita Procurorul General.

Cine este pentru această propunere, rog să voteze. La fel aceeaşi... a fost susţinerea din partea doamnei Cuşnir şi atît, îmi pare, da. Vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 13.

 

Doamna Maria Postoico:

16 voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Propunerea domnului Filat tot la acelaşi compartiment. Bine, cine este pentru ca să fie invitaţi, o să rog să voteze. Aceeaşi propunere a doamnei Pavlicenco.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 12.

 

Doamna Maria Postoico:

16 voturi. Nu a întrunit. Referitor la proiectul de Hotărîre nr.2055. A fost solicitarea din partea domnului Filat privind punerea la vot. Cine este pentru această propunere de a fi inclusă, deci rog să votăm.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 13.

 

Doamna Maria Postoico:

17 voturi. Nu a întrunit condiţiile necesare pentru a fi introdusă în ordinea de zi. Domnul Braghiş a înaintat propunerea pentru a audia un raport al Guvernului referitor la preţurile în ţară şi, desigur, nu a fost stipulat pentru care timp. Probabil, pentru astăzi dumneavoastră aţi solicitat această propunere sau aceste audieri, sau raportul?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Eu nu sînt convins că Guvernul este gata astăzi să facă acest lucru. Eu propun pentru săptămîna viitoare să dăm posibilitate Guvernului să pregătească şi săptămîna viitoare să propună şi proiectul de hotărîre, ca să dezbatem nu doar o informaţie, dar şi nişte hotărîri...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, dumneavoastră sînteţi de acord ca să fie pus în discuţie la Biroul permanent, ca să...

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Bine, eu accept soluţia şi prin Biroul permanent.

 

Doamna Maria Postoico:

Discuţia la Birou.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Să fie discutat acest lucru în Parlament pînă la concediu.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. Deci nu supun votului pînă ce a fi, fiindcă... E tot, da.

Domnul Bujor, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Urmare a votului care s-a produs acum cîteva minute la proiectul nr.2646 ne vedem obligaţi să anunţăm, vot pe care noi îl apreciem ca unul iresponsabil din partea Fracţiunii majoritare, ne vedem obligaţi să anunţăm că Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră va informa Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei despre această poziţie şi atitudine ostilă.

Înţelegem că este foarte dificil ca deputaţii comunişti să voteze înainte de a avea o coordonare sau o indicaţie de la Preşedinţie. De aceea, noi vom informa despre ceea ce se întîmplă pe marginea examinării acestui subiect pentru ca, doamnă Postoico, inclusiv colegii dumneavoastră din Fracţiune, să aibă ce discuta săptămîna viitoare la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Vă mulţumim pentru o ordinară atitudine neconstructivă a deputaţilor comunişti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Eu propun ca totuşi să examinaţi la Biroul permanent problema cu temerile în faţa unei instabilităţii pe care văd eu că tare o simţiţi şi de care tare vă temeţi. Dar vreau să vă spun că de ce vă temeţi n-o să scăpaţi.

Şi să-mi spuneţi totuşi rezultatul, dacă aţi examinat şi ce s-a hotărît, ca să vină totuşi Procurorul General, să vină directorul SIS-ului şi să ne spună care sînt temerile că în Republica Moldova se produce o revoluţie sau o unire cu România şi de aici rezultă toate celelalte.

În al doilea rînd, de asemenea, vă rog, la Biroul permanent central, să examinaţi, să supuneţi examinării problema cum prezidează şedinţele doamna Postoico, care destabilizează situaţia în Parlament.

Şi mai mult decît atît, atunci cînd ea prezidează se scot foarte multe proiecte de legi de pe ordinea de zi şi, practic, dumneaei nu are încrederea Fracţiunii Comuniste ca să prezideze ca lumea şedinţele. Şi cînd nu este Lupu aceasta nu este o activitate, chiar şi atît de proastă cum este cu Lupu în Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc, doamna Pavlicenco, de apreciere.

Stimaţi colegi,

Purcedem la ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.549 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua, Comisia. Da, 546, da, da.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege nr.546 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, lectura a doua.

Toate amendamentele parvenite cu decizia Comisiei se conţin în sinteză, care este parte integrantă la prezentul raport, dintre care cele mai esenţiale obiecţii acceptate de Comisie sînt următoarele.

Dat fiind faptul că sintagma Centrul Antiteror, utilizat pe parcursul textului Legii cu privire la combaterea terorismului, supusă modificării, este incorect din punctul de vedere al deputaţilor Iurie Roşca şi Vlad Cubreacov. Comisia propune să fie acceptată substituirea acesteia cu sintagma Centru Antiterorist.

La articolul 3 din proiect, deputatul Valeri Garev a propus: în scopul concordării, termenele de pedeapsă, stabilite în Codul penal la articolul 145 alineatul (3) litera e), care prevede omorul săvîrşit asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori asupra unui militar în legătură cu îndeplinirea de către aceştia a obligaţiunilor de serviciu să fie coordonate cu cele prevăzute în proiect la punctul 8 alineatul (3) omorul persoanei care beneficiază de protecţie internaţională, precum şi la punctele 13 şi 14, adică substituirea termenului de 16 ani prin 20 ani. Adică termenul va fi de 20 25 de ani.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus ca faptele criminale prevăzute la articolele 2751 şi 2752, calificate drept infracţiuni cu caracter terorist, să fie expuse în Codul penal după articolul 278 (Terorismul) şi nicidecum în capitolul XII din Codul penal, care reglementează infracţiuni în domeniul transporturilor. Comisia a acceptat acest amendament.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune plenului Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri la proiectul de lege?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Pare-mi-se nu este corect ca, printr-o lege, să modificăm o hotărîre a Parlamentului din punct de vedere procedural. De aceea, propun ca articolul 1 din proiect să fie exclus.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi la Comisie am examinat această propunere şi nu a fost acceptată de Comisie. Rămîne să decidă plenul Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Tot, da?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu e clară poziţia.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu e clar răspunsul sau nu e clară întrebarea?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Poziţia nu e clară.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Poftim?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De ce?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule preşedinte,

Care este decizia Comisiei?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am spus, noi la Comisie nu am examinat şi nu am acceptat aşa propunere.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, dar de ce nu se acceptă? Pur şi simplu, se vede cu ochii liberi că este o încălcare a procedurii legislative. Nu putem să modificăm prin lege organică hotărîrea Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Lipcan,

Dumneavoastră sînteţi şi membru al Comisiei cred că şi...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu am lipsit la acea şedinţă a comisiei.

 

Doamna Maria Postoico:

A trebuit să faceţi în scris, dacă chiar aţi avut această...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar dacă se face aici nu e acceptat sau cum?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu-i nimic, pur şi simplu.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aici se referă la ratificarea Convenţiei europene.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Şi ce?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, aceasta e legea, aceasta nu e hotărîre.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, e hotărîre, ia uitaţi-vă ce scrie aici: Hotărîrea Parlamentului din
14 mai 1997, articolul 3 se exclude.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Este posibil prin... îmi cer scuze, domnule Lipcan, dar, conform procedurii legislative, este posibil de a modifica hotărîrea Parlamentului printr-o lege organică. Deci nu e o încălcare procedurală.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar unde este scris chestia aceasta?

 

Domnul Vladimir Filat:

Este scris în Legea cu privire la...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Lipcan,

Aici se referă la rezerva referitoare la articolul 3 paragraful III al Convenţiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule preşedinte,

Nu se referă.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aici e vorba de Convenţie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu se referă. Observaţia este una foarte corectă, fiindcă prin lege organică se modifică hotărîrea Parlamentului. Legea permite, Legea privind procesul legislativ permite acest lucru. Această precizare am vrut să o fac.

Îmi cer scuze, dar aşa este.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ei, bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri pentru lectura a doua nu sînt.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului pentru adoptare în lectura a doua proiectului de Lege nr.546. Cine este pentru, rog să voteze şi vă rog concretizaţi rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 23.

Sectorul nr.3 1.

 

Doamna Maria Postoico:

54 de voturi pro.  Cine este împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.546 a fost adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1633 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de investigaţii).

Prezintă domnul Reşetnicov.

 

Domnul Artur Reşetnicov directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate:

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorat Parlament,

Vă prezint spre examinare Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, proiect care prevede completarea Codului penal, Codului cu privire la contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de investigaţii şi Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază.

Necesitatea şi actualitatea acestui proiect de lege rezultă chiar din prevederile Constituţiei Republicii Moldova, care garantează dreptul constituţional de a comunica prin scrisori, telegrame, trimiteri poştale, telefon şi alte mijloace legale de comunicare şi acest drept este garantat fiecăruia conform Constituţiei, în special conform articolului 30.

Concomitent, legislaţia prevede interzicerea accesului neautorizat la sistemele informaţionale. În prezent, cadrul legal nu este complet şi nu este actual şi, în primul rînd, reieşind din progresul tehnico-ştiinţific. Pentru că, prin intermediul mijloacelor destinate obţinerii ascunse a informaţiei, se limitează şi se încalcă inclusiv drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Proiectul de lege, în linii generale, prevede introducerea răspunderii administrative sau, după caz, a răspunderii penale pentru proiectarea, producerea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea ilegală a unor mijloace tehnice care sînt destinate obţinerii prin ascunsa informaţie.

Totodată, proiectul de lege prevede aprobarea unor reguli speciale pentru agenţii economici, întreprinderi, organizaţii care importă, produc sau comercializează aceste mijloace tehnice.

Concomitent, proiectul de lege împuterniceşte Guvernul de a stabili, de a aproba clasificatorul acestor mijloace tehnice speciale care nu există în prezent.

Onorat Parlament,

Rog să susţineţi şi să aprobaţi acest proiect de lege în  primă lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4. 

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Stimate domnule director,

Cu siguranţă, lipsa reglementărilor pînă în prezent reprezintă o scăpare gravă a cadrului normativ în Republica Moldova, însă eu observ din nou o tendinţă generală, care se atestă la noi, în procesul legislativ, de a transmite cît mai mult, o funcţie, de altfel, improprie pentru Guvern, către Guvern, de a reglementa anumite domenii. La ultimul articol prezent în proiectul de lege, eu nu vreau să mă refer la Clasificator, într-adevăr Clasificatorul poate să fie adoptat şi de către Guvern.

Însă eu nu înţeleg, de ce ar trebui Guvernul, şi aici, stimaţi colegi, poate urmează să convenim pentru lectura a doua. De ce ar trebui anume Guvernul să stabilească modul cum urmează să fie efectuat importul, exportul, proiectarea, producerea? Deci este o normă care urmează să reglementeze un domeniu şi această normă, din punctul meu de vedere, urmează să fie una legală, la nivel de lege, şi nu la nivel de hotărîre a Guvernului. Fiindcă este domeniul în care urmează să activeze şi aceiaşi agenţi economici. Este o întrebare directă: dacă nu consideraţi că acest domeniu ar fi trebuit să fie reglementat prin lege?

 

Domnul  Artur Reşetnicov:

Stimate domnule deputat,

Luînd în considerare competenţele şi împuternicirile Guvernului ca organ executiv şi cadrul legal, care este în prezent, s-a determinat necesitatea ca anume Guvernul să reglementeze procedura respectivă. În acest caz, s-a ţinut cont şi de alte domenii specifice, reglementate anume prin hotărîri de Guvern. Totodată, s-a luat în considerare şi specificul tehnicii respective. Pentru că, după cum am menţionat şi anterior, progresul tehnico-ştiinţific influenţează asupra perfecţionării şi apariţiei unor noi mijloace tehnice speciale.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu sînt de acord, dar, totodată, noi în Parlament discutăm foarte mult asupra necesităţii de a reglementa cît mai puţin domeniile, chiar care sînt mai specifice. Iar reglementarea se face în baza legii, nu în baza hotărîrilor Guvernului. Acesta a fost sensul întrebării. Poftim, pentru lectura a doua, atunci noi vom încerca să venim cu o precizare, care, ulterior, poate va ajuta în acest domeniu, votînd legea în lectura a doua.

Vă mulţumesc pentru răspuns.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Reşetnicov.

Comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul îmbunătăţii cadrului legislativ naţional cu privire la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în raport cu activitatea ce ţine de utilizarea mijloacelor tehnice speciale, destinate obţinerii ascunse a informaţiei.

În aceste condiţii, proiectul introduce răspunderea administrativă sau, după caz, penală pentru proiectarea, producerea, deţinerea, utilizarea ilegală, încălcarea regulilor de import şi export a respectivelor mijloace tehnice speciale.

Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea proiectului de lege menţionat, înaintînd unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în considerare pentru lectura a doua. Totodată, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi în calitate de coraportor al prezentului proiect de lege, propune în scopul îmbunătăţirii prevederilor acestuia, următoarea obiecţie şi anume: de exclus din proiect articolul I, cu privire la modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative, dat fiind faptul că prevederile articolului 1801 şi ale articolului 1822, prin decizia Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, au fost înglobate ca amendament la capitolul XIV Contravenţii împotriva telecomunicaţiilor şi informaticii din proiectul Codului contravenţional nr. 1593, care deja se examinează în Parlament.

La articolul VI, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a propus modificarea termenului de intrare în vigoare de la data publicării prezentei legi de la 6 luni la 3 luni.

În temeiul celor expuse, se propune adoptarea acestei legi în primă lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.1633. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.784 pentru modificarea şi completarea Legii din  6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope.

Prezintă domnul Golovin.

 

Domnul  Boris Golovin viceministru al sănătăţii:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onorată asistenţă,

Ministerul Sănătăţii, de comun cu alte organe cointeresate, a efectuat evaluarea Legii nr.713 din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope şi a recurs la elaborarea unui proiect de lege ce vine să modifice şi să completeze prevederile Legii nominalizate. La elaborarea proiectului menţionat, în primul rînd, s-a ţinut cont de prevederile Legii nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, Hotărîrii Guvernului nr.314 din 17 martie 2007, Planului de acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobussinesului în anii 20072009, Hotărîrii Guvernului nr.113 din 3 februarie cu privire la aprobarea Planului de acţiuni prioritare privind implementarea în anul 2007 a Planului de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană.

Astăzi, se atestă o situaţie complicată la capitolul Consumul de alcool printre contingentul de şoferi examinaţi pentru determinarea stării de ebrietate, conform biletului de trimitere a organelor de drept. Numărul şoferilor depistaţi în stare de ebrietate alcoolică şi narcotică, în acest sens, este în creştere. În rezultatul efectuării controlului treziei, pe parcursul anului 2007, în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice au primit refuz peste 760 persoane care doreau să primească permis auto şi manifestau semne evidente de alcoolism cronic sau narcomanie.

O problemă alarmantă pentru sănătatea publică în Republica Moldova o constituie consumul de droguri şi de alte substanţe psihotrope. Diagnostica maladiilor narcologice, tratarea, îngrijirea, reabilitarea medico-socială şi supravegherea medicală se efectuează în conformitate cu actele normative emise de către Ministerul Sănătăţii. Serviciile medicale prestate în acest sens se efectuează în conformitate cu programul unic.

În scopul adaptării prevederilor Legii nr.713 la exigenţele  internaţionale, în proiectul elaborat au fost incluse completări ce ţin de organizarea serviciilor narcologice pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, acest proiect cuprinde prevederi ce instituie, prin lege, reglementarea relaţiilor juridice de profil narcologic între organele administraţiei publice de toate nivelurile, precum şi dintre acestea şi subiectul de drept privat. Au fost incluse unele noţiuni care pînă în prezent nu erau prevăzute în nici un act legislativ. Totodată, s-a inclus şi spectrul serviciilor de profil narcologic care în prezent sînt reglementate doar de actele normative ale Guvernului sau ale organelor publice de specialitate.

De asemenea, grupul de lucru a inclus în proiectul menţionat şi modificarea articolului 7 din legea nominalizată ce ţine de politica statului în vederea preîntîmpinării conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate şi consideră că varianta propusă va contribui substanţial la realizarea scopului propus. Unele articole din legea nominalizată precizează mecanismele efectuării examinării stării de ebrietate la îndreptarea organelor de drept sau la dorinţa proprie. Primele examinări sînt efectuate din contul bugetului public naţional, iar cele efectuate la dorinţa proprie se efectuează contra plată.

Sîntem convinşi că noul proiect de lege va reglementa activităţile faţă de bolnavi de alcool şi narcomanie în contextul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. Totodată, aceasta va contribui la înăsprirea măsurilor de control şi la preîntîmpinarea accidentelor rutiere în stare de ebrietate, la depistarea timpurie şi neadmiterea la conducere a unităţilor de transport a bolnavilor de alcoolism cronic şi narcomanie.

Stimaţi deputaţi,

Rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule viceministru,

Eu am o propunere la articolul 7.

 

Domnul  Boris Golovin:

Care,  7?

 

Doamna  Valentina Stratan:

La articolul 7, da. Introducem nişte alineate noi. Alineatul (3), care stipulează: Tuturor persoanelor care au efectuat cursuri de şoferi li se va elibera permisul de conducere numai după examenul medical. Noi ştim că aceste cursuri costă şi nu costă puţin. Eu cred că acei care au frecventat aceste cursuri, au plătit bani, şi sînt afectaţi de această maladie vor încerca, pe diferite căi, să obţină acest examen medical. De aceea, eu propun ca acest certificat medical să fie prezentat la şcoala de şoferie pînă la începerea cursurilor. Adică, să studiem acest moment.

 

Domnul  Boris Golovin:

Doamnă deputat,

Scopul final, era acelaşi, adică noi să nu permitem persoanelor care au această boală să primească permis de conducere. Eu cred că nu e nici o problemă ca să schimbăm aceasta.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Domnule viceministru,

Ei mai frecventează nişte cursuri prin oraş pînă la primirea acestui permis de conducere.

 

Domnul  Boris Golovin:

Nu, nu este problemă. Sîntem de acord.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Aceste persoane prezintă un pericol.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

În continuare microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Denumirea legii este foarte bună, anume prevenirea consumului abuziv de alcool şi consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope. La acest capitol, situaţia este destul de gravă la noi în ţară. Dumneavoastră veniţi cu nişte modificări şi spuneţi că se ajustează la cerinţele Convenţiei. Dar veniţi numai cu ceea ce ţine de conducătorii auto.

Ştiu situaţia şi o cunosc, nimeni, de fapt, la noi în ţară nu se ocupă de prevenirea consumului abuziv de alcool, dimpotrivă, fiecare primar şi nu ştiu cine din sate au baruri deschise, se vinde rachiu nu ştim de ce calitate, v-aţi îngustat doar numai ce ţine de conducătorii auto. Eu cred că această lege, anume la acest moment, trebuie modificată şi la nivel naţional, să vedem ce e cu această problemă care ne distruge şi demografic, şi din alte puncte de vedere societatea.

 

Domnul  Boris Golovin:

Doamnă deputat,

De ce acest proiect a fost luat, vasăzică, în marea majoritate sînt acolo şi nişte puncte legate nu numai de conducătorii auto, dar de problema conducătorilor auto care folosesc băuturi alcoolice, este o tragedie naţională. Eu vreau să spun că noi, în anii precedeţi, iată, în anul 2007 noi am depistat 10 000 de conducători de autovehicule în stare de ebrietate alcoolică şi 300 în stare de ebrietate narcotică. De aceea, noi propunem acum aceste modificări ale legii. Dar ceea ce propuneţi dumneavoastră, noi putem să lucrăm asupra altui proiect de lege. Deci, aceasta este astăzi foarte prioritar. Dumneavoastră vedeţi: în fiecare zi 34 accidente, oameni morţi din cauza conducătorilor auto care sînt în stare de ebrietate. Pînă o să elaborăm alt proiect de lege o să treacă timp. De aceea, noi am propus ca să facem aceste modificări.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mă bucură faptul că sînteţi gata şi înţelegeţi că trebuie de continuat aceasta, dar vreau să vin şi cu o altă propunere. Există momente cînd îi bat pe oameni nevinovaţi. În Codul muncii, ştiţi dumneavoastră, se menţionează că, dacă eşti odată în stare de ebrietate, angajatorul are dreptul să te elibereze din funcţie fără nici o judecată şi doar la nivelul unei comisii acolo, în interiorul fabricii, care... ştim noi cum se face. Adică, nu narcologul stabileşte că aceasta e stare de ebrietate şi numai după aceasta să poată fi... Fiindcă eu, ca angajat al unei fabrici de vinuri, timp de 28 de ani, nu am observat nici un caz ca să fie eliberat cineva din muncă pentru că a fost la serviciu în stare de ebrietate, pe cînd, în jumătate de an de zile, 4 angajaţi ai Întreprinderii Fabrica de Vinuri din Călăraşi au fost eliberaţi de angajator anume din această cauză. Aici trebuie numaidecît să intervenim şi să apărăm oamenii cu care poate odată s-a întîmplat ceva sau să nu dăm pe mîna angajatorului să se debaraseze de oameni buni, să stabilească ei că au fost în stare de ebrietate.

Mulţumesc.

 

Domnul  Boris Golovin:

Doamnă deputat,

Eu nu ştiu, dar acestea sînt de acum standarde duble, ştiţi, odată s-a întîmplat... Adică, noi considerăm că trebuie să fie luate măsuri, indiferent prima dată s-a întîmplat sau a doua oară s-a întîmplat, mai ales dacă duce după sine fel de fel de jertfe ş.a.m.d., eu cred că nu ar fi trebuit să fie standarde de acestea, să zicem, că prima dată s-a întîmplat, poate eu ştiu.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Nu, zic trebuie tot narcologul să stabilească starea de ebrietate, nu angajatorul.

 

Domnul  Boris Golovin:

Da, noi sîntem tot de acord, numai persoanele abilitate cu acest drept să... Noi sîntem de acord.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da, aceasta am avut în vedere.

 

Doamna  Maria Postoico:

În continuare microfonul nr. 4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu vreau doar, să aduc la cunoştinţă Parlamentului că, în cadrul comisie, cînd am discutat acest proiect, într-adevăr, am sesizat că proiectul adoptat în 2001 nu şi-a realizat, ca scop, întregul proiect de Lege privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumul ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, deoarece povara acestor fenomene sunt foarte mari asupra Fondului de asigurări în sănătate, asupra chiar şi a sănătăţii publice.

De aceea, eu cred că în toamnă, în cadrul Comisiei, vom avea o audiere pe marginea acestei legi. Dar, în momentul de faţă, ideea ministerului şi a Guvernului este înţeleasă, pentru că, într-adevăr, în rezultatul consumului de alcool de către conducătorii auto este destul de costisitor, cu consecinţe grave, traumatisme şi multe alte efecte negative asupra sănătăţii.

 

Doamna  Maria Postoico:

În continuare microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Stimate domnule viceministru,

Articolul 7, alineatul (4) Starea de ebrietate a conducătorilor mijloacelor de transport va fi confirmată în urma examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, iar probele acumulate de către colaboratorii organelor de poliţie vor fi luate în consideraţie de către medic.

Mă interesează dacă ultima parte este necesară din punctul dumneavoastră de vedere, în text? Dacă facem o expertiză, expertiza dă rezultatele, iar probele, pe care le prezintă colaboratorii organelor de poliţie, ce relevanţă au în acest caz?

 

Domnul  Boris Golovin:

Vasăzică, se propune ca unele probe să fie prelevate de către colaboratorii organelor de poliţie. Sînt teste, da? Dacă participantul spune, să zicem, eu ştiu, la avarie, că ea este în stare de ebrietate. Se confirmă prin acest test, acest test să fie de acum luat în consideraţie şi de către medic. Dar sînt cazuri...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Ce aveţi în vedere cum sînt prelevate probele?

 

Domnul  Boris Golovin:

Sînt teste care pot fi folosite şi de către colaboratorii Poliţiei rutiere, cum este practica din toată lumea. Căci nu este narcolog la fiecare, să zicem, ieşire din oraş ş.a.m.d. Şi dacă spune că el a folosit băuturi alcoolice şi testul a arătat pozitiv, înseamnă că el se anexează la procesul-verbal.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Ce aveţi în vedere dumneavoastră prin test? Aici am vrut să ajung. Ce aveţi în vedere prin teste concret?

 

Domnul  Boris Golovin:

Sînt teste speciale care se procură de către Ministerul Sănătăţii prin programe naţionale şi cu aceste teste se dotează colaboratorii de poliţie şi, în caz de ebrietate, acest test îşi schimbă culoarea ş.a.m.d.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De acord, domnule viceministru. Dar dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că aceste teste îşi schimbă culoarea şi în cazul în care sînt prelevate la acei care suferă de diabet zaharat. Şi vreau să vă spun că sînt situaţii cînd colaboratorul de poliţie, înainte de a acorda testul, nu spun că este o normă generală, dar este posibil de a folosi tifonul cu spirt ş.a.m.d., după care se  atestă conţinutul probei. Mie mi se pare că norma respectivă este în plus în proiectul respectiv de lege şi trebuie să lăsăm pe seama expertizei să confirme sau să infirme presupunerea că cetăţeanul a fost sau este în stare de ebrietate. Este ca şi propunere.

 

Domnul  Boris Golovin:

Domnule deputat,

Am spus că, dacă dumnealui spune că într-adevăr a folosit băuturi alcoolice, dacă persoana spune că nu a folosit băuturi alcoolice şi testul a arătat pozitiv, înseamnă că atunci merg mai departe la examinare la narcolog. Dar dacă dumnealui a spus: da, eu într-adevăr am folosit. Pentru ce să îl mai ducem încă o dată la narcolog?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dumneavoastră povestiţi, dar eu citesc ce scrie în lege: iar probele acumulate de către colaboratorii organelor de poliţie vor fi luate în consideraţie de către medic. Şi eu consider că lucrul acesta este în plus în lege. Aceasta am vrut să spun. Vom discuta pentru lectura a doua.

 

Domnul  Boris Golovin:

Bine. Noi vom lucra asupra acestui punct, eu ştiu.

 

Domnul  Vladimir Filat:

În continuare, alineatul (5): Conducătorii unităţilor de transport, depistaţi în stare de ebrietate la volan, vor fi  supuşi, în mod obligatoriu, instruirii antialcoolice şi antidrog. Acest serviciu se efectuează contra plată. Spuneţi, vă rog frumos, cine va efectua aceste cursuri? Cine va stabili costul acestor cursuri ş.a.m.d.?

 

Domnul  Boris Golovin:

Vreau să spun că aceste cursuri au să fie efectuate, cred, în comun cu colaboratorii Poliţiei rutiere şi cu medicii. Dar costurile cred că o să fie întărite de către Guvern. Vasăzică, nişte acte normative care o să fie elaborate după adoptarea acestui...

 

Domnul Vladimir Filat:

O să am o rugăminte foarte mare. Pentru lectura a doua, cuvîntul, cred că în... ca şi răspuns la această întrebare, să fie foarte bine argumentat cu norma care urmează să fie. Pentru ca să nu mai creăm iarăşi o structură care să facă business din această situaţie, ştiţi cum.

Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteţi, ultimul articol. Este vorba de articolul 17, alineatul (1), în cazul alcoolismului cronic sau narcomaniei persoana este declarată incapabilă.

 

Domnul Boris Golovin:

Care articol? 17?

 

Domnul Vladimir Filat:

17, ultimul articol, alineatul (1). Cine declară această persoană ca fiind incapabilă pentru că ulterior este lezat dreptul fundamental de a munci, de a profesa, de a desfăşura anumite activităţi profesionale cu pericol sporit ş.a.m.d. Pericol sporit sau fără pericol sporit, nu contează. Eu consider că, în acest caz, declararea incapacităţii persoanei urmează să fie stabilită de către judecată în baza probelor respective şi această normă urmează să fie stipulată în lege.

 

Domnul Boris Golovin:

Bine, lucrăm pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, răspunsul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, am înţeles, pentru lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Mulţumim.

Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei am examinat acest proiect de lege, în care sînt expuse noţiuni noi din domeniul narcologiei, controlului treziei, în care se prevăd măsuri concrete referitoare la prevenirea conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate. Se concretizează conţinutul asistenţei medicale narcologice în condiţii de staţionar şi în condiţii de ambulator. La fel se stabilesc limitări în practicarea activităţii profesionale cu pericol sporit pentru persoanele care suferă de alcoolism  cronic sau narcomanie. Se precizează denumirea unor organe şi instituţii din domeniul sănătăţii.

Comisiile parlamentare au examinat acest proiect de lege şi, în principiu, îl susţin. La fel, sînt unele obiecţii şi chiar astăzi, în plenul Parlamentului, au apărut unele propuneri, pentru lectura a doua vom examina. Iar acum propunem aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, doamnă Preşedinte al Comisiei.

Acest proiect de lege a apărut din necesitatea de a micşora numărul de oameni care se aşază la volan în stare de ebrietate. Este o problemă naţională, aşa a spus domnul ministru.

Şi mie îmi pare că la articolul 7, alineatul (5), domnule ministru, este cel puţin hazliu: conducătorii unităţilor de transport depistaţi în stare de ebrietate la volan vor fi supuşi în mod obligatoriu instruirii antialcoolice. Nu, aceasta e de rîsul lumii. Ei trebuie eliberaţi din funcţie, nu instruiţi. De aceea, aceasta o să se transforme într-o aşa... noi îi depistăm, conducătorii unităţilor auto îi depistează la volan în stare de ebrietate şi noi o să le citim lecţie cu plată.

Eu cred că Comisia ar trebui să examineze acest articol, să găsească o formulă mai adecvată situaţiei în care se găseşte Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumim, doamnă preşedinte.

Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.784. Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1075 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor.

Domnule ministru,

Vă rog.

 

Domnul Boris Golovin:

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Mult stimaţi deputaţi,

Ministerul Sănătăţii a efectuat o revizuire a legislaţiei în vigoare ce reglementează circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor acestora. Modificările propuse au fost efectuate în conformitate cu articolele 2 şi 4 ale Convenţiei unice asupra stupefiantelor din anul 1961, articolul 2 al Convenţiei asupra substanţelor psihotrope din anul 1971 şi articolul 12 al Convenţiei ONU contra traficului ilicit de substanţe narcotice şi substanţe psihotrope din anul 1988, Convenţie la care Republica Moldova a aderat în anul 1994.

Recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru droguri şi crimă şi Comitetului Internaţional de Control asupra drogurilor.

Conform articolului 31 al Convenţiei din anul 1961 şi articolului 8 al Convenţiei din anul 1971, statele participante trebuie să controleze importul şi exportul substanţelor narcotice şi al substanţelor psihotrope. Fiecare caz de import sau export al substanţelor narcotice, psihotrope şi al precursorilor trebuie să aibă loc doar în temeiul autorizaţiei eliberate de organul competent.

Concomitent, înainte de a fi eliberată autorizaţia la export, statul participant trebuie să solicite prezentarea autorizaţiei de import acordate de organele competente ale ţării în care se importă substanţele menţionate. În această autorizaţie trebuie să fie indicat implicit că importul substanţei menţionate în ea este permisă şi luată sub control.

Legislaţia naţională nu conţine prevederi mai detaliate privind modul de acordare a autorizaţiilor de import şi export al substanţelor narcotice, psihotrope şi al precursorilor, lista documentelor şi informaţii ce trebuie să prezinte importatorul şi exportatorul.

La dispoziţia Guvernului din 27 iulie 2007, s-a instituit un grup de lucru, care a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.382 din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

La elaborare au participat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Camerei de Licenţiere, Ministerului Economiei şi Comerţului.

S-a constatat că autorităţile pentru activitatea farmaciilor cu substanţe narcotice, psihotrope şi a precursorilor nu vor mai fi eliberate de către Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii, dar licenţiate de către Camera de Licenţiere care va licenţia şi activităţile de cultivare a macului opiaceu şi a cînepei în scopuri ştiinţifice.

Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii va autoriza importul-exportul de substanţe narcotice, psihotrope şi de precursori şi depozitele cu activitatea angro.

Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii va întocmi rapoarte trimestriale şi anuale în formă stabilită de Comitetul internaţional de control asupra drogurilor din cadrul ONU, în temeiul Convenţiilor internaţionale de control asupra drogurilor, la care Republica Moldova face parte.

Funcţia de licenţiere a activităţilor farmaceutice va fi efectuată de către Camera de Licenţiere, iar monitorizarea şi evidenţa de către Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii.

La definitivarea proiectului de lege s-a ţinut cont de recomandările şi obiecţiile Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător a Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Justiţiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Într-adevăr, proiectul de lege are scopul de a asigura circulaţia  legală a substanţelor psihotrope, stupefiante şi a precursorilor în Republica Moldova, de a asigura evidenţa strictă în limitele necesităţilor sistemului de sănătate.

Dumneavoastră aţi spus bine că Comitetul nu va mai elibera autorizaţii, deşi în proiectul de lege întîlnim că Comitetul va autoriza imobilele destinate activităţilor ce ţin de circulaţia substanţelor narcotice. La fel, Comitetul îşi atribuie aici o funcţie de eliberare a certificatelor către personalul medical.

Eu mai mult pentru stenogramă, ca noi în comun cu dumneavoastră, cu Ministerul, cu Comitetul, cu Agenţia Medicamentului pentru lectura a doua să excludem dublarea funcţiilor şi, totodată, să reglementăm clar procedura de licenţiere, autorizare, retragere şi suspendare, pentru că nu recent Parlamentul a adoptat Legea nr.235 şi noi trebuie să ne încadrăm în acele principii şi să nu dublăm şi să creăm dificultăţi atît Camerei Comitetului, cît şi agenţilor economici.

 

Domnul Boris Golovin:

Da, de acord, doamna preşedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări?

În continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc doamnă Preşedinte al şedinţei.

Din motive obiective, am întîrziat. Vă rog să mă înscrieţi la sfîrşitul şedinţei cu o declaraţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Articolul 26, alineatul (3),  este necesar, pentru lectura a doua, să fie adus în concordanţă cu prevederile Codului vamal, fiindcă ceea ce este prevăzut de acest alineat intră în concordanţă sau intră în contradicţie, mă scuzaţi, cu prevederile Codului vamal. Este prima rugăminte pentru lectura a doua, pentru stenogramă, vă rog frumos, aveţi în vedere.

Şi o întrebare vizavi de articolul 48.

 

Domnul Boris Golovin:

48?

 

Domnul Vladimir Filat:

48. Noi, practic, la fiecare proiect de lege, care are ca şi obiect reglementarea, sîntem nevoiţi să revenim, să aducem în atenţia autorilor că avem Legea nr.235 care am spus că va reprezenta baza ulterioară în domeniul respectiv. Şi aş vrea foarte mult pentru viitor şi în acest caz, pentru lectura a doua, aceste prevederi să fie în conformitate cu prevederile Legii nr.235 ce ţine de suspendarea licenţei, autorizaţiei, de retragerea licenţei.

Noi am stabilit foarte clar care este procedura prin acea lege, cine are dreptul să suspende şi cine are dreptul să retragă. Vă rog foarte frumos, pentru lectura a doua, să se aibă în vedere acest lucru şi să ajustăm legea în conformitate cu această normă.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule ministru, vă mulţumim.

Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei a fost examinat acest proiect de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.382 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor şi constatăm următoarele.

Activitatea farmaciilor cu substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, precum şi activitatea de cultivare a macului opiaceu, a cînepei şi arbustului coca în scopuri ştiinţifice şi/sau producerea de seminţe, fibre sau ulei va fi permisă prin licenţiere de către Camera de Licenţiere, cu prezentarea anterioară a autorizaţiei Comitetului permanent de control asupra drogurilor pentru utilizarea imobilelor destinate activităţilor legate de circulaţia acestor substanţe.

Activitatea de import-export de substanţe narcotice, psihotrope şi  precursori, precum şi activitatea depozitelor farmaceutice în acest domeniu va fi autorizată de către Comitetul permanent de control asupra drogurilor în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Concomitent, Comitetul va efectua monitorizarea, evidenţa şi controlul tuturor activităţilor cu privire la circulaţia acestor substanţe, cu întocmirea rapoartelor trimestriale şi anuale în formă stabilită de Comitetul internaţional de control asupra drogurilor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Sînt expuse detaliat procedurile de autorizare, ceea ce noi deja am vorbit c,ă pentru lectura a doua, trebuie să ajustăm la prevederile Legii nr.235. Totodată, comisiile parlamentare, prin avizele prezentate, susţin prezentul proiect de lege, iar propunerile şi obiecţiile parvenite în cadrul examinării şi în şedinţa de astăzi le vom examina pentru lectura a doua.

Acum propunem susţinerea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumim, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.1075. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1517 pentru ratificarea Protocolului III adiţional la Convenţia de la Geneva din 12 august 1949 privind aprobarea emblemei distinctive suplimentare.

Prezintă domnul viceministru Malai. Vă rog.

 

Domnul Igor Malai viceministru al apărării:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Emblemele Crucii Roşii şi Cristal Roşu sînt recunoscute ca simboluri ale protejării victimelor în conflicte armate şi cataclisme.

În scopul sporirii valorilor protectoare şi caracterului universal al emblemelor distinctive, precum şi al soluţionării divergenţelor apărute pe marginea alegerii şi folosirii acestora, la 8 decembrie 2005 la Geneva, a fost adoptat Protocolul III adiţional privind adoptarea unei embleme distinctive suplimentare care confirmă şi completează prevederile celor patru convenţii de la Geneva din 12 august 1949 în cazuri corespunzătoare celor două protocoale adiţionale la ele din 10 iulie 1977.

Emblema adiţională cunoscută sub denumirea de Cristal roşu va oferi o soluţie completă şi de durată la problemele emblemei. Noua emblemă este formată dintr-un chenar roşu, avînd forma unui pătrat, aşezat pe un colţ pe fond alb, şi este lipsită de orice conotaţie religioasă, politică sau de altă natură. Republica Moldova a semnat Protocolul în cauză la 13 septembrie 2006.         

Prevederile acestui protocol nu impun careva cheltuieli financiare, nu contravin legislaţiei în vigoare şi nu afectează relaţiile politice, economice şi militare ale Republicii Moldova.

Ratificarea Protocolului menţionat nu prevede întreprinderea unor măsuri suplimentare privind înfiinţarea unor structuri noi sau modificarea actelor legislative sau normative, sau elaborarea altor noi. Luînd în consideraţie că Republica Moldova este stat parte la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 şi la cele două protocoale adiţionale, considerăm oportună ratificarea Protocolului III adiţional la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind adoptarea unei embleme distinctive suplimentare, adoptat la Geneva la 8 decembrie 2005, şi propun susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumim pentru atenţie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumim mult.

 

Domnul Igor Malai:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

O  secundă.

Domnule Bujor,

Ar fi foarte bine ca dumneavoastră din timp... dar să nu faceţi discuţii. De la microfonul 1, vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cred că e bine şi aşa cum este, doamnă Preşedinte al şedinţei. Aş vrea să întreb: din care considerente se propune, cu o întîrziere atît de mare, aproape doi ani, ratificarea acestui document? Ce motive au fost ca Guvernul să vină mai devreme cu propunere? 2006, acum sîntem în luna iulie 2008.

Şi a doua întrebare, ca să nu vă întrerup. Spuneţi, vă rog, cîte state au ratificat acest document pînă în prezent? Poate e legat una de alta?

 

Domnul Igor Malai:

Rarificarea acestor documente necesită un timp mai îndelungat şi aprobarea de către alte state. Şi de aceea a durat, din 13 septembrie, şi au fost examinate aceste probleme. Consider un timp nu prea oportun, dar aşa este situaţia. 

 

Domnul Leonid Bujor:

Aveţi o cifră cîte state l-au ratificat pînă în prezent?

 

Domnul Igor Malai:

Pînă la momentul actual nu dispun de asemenea cifră.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Protocolul III adiţional la Convenţia de la Geneva din 12 august 1949 privind adoptarea emblemei distinctive suplimentare se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Scopul Protocolului este de a completa dispoziţiile referitoare la instituirea simbolurilor protectoare în conflicte armate şi cataclisme, definite în cadrul convenţiilor de la Geneva din 1949.

Protocolul recunoaşte, pe lîngă simbolurile prevăzute de actele internaţionale nominalizate, o emblemă distinctivă adiţională Cristalul Roşu. Potrivit Protocolului, statele părţi îşi asumă obligaţiunea să asigure respectarea condiţiilor de utilizare a Cristalului Roşu şi să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea şi reprimarea oricărui abuz în folosirea emblemei sau a denumirii acesteia.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Protocolului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune a completa alineatul (1) al articolului 1 din proiectul de lege după cuvintele adoptat la Geneva la 8 decembrie 2005 cu cuvintele şi semnat de Republica Moldova la 13 septembrie 2006.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune a adopta proiectul de lege în două lecturi.        

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Prima şi a doua?

Domnule preşedinte,

Prima şi a doua? Da, da.

Supun votului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1517 pentru ratificarea Protocolului III. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Fracţiunile, pentru a doua lectură? Se acceptă? Da.

Supun votului pentru adoptare în lectura a doua proiectul de Lege nr.1517. Cine este pentru, rog să voteze. Numărătorii, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 16.

 

Doamna  Maria Postoico:

64 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1517 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.925.

Prezintă domnul Valeriu Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă prezentată pentru a modifica punctul 33 din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli este îndreptată întru susţinerea gospodăriilor mici, gospodăriilor ţărăneşti, ca ele să aibă acces la subvenţionarea investiţiilor pe care le fac în domeniul zootehniei.

Fiindcă în punctul 33 din Regulament se prevede: Mijloacele financiare pentru stimularea investiţiilor în modernizarea fermelor zootehnice sau construcţia noilor ferme se face numai pentru ferme mijlocii cu capacitatea de 20 de vaci. Esenţa propunerii este ca noi să stimulăm şi crearea unor ferme mici, începînd cu 5 vaci. Vreau să aduc nişte argumente în privinţa investiţiilor care se fac pentru ca să se creeze o fermă de 5 vaci şi alta de 20 de vaci.

Pentru a crea o fermă de 5 vaci este necesar de cheltuit pentru utilajul tehnologic 100 000 de lei. Pentru a crea o fermă de 20 de vaci, pentru a cumpăra utilaj tehnologic este nevoie de cheltuit 724 000 de lei. Şi pentru  investiţia totală pentru o fermă de 5 vaci constituie 175 000 de lei sau 35 000 de lei la un animal. Pentru o fermă de 20 de vaci investiţia totală constituie 1 milion 24 de lei sau 52 000 de lei pentru un animal.

Este clar că ţăranii, gospodăriile mici nu pot să îşi permită să cheltuie mulţi bani şi nu au aceşti bani, în afară de aceasta ei nici nu au suprafaţa necesară pentru a întreţine cele 20 de vaci, pentru aceasta este necesar în jur de 20 hectare de teren agricol.

Avînd în vedere că din an în an noi, practic, nu stimulăm gospodăriile ţărăneşti şi aceasta ne confirmă şi utilizarea fondurilor în 2007, atunci cînd gospodăriile ţărăneşti au primit 11,4% din totalul subvenţiilor acordate în agricultură. În anul 2008, pe 5 luni din 178 milioane de lei, care au fost cheltuiţi în agricultură, gospodăriile ţărăneşti au căpătat 17 milioane numai 10%.

De aceea, eu, ca autor, consider că ar trebui să stimulăm crearea fermelor mici, ca gospodăriile ţărăneşti să poată participa şi să aibă acces la aceste subvenţii din partea statului şi astfel să eradicăm sărăcia de la sate. Fiindcă  într-un raport al Băncii Mondiale Agricultura pentru dezvoltare este clar scris: În ţările care se bazează pe agricultură trebuie să fie susţinute, în primul rînd, gospodăriile ţărăneşti, pentru ca aceste gospodării să poată să supravieţuiască şi să fie lichidată sărăcia. Din aceste considerente, propun ca proiectul de Hotărîre a Parlamentului să fie adoptat de Parlament.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule preşedinte Cosarciuc,

Eu am vrut să vă întreb, această plafonare 5 vaci, de unde aţi luat aceste criterii? Care este argumentarea? Fiindcă, noi ştim, cunoaştem cu toţii, sîntem majoritatea din spaţiul rural, avem foarte mulţi ţărani în satele noastre care au 23 vite, e o categorie importantă, ei vor fi excluşi din această ecuaţie şi nu vor putea să profite de aceste subvenţii din partea statului. Poate acesta nu este plafonul limită pe care dumneavoastră încercaţi să îl stabiliţi, poate putem să includem şi alte categorii, coborînd un pic această cifră. Dacă el face performanţă şi este la toate capitolele exemplar, de ce să nu-i oferim şi lui această subvenţie, acest suport financiar?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Varta,

Noi am pornit de la următoarele. Astăzi, de pildă, în Regulament este prevăzut că se subvenţionează numai ţăranii care vor constitui ferme de 20 de vaci. Noi am reieşit că, diminuînd această cifră de la 20 vaci la 5 vaci, tot ar fi de acum un suport pentru gospodăriile mici. Şi încă am mai reieşit din următoarele: din structura utilajului tehnologic necesar pentru o fermă. Şi în cazul în care ne coborîm mai jos de 5 vaci, de acum investiţiile pentru utilajul tehnologic la un animal în această fermă va fi mai mare decît în gospodăriile care, de pildă, vor avea 5 vaci. Din aceste considerente.

Şi am adus ca exemplu cifrele: pentru o fermă de 5 vaci utilajul necesar, dar acesta este cel mai mic utilaj care este de acum pentru înzestrarea fermelor, constituie 100 000 de lei, adică pentru o vacă 20 000 de lei. Dacă ne coborîm mai jos, vor fi tot aceleaşi cheltuieli de 100 000 de lei, dar de acum vor fi împărţite la 2 sau la 3 vaci şi atunci investiţia pe o unitate de animal va fi mai mare decît ceea ce am prezentat noi aici.

 

Domnul  Ion Varta:

Dar sînteţi de acord că cu această plafonare noi excludem o categorie importantă de ţărani care se ocupă cu această activitate?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cred că noi am putea să revenim la următoarea etapă şi să ne mai coborîm în jos. Dar astăzi calculele arată că ar fi eficient ca să începem de la  5 vaci. Şi eu cred că Parlamentul ar face un bine ţăranilor dacă ar accepta această modificare astăzi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule Cosarciuc,

Dumneata, ca preşedinte al Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară, m-ar interesa, ce politică, în perspectivă, vedeţi dumneavoastră în agricultură, în zootehnie în primul rînd? Toate animalele, aşa-numite ferme, despre care dumneata spui că sînt ferme, care acum sînt în  sate. Şi dumneavoastră ştiţi că noi avem un pericol foarte mare în legătură cu poluarea apelor de care se folosesc cetăţenii, este mărit procentul de nitraţi ş.a.m.d. Deci politica care... dumneata încerci să ne convingi de a face aceste ferme în sat, evident, şi mai departe va afecta starea sănătăţii populaţiei. Spuneţi-mi, vă rog, ce tehnologii performante poţi să introduci la 5 animale?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

În primul rînd, vreau să vă spun, domnule preşedinte al Comisiei, că în Regulamentul actual este clar prevăzut: Se subvenţionează ţăranii care  constituie ferme în afara localităţii. E scris de acum în Regulament. Nici nu mai trebuie să revenim la ceea ce... Noi nu promovăm ca fermele chiar de 5 vaci să fie constituite sau să fie construite în intravilan. De acum Regulamentul în vigoare prevede că aceste ferme se vor construi în extravilan, adică, în afara satului. Şi sînt aceste suprafeţe, în fiecare sat este posibil de a face acest lucru în afara satului,  la marginea satului, aşa cum şi prevede Regulamentul în vigoare.

În ceea ce priveşte utilajul tehnologic, domnule preşedinte al Comisiei. Noi am contactat întreprinderile producătoare şi sînt utilaje tehnologice performante petru ferme mici, începînd cu 5 vaci. Şi v-am spus că cheltuielile pentru utilajul tehnologic pentru o fermă de 5 vaci, costul este de 100 000 de lei, adică 20 000 de lei pentru un animal. Pentru o fermă de 20 de vaci costul echipamentului tehnologic este de 724 000 de lei sau în jur de 35 000 de lei pentru o unitate de animal.

Şi am aici, la mine, chiar şi răspunsurile de la întreprinderile producătoare de utilaje tehnologice din România, utilaj performant, care este produs împreună cu întreprinderile din Danemarca şi Olanda.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Deci, după cît cunoaştem noi, toată perspectiva dezvoltării zootehniei nu începe de  la 5 vaci. Şi eu nu ştiu ce ne aşteaptă pe noi dacă o să începem să facem aceste ferme micuţe, care, practic, nu au să dee nici un rezultat şi nici o productivitate a muncii nu are să fie careva.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Pentru ca să întreţii un animal este nevoie de  1 hectar de teren agricol, aceasta este, ştiu. Şi acestea sînt şi proiectele pe care le promovează, de  pildă, olandezii. Astăzi, ţăranul dacă are 5 hectare, înseamnă că el poate să întreţină aceste 5 animale în ferma respectivă. Pentru ca să întreţină 20 de vaci trebuie să aibă 20 de hectare, ca să poată întreţine ferma corespunzătoare.

În privinţa productivităţii. Vreau să vă spun că în calculul prezentat pentru utilajul tehnologic... este un utilaj progresiv care permite să producem lapte cu productivitate înaltă. În afară de aceasta, costul, de pildă, al unei vaci mulgătoare în Republica Moldova pentru productivitatea anuală de 5 000 de litri pe an este de 10 000 de lei. Pentru o vacă olandeză, care are o productivitate de 3040 de litri pe zi, cu o productivitate anuală de 12 000 de litri, astfel de vacă costă 35 000 de lei. Adică, sînt efectuate calculele. Şi acei care se ocupă în acest domeniu au demonstrat că pot produce lapte la o fermă de 5 vaci şi aceasta este cu o productivitate înaltă.

În afară de aceasta, stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Eu v-am spus că este raportul Băncii Mondiale, se numeşte Agricultura pentru dezvoltare şi vă propun ca să îl studiem împreună, ca să vedeţi că în ţările bazate pe agricultură, aşa cum este Republica Moldova, atenţia principală trebuie să fie adresată şi toate subvenţiile trebuie să fie date pentru gospodăriile ţărăneşti, fiindcă ei ar putea să contribuie la eradicarea sărăciei de la sate. Fiindcă dacă noi nu îi vom susţine pe aceştia mici, înseamnă că ei vor fi nevoiţi să plece peste hotare şi să apuce drumul pribegiei. Altceva nu este.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Ultima intervenţie. Eu consider că noi trebuie să reieşim din situaţia reală care este în Republica Moldova. În primul rînd, chiar şi acele suprafeţe de pămînt, noi, în majoritatea cazurilor, nu avem nici 5 hectare. În al doilea rînd, politica ministerului, după cîte cunosc, este consolidarea pămîntului şi, evident, trebuie şi aceste ferme de vite să fie respective.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Politica ministerului este clară. Eu cred că ceea ce face astăzi ministerul face greşit şi nu numai ministerul, dar ceea ce face astăzi guvernarea. Noi propunem reieşind din ceea ce doresc astăzi ţăranii. Şi iniţiativa legislativă, care a fost prezentată, este o iniţiativă la solicitarea ţăranilor, la solicitarea gospodăriilor ţărăneşti. Da, stimaţi colegi, pot să vă spun foarte clar, că aceasta este la solicitarea gospodăriilor ţărăneşti.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule preşedinte Cosarciuc,

Eu revin la ideea pe care am invocat-o ceva mai înainte cu privire la aceste categorii de ţărani, care se vor pomeni în afara acestor stimulente, subvenţionări din partea statului, dar cu unele precizări. O asociere a cîtorva gospodării ţărăneşti pentru a întruni această calitate de 5 vite mari cornute o acceptaţi dumneavoastră ca amendament?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doar ea şi fără acceptul meu  este posibilă astăzi. Dacă se creează o fermă de 5 vaci de 2 ţărani sau de 3 ţărani, aceasta este posibil. Fiindcă subvenţia se acordă pentru ferma corespunzătoare, nu se acordă pentru ţărani. Dacă vor fi 23 ţărani asociaţi împreună, înseamnă că ei pot să construiască o fermă.

 

Domnul  Ion Varta:

Deci pot profita de o asemenea subvenţie? Ar putea să profite?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ar putea să profite, da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Comisia.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Hotărîre privind modificarea punctului 33 din Regulament privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorului agricol, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului. Proiectul de hotărîre este prezentat întru susţinerea nu doar a producătorilor agricoli mijlocii care vor să formeze ferme moderne, dar şi a producătorilor agricoli mici care vor să se ocupe cu acest gen de activitate.

Asupra proiectului menţionat sînt prezentate avizele Comisiei pentru drepturile omului şi a Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, care susţin proiectul de hotărîre, propunînd ca fermele să fie cu o capacitate de la 10 vaci pînă la 20 de vaci.

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică se pronunţă pentru respingere, considerînd că va conduce la cheltuirea banilor fără atingerea scopului scontat.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune spre examinare şi adoptare, cu condiţia avizului pozitiv al Guvernului.

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, de asemenea, propune reexaminarea acestui proiect de hotărîre după prezentarea avizului Guvernului. Guvernul, prin avizul prezentat, nu susţine proiectul de hotărîre nominalizat, argumentînd că această iniţiativă este inoportună şi nu se încadrează în Strategia durabilă de subvenţionare a complexului agroindustria,l ce cuprinde consolidarea terenului agricol, renovarea tehnologică a fermelor zootehnice şi scoaterea animalelor din circuitul sătenilor cu adăpostirea lor ulterioară în fermele din extravilanul localităţilor.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară propune Parlamentului respingerea proiectului de Hotărîre nr.925 din 6 martie 2008.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Vreau să vă întreb, dacă puteţi să ne spuneţi, care a fost numărul de ferme cu 20 şi mai multe vaci în anul 2006, spre exemplu? Ce s-a întîmplat în anul 2007? A crescut numărul acestor ferme sau s-a micşorat foarte mult? Dacă aceşti bani, prevăzuţi astăzi conform Regulamentului, pentru acele ferme cu 20 şi mai multe vaci, cum au fost folosiţi aceşti bani? Deoarece ştiu că foarte multe ferme s-au ruinat, mulgătoarele au plecat demult în Italia. Pentru ca să  ai 20 de vaci şi mai mult nu ai oameni, nu ai cu cine îngriji. Atunci cînd 5 vaci este o situaţie foarte normală la ziua de astăzi. Şi, acordînd acest ajutor, desigur, cel care va avea astăzi 5 vaci şi va avea şi o subvenţie, va creşte acest număr şi între timp, după 2009, cred că mulgătoarele se vor întoarce înapoi în Moldova şi vom putea, numărul va creşte la 20 de vaci şi mai multe. Adică, vom face un pas foarte bun în adresa ţăranilor şi, respectiv, vom întoarce şi mulgătoarele acasă. Dacă aţi examinat, cum au fost folosiţi banii? Şi dacă s-a mărit sau s-a micşorat numărul de ferme cu 20 şi mai multe vaci?

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Stimată colegă,

În primul rînd, în Regulament pentru prima dată a fost prevăzută asemenea modalitate de subvenţionare din partea statului. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la momentul de faţă, examinează aceste propuneri care sînt şi nu este laută decizia din cauză că nu este folosit deocamdată nici un leu din suma prevăzută în Regulament. Acesta e un moment. Deciziile nu sînt luate pînă acum.

Al doilea moment. În primul rînd, noi am ieşit cu propunerea, Fracţiunea noastră a ieşit cu propunerea privind subvenţionare prin crearea Fondului de subvenţii, totuşi alocăm o parte din bani pentru susţinerea fermelor mici. Aceasta a fost iniţiativa noastră. Dar ce trebuie să facem noi? După părerea mea, ce pot eu să spun în afară de aceea ce este scris în raport. În primul rînd, noi trebuie să clarificăm astăzi ce vrem să facem? Absolut e clar pentru toţi acei care cunosc problema că 3, 5, 6, 7 vaci aceasta nu este ceva ca gospodărie auxiliară, dar nu este absolut comun cu activitatea de întreprinzător. Nu are nimic comun.

Scopul subvenţionării capacităţii de 20 de vaci, statul a avut în vedere... şi cînd noi am aprobat anul trecut acest regulament, am avut în vedere că totuşi o să fie dezvoltată ca activitate de întreprinzător aceste ferme, nu pentru crearea ca fermă în fiecare sat. Dacă crearea fermelor mici de 20 de vaci care o să aibă susţinere din partea statului prin utilaj tehnologic, dar ce înseamnă 5 vaci? 5 vaci, dacă zilnic fiecare vacă o să dea cîte 20 de litri, acestea sînt 2 bidoane de 50 de litri. Care utilaj, ce fel de frigidere, ce fel de tehnologii noi trebuie să cumpărăm pentru aşa volum pe care o să îl avem noi? De aceea, statul trebuie să stimuleze dezvoltarea acestor ferme mici, care o să prezinte o formă de activitate de întreprinzător.

Domnul coleg Cosarciuc a spus că sărăcia pe care o avem noi la sate,  aceasta e altă problemă care trebuie să fie hotărîtă prin altă modalitate. Sînt alte proiecte care pot să rezolve problema eradicării sărăciei la nivel de sate. Avem  şi aceste programe de realizare.

De aceea, noi considerăm că membrii Comisiei care au votat împotriva acesteia, au propus pentru respingere... considerăm că această propunere o să conducă la situaţia pe care o avem la momentul de faţă, despre care colega deja a spus. Prima. Aceea că după dizolvare... şi mulgătoarele, despre care dumneavoastră vorbiţi, au plecat peste hotare, ele au plecat peste hotare după ce au fost dizolvate toate fermele pe care le-au avut gospodăriile agricole şi toate vacile au fost despărţite drept cotă valorică a oamenilor. Şi cele care au rămas, au rămas în curtea fiecăruia, pe acelea care le-au tăiat le-au tăiat, s-au vîndut şi aceasta e soarta fiecăruia. Oamenii au decis cu cota lor.

De aceea, noi considerăm că, dacă noi vrem să susţinem aceşti ţărani, dar e necesar, după părerea noastră, să susţinem dezvoltarea acestor ferme mici, totuşi, noi trebuie să direcţionăm în parte activitatea întreprinzătorului de producţie.

Aceste firme mici au lapte ca o marfă, dar nu pentru realizarea simplei probleme de asigurare a unui ajutor în ce priveşte... legat de sărăcie mai mult sau mai puţin, pe care o avem noi la nivel de stat. Iată scopul care a fost înainte, cînd am votat anul trecut şi deci, pe bază de decizie luată, pe care am avut-o noi la şedinţa Comisiei la moment.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar atunci spuneţi cîte ferme de 20 şi mai multe vaci avem astăzi? Este exact  legat de...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Doamnă Cuşnir,

Noi o să vă prezentăm informaţia statistică la această temă concretă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, aţi venit cu respingerea, trebuie să aveţi aceste argumente, să ni le spuneţi.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am să vă prezint neapărat.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Este acea propunere populistă a Fracţiunii comuniştilor, de care spuneţi dumneavoastră, că nici nu avem astăzi ferme. Avem cîte? 45 în toată ţara? Şi veniţi cu propuneri populiste şi încă şi vă lăudaţi. Distrugeţi şi dumneavoastră aţi distrus fermele, nu altcineva şi aţi trimis mulgătoarele în Italia, fiind ministru al agriculturii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Închideţi microfonul nr. 4.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule preşedinte,

Să înţelegem şi noi  care nu prea pricepem în agricultură. Eu înţeleg că Fracţiunea majoritară, pe care dumneavoastră o reprezentaţi aşa şi visează la colhozul sau . Dar totuşi de ce dumneavoastră sînteţi împotrivă subvenţionării de către stat şi a acelor ţărani ai noştri care au, de regulă, o vacă, două  în gospodărie? De ce vreţi să faceţi iar colhozuri?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate coleg,

Dumneavoastră aţi amintit colhozul şi colhozul . Şi eu pot să vorbesc cu dumneavoastră la timpul... atunci eu am luat şi am pus în altă masă şi după aceasta dumneavoastră aţi venit aici. De aceea, ceea ce a fost în istorie, a fost. Da, ştim noi ce a fost. De aceea, nu este problema, noi trebuie să selectăm apropierea la această problemă. Nimeni nu este împotrivă că o să fie din partea statului un ajutor asupra eradicării sărăciei pe care o avem noi. Voi ştiţi că avem programe destule, care sînt în stare de realizare în ţară.

Dar la momentul actual noi trebuie să vorbim despre orientarea ţăranilor în activitatea de întreprinzător. Noi nu vorbim despre 100 de vaci, 200 de vaci, 1000 de vaci. Noi vorbim despre acei care înţeleg ce înseamnă producerea laptelui, ce înseamnă această zootehnie. Trebuie să cunoască că cu 5 vaci... dar aceasta este o gospodărie auxiliară. E normal pentru oameni şi ea poate să ţină şi aceste 3,4,5 vaci în condiţiile de casă. Dar noi vorbim despre utilaj contemporan. Noi vorbim despre... Dar, utilaj contemporan ce înseamnă? Aceasta este o problemă legată de asigurarea calităţii producţiei, păstrarea producţiei, asigurarea cu nişte mecanisme pentru acei care o să asigure producerea cu sinecostul mai mic.

Şi, desigur, este problema creării acestei ferme, care o să dea posibilitate şi ţăranilor... Fireşte, nimeni nu spune că ţăranii cu 1 hectar  sau 2 hectare, sau 3 hectare poate să asigure la momentul de faţă fermele. Dar este o modalitate deja creată  în ţară asupra achiziţiei producţiei, hrana ş.a.m.d. De aceea, sînt absolut convins că noi trebuie să stimulăm corect şi împingem oamenii corect, ca să înceapă să activeze în activitatea de întreprinzător, dar nu la nivel de curte, unde se ocupă cu această problemă copii şi alţii. Aceasta nu este activitate de întreprinzător.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu am întrebare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu aveţi întrebare, da?

Vă mulţumesc.

Să vă dau cuvîntul sau nu? Că eu de acum... Păi, eu v-am dat.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte echipamentul tehnologic. Eu am lista acestui echipament. Este echipament progresiv, inclusiv pentru răcirea laptelui, pentru muls, pentru adăpătoare, agregate pentru fabricarea nutreţurilor combinate, instalaţii de fărîmiţare a nutreţului suculent şi altele. Adică totul este prevăzut aici, adică pentru ferma mică, pentru ţăranii care au gospodărie ţărănească.

Şi orice ar spune, de pildă, astăzi Fracţiunea majoritară în privinţa eradicării sărăciei,  eu încă o dată vă rog, stimaţi colegi, să citim împreună raportul Băncii Mondiale, care se numeşte Agricultura pentru dezvoltare şi veţi vedea că acolo este scris foarte clar că subvenţiile statului în ţările care sînt orientate, adică sau bazate pe agricultură, se duc în gospodăriile mici, pentru ca să scoată aceste gospodării din sărăcie.

Şi această iniţiativă a Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră este îndreptată spre această problemă pe care o avem în Republica Moldova. Eu vă mulţumesc şi totuşi propun ca să fie votată această hotărîre, adică modificare a Hotărîrii Parlamentului cu privire la subvenţionare, pentru ca să permitem gospodăriei ţărăneşti să aibă acces la investiţii, pentru a dezvolta şi ei domeniul zootehniei.

Mulţumesc.             

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului, eu supun votului propunerea Comisiei referitoare la respingerea acestui proiect. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 27.

Sectorul nr. 3 0.

 

Doamna  Maria Postoico:

56 de voturi pentru susţinerea deciziei Comisiei. Deci proiectul nr.925 este respins.

Stimaţi colegi,

Sîntem la ora 11.46. Ora întrebărilor. 47, lasă să fie. Da, da. 47, deci Ora întrebărilor şi interpelărilor. Pentru astăzi este invitat domnul Sergiu Tatarov, viceministru al administraţiei publice locale pentru a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir referitor la finalizarea lucrărilor de instalare a sistemului de încălzire la Liceul din Petreşti, Ungheni. De cîte minute aveţi nevoie, domnule viceministru? Nu sînt 3 minute. Nu mă induceţi în eroare.

 

Domnul Sergiu Tatarov viceministru al administraţiei publice locale:

Stimată doamnă Preşedinte,

Vizavi de interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir, expusă în cadrul şedinţei din 12 iunie curent referitoare la problema încălzirii Liceului Teoretic Gaudeamus din satul Petreşti, raionul Ungheni, putem relata următoarele. Liceul din localitate este compus din două blocuri: blocul A şi blocul B. Aici învaţă în total 623 de elevi, 41 de cadre didactice sau profesori. Pe parcursul anilor  20032004, administraţia publică locală a asigurat funcţionarea sau încălzirea sistemului de încălzire a blocului A, din care cauză  toţi, pe parcursul sezonului rece sau iarna, învaţă în două schimburi, şi acei  copilaşi din blocul B. Dumneavoastră cunoaşteţi această problemă. Ţinînd cont de această problemă, Primăria Petreşti, deci aportul autorităţilor locale, este dispusă să contribuie la reutilarea sistemului de încălzire cu 150 mii din bugetul local. A fost mobilizată şi colectivitatea locală sau locuitorii, mai simplu spus, cu o contribuţie aproximativ de 80 de mii de lei. Însă costul proiectului estimativ se ridică la 900 mii de lei, pentru reutilarea sistemului de încălzire sau renovare mai bine spus. 

Totodată, în cadrul examinării împreună cu Ministerul Finanţelor, noi am constatat şi o altă posibilitate sau, să spunem aşa, o abordare mai complexă a soluţionării problemei. Dumneavoastră cunoaşteţi că în 2007... acum în stadiul, de fapt, de finalizare se află construcţia gazoductului Ungheni Petreşti. În 2007 din bugetul statului au fost alocate 3 milioane 200 mii lei pentru finalizare.

Deci, prin urmare, noi considerăm că ar fi mult mai oportun să nu fie reparat sistemul de încălzire şi investiţi acum 900 mii de lei pentru sistemul vechi cu încălzire prin combustibil solid, dar să fie elaborată documentaţia de proiect şi devizul de cheltuieli deja cu trecerea la sistemul nou de încălzire cu gaze naturale, ţinînd cont de construcţia gazoductului UngheniPetreşti.

Totodată, ca soluţie... deci soluţia este identificată sau această problemă poate fi soluţionată prin următoarele căi.

Prima, această elaborare de către autorităţile administraţiei publice ale comunei Petreşti a documentaţiei de proiect, aşa cum am spus, şi a devizului de cheltuieli pentru construcţia unui nou sistem de încălzire a liceului. Aceasta este includerea acestui obiectiv ca prioritar pentru raionul Ungheni de către Consiliul raional şi înaintarea propunerilor Ministerului Finanţelor pentru a include în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2009, despre ce dumneavoastră aţi fost informată prin scrisoarea Ministerului Finanţelor din... sau trebuia să fiţi informată prin scrisoarea Ministerului Finanţelor din 17 iunie curent.

Şi doi, considerăm că Consiliul raional Ungheni la fel poate să contribuie sau chiar ei trebuie să contribuie la acest proiect fie la reutilarea acum a sistemului care este în reparaţie, fie, dacă va fi luată... pentru construcţia unui nou sistem  de încălzire... dat fiind faptul că, conform situaţiei la 16 iunie 2008, soldurile disponibile sau acumulate la bugetul raional Ungheni constituie 11 milioane 347 mii de lei. Deci aceasta este situaţia în momentul de faţă şi soluţiile recomandate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc pentru acest răspuns.

Rămîne doar să urmăresc foarte atent, căci am avut promisiuni în alţi ani de la Guvern, că va fi inclus în proiectul bugetului pentru anul următor, dar nu s-au ţinut de acest cuvînt. Eu cred că voi urmări foarte atent şi voi fi insistentă ca aceasta să fie în proiectul pentru anul 2009.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, vă mulţumesc mult.

Poftim? De procedură?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu referitor la replica doamnei Preşedinte ca să nu iduc în eroare vorbitorii. Citesc articolul 124. Eu nu iduc în eroare, de fapt, pe nimeni din simplul motiv că nu sînt comunist, pur şi simplu. Articolul 124 din Regulament Timpul rezervat întrebărilor; alineatul (1): Timpul rezervat pentru adresarea unei întrebări nu va depăşi două minute; alineatul (2): Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi trei minute. De aceea, să procedăm conform Regulamentului şi să nu ne iducem unul pe altul în eroare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Trei minute se referă la fel şi la replică. 

La microfonul central se invită domnul viceministru al agriculturii şi industriei alimentare Ion Perju, pentru a da răspuns la două interpelări, care au fost adresate de către domnul Valeriu Cosarciuc şi Vladimir Filat. Prima cu privire la achiziţionarea producţiei agricole în 2008 şi a doua cu privire la acordarea de ajutoare umanitare sub formă de grîu Combinatului de Panificaţie Franzeluţa  din Bălţi. Poftim.

 

Domnul Ion Perju viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Bună ziua.

Stimată doamnă vicepreşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

La interpelarea domnului deputat Cosarciuc, expusă în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 12 iunie curent privind problemele legate de preţurile producţiei agricole şi ale produselor petroliere, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vă poate comunica următoarele.

Estimativ, conform prognozei savanţilor instituţiilor de profil şi a specialiştilor din teritoriu, de pe suprafaţa totală a culturilor cerealiere şi leguminoase de prima grupă, fără rapiţă, de aproximativ 533,2 mii de hectare se aşteaptă o roadă globală de circa 1490 mii de tone, Productivitatea fiind în medie de 28 chintale la hectar, roada globală a grîului de toamnă va fi la nivelul de aproximativ 1200 mii de tone.

Conform prognozei International Green Council în sezonul 20082009 producţia mondială de grîu urmează să atingă un nivel record, reducînd presiunile asupra preţurilor alimentare şi îmbunătăţind perspectivele în mai multe state producătoare, unde, după cum ştiţi, există aceeaşi problemă. Organizaţia nominalizată a notat o scădere a preţurilor la grîu cu aproximativ 2550% în diferite state faţă de nivelul record din luna martie.

În România, conform informaţiei, patronatul industriei de morărit, panificaţie şi produse făinoase, grîul se va comercializa, începînd cu luna iulie curent, cu aproximativ 150 euro pe tonă, scăderea preţului imediat după recoltare fiind inevitabilă, ceea ce înseamnă o scădere cu aproximativ 40 la sută. Comercializarea la bursele din Chicago şi Paris, în ultimul timp, înregistrară o scădere a preţului la grîu cu circa 4 euro la tonă.

Preţul la grîul alimentar şi furajer din pieţele cerealiere ale ţărilor din bazinul Mării Negre şi, practic, în toate regiunile Rusiei au la fel o tendinţă vădită de scădere. Pe parcurs, la bursele agricole se aşteaptă o scădere a preţurilor contractuale la grîul din recolta nouă cu peste 20 la sută. Eu aş putea aduce ca exemplu preţurile la grîul alimentar, care există astăzi în unele ţări. Spre exemplu în Ucraina, în prezent se realizează 1 tonă de grîu cu aproximativ 2 828 de lei pe tonă, Iar din recolta anului 2008 se prevede preţul de 2 625, în scădere. Rusia, în prezent 3416, se prevede o scădere pînă la 2916. România de la 3910 la 2340, deci, practic, în majoritatea ţărilor se prevede o scădere a preţului la grîul alimentar. Cu toţii cunoaştem că la formarea preţului la orice producţie contează foarte mult sau depinde de sinecostul producţiei, cererea şi oferta. Şi dacă este vorba de producţia agroalimentară în special cerealierele, nu în ultimul rînd se ia în consideraţie preţurile în regiune sau în ţările vecine.

Aceasta, de fapt, este o condiţie impusă şi de Banca Mondială ca producătorii agricoli să primească un preţ nu mai jos decît cel pe care îl primesc producătorii din ţările vecine. Dacă să luăm în comparaţie, sinecostul care este astăzi în diferite regiuni diferă foarte mult de la roada care se aşteaptă şi de la cheltuielile pe care le-au avut producătorii.

Dar diferă de la 1 leu 70 la 2 lei 20, 2 lei 40. Respectiv, şi preţul de cost în medie poate ajunge la 2 lei 55,  3 lei 20 pentru roada anului 2008.  Referitor la preţurile la combustibil, ministerul conştientizează faptul că majorarea preţurilor la carburanţi, în primul rînd, afectează agricultorii, în special în perioada de semănat şi de recoltare. De aceea, a întreprins şi unele măsuri prin intermediul Întreprinderii de Stat Moldresurse.

În momentul de faţă s-au procurat 5 mii 200 tone de motorină, care se va realiza producătorilor agricoli la un preţ mai rezonabil, deci mai jos decît preţul care există astăzi pe piaţă. Totodată, ca urmare a întîlnirii de lucru la nivel de Guvern cu agenţii economici importatori de produse petroliere, s-a convenit ca, în perioada recoltării culturilor de prima grupă şi a rapiţei livrarea motorinei la angro pentru producătorii agricoli să se facă la un preţ mai mic cu aproxi-mativ 1,21,3 lei.

Atît, mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumim şi noi.

Domnul Cosarciuc văd că nu este în sală. Deci, trecem şi la următoarea întrebare. E clar?

 

Domnul Ion Perju:

Da, vă mulţumesc.

Cu referire la porunca Guvernului nr.1516 din 9 iulie 2008 privind interpelarea domnului deputat Vladimir Filat. Întru asigurarea securităţii alimentare a ţării şi a preţurilor stabile la pîine, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu factorii de decizie, au întreprins unele măsuri de intervenţie în domeniu. Este ştiut faptul că consumul anual de grîu alimentar în Moldova se menţine aproximativ la nivelul de 345 mii de tone. Ca rezultat al secetei din 2007, această cantitate a constituit circa 50 la sută din volumul de 435 mii. Aceasta a condus la majorarea, desigur, bruscă a preţurilor pînă la 3,5 4 lei pentru un kg.

Pentru a preîntîmplina o eventuală majorare a preţurilor la pîine, s-a decis suportul Societăţii pe Acţiuni "Franzeluţa cu respectiv 7,5 mii tone de grîu alimentar, prin Hotărîrea Guvernului nr.599 din 15 mai 2008 şi 1,5 mii tone prin Hotărîrea Guvernului nr.156/5 din 15 februarie 2008 şi a Combinatului de panificaţie din Bălţi cu 2 mii tone, Hotărîrea Guvernului nr.599 din 15 mai 2008.

Totodată, prin Hotărîrea Guvernului nr.327 din 22 martie 2008, la 32 de agenţi economici, care se ocupă cu producerea pîinii, la fel li s-a eliberat 6 mii 874,9 tone de grîu alimentar din rezerva de stat, ca credit tehnic, din care s-au restituit deja 654,9 de tone. Iar prin Hotărîrea Guvernului nr.540 din 23 aprilie 2008, pentru 2008 s-au eliberat în acelaşi scop 4845 de tone la 45 de agenţi economici, care se vor achita din roada anului curent. Societatea pe Acţiuni Franzeluţa produce anual 6570 mii tone de grîu, de pîine, cer scuze şi produse de panificaţie, avînd o acoperire de aproximativ 36 la sută din volumul produsului total pe ţară, dintre care 85 la sută se consumă în Chişinău. Totodată, se asigură şi 1618 centre raionale.

Iar Combinatul de Panificaţie din Bălţi are o pondere de aproximativ 1720% din acoperirea pe ţară, dintre care aproximativ 5660 la sută se consumă în Municipiul Bălţi. Aceste două întreprinderi, pe de o parte, îndestulează populaţia cu produse de panificaţie, iar pe de altă parte influenţează şi preţul la pîine, menţinerea preţurilor.

 

Doamna  Maria Postoico:

O secundă.

Microfonul nr. 4. Este răspunsul şi al dumnealui.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Întrebări, dacă e posibil, să nu pierdem din timpul colegilor.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Stimate domnule viceministru,

Eu am citit atent răspunsul pe care le-aţi oferit. Este interesant, se încadrează în efortul constant al Guvernului pentru a depăşi crizele ş.a.m.d. Însă spuneţi, vă rog frumos, ce legătură are răspunsul care mi l-aţi oferit cu întrebările pe care le-am adresat eu? Eu am cerut să îmi fie dat răspuns şi să îmi fie indicată norma legală care permite Guvernului ca din ajutorul umanitar să fie alocat gratuit grîu către doi agenţi economici? Nu am primit răspunsul.

Aţi dat în proză aici că e bine că am intervenit, ca să stabilizăm preţurile. Mai mult ca atît, aţi făcut referinţă că în afară de aceşti doi agenţi economici, aţi mai ajutat şi alţi agenţi economici.

 

Domnul Ion Perju:

Corect.    

 

Domnul Vladimir Filat: 

Dar aţi observat, măcar aţi observat diferenţa ajutorului acordat Franzeluţei şi Combinatului de Panificaţie Bălţi şi restul?  La aceştia le-ţi acordat cu titlu gratuit 11 mii de tone, iar celorlalţi, şi vreau să vă spun că în total sînt peste 120 de mii de producători care produc peste 50 la sută din totalul volumului produse de panificaţie, le-aţi acordat credit tehnic, care urmează să îl întoarcă înapoi. Acum, dacă nu aţi reuşit să îmi daţi răspuns, daţi să vă fac eu două trimiteri. Poate vă ajută pentru viitor şi să vă clarificaţi ce aţi făcut pînă acum.

Articolul 16 din Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova scrie clar, negru pe alb. Eu văd că la Guvern aşteaptă probe, uitaţi-vă probă. Articolul 16 scrie foarte clar sau reglementează că întreprinderile şi organizaţiile, scopul activităţii cărora este obţinerea profitului, nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare. Aceasta se înţelege că nici acei care acordă nu au dreptul să acorde. Este un aspect.

Al doilea aspect. Spuneţi, vă rog frumos, în momentul în care aţi intervenit în cazul a doi agenţi economici, subvenţionîndu-i direct, ce se întîmplă cu restul? Ce fel de economie de piaţă? Ce fel de concurenţă liberă avem noi? Aceştia menţin la Chişinău şi la Bălţi preţul, căci au ajutorul respectiv.

Dar ce se întîmplă cu acei din sate, din raioane? Nu vorbim noi că trebuie să susţinem micul business, businessul mic, businessul mijlociu ş.a.m.d. ? Nu înţeleg. Şi mai departe. Chiar dacă aţi luat deciziile respective întru a stabiliza preţurile ş.a.m.d., de ce a fost necesară secretizarea lor? De ce v-aţi ascuns? Uitaţi-vă...

 

Domnul Ion Perju:

Îmi permiteţi să răspund?

 

Domnul Vladimir Filat: 

Păi, aceasta am aşteptat în răspuns. Nu am primit.

 

Domnul Ion Perju:

Eu încă nu am finalizat răspunsul.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu am citit ce aţi prezentat. Eu vă rog frumos, să îmi daţi răspuns la întrebări, dar nu la ceea ce doriţi dumneavoastră să răspundeţi. Care este norma legală şi care a fost motivul de secretizare a acestor hotărîri ale Guvernului? Fiindcă eu, în acest caz, pot să mă gîndesc ce se întîmplă în general în domeniul repartizării acestor ajutoare umanitare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Poftim, răspuns.

 

Domnul Ion Perju:

Dacă îmi permiteţi, să răspund.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Ion Perju:

Vă mulţumesc.

Deci ajutoarele umanitare acordate de donatori au venit la adresa Guvernului şi Agenţia Rezerve Materiale şi Achiziţii Publice ia decizia referitor la utilizarea acestor ajutoare. De ce anume Franzeluţa şi Bălţi? Dacă nu se acordau aceste ajutoare, preţul într-adevăr s-ar fi ridicat foarte mult.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu înţeleg aceasta, domnule viceministru. Eu încerc să vă explic că acţiunile respective sînt ilegale. Şi v-am dat citire normei legale. Înţelegem şi noi să citim legea. Dumneavoastră îmi spuneţi, eu nu sînt de acord, preţurile urmau să fie stabilizate, dar prin procedee şi prin mecanisme economice, nu din intervenţii brutale şi ilegale în acest domeniu, Fiindcă aţi ajutat să menţineţi preţul pe o perioadă scurtă de timp în Chişinău şi în Bălţi, dar aţi distorsionat tot domeniul de panificaţie în Republica Moldova şi consecinţele o să le resimţim în curînd.

 

Domnul Ion Perju:

Şi referitor la secretizare, dacă îmi permiteţi? Aceasta s-a făcut în conformitate cu Legea nr.589 din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare, articolul 3 Principiile fundamentale de creare şi păstrare a rezervelor materiale ale statului stipulează că organizarea, funcţionarea şi administrarea rezervelor materiale ale statului, în condiţiile prezentei legi, se stabilesc prin hotărîre de Guvern cu/sau fără caracter secret, după caz. Aceasta a fost decizia.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Sînt de acord, dar, totodată, mai este un articol, domnule viceministru, şi citiţi legea integral. Articolul 12. Prin articolul respectiv se stabileşte clar: informaţiile care nu urmează a fi secretizate. Iar ceea ce s-a întîmplat era o situaţie reală de lucru în domeniul agriculturii. De ce era necesar? Deci era o situaţie foarte concretă. Şi dacă susţineţi că a fost acţiunea legală, era foarte simplu. Aţi făcut o decizie publică. Aţi anunţat oamenii, uite, care este implicarea respectivă.

Mulţumesc.

Eu am înţeles poziţia dumnealor.

 

Domnul Ion Perju:

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul viceministru al afacerilor interne Andrei Pogurschi, pentru a da răspuns la două interpelări înaintate de către domnul deputat Igor Klipii şi de către doamna deputat Valentina Cuşnir. Prima, interpelarea doamnei Cuşnir cu privire la finalizarea reparaţiei subsolului Comisariatului de Poliţie din Străşeni şi a doua cu privire la evoluţia în procesul de reglementare şi legalizare a unităţilor de transport cu numerele de înmatriculare transnistrene. Poftim.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, vă mulţumesc, stimată doamnă Preşedinte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pentru fiecare răspuns aveţi trei minute.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Am înţeles.

Vă mulţumesc.

Onorat Parlament,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir privind reparaţia încăperii Izolatorului de detenţie provizorie a Comisariatului de Poliţie Străşeni şi, într-adevăr, în luna iulie 2007 conducerea Ministerului Afacerilor Interne, ţinînd cont de condiţiile care s-au creat în izolatorul de detenţie provizorie a Comisariatului de Poliţie Străşeni, a sistat activitatea acestui izolator.

Funcţiile şi atribuţiile privind amplasarea persoanelor reţinute, conform articolului 166, adică pentru 72 de ore şi a persoanelor arestate administrativ au fost încredinţate Comisariatului General de Poliţie al Municipiului Chişinău pentru crearea cît de cît a condiţiilor, care, într-adevăr, se pot acorda persoanelor respective. Totodată, în conformitate cu Legea cu privire la poliţie e clar că este determinat că întreţinerea şi finanţarea poliţiei este perfectată de către stat şi autorităţile publice locale. Astfel, în baza legislaţiei în vigoare, autorităţile publice locale au eliberat Comisariatului de Poliţie 150 de mii pentru începerea lucrărilor de construcţie a izolatorului, care se desfăşoară şi în prezent.

Totodată, conducerea Ministerului Afacerilor Interne a elaborat şi estimat costul general al lucrărilor respective, care astăzi constituie 692 de mii respectiv. Ţinînd cont că Legea bugetului pe anul 2008 fusese deja înaintată, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat propunerile respective pentru anul 2008, inclusiv rectificarea deja cred că o să fie.

Totodată, sînt planificate şi sumele respective nu numai pentru Străşeni, dar în general pentru o bună parte din comisariate, a izolatoarelor de detenţie  să fie planificată în jur la 26 de milioane pe parcursul... şi în bugetul anului 2009, dintre care şi suma de 692 de mii pentru Comisariatul de Poliţie Străşeni, pentru a crea condiţiile respective acestui comisariat.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Era să fiu liniştită, dar faptul că am un răspuns al Guvernului din anul trecut, după ce am făcut vizita la acel comisariat în izolator  anul trecut în luna iunie şi am primit răspuns că Guvernul va aloca acei bani necesari în bugetul din 2008.

Se întîmplă că Guvernul uită promisiunile şi, iată, ne-am pomenit că acolo... ceea ce aţi spus, cunoaşteţi situaţia, dar de anul trecut persoanele care trebuie să stea la Străşeni sînt transportate la Chişinău şi fac naveta încolo şi încoace de cîte ori este necesar pentru judecată şi, ştiţi dumneavoastră, procedurile.

Sînt nişte cheltuieli foarte mari, trebuie să fie şi transport, şi pază, şi toate. Şi aceste sume sînt nişte cheltuieli care se cheltuie în zadar. Atunci dacă Guvernul ar face un mic efort şi ar termina în acest an, ar face o economie pentru altă judecătorie pentru anul viitor, ceea ce se cheltuie în acest an. Tocmai de aceea am şi intervenit, pentru că credeam că acolo este gata, m-am dus să tai panglica, dar cînd m-am dus, am găsit dezastru peste un an de zile.

Dar vă spun, am acea confirmare a Guvernului că pentru 2008 vor fi alocaţi bani. Atunci cum să cred acum Guvernul că va face acest lucru pentru 2009. Şi cît timp vor mai fi duşi cu naveta şi ştim şi condiţiile de aici în Chişinău, că izolatoarele sînt supraîncărcate. Aceasta am vrut, o intervenţie şi nişte măsuri clare din partea Guvernului. Aşa eu ştiu că promite, mi-a promis anul trecut, acum anul acesta din nou îmi promite şi ne trezim la anul tot aşa.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

E clar că sînt planificate. Vă spun: costurile respective sînt estimate, este întocmit proiectul şi devizul de cheltuieli, va fi înaintat de acum proiectul. Sperăm că, într-adevăr, va fi susţinut, conducerea Ministerului Afacerilor Interne...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Va fi acum la rectificare sau pentru 2009?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Pentru 2009. Pentru 2009 este devizul, proiectul construcţiei respective. Ceea ce ţine de transportare, practic, conform legislaţiei procesual-penale, toate persoanele arestate, ele deja se deţin în penitenciar, nici nu le reţinem în comisariatul la poliţie sau în izolator. Aici rămîn numai persoanele care au fost arestate administrativ sau reţinute în baza legislaţiei de care... cel mult pe 72 de ore, adică pentru... De aceea, practic...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Se transportă la judecată.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

11 persoane, deci este statistica, numai 11 pe parcursul anului 2008, adică de la Străşeni în comisariatul general au fost escortate şi s-au întreţinut
11 persoane.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc şi cred că ministerul pe care îl conduceţi este cointeresat să rezolve cît mai curînd această întrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. Deci a doua interpelare.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi să intervină la Guvern.

Mulţumesc.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, răspunsul.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Referitor la interpelarea domnului deputat Igor Klipii privind reglementarea problemei cu privire la înmatricularea unităţilor de transport auto, introduse şi înregistrate în mod ilicit în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, şi informează respectiv despre măsurile întreprinse şi care este situaţia.

Proiectele documentelor în cauză, intitulate Legea cu privire la documentarea unor categorii de autovehicule şi Regulamentul provizoriu privind modalitatea de vămuire, înmatriculare şi admitere în trafic rutier pe teritoriul Republicii Moldova a unor categorii de autovehicule, au fost elaborate de către ministerele de resort şi instituţiile respective şi expediate în Guvern.

În procesul de redactare a proiectelor prezentate s-a urmărit scopul de a crea condiţii cît se poate de favorabile pentru încurajarea persoanelor vizate şi să se conformeze exigenţelor stabilite, cu excluderea evenimentelor motive de nemulţumire sau eschivare a acestora de la respectarea prevederilor actelor normative şi legislative în cauză. 

Astfel, potrivit exigenţelor stipulate în actele respective, persoanele domiciliate în localităţile aflate sub jurisdicţia autorităţilor moldoveneşti care au în folosinţă mijloace de transport auto cu plăci de înmatriculare transnistrene, urmează să reînmatriculeze autovehiculele respective în instanţele abilitate şi să obţină actele necesare şi numerele de înmatriculare de stat ale Republicii Moldova.

Ţinînd cont de cele menţionate, au fost efectuate consultări de rigoare pe marginea proiectelor cu organismele internaţionale şi îndeosebi cu Misiunea Uniunii Europene pentru asistenţă la frontieră EUBAM, al căror sprijin este de natură ca să asigure realizarea, într-adevăr, a implementării acestor acte legislative şi normative.

La momentul de faţă, ţinînd cont de sensibilitatea problemei respective, e clar că se ţine cont de condiţii, de acum rămîne ca organul legislativ, Parlamentul să decidă asupra...

Documentele respective sînt în Guvern şi cred că în timpul cel mai apropiat va fi remis mai departe organului legislativ.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Aveam nişte întrebări, dar a apărut încă una. Vreau să vă rog să ne explicaţi ce înseamnă transport auto introdus şi înregistrat în mod ilicit în regiunea transnistreană.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, toate unităţile de transport sînt înmatriculate la oficiile sau centrele de evidenţă şi înmatriculare a transportului în Republica Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

De aici rezultă că nici un transport cu numere de înmatriculare din Transnistria nu poate circula pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de viza de reşedinţă a posesorului, a deţinătorului.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Persoanele cu viza de reşedinţă în regiunea transnistreană e clar că au dreptul să călătorească.

 

Domnul Igor Klipii:

Dar dumneavoastră aţi spus odinioară că transportul neînregistrat în Republica Moldova este introdus ilicit.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Aflat în posesia cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în partea dreaptă a Nistrului respectiv, adică pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Interpelarea respectivă am făcut-o două luni în urmă şi mi-aţi promis că procedura va fi reglementată, nici acum nu avem...

Prima întrebare, care se impune. Atît timp cît nu există un principiu clar de reglementare, cît nu este aprobată legislaţia, nu credeţi că ar fi cazul să fie încetată reţinerea acestora şi ridicarea numerelor de înmatriculare a persoanelor cu numere de înmatriculare din Transnistria?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci ce ţine de...

 

Domnul Igor Klipii:

Fiindcă nu se ştie dacă deciziile care vor fi luate ulterior nu vor permite; în principiu, eu nu ştiu care va fi decizia, dumneavoastră nu mi-aţi spus principiul.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

În aceasta şi constă, adică nici eu nu pot să îmi permit sau să anunţ respectiv unele sau alte stipulări ce ţin de proiect, că rămîne ca organul  legislativ să expună şi să...

Domnul Igor Klipii:

Logic ar fi ca acestor persoane, atît timp cît nu există principiile clare, să li se permită sau să li se interzică tuturor, fiindcă nu e clară modalitatea. Deoarece, în linii generale, problema pe care o avem noi cu transportul din Transnistria, înregistrat acolo ţine de faptul că înmatricularea transportului importat în Republica Moldova este de cîteva ori mai scump decît cel înregistrat în Transnistria, de faptul că obţinerea vizei de reşedinţă în Transnistria este de cîteva ori mai ieftină decît înmatricularea transportului în Republica Moldova, iar persoanele care deţin transport cu numere de înmatriculare din Transnistria pot circula liber în Republica Moldova, în Ucraina şi, dacă nu greşesc, şi în Rusia. Şi atunci este evident că noi forţăm oamenii, cetăţenii în Republica Moldova să obţină contra unor sume de bani, care înţeleg, acum preţul creşte, viză de reşedinţă în Transnistria.

Şi, dacă ţineţi minte, interpelarea a fost legată de reţinerea acelei persoane. Mi-ar fi interesant să aflu în ce constă traficul de influenţă a persoanei respective? Înseamnă că doamna respectivă, care a fost reţinută de CCCEC, de fapt, pe cine influenţa ea: autorităţile ilegale din Transnistria sau autorităţile legale din Republica Moldova, pentru a obţine viză de reşedinţă în Transnistria?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Nu sînt gata să vă răspund. Totodată, cum aţi menţionat şi dumneavoastră, cazul este cercetat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Adică persoana nu influenţa, dar extorca sume respective pentru...

 

Domnul Igor Klipii:

Bine, ea a fost reţinută nu pentru estorcare, ci pentru trafic de influenţă. Aşa a fost dat publicităţii.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

De aceea şi nu sînt gata, fiindcă nu e în competenţa... căci este examinat de către alt organ de urmărire penală.

 

Domnul Igor Klipii:

Ultima întrebare. Cînd putem aştepta regulamentul definitiv al acestei... sau textul acestui proiect de reglementare a problemei?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Domnule deputat,

E clar că instituţiile, inclusiv ministerele respective... şi noi sîntem cointeresaţi, au elaborat, rămîne procedura legală, care este de acum în conformitate cu legislaţia în vigoare. Va fi remis, adică, şi va fi adoptat, e clar că şi discutat prin comisii sau alte...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim mult.

 

Domnul Igor Klipii:

Îmi pare rău...

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim mult.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima mea întrebare doamnei ministru al sănătăţii Larisa Catrinici. În raionul Făleşti există satul Pruteni într-o situaţie mai defavorizată. Centrul medicilor de familie se află în comuna Chetriş, unde locuitorii din Pruteni trebuie să meargă cu două transporturi, dar autobuzul vine plin şi ei adeseori nu se pot deplasa. Cînd ajung la Centrul de medicină se întîmplă, de cele mai multe ori, să fie trataţi ca fiind cetăţeni de mîna a doua, fiind primiţi întîi acei de pe loc, însă autobuzul la ora 12 pleacă deja înapoi.

Există impresia că, totodată, la mijloc e un interes de a avea prutenenii în evidenţă, deoarece salariul medicilor ar depinde şi de numărul cetăţeniilor cărora li se acordă servicii medicale.

Chiar şi Centrul a fost făcut pentru un anume număr de persoane. De mai multe ori medicul-şef Vasile Morcov invocă, ba că nu are zi de primire, ba că nu e dotat. Cînd e şi drumul îngreuiat pentru că e noroi, cetăţenii cu invaliditate sînt într-o situaţie total defavorizată. Prutenenii vor să aibă posibilitatea de a li se presta servicii medicale de la Făleşti, unde e mai simplu de ajuns.

Mă interesează dacă locuitorii din Pruteni au această posibilitate, să treacă la Făleşti, alegîndu-şi, de fapt, medicul de familie conform legii. Prutenenii ar putea avea un centru medical în sat, însă în sat e slabă dotarea. Unele teste şi elemente ale unui examen medical mai complicat ar fi problematice sau chiar imposibile. În ce măsură ar fi posibilă şi o dotare, eventual totuşi, pentru o asemenea soluţie. În Făleşti, există şi o mare criză de cadre. Ce poate întreprinde ministerul şi în acest sens? Aştept răspunsul în scris, conform legii.

Mă adresez, de asemenea, domnului ministru al afacerilor interne, domnului Valentin Mejinschi.

Domnule ministru,

Am adresat pe 7 martie 2008 o interpelare în legătură cu tînărul cetăţean Andrei Condurachi, căruia i s-a confiscat marfa procurată de la Odesa şi pentru care achitase la frontieră taxele prevăzute de lege. Colaboratorii poliţiei Roman, Ţarălungă şi Dumitru Sajin l-au lovit şi i-au dictat explicarea pe care el a retras-o ulterior printr-o cerere. În răspunsul primit de la MAI se confirmă confiscarea unui lot de marfă de 42 mii de lei, pentru că intenţiona, cică, să îl comercializeze.

În legătură cu procesul-verbal întocmit şi marfa confiscată, ca şi comportamentul colaboratorilor menţionaţi mi s-a spus că e totul conform legii. Eu am foarte mari îndoieli, cel mai curios fiind că de atunci nici materialele transmise în judecată, nici restituirea de marfă, nimic absolut şi omul stă în neştire.

Mai mult, pe data de 17 iunie 2008 tînărului îi confiscă pe teritoriul Hînceşti marfă în sumă de 1899 lei S.Bătrîncea, şeful secţiei regionale nr.4 IF a DIF MAI, Colaboratorii mai spunînd că îl urmăresc, probabil, că se răzbună că mi s-a plîns mie. I s-a mai întocmit o decizie şi un proces-verbal pe care el nu le-a acceptat, pentru că, potrivit Codului contravenţiilor administrative, articolul 161/2 marfa se şi confiscă pe lîngă aplicarea unei amenzi doar persoanei cu funcţii de răspundere, în timp ce Condurachi Andrei nu are acest statut şi ceea ce i se poate aplica maximum este o amendă.

Domnule ministru,

Vă solicit, să dispuneţi verificarea cazului dublu Condurachi, să îmi răspundeţi unde stă marfa sa în sumă de 44 mii de lei, care au fost motivele adevărate ale acestui presupus abuz, dacă, după constatarea acestuia, s-au aplicat sancţiuni? Şi în ce măsură mafia şi corupţia sînt mai tari decît legea în Republica Moldova?

Domnule ministru,

Aştept răspuns conform legislaţiei în vigoare şi o schimbare în atitudinea anti oameni şi anti activitate economică a cetăţenilor din partea poliţiei economice de transport, etc. Anexez setul de acte ale acestui caz. Aştept răspuns în scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.         

 

Doamna Valentina Şerpul: 

Mulţumesc.

Prima interpelare o adresez Procuraturii Generale ale Republicii Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. În adresa fracţiunii parlamentare PPCD a parvenit un demers din partea unui grup de consilieri locali şi locuitori ai comunei Boşcana, raionul Criuleni. Semnatarii demersului solicită intervenţia organelor abilitate în favoarea revendicării de către Primăria Boşcana a unui bun imobiliar valoros, fosta tabără pionerească Beriozca, amplasată în extravilanul  comunei Boşcana pe locul căreia a fost dislocată unitatea militară nr. 1017, iar acum este în pericol să fie partajată ilicit de către unele grupuri de interese.

Semnatarii susţin, că o parte a terenului deja a fost vîndut fără acordul consiliului local, astfel avînd suficiente motive de îngrijorare. Pentru detalii voi alătura petiţia grupului de locatari. Rog să întreprindeţi toate măsurile prescrise de lege pentru a apăra interesele legale ale comunităţii locale în defavoarea grupurilor de interese.

A doua interpelare, o adresez Consiliului coordonator al Audiovizualului şi Procuraturii Generale. La data de 26 mai 2008 în ziarul Flux a fost publicat un articol ce viza activitatea ilegală a operatorilor de televiziune prin cablu. În articolul respectiv se menţionează, între altele faptul, că în conformitate cu datele statistice operatorii de televiziune  prin cablu ilegali nu au plătit taxe în valoare de 9 milioane de lei, fiind vorba doar de TVA. Rog autorităţile sesizate să examineze complet şi obiectiv toate circumstanţele acestei situaţii în vederea asigurării respectării legii şi atragerii la răspundere a celor care se fac vinovaţi pentru a împiedica în continuare prejudicierea bugetului de stat. La ambele interpelări solicit răspuns în versiune scrisă.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Guţul:

. - .

16 , , , . . , 2007 . .

, 19 , 11 , , , . .

- , 26 , , 2007 , 27 , ,   .

. .

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.       

 

Doamna Irina Vlah:  

. 30 . 30 2008 , , , , , , , . .

. .

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3 

 

Doamna Valentina Stratan:

Interpelarea o adresez domnului ministru al afacerilor interne Valentin Mejinschi. Prin Hotărîrea de Guvern cu nr.556 din 30 aprilie 2008, s-au efectuat mai multe modificări în Regulamentul circulaţiei rutiere. Prin aceste modificări, a fost interzisă exploatarea autovehiculelor, prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare, în cazul în care parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite. Acestei noţiuni nu i-a fost dată o explicaţie  în partea introductivă a acestui regulament.

Şi aceasta creează o situaţie de confuz şi conflict între agenţii de circulaţie şi conducătorii auto. În acest caz, fiecare interpretează în modul său ceea ce înseamnă umbrit. În acest context, rog să mă informaţi despre normele şi standardele europene sau naţionale în vigoare la acest subiect. Şi, în particular, care este numărul de staţii tehnice de testare şi control care poate aprecia acest indice, adică gradul de umbrire? Cîte cazuri de litigii cu conducătorii auto are Ministerul de Interne, dacă există asemenea cazuri?

Rog răspuns de la tribuna centrală a Parlamentului în următoarea şedinţă.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Prima întrebare a mea este adresată Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit un răspuns amplu referitor la îndeplinirea prevederilor Hotărîrii de Guvern nr. 1480 din 26 decembrie 2007, care prevede ca plata pentru iluminarea locurilor de uz comun şi funcţionarea ascensoarelor să se facă în măsură egală pentru toate apartamentele, iar pentru ascensor conform numărului de persoane care locuiesc în aceste apartamente.

Din informaţia pe care o deţin, Union Fenosa prezintă avizele pentru plată locuitorilor blocurilor de locuit din municipiul Chişinău încă în conformitate cu fosta Hotărîre de Guvern nr.191 din 2002.

Solicit informaţia în plenul Parlamentului, conform Regulamentului.

Şi a doua întrebare este adresată Procuraturii Generale, către care am avut de cîteva ori adresări referitoare la respectarea drepturilor locatarilor blocului nr.10/2 din bulevardul Moscova al municipiului Chişinău, prin care un agent economic a deteriorat sistemul ingineresc al etajului tehnic al blocului locativ în care locuiesc aceste persoane.

Necătînd la toate plîngerile, pînă în prezent această problemă nu a fost soluţionată. De aceea, solicit de la Procuratura Generală să întreprindă măsuri pentru a restabili drepturile sanitar-locative grav încălcate ale locatarilor acestui bloc.

Răspuns la această întrebare aştept în scris în termenele prevăzute de Regulamentul Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc.

Prima mea interpelare este adresată Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Ministerului Administraţiei Publice Locale. Este vorba de podul peste Prut din dreptul localităţilor Leova în Republica Moldova, respectiv raionul Leova, şi Bumbăta, comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui, România.

Aşa cum se ştie, la începutul secolului al XX-lea peste rîul Prut existau cel puţin 21 de poduri de trecere de pe un mal pe altul. În prezent, avem 7 asemenea poduri, al 8-lea este nefuncţional. Este vorba de podul din dreptul localităţilor Lipcani-Rădăuţi-Prut, finanţat de către Comisia Europeană, costurile ridicîndu-se la 11 milioane de euro.

Şi în prezent există foarte multe demersuri din partea administraţiei publice locale, care reiau demersuri mai vechi ale Primăriei oraşului Leova, ale Consiliului judeţean Lăpuşna, ale Consiliului raional Leova privind refacerea podului distrus în perioada celui de-al doilea război mondial în dreptul localităţii Leova.

Ştiu că există un studiu de fezabilitate, efectuat de INJN Project SRL încă în anul 2004, şi certificate de urbanism, eliberate de Consiliul local Leova, de Primăria Leova. De asemenea, există avize favorabile din partea unor organe ale administraţiei publice centrale, cum ar fi Departamentul Trupelor de Grăniceri sau Ministerul Economiei de altă dată.

 Ministerul Afacerilor Externe a apreciat că construcţia unui asemenea pod este considerată judicioasă şi susţine construcţia lui şi discutarea iniţiativei la nivelul guvernelor Republicii Moldova şi României.

Întrebarea mea este următoarea: a fost sau nu pusă, pînă în prezent, chestiunea podului de peste Prut din dreptul localităţilor Leova şi Bumbăta, comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române de colaborare economică, comercială şi tehnico-ştiinţifică şi care sînt rezultatele acestor discuţii?

De asemenea, mă interesează dacă lucrările de proiectare ale podului au demarat şi dacă Guvernul Republicii Moldova şi administraţia publică locală a alocat fonduri în acest scop. Mă interesează, cînd vom putea vorbi despre inaugurarea lucrărilor de construcţie la acest pod?

A doua mea interpelare, este adresată Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuraturii Generale şi Serviciului de Informaţii şi Securitate.

În conformitate cu Legea privind programul de stat de privatizare din anii 19951996, Societatea pe Acţiuni Ciment din oraşul Rezina a fost inclusă în lista obiectivelor supuse privatizării. 40% contra bonurilor patrimoniale şi 60% scoase la concurs investiţional contra mijloacelor financiare la preţurile existente pe piaţa mondială. Timp de 2 ani acţiunile statului în această întreprindere nu au fost vîndute, iar SA Ciment a ajuns în stare de insolvabilitate.

La concursul de privatizare a întreprinderii au participat două companii.  Este vorba de compania autohtonă EnergcomSRL şi compania franceză Finarje-26, firmă asociată Lafarje. Ofertele celor două companii au fost următoarele. Energcom 15 milioane de dolari americani, Finarje-26 10 milioane de dolari americani.

În luna septembrie 1998, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, condus de directorul Vladimir Filat, a semnat contractul de vînzarecumpărare la preţul de numai 200 de mii de dolari americani.

Astfel, preţul de vînzarecumpărare a pachetului de acţiuni către Finarje-26 a fost diminuat esenţial de circa 45 de ori, întrucît valoarea reală a pachetului vîndut constituia 15 milioane de dolari americani la cursul oficial al dolarului de 6 lei la data semnării contractului, sumă care, aşa cum am spus mai sus, corespundea uneia dintre oferte şi anume ofertei firmei autohtone EnergcomSRL.

Modul de privatizare prin respingerea ofertei de 15 milioane de dolari americani a companiei autohtone EnergcomSRL, precum şi preţul de vînzarecumpărare, diminuat considerabil la 200 mii de dolari americani, denotă un şir de grave încălcări comise în procesul de privatizare şi o posibilă cointeresare materială personală a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat din acea vreme.

În februarie anul 2000, în scopul efectuării lucrărilor de minerit, compania franceză a procurat de la organele administraţiei publice locale din raionul Rezina un teren cu suprafaţa de 188 hectare şi jumătate la preţul total de 5,7 milioane de lei moldoveneşti, în situaţia în care, conform mecanismului de calcul stabilit prin Legea privind preţul normativ şi modul vînzarecumpărare a pămîntului, preţul respectivului teren constituia 113 milioane şi jumătate de lei, adică de 20 de ori mai mult decît s-a plătit în realitate.

În legătură cu cele expuse mai sus, cer instituţiilor interpelate să verifice legalitatea şi corectitudinea acelor două tranzacţii de vînzarecumpărare, Să stabilească gradul de responsabilitate a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi a conducerii raionului Rezina, inclusiv a Primăriei oraşului Rezina, în cazul acestor două tranzacţii, indicînd venitul ratat la bugetul de stat şi cel al raionului Rezina.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Prima întrebare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea.

Domnule Procuror General,

Rog o informaţie amplă în scris privind legalitatea clasării dosarului penal pornit la 17 decembrie 2007 în privinţa, domnului Sibov, directorul SRL Cristal dion din Comrat în baza articolului 231 din Codul penal al Republicii Moldova în redacţia anului  1961, furt în proporţii deosebit de mari.

Alături, plîngerea directorului Întreprinderii cu Răspundere Limitată Cristal Optima Chiloglo şi documentele anexate la aceasta. 

A doua întrebare o adresez iarăşi domnului Procuror General Valeriu Gurbulea şi domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Sergiu Puşcuţă.

În ultima şedinţă a Consiliului Superior de Securitate, şeful statului domnul Vladimir Voronin a comunicat, precum că colaboratorii Centrului au descoperit o grupare criminală, formată din judecători, avocaţi, funcţionari ai Băncii Naţionale, care au deposedat ilegal de acţiunile lor 8 acţionari ai Băncii Comerciale Moldova Agroindbank în valoare de 8 milioane de lei.

Acuzaţiile sînt pe cît de grave, pe atît de senzaţionale, dat fiind faptul că au fost făcute publice numele unor judecători concreţi. Or, aceste afirmaţii, în opinia noastră, aduc atingere unor stipulări din Constituţia Republicii Moldova, cum ar fi articolul 21, conform căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal într-un proces judiciar public. Iar în temeiul articolului 114 din Constituţie, justiţia se înfăptuieşte în numele legii  numai de instanţele judecătoreşti. 

Rog persoanele enunţate mai sus,  în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului să informeze plenul Parlamentului, dacă există un dosar penal în privinţa judecătorilor menţionaţi de şeful statului, şi dacă există o hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii privind acordul acestui organ constituţional de a atrage la răspundere penală aceşti judecători.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimaţi colegi,

Cunoaştem cu toţii ce se întîmplă cu exportul mărfurilor din Republica Moldova la momentul actual. De aceea, adresez două întrebări la acest compartiment Ministerului Economiei şi Comerţului. Dacă anul precedent importul a depăşit exportul de 2,5 ori, anul curent, după primele 5 luni de zile, avem o situaţie şi mai drastică. Anul trecut, pentru ca importul să depăşească exportul cu 1 miliard de dolari, ne-au trebuit undeva 78 luni.

Anul acesta, pentru a atinge această cifră au fost de ajuns doar patru luni. Biroul Naţional de Statistică ne informează că, în primele patru lini, exportul a constituit 482 milioane de dolari, cu o creştere de doar 28,3% faţă de anul precedent. Totodată, importul a constituit 1 miliard 494 milioane de dolari, cu o creştere de 46% sau, practic, dublă faţă de export.

Deficitul comercial a crescut şi el cu 56,2%, deci creşte dublu faţă de anul trecut. Şi a atins cifra de 1 miliard 12 milioane de dolari. Importul înregistrează o creştere care depăşeşte cu mult exportul şi demonstrează eşecul Guvernului în dezvoltarea industriei şi promovarea exportului.

Pornind de la acestea, rog să îmi fie prezentat în scris şi în plenul Parlamentului informaţia referitoare la rezultatele implementării strategiei de promovare a exportului. Cine va răspunde pentru nerealizarea acestei strategii, al cărei termen de implementare deja expiră?

Şi a doua întrebare tot la acest compartiment. Rog să fiu  informat care este ponderea agenţilor economici din Transnistria în aceste cifre, cîte întreprinderi sînt luate la evidenţă şi înregistrează  exporturile şi importurile prin Vama Republicii Moldova?

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc frumos.

Prima întrebare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea şi doamnei director general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei Viorica Cărare. Prin hotărîrile secrete nr.599 din 15 mai 2008 şi nr.156 din 15 februarie 2008, Guvernul Republicii Moldova a acordat din ajutoare umanitare cu titlu gratuit 9 mii tone de grîu alimentar Combinatului de Panificaţie din Chişinău Franzeluţa şi 2000 tone Combinatului de Panificaţie din Bălţi.

Legea cu privire la ajutoarele umanitare prevede că beneficiari ai ajutorului umanitar nu pot fi întreprinderile şi organizaţiile care au ca scop al activităţii lor obţinerea profitului. Sprijinind doi agenţi economici, Guvernul a depăşit cadrul legal, lovind direct în libera concurenţă în domeniu, în condiţiile în care pe piaţa produselor de panificaţie activează astăzi peste 100 de agenţi economici. Pornind de la cele expuse, solicit Procurorului General să investigheze acţiunile ilegale menţionate şi să ia toate măsurile ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare. Directorului general al Agenţiei Naţionale pentru protecţia concurenţei să investigheze acest caz sub aspectul compatibilităţii cu legislaţia în domeniul protecţiei concurenţei. Informaţia asupra investigării cazului, rog să fie prezentată în termenele stabilite de legislaţie de la tribuna centrală a Parlamentului.

A doua întrebare o adresez Ministerului Justiţiei. La 13 mai 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr.273 din 7 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost impuse o serie de restricţii la ocuparea funcţiilor publice pentru persoanele care deţin mai mulţi cetăţenii.

Stimaţi colegi,

Dacă vă amintiţi, la momentul examinării proiectului acestei legi, eu am atras atenţia, şi nu numai eu, asupra faptului că această iniţiativă a Guvernului nu corespunde cu Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. Şi că o asemenea lege constituie o politică de segregare a propriilor noştri cetăţeni. 

Cu toate acestea, Guvernul a insistat, argumentînd că simpla adoptare a acestei legi va soluţiona toate problemele de securitate naţională, de exod în masă a populaţiei, şi cel mai important, că astfel va fi asigurată protecţia statalităţii.

La 17 iunie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului o cerere depusă de prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova Alexandru Tănase şi vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă privind încălcarea drepturilor sale electorale în legătură cu intrarea în vigoare a Legii nr.273, ce stabileşte deţinerea exclusivă a cetăţeniei Republicii Moldova pentru un şir de funcţii publice.

Problema în cauză va fi examinată în scurt timp şi va fi luată decizia, avînd în vedere şi termenul ca niciodată restrîns, o lună, acordat de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Guvernului, pentru a da explicaţii pe marginea acestui subiect.

În temeiul celor expuse, solicit Ministerului Justiţiei să prezinte o informaţie amplă asupra situaţiei create şi să informeze care ar fi soluţia de a nu permite condamnarea, de altfel, în acest caz ruşinos, al Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Răspunsul îl aştept în scris, în acest caz.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Pentru stenogramă. Doar am omis, indic, cer răspuns la aceste două interpelări formulate astăzi la tribuna centrală a Parlamentului în data de 3 iulie, adică peste două săptămîni, dată fiind absenţa delegaţiei naţionale a Republicii Moldova de la Chişinău, participînd la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea chestiune de pe ordinea de zi declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Ivanov.   

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi,

Am să mă stărui să fiu cît mai succint. Am făcut o interpelare  Guvernului vizavi de ceea ce s-a întîmplă cu Hotelul Zarea, care aparţine Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Am primit un răspuns evaziv care nu înseamnă nimic şi vreau să vă informez şi pe dumneavoastră ceva mai pe larg. Ce face astăzi Hotelul Zarea care îi aparţine ministerului? Găzduieşte în timpul anului mii de pedagogi şi copii, pedagogii care vin la cursurile de perfecţionare, copiii care vin la olimpiade şi competiţii sportive. În aşa fel, în acest hotel, anual, 62,7 la sută se găsesc copii şi pedagogi care vin cu problemele pe care îi obligă statul şi ministerul să se găsească în Chişinău, pentru a participa la activităţile enumerate mai sus. Serviciile acordate copiilor şi pedagogilor sînt absolut simbolice.

Pentru un copil se plătesc 70 de lei pentru 24 de ore; pentru un pedagog 100 de lei pentru 24 de ore. Vă rog să găsiţi un hotel în Republica Moldova, care acordă astfel de servicii contra asemenea preţuri.

Hotelul activează în regim autonom şi financiar, neutilizînd vreun bănuţ din bugetul statului, activează cu profit şi investeşte în fiecare an în formarea condiţiilor mai bine de 1 milion de lei. În afară de aceasta, activează cu profit şi pe parcursul anilor acest profit creşte esenţial. Din 2004 cu un profit de 4,2 milioane, pînă în 2007 cu un profit de 6,5 milioane anual. La interpelarea făcută de mine, domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon mi-a răspuns următoarele.

Citez: Sînt necesare investiţii majore pentru modernizare şi pentru a acorda servicii de calitate copiilor. Eu cred că un răspuns mai jignitor nu poate fi. Nu mă interesează cine vrea să pună mînuţa pe acest hotel. El, prin hotărîre de Guvern este pus la privatizare. Vreau să pun numai o întrebare, adică cîteva întrebări.

Ce, primăriile, după ce acest hotel va fi privatizat, vor avea mai mulţi bani pentru a trimite copiii la diferite competiţii? Şi mai mulţi bani va avea ca să achite pedagogilor cazarea în acest hotel cînd aceştia vin la cursurile de perfecţionare? Desigur că nu.

Eu cunosc hotele modeste, de exemplu Hotelul Institutului Muncii, unde pentru o seară, nimeni nu vorbeşte, într-un număr obişnuit de 500 de lei. Atunci vreau să zic, ce se întîmplă?

Aici, în Parlament, cînd a fost investit în funcţie actualul Guvern, i-am pus o singură întrebare doamnei ministru al educaţiei şi tineretului: ce probleme, ce vă pregătiţi să faceţi în primul rînd? Dînsa mi-a răspuns prin nişte lozinci cunoscute de noi: Totul pentru şcoală, totul pentru copii. Uitaţi-vă, Hotelul Zarea, într-adevăr, se face totul pentru şcoală, totul pentru copii, numai că invers.

Vreau să întreb încă: cine doreşte să pună mîna pe acest colac în centrul oraşului cu 17 etaje? Cine doreşte în continuare să lipsească pedagogii să vină la perfecţionare, iar copiii la competiţii? De ce Guvernul încalcă articolul 62 din Legea învăţămîntului în flagrant?

Apropo, stimaţi colegi,

Actualmente, în Parlament este un proiect de lege semnat de domnul Iovv pentru a revizui acest articol, unde spune: Se interzice înstrăinarea bunurilor materiale.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

Un minut.

 

Domnul  Dumitru Ivanov:

Dar în acest proiect se spune: ca regulă. Adică, ca neregulă se cumpără toate celelalte. A fost un hotel similar construit la Poşta Veche cu 20 de etaje, un hotel foarte bun, contemporan, care, în timpul ministrului Sima, a fost vîndut şi acum se vinde şi ultimul. Eu cred că, sper că ceea ce se întîmplă cu Hotelul Zarea, unicul loc unde pot fi adăpostiţi acei care vin la ceea ce v-am numit anterior, cred că nu ştie, sper că nu ştie Preşedintele Ţării, domnul  Vladimir Voronin, sper că nu ştie.

Şi am speranţe că dumnealui ceva îi amesteca nemijlocit şi va întreprinde măsuri ca acest hotel să nu fie prihvatizat şi să rămînă în dotaţia Ministerului, pentru a efectua lucrările de mult folos pentru pedagogi şi copii.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Vă mulţumesc.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.52.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009