DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – Iunie 2008
Şedinţa
din ziua de 19 iunie 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1.
Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege
nr.546 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(Hotărîrea pentru ratificarea Convenţiei europene de
extrădare – art.1; Legea cu privire la combaterea terorismului – art.2, 6,
7 ş.a.).
4.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.1633 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(Codul cu privire la contravenţiile administrative – art.1801,
1802; Legea privind activitatea operativă de investigaţii
– art.6 ş.a.).
5.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.784 pentru modificarea şi completarea Legii nr.713-XV din 6
decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de
alcool, consumul ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope
(art.1, 2, 3 ş.a.).
6.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.1075 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 382-XIV din 6 mai
1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor (art.1, 7, 9 ş.a.).
7.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea
şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1517 pentru
ratificarea Protocolului III adiţional la convenţiile de la Geneva
din 12 august 1949 privind adoptarea emblemei distinctive suplimentare.
8.
Dezbaterea şi respingerea proiectului de Hotărîre nr.925
privind modificarea punctului 3 din Regulamentul privind modul de utilizare a
mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli,
aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI din 27 decembrie
2007.
9.
Întrebări.
10.
Declaraţia domnului deputat Dumitru Ivanov – Fracţiunea
parlamentară a Partidului Democrat.
Şedinţa începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de doamna Maria
Postoico, vicepreşedintele Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Marian Lupu –
în delegaţie; Iurie Roşca, Zoia Jalbă – la cerere; Dumitru
Ivanov, Oleg Ţulea, Nicolai Deatovschi, Igor Klipii, Oleg Serebrian.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Şedinţa este deliberativă.
Rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de
Stat.)
Vă mulţumesc.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Mulţumesc, doamnă
Preşedinte.
Din numele Fracţiunii, rog ca
să fie exclusă din ordinea de zi pentru ziua de mîine
următoarele proiecte de legi: nr.932, nr.1072 şi nr.4255.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, doamnă Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu vreau să propun de a include
în ordinea de zi, cred că, desigur, nu pentru astăzi, dar cel
puţin pînă la sfîrşitul sesiunii actuale audierile
Băncii Naţionale în problema cursului valutar în
Republica Moldova. Ieri, domnul Talmaci a organizat o conferinţă de
presă, spunînd cîteva lucruri ciudate, inclusiv că Banca
Naţională a stimulat cursul valutar în 1999, dînd drumul
leului de la 4 la 14 lei. Şi atunci cînd spunem că guvernatorul
Băncii Naţionale de chestiile acestea, te miră foarte mult,
fiindcă cursul valutei naţionale s-a schimbat în 1998 şi
nu la iniţiativa Băncii Naţionale, ci în urma default-ului
din Federaţia Rusă. Şi nu de la 4 la 14, ci de la 4 la 10.
Noi considerăm că situaţia
care s-a creat astăzi în Republica Moldova este, generează o
problemă foarte mare pentru economia naţională. Suferă
importatorii. Practic, exportatorii din Republica Moldova, producătorii
interni. Oamenii nu pot vinde producţia. Banca Naţională,
practic, a introdus un impozit pentru gastarbeiteri, fiindcă cursul leului
în Republica Moldova a căzut de la 14 la 10, cursul dolarului. Ceea
ce înseamnă undeva vreo 25%. În acelaşi timp, în
Federaţia Rusă cursul rublei de la 28 a căzut, practic, la 24.
Ceea ce înseamnă 12%.
Avînd în vedere că leul nu
este asigurat cu creştere economică, aceasta înseamnă,
în mod direct, stimularea cursului artificial al leului. De aceea, se
creează o serie de probleme foarte mari. Înainte oamenii schimbau 100
de dolari, gastarbeiterii în Moldova şi primeau 1300 de lei,
astăzi primesc mai puţin de 1000 de lei. De aceea, stimaţi
colegi, eu înţeleg că voi nu vreţi nici un fel de
discuţii să fie pe marginea acestei probleme. Este o problemă
fundamentală pentru Republica Moldova. De aceea, noi cerem ca, pînă
la sfîrşitul sesiunii, să fie introdus raportul Băncii
Naţionale. Este o problemă nu a unui partid, este o problemă
naţională. Şi Banca Naţională nu poate să
îşi permită, cred, în cooperare cu Guvernul un astfel de
comportament pe piaţa valutară a Republicii Moldova.
A doua chestiune. Vreau să atrag
atenţia asupra situaţiei create în Găgăuzia. Eu cred
că noi trebuie să ne gîndim foarte serios. Această
confruntare poate să conducă la crearea unei probleme serioase
în Republica Moldova. Eu nu vreau să fac analogii, nu vreau să
anticipez nişte lucruri, dar această luptă, cum spune rusul:
“stenka na stenku”, poate să creeze o situaţie la sudul republicii,
pe care nimeni dintre noi nu ne-o dorim. Implicarea centrului şi crearea
baricadelor la Comrat. Eu nu spun cine.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov,
Eu vă rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu spun cum. Eu vă rog foarte
frumos. Eu nu văd cum Parlamentul poate să se implice şi nu cer
acest lucru. Dar vreau să atenţionez că situaţia este
destul de serioasă. De aceea, eu chem la o conlucrare, la o cooperare
poate cumva, într-adevăr, să dăm nişte sfaturi acolo
sau să încercăm să rugăm pe acei din
Găgăuzia, nu accentuez care grup, dar să ia în
consideraţie situaţia politică care se creează acolo.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.
5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În legătură cu
situaţia creată privind desfăşurarea lucrărilor
agricole, Fracţiunea parlamentară propune ca proiectul de Lege
nr.753, care este în ordinea de zi pentru data de 27 iunie, să fie
transferat pentru ziua de astăzi sau, în cel mai rău caz,
pentru ziua de mîine, fiindcă chiar astăzi la zi
ţăranii au plătit taxa pe valoarea adăugată la
produsele de uz fitosanitar, pentru livrările pe teritoriul Republicii
Moldova în jur la 80 de milioane de lei.
Şi aceşti bani, necesari pentru a
fi întorşi ţăranului, ca ei să poată efectua
lucrările agricole, nu sînt plătiţi de către bugetul
de stat şi de către guvernare. De aceea, noi propunem ca
iniţiativa nr.753 să fie transferată pentru ziua de mîine,
ca să putem hotărî problema cu fondul de subvenţionare, cu
acele 300 milioane de lei, pe care le-a propus Fracţiunea
parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”. A doua chestiune. Noi
ne adresăm Procurorului General şi îl invităm să
vină în şedinţa de astăzi, fiindcă se
întîmplă ceva ciudat în Republica Moldova.
Săptămîna trecută, la şedinţa plenară a
Parlamentului Republicii Moldova, a participat un grup de ţărani
şi ei au dorit să vadă cum se desfăşoară la noi
şedinţele şi cum se discută problemele legate cu asigurarea
activităţii în agricultură.
Nu au dovedit să se
întoarcă acasă, le-au fost trimise controale, au fost
intimidaţi, sînt chemaţi să stea în
instanţă. Aceasta este la noi aşa-numita şedinţă
publică şi acei care vin imediat sînt penalizaţi că
au venit aici, în şedinţa Parlamentului. De aceea noi cerem ca
să vină Procurorul General şi să spună ce se întîmplă
în Republica Moldova în ceea ce priveşte atacul acelor care,
de pildă, vin şi vor să urmărească şedinţele
plenare ale Parlamentului Republicii Moldova.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
şi imunităţi se propune excluderea proiectului de Lege nr.1593
Codul contravenţional din ordinea de zi, planificat pentru data de 20,
luînd în consideraţie rezultatul examinării la
şedinţa precedentă, şi să fie transferat la noi
în şedinţă la sfîrşitul sesiunii.
Totodată, mă adresez colegilor ca să fie mai activi cei care mai
au o careva obiecţie la acest capitol. Să fie exclus din ordinea de
zi pe data de 27 proiectul nr.1818 privind aprobarea devizului de cheltuieli al
Curţii Supreme de Justiţie în instanţele
judecătoreşti etc., din cauză că Guvernul încă
nu a prezentat aviz şi, după prezentarea avizului, noi, cred că
pe data de 3–11, în perioada aceea vom examina acest proiect. Pentru una
din zilele de 26 sau 27 să fie inclus proiectul de Lege nr.1503.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
La ultima şedinţă a
Consiliului Suprem de Securitate, Preşedintele Voronin a comunicat
că, de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a
Corupţiei, a fost descoperită o grupare criminală formată
din judecători, avocaţi, colaboratori ai Băncii Naţionale
care au deposedat ilegal de acţiuni 8 acţionari ai Băncii
Comerciale “Moldova Agroindbank” în valoare totală de 8 milioane de
lei. Acuzaţiile sînt foarte grave. Au fost rostite nume concrete.
Inclusiv 5 judecători.
Din acest comunicat rezultă că
persoanele vizate deja sînt şi condamnate. Afirmaţii de
asemenea natură poate face oricine, inclusiv şeful statului, numai
dacă există o hotărîre judecătorească
definitivă. În caz contrar, Preşedintele Ţării
şi-a depăşit atribuţiile, încălcînd
flagrant un şir de prevederi constituţionale, cum ar fi articolul 21
– “Prezumţia nevinovăţiei”, 114 – “Înfăptuirea
justiţiei” şi altele. Şi acţiunile lui pot cădea sub
incidenţa Codului penal al Republicii Moldova. Fracţiunea
parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” vine cu propunerea ca,
la sfîrşitul şedinţei, să se prezinte Procurorul
General cu o informaţie la acest subiect.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimaţi colegi,
Deja de două ori în două
zile de joi vorbesc despre faptul că aş dori ca Biroul permanent
să se pronunţe, să ne spună cineva ce se aude în
legătură cu revendicările celor care vor să
vîndă carne prin patentă. Ei stau afară şi
protestează şi au promis să protesteze în continuare. De
aceea, eu cred că ar fi pentru binele tuturor ca să aveţi un
dialog, acei care reprezentaţi forţa votului, şi să vedem
dacă se poate găsi o ieşire din situaţie, inclusiv în
sensul nepromulgării legii. Aceasta este în puterea
dumneavoastră.
În al doilea rînd. Vreau
să vă spun că ultimele evenimente care se
întîmplă în Republica Moldova, toate protestele
bătrînilor, ceea ce se întîmplă cu
persecuţiile în toate domeniile, de asemenea cazul forumiştilor
care sînt persecutaţi tineri fiind şi intimidaţi în
pragul vieţii lor, toate temerile în legătură cu
destabilizarea situaţiei în societate şi mai ales deranjarea pe
care o manifestaţi în legătură cu mesajele pro
România şi pro unirea cu România, toate acestea
demonstrează că în Republica Moldova începe o fază
de instabilitate şi comportamentul puterii va conta foarte mult în
acest sens.
Vreau să vă spun că
experţii occidentali spun că e mai bine să fie confruntarea
şi instabilitatea din Ucraina, decît ştioalna comunistă
şi stagnarea din Republica Moldova...
Doamna Maria Postoico:
Doamnă Pavlicenco,
La ordinea de zi. Dacă aveţi
declaraţii, la sfîrşitul
şedinţei.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...din care nu iese nimic. Eu termin
imediat. Şi de aceea, în sensul anului 2005, era mai bine să
fie instabilitate din 2005.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog la ordinea de zi.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Imediat vă propun.
Doamna Maria Postoico:
Da, propuneţi, propuneţi.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Imediat. Permiteţi-mi să termin
fraza, doamnă Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Propuneţi.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
De aceea era mai bine ca să fie
instabilitate începută în 2005, decît s-o avem din 2009
şi vă asigur că va fi, dacă veţi avea acest
comportament. De aceea, eu propun, ca să vină astăzi, la
sfîrşitul şedinţei, Procurorul General şi şeful
SIS-lui şi să ne prezinte care sînt motivele pentru
persecutarea forumiştilor, care sînt temerile, în general, ale
puterii în legătură cu o anumită instabilitate, care
sînt motivele. Şi să vedem ce poate face pentru a rezolva toate
problemele societăţii pe cale democratică, în cadrul
respectării libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale
omului şi, cel mai important, în cadrul respectării
libertăţii de exprimare a cetăţenilor, care este foarte
grav afectată în general în Republica Moldova, iar în
ultimul timp într-un mod absolut îngrijorător. Vă rog
să supuneţi votului această propunere a mea.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Doamnă Preşedinte,
Stimaţi colegi,
De mai multe ori şi cu diferite ocazii
s-au constatat grave încălcări la capitolul gestionarea ajutoarelor
umanitare în Republica Moldova. Un exemplu elocvent este situaţia
atestată deja şi recunoscută de Guvern în cazul
alocării a 11 mii tone de grîu alimentar, gratuit către doi
agenţi economici din Republica Moldova.
În acest sens, avînd în
vedere şi discursul continuu şi insistent al Guvernului la capitolul
“transparenţă în actul guvernării”, am iniţiat
un proiect de hotărîre al Parlamentului, înregistrat cu
nr.2055, care are obiectul de reglementare instituirea unei Comisii speciale
pentru a efectua un control riguros la acest capitol, pentru a asigura
cetăţeanul cu informaţie veridică privind ceea ce se
întîmplă în acest domeniu. Şi vreau să
amintesc că, de fapt, la capitolul ajutor umanitar, în urma secetei
din anul trecut, partenerii noştri externi au răspuns prompt, iar
alocările şi ajutorul a fost unul substanţial.
Eu rog respectuos ca această
hotărîre să fie propusă votului, să fie
constituită Comisia. Nu văd de ce cineva ar avea să ascundă
sau să se împotrivească acestei propuneri, să efectuăm
controlul respectiv şi avînd în vedere, doamnă
Preşedinte al şedinţei, căci a rămas puţin timp
pînă la vacanţă. În timpul rămas să avem
posibilitate şi să facem un raport asupra efectuării acestui
control. Vă rog frumos această propunere să fie supusă
votului.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4 ori 3. Îmi cer
iertare.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Mulţumesc, doamnă
Preşedinte.
Din numele Fracţiunii Partidului
Comuniştilor se propune ca proiectul de lege cu nr.1215 să fie exclus
din ordinea de zi, dat fiind faptul că au parvenit noi circumstanţe,
care necesită examinarea suplimentară la Fracţiune şi
putem reveni peste o săptămînă.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghiş:
Mulţumesc, doamnă
Preşedinte.
Noi avem deja cîteva luni de zile de
cînd preţurile în Republica Moldova cresc, iar acţiunile
întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova nu conduc la acel
rezultat pe care îl aşteaptă majoritatea absolută a
cetăţenilor Republicii Moldova. Au mai rămas trei
săptămîni sau patru săptămîni de activitate a
Parlamentului pînă la vacanţă şi eu, din numele
colegilor, insist ca să fie un raport al Guvernului.
Şi poate, dacă este necesar,
să înaintăm şi unele modificări, inclusiv atunci
cînd se va rectifica Legea bugetului pentru anul 2008, ca să
întreprindem acţiunile necesare ca această creştere a
preţurilor, care este foarte dureroasă pentru cetăţenii
Republicii Moldova şi ultimele întîlniri în teritoriu
demonstrează tot mai mult că oamenii tot ce vreţi pot ierta, dar
nu pot înţelege şi nu pot accepta această majorare
excesivă a preţurilor, să fie discutat aici, în Parlament.
Să fie propuse modificările
respective atît ale Legii bugetului, cît şi ale politicii
Guvernului, fiindcă aceste încercări administrative de a
controla preţurile nu vor conduce la nimic decît la aceea că
vor fi iarăşi noi cazuri şi abuzuri, cazuri de
corupţie şi abuzuri din partea celor care se află la guvernare.
De aceea, noi propunem ca să fie
introdusă în ordinea de zi această chestiune – un raport al
Guvernului despre creşterea preţurilor şi acţiunile care
trebuie să fie întreprinse de către Guvern şi Parlament
pentru a diminua impactul negativ asupra cetăţenilor aceste
creşteri.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu cu referinţă la Legea nr.1215,
care a fost retrasă din ordinea de zi. Totuşi, stimaţi colegi,
este Regulamentul care prevede concret 60 de zile. Din aprilie pînă
acum au trecut 90 de zile. Poate totuşi cînd se exclud
iniţiativele deputaţilor, colegilor din ordinea de zi, să se
aducă nişte argumente mai clare: pe cît se exclude, care
sînt motivele, cînd va fi examinată, fiindcă, de altfel,
se transformă tot în grija pe care o avem aşa de mare
faţă de agriculturi. Legea aceasta stă 90 de zile în
Parlament. Şi astăzi, cînd a ajuns timpul să fie
examinată, dumneavoastră o excludeţi. Noi totuşi vă
rugăm să ne daţi nişte argumente mai serioase şi
cînd va fi examinată?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Mulţumesc, doamnă
Preşedinte.
Eu am spus că au parvenit noi
circumstanţe, care trebuie examinate la şedinţa Fracţiunii
şi anume în raportul Comisiei este stipulat că patru comisii permanente
s-au expus pentru examinarea proiectului menţionat, după primirea
avizului pozitiv al Guvernului, două s-au expus spre respingere. Şi
de aceea sînt argumente că acuma a parvenit avizul, care este
necesar de examinat suplimentar la şedinţa Fracţiunii. Şi
dacă spune colegul că au aşteptat 90 de zile, noi
considerăm că nu e nimic, nu se va întîmpla nimic,
dacă va mai trece încă o săptămînă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5. Poftim?
Domnul Alexandru Oleinic:
O anulăm pe o
săptămînă? Eu aşa am înţeles.
Doamna Maria Postoico:
Se reeşalonează, da, peste o
săptămînă.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc.
Doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Vă amintesc că la 12 iulie 2007
un grup de deputaţi, care reprezintă Fracţiunea
parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”, au înaintat
iniţiativa legislativă înregistrată cu nr.2646 pentru
modificarea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova privind
aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii
Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Pe parcursul aproape al unui an, în repetate
rînduri, noi am solicitat includerea în ordinea de zi şi
adoptarea acestei hotărîri, dat fiind faptul că, din punctul
nostru de vedere, neadoptarea ei lezează dreptul Fracţiunii
parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” de a-şi delega la
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezentantul pe care noi
considerăm de cuviinţă. În cazul de faţă, este
vorba de domnul preşedinte al partidului şi al fracţiunii,
Serafim Urechean.
Stimate coleg,
Noi avem dreptul la două locuri. Avînd
în vedere faptul că, chiar în această sală, acum
cîteva luni preşedintele Adunării Parlamentare a atras
atenţie asupra faptului că în Republica Moldova se
încalcă dreptul unei fracţiuni de a-şi delega
reprezentantul pe care şi-l doreşte la Adunarea Parlamentară,
noi insistăm din nou ca să fie inclusă în ordinea de zi
şi examinată iniţiativa legislativă, fiindcă noi am
dat dovadă de atitudine, de respect faţă de ceilalţi
reprezentanţi, înaintaţi de alte partide politice.
Vă mulţumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
În continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Eu vin întru susţinerea propunerii
colegului nostru Dumitru Diacov, că noi trebuie cumva să ne expunem
asupra situaţiei din Găgăuzia, dar nu cum o doreşte
Fracţiunea Comuniştilor. Dar să nu ne amestecăm în
această chestie. A fost o propunere şi eu vin întru susţinerea
acesteia.
Doamna Maria Postoico:
E clar, e clar, doamnă Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu este clar. Eu vreau să vin.
Doamna Maria Postoico:
Nu, deci altă propunere nu aveţi, da.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu am o propunere.
Doamna Maria Postoico:
Spuneţi, dar atunci la concret.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mă refer la programa “Maxima” de
sîmbătă, cînd au participat şi deputaţi din
Parlament, şi ministrul administraţiei publice locale, şi
încă nu ştiu cine, care a adus etichetări başcanului
Găgăuziei, poporului găgăuz. Nimeni nu a delegat
deputaţi din Parlament să meargă şi să vorbească
în numele Parlamentului. Trebuia să spună că sînt
din...
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, dacă aveţi o declaraţie
la sfîrşitul şedinţei, stimată doamnă
Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Fracţiunea Comuniştilor şi reprezintă
Partidul Comuniştilor.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, la sfîrşitul
şedinţei orice declaraţie.
Microfonul nr.2.
Doamna Irina Vlah:
Да, я согласна с выступающими коллегами, которые говорили
о том, что необходимо обратить внимание на ситуацию в Гагаузии, особенно в
части того, что сегодня башкан Гагаузии превышает свои полномочия и совершает
серьезнейшие нарушения по вмешательству исполнительной власти в законодательную
власть. Помимо этого надо изучить ситуацию по хищению бюллетеней, которые были
похищены 30 апреля 2008 года представителями от Формузала и 12 июня 2008
года представителями от Дудогло, дать оценку соответствующим органам и так
далее.
Да, нужно сделать выводы, однозначно дождаться решения
судебной инстанции, которая уже высказалась в части того, что действие тех
постановлений, которые были приняты 16 июня, приостановлено.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă preşedinte.
Eu vreau, aşa, în formă de
replică, colegei noastre doamna Vlah, pe care o stimez foarte mult,
şi vreau să spun că dacă în cazul în care
başcanul Găgăuziei se implică în activitatea
Legislativului de la Comrat, el o face fix aşa cum o face
Preşedintele Voronin de la Chişinău.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Alte solicitări la ordinea de zi nu
sînt.
Supun votului propunerile înaintate
privind ordinea de zi. S-a fost propus de a exclude proiectele de legi nr.932,
nr.1072, nr.4255, nr.1215, nr.593 şi nr.1818. Cine este pentru excluderea
acestor proiecte, rog să voteze. Majoritatea.
A fost propunerea de a include pentru data de 27
proiectul de Lege nr.1503 şi pentru a include în ordinea de zi
proiectul de hotărîre nr.2646. Deci, propun includerea nr.1503. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Proiectul de Hotărîre nr.2646
referitor la componenţa APCE. Cine este pentru, rog să voteze.
Vă rog numărătorii.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile
necesare. Mai departe. Referitor la propunerile domnului Diacov, probabil, o
să fie discutat în cadrul Biroului. La fel pentru... da. Privind
situaţia în Găgăuzia noi mai departe o să supunem
votului, căci au fost mai multe solicitări. Ceea ce a înaintat
domnul Cosarciuc, de transferat proiectul nr.753 pentru ziua de mîine.
Cine este pentru această propunere, rog să voteze şi să
îmi confirmaţi rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile
necesare. Referitor la invitarea Procurorului General, această solicitare
a fost din partea mai multor deputaţi, dar cu diferite teme. Prima a fost
de la domnul Cosarciuc. Cine este pentru această propunere de a invita
astăzi Procurorul General, propunerea domnului Cosarciuc.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 19.
Doamna Maria Postoico:
24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile
necesare. Domnul Pleşca la fel a înaintat propunerea pentru
Procurorul General referitor la expunerea unor opinii la judecători. Cine
este pentru această propunere, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 18.
Doamna Maria Postoico:
24 de voturi. Nu întruneşte condiţiile
necesare. Propunerea este respinsă. Referitor la instabilitatea, trec la
altă propunere înaintată în primul rînd de doamna
Pavlicenco, deci instabilitatea care este în Găgăuzia, care
poate că dumneaei doreşte ca să fie această instabilitate,
pentru a invita Procurorul General.
Cine este pentru această propunere, rog să
voteze. La fel aceeaşi... a fost susţinerea din partea doamnei
Cuşnir şi atît, îmi pare, da. Vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 13.
Doamna Maria Postoico:
16 voturi. Nu întruneşte condiţiile
necesare. Propunerea domnului Filat tot la acelaşi compartiment. Bine,
cine este pentru ca să fie invitaţi, o să rog să voteze.
Aceeaşi propunere a doamnei Pavlicenco.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 12.
Doamna Maria Postoico:
16 voturi. Nu a întrunit. Referitor la proiectul
de Hotărîre nr.2055. A fost solicitarea din partea domnului Filat
privind punerea la vot. Cine este pentru această propunere de a fi
inclusă, deci rog să votăm.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 13.
Doamna Maria Postoico:
17 voturi. Nu a întrunit condiţiile
necesare pentru a fi introdusă în ordinea de zi. Domnul Braghiş
a înaintat propunerea pentru a audia un raport al Guvernului referitor la
preţurile în ţară şi, desigur, nu a fost stipulat
pentru care timp. Probabil, pentru astăzi dumneavoastră aţi
solicitat această propunere sau aceste audieri, sau raportul?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghiş:
Eu nu sînt convins că Guvernul este gata
astăzi să facă acest lucru. Eu propun pentru
săptămîna viitoare să dăm posibilitate Guvernului
să pregătească şi săptămîna viitoare
să propună şi proiectul de hotărîre, ca să
dezbatem nu doar o informaţie, dar şi nişte
hotărîri...
Doamna Maria Postoico:
Bine, dumneavoastră sînteţi de acord
ca să fie pus în discuţie la Biroul permanent, ca să...
Domnul Dumitru Braghiş:
Bine, eu accept soluţia şi prin Biroul
permanent.
Doamna Maria Postoico:
Discuţia la Birou.
Domnul Dumitru Braghiş:
Să fie discutat acest lucru în Parlament
pînă la concediu.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Deci nu supun votului pînă ce a fi,
fiindcă... E tot, da.
Domnul Bujor, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc.
Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Stimaţi colegi,
Urmare a votului care s-a produs acum cîteva
minute la proiectul nr.2646 ne vedem obligaţi să anunţăm,
vot pe care noi îl apreciem ca unul iresponsabil din partea
Fracţiunii majoritare, ne vedem obligaţi să anunţăm
că Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”
va informa Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei despre această
poziţie şi atitudine ostilă.
Înţelegem că este foarte dificil ca
deputaţii comunişti să voteze înainte de a avea o
coordonare sau o indicaţie de la Preşedinţie. De aceea, noi vom
informa despre ceea ce se întîmplă pe marginea examinării
acestui subiect pentru ca, doamnă Postoico, inclusiv colegii
dumneavoastră din Fracţiune, să aibă ce discuta
săptămîna viitoare la Adunarea Parlamentară a Consiliului
Europei.
Vă mulţumim pentru o ordinară atitudine
neconstructivă a deputaţilor comunişti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Postoico,
Eu propun ca totuşi să examinaţi la
Biroul permanent problema cu temerile în faţa unei
instabilităţii pe care văd eu că tare o simţiţi
şi de care tare vă temeţi. Dar vreau să vă spun
că de ce vă temeţi n-o să scăpaţi.
Şi să-mi spuneţi totuşi
rezultatul, dacă aţi examinat şi ce s-a hotărît, ca
să vină totuşi Procurorul General, să vină directorul
SIS-ului şi să ne spună care sînt temerile că
în Republica Moldova se produce o revoluţie sau o unire cu
România şi de aici rezultă toate celelalte.
În al doilea rînd, de asemenea, vă
rog, la Biroul permanent central, să examinaţi, să supuneţi
examinării problema cum prezidează şedinţele doamna
Postoico, care destabilizează situaţia în Parlament.
Şi mai mult decît atît, atunci
cînd ea prezidează se scot foarte multe proiecte de legi de pe
ordinea de zi şi, practic, dumneaei nu are încrederea
Fracţiunii Comuniste ca să prezideze ca lumea şedinţele.
Şi cînd nu este Lupu aceasta nu este o activitate, chiar şi
atît de proastă cum este cu Lupu în Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc, doamna Pavlicenco,
de apreciere.
Stimaţi colegi,
Purcedem la ordinea de zi. Proiectul de
Lege nr.549 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Lectura a doua, Comisia. Da, 546, da, da.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru securitatea naţională,
apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege nr.546
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa
legislativă a Guvernului Republicii Moldova, lectura a doua.
Toate amendamentele parvenite cu decizia Comisiei se
conţin în sinteză, care este parte integrantă la prezentul
raport, dintre care cele mai esenţiale obiecţii acceptate de Comisie
sînt următoarele.
Dat fiind faptul că sintagma “Centrul Antiteror”,
utilizat pe parcursul textului Legii cu privire la combaterea terorismului,
supusă modificării, este incorect din punctul de vedere al
deputaţilor Iurie Roşca şi Vlad Cubreacov. Comisia propune
să fie acceptată substituirea acesteia cu sintagma “Centru
Antiterorist”.
La articolul 3 din proiect, deputatul Valeri Garev a
propus: în scopul concordării, termenele de pedeapsă, stabilite
în Codul penal la articolul 145 alineatul (3) litera e), care prevede
“omorul săvîrşit asupra unui reprezentant al
autorităţii publice ori asupra unui militar în
legătură cu îndeplinirea de către aceştia a
obligaţiunilor de serviciu” să fie coordonate cu cele prevăzute
în proiect la punctul 8 alineatul (3) – “omorul persoanei care
beneficiază de protecţie internaţională”, precum şi la
punctele 13 şi 14, adică substituirea termenului de 16 ani prin 20
ani. Adică termenul va fi de 20 – 25 de ani.
Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi a propus ca faptele criminale prevăzute la articolele
2751 şi 2752, calificate drept infracţiuni cu
caracter terorist, să fie expuse în Codul penal după articolul
278 (“Terorismul”) şi nicidecum în capitolul XII din Codul penal,
care reglementează infracţiuni în domeniul transporturilor.
Comisia a acceptat acest amendament.
În temeiul celor expuse, Comisia pentru
securitatea naţională, apărare şi ordinea publică
propune plenului Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege în
lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Alte propuneri la proiectul de lege?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc.
Doamnă preşedinte,
Pare-mi-se nu este corect ca, printr-o lege, să
modificăm o hotărîre a Parlamentului din punct de vedere procedural.
De aceea, propun ca articolul 1 din proiect să fie exclus.
Domnul Iurie Stoicov:
Noi la Comisie am examinat această propunere
şi nu a fost acceptată de Comisie. Rămîne să
decidă plenul Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Tot, da?
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu e clară poziţia.
Doamna Maria Postoico:
Nu e clar răspunsul sau nu e clară
întrebarea?
Domnul Alexandru Lipcan:
Poziţia nu e clară.
Domnul Iurie Stoicov:
Poftim?
Domnul Alexandru Lipcan:
De ce?
Doamna Maria Postoico:
Domnule preşedinte,
Care este decizia Comisiei?
Domnul Iurie Stoicov:
Eu am spus, noi la Comisie nu am examinat şi nu
am acceptat aşa propunere.
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, dar de ce nu se acceptă? Pur
şi simplu, se vede cu ochii liberi că este o încălcare a
procedurii legislative. Nu putem să modificăm prin lege organică
hotărîrea Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Lipcan,
Dumneavoastră sînteţi şi membru
al Comisiei cred că şi...
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu am lipsit la acea şedinţă a
comisiei.
Doamna Maria Postoico:
A trebuit să faceţi în scris,
dacă chiar aţi avut această...
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar dacă se face aici nu e acceptat sau cum?
Doamna Maria Postoico:
Nu-i nimic, pur şi simplu.
Domnul Iurie Stoicov:
Aici se referă la ratificarea Convenţiei
europene.
Domnul Alexandru Lipcan:
Şi ce?
Domnul Iurie Stoicov:
Păi, aceasta e legea, aceasta nu e
hotărîre.
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, e hotărîre, ia
uitaţi-vă ce scrie aici: Hotărîrea Parlamentului din
14 mai 1997, articolul 3 se exclude.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Este posibil prin... îmi cer scuze, domnule
Lipcan, dar, conform procedurii legislative, este posibil de a modifica hotărîrea
Parlamentului printr-o lege organică. Deci nu e o încălcare
procedurală.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar unde este scris chestia aceasta?
Domnul Vladimir Filat:
Este scris în Legea cu privire la...
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Lipcan,
Aici se referă la rezerva referitoare
la articolul 3 paragraful III al Convenţiei.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule preşedinte,
Nu se referă.
Domnul Iurie Stoicov:
Aici e vorba de Convenţie.
Domnul Vladimir Filat:
Nu se referă. Observaţia este una
foarte corectă, fiindcă prin lege organică se modifică
hotărîrea Parlamentului. Legea permite, Legea privind procesul
legislativ permite acest lucru. Această precizare am vrut să o fac.
Îmi cer scuze, dar aşa este.
Domnul Alexandru Lipcan:
Ei, bine.
Doamna Maria Postoico:
Alte propuneri pentru lectura a doua nu
sînt.
Vă mulţumim, domnule
preşedinte.
Supun votului pentru adoptare în
lectura a doua proiectului de Lege nr.546. Cine este pentru, rog să voteze
şi vă rog concretizaţi rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 23.
Sectorul nr.3 – 1.
Doamna Maria Postoico:
54 de voturi “pro”. Cine este
împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.546 a fost adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1633 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la
contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de
investigaţii).
Prezintă domnul Reşetnicov.
Domnul Artur Reşetnicov – directorul Serviciului de
Informaţii şi Securitate:
Stimată doamnă Preşedinte,
Onorat Parlament,
Vă prezint spre examinare Proiectul de
Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, proiect
care prevede completarea Codului penal, Codului cu privire la
contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de
investigaţii şi Legea privind activitatea particulară de
detectiv şi de pază.
Necesitatea şi actualitatea acestui proiect de lege rezultă
chiar din prevederile Constituţiei Republicii Moldova, care
garantează dreptul constituţional de a comunica prin scrisori,
telegrame, trimiteri poştale, telefon şi alte mijloace legale de
comunicare şi acest drept este garantat fiecăruia conform
Constituţiei, în special conform articolului 30.
Concomitent, legislaţia prevede interzicerea
accesului neautorizat la sistemele informaţionale. În prezent,
cadrul legal nu este complet şi nu este actual şi, în primul
rînd, reieşind din progresul tehnico-ştiinţific. Pentru
că, prin intermediul mijloacelor destinate obţinerii ascunse a informaţiei,
se limitează şi se încalcă inclusiv drepturile şi
libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Proiectul de lege, în linii generale,
prevede introducerea răspunderii administrative sau, după caz, a
răspunderii penale pentru proiectarea, producerea, comercializarea,
deţinerea şi utilizarea ilegală a unor mijloace tehnice care
sînt destinate obţinerii prin ascunsa informaţie.
Totodată, proiectul de lege prevede
aprobarea unor reguli speciale pentru agenţii economici,
întreprinderi, organizaţii care importă, produc sau
comercializează aceste mijloace tehnice.
Concomitent, proiectul de lege
împuterniceşte Guvernul de a stabili, de a aproba clasificatorul
acestor mijloace tehnice speciale care nu există în prezent.
Onorat Parlament,
Rog să susţineţi şi
să aprobaţi acest proiect de lege în primă
lectură.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Stimate domnule director,
Cu siguranţă, lipsa reglementărilor
pînă în prezent reprezintă o scăpare gravă a
cadrului normativ în Republica Moldova, însă eu observ din nou
o tendinţă generală, care se atestă la noi, în
procesul legislativ, de a transmite cît mai mult, o funcţie, de
altfel, improprie pentru Guvern, către Guvern, de a reglementa anumite
domenii. La ultimul articol prezent în proiectul de lege, eu nu vreau
să mă refer la Clasificator, într-adevăr Clasificatorul
poate să fie adoptat şi de către Guvern.
Însă eu nu înţeleg, de ce ar
trebui Guvernul, şi aici, stimaţi colegi, poate urmează să
convenim pentru lectura a doua. De ce ar trebui anume Guvernul să
stabilească modul cum urmează să fie efectuat importul,
exportul, proiectarea, producerea? Deci este o normă care urmează
să reglementeze un domeniu şi această normă, din punctul meu
de vedere, urmează să fie una legală, la nivel de lege, şi
nu la nivel de hotărîre a Guvernului. Fiindcă este domeniul
în care urmează să activeze şi aceiaşi agenţi
economici. Este o întrebare directă: dacă nu consideraţi
că acest domeniu ar fi trebuit să fie reglementat prin lege?
Domnul Artur Reşetnicov:
Stimate domnule deputat,
Luînd în considerare competenţele
şi împuternicirile Guvernului ca organ executiv şi cadrul
legal, care este în prezent, s-a determinat necesitatea ca anume Guvernul
să reglementeze procedura respectivă. În acest caz, s-a
ţinut cont şi de alte domenii specifice, reglementate anume prin
hotărîri de Guvern. Totodată, s-a luat în considerare
şi specificul tehnicii respective. Pentru că, după cum am
menţionat şi anterior, progresul tehnico-ştiinţific
influenţează asupra perfecţionării şi apariţiei
unor noi mijloace tehnice speciale.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sînt de acord, dar, totodată, noi
în Parlament discutăm foarte mult asupra necesităţii de a
reglementa cît mai puţin domeniile, chiar care sînt mai
specifice. Iar reglementarea se face în baza legii, nu în baza
hotărîrilor Guvernului. Acesta a fost sensul întrebării.
Poftim, pentru lectura a doua, atunci noi vom încerca să venim cu o
precizare, care, ulterior, poate va ajuta în acest domeniu, votînd
legea în lectura a doua.
Vă mulţumesc pentru răspuns.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule Reşetnicov.
Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Comisia pentru securitatea naţională,
apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa
legislativă a Guvernului Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege a
fost elaborat în scopul îmbunătăţii cadrului
legislativ naţional cu privire la protecţia drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în raport
cu activitatea ce ţine de utilizarea mijloacelor tehnice speciale,
destinate obţinerii ascunse a informaţiei.
În aceste condiţii, proiectul introduce
răspunderea administrativă sau, după caz, penală pentru
proiectarea, producerea, deţinerea, utilizarea ilegală,
încălcarea regulilor de import şi export a respectivelor
mijloace tehnice speciale.
Comisiile parlamentare permanente şi
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale,
susţin examinarea şi adoptarea proiectului de lege menţionat,
înaintînd unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în
considerare pentru lectura a doua. Totodată, Comisia juridică, pentru
numiri şi imunităţi în calitate de coraportor al
prezentului proiect de lege, propune în scopul
îmbunătăţirii prevederilor acestuia, următoarea
obiecţie şi anume: de exclus din proiect articolul I, cu privire la
modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile
administrative, dat fiind faptul că prevederile articolului 1801
şi ale articolului 1822, prin decizia Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi, au fost înglobate ca amendament la
capitolul XIV – “Contravenţii împotriva telecomunicaţiilor
şi informaticii” din proiectul Codului contravenţional nr. 1593, care
deja se examinează în Parlament.
La articolul VI, Comisia pentru securitatea
naţională, apărare şi ordinea publică a propus
modificarea termenului de intrare în vigoare de la data publicării
prezentei legi de la 6 luni la 3 luni.
În temeiul celor expuse, se propune adoptarea
acestei legi în primă lectură.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte al
Comisiei.
Întrebări către Comisie? Nu sînt.
Supun votului pentru aprobare în primă
lectură proiectul de Lege nr.1633. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.784 pentru modificarea
şi completarea Legii din 6 decembrie 2001 privind controlul şi
prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de
alte substanţe psihotrope.
Prezintă domnul Golovin.
Domnul Boris Golovin – viceministru al
sănătăţii:
Mult stimată doamnă
Preşedinte al şedinţei,
Onorată asistenţă,
Ministerul Sănătăţii,
de comun cu alte organe cointeresate, a efectuat evaluarea Legii nr.713 din 6
decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de
alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope
şi a recurs la elaborarea unui proiect de lege ce vine să modifice
şi să completeze prevederile Legii nominalizate. La elaborarea
proiectului menţionat, în primul rînd, s-a ţinut cont de
prevederile Legii nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de
bază de reglementare a activităţii de întreprinzător,
Hotărîrii Guvernului nr.314 din 17 martie 2007, Planului de
acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobussinesului
în anii 2007–2009, Hotărîrii Guvernului nr.113 din 3 februarie
cu privire la aprobarea Planului de acţiuni prioritare privind
implementarea în anul 2007 a Planului de acţiuni “Republica Moldova
–Uniunea Europeană”.
Astăzi, se atestă o situaţie
complicată la capitolul “Consumul de alcool” printre contingentul de
şoferi examinaţi pentru determinarea stării de ebrietate,
conform biletului de trimitere a organelor de drept. Numărul
şoferilor depistaţi în stare de ebrietate alcoolică
şi narcotică, în acest sens, este în creştere.
În rezultatul efectuării controlului treziei, pe parcursul anului
2007, în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice au primit
refuz peste 760 persoane care doreau să primească permis auto şi
manifestau semne evidente de alcoolism cronic sau narcomanie.
O problemă alarmantă pentru
sănătatea publică în Republica Moldova o constituie
consumul de droguri şi de alte substanţe psihotrope. Diagnostica
maladiilor narcologice, tratarea, îngrijirea, reabilitarea
medico-socială şi supravegherea medicală se efectuează
în conformitate cu actele normative emise de către Ministerul
Sănătăţii. Serviciile medicale prestate în acest sens
se efectuează în conformitate cu programul unic.
În scopul adaptării prevederilor
Legii nr.713 la exigenţele internaţionale, în proiectul
elaborat au fost incluse completări ce ţin de organizarea serviciilor
narcologice pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, acest proiect cuprinde
prevederi ce instituie, prin lege, reglementarea relaţiilor juridice de
profil narcologic între organele administraţiei publice de toate
nivelurile, precum şi dintre acestea şi subiectul de drept privat. Au
fost incluse unele noţiuni care pînă în prezent nu erau
prevăzute în nici un act legislativ. Totodată, s-a inclus
şi spectrul serviciilor de profil narcologic care în prezent sînt
reglementate doar de actele normative ale Guvernului sau ale organelor publice
de specialitate.
De asemenea, grupul de lucru a inclus
în proiectul menţionat şi modificarea articolului 7 din legea
nominalizată ce ţine de politica statului în vederea
preîntîmpinării conducerii mijloacelor de transport în stare
de ebrietate şi consideră că varianta propusă va contribui
substanţial la realizarea scopului propus. Unele articole din legea
nominalizată precizează mecanismele efectuării examinării
stării de ebrietate la îndreptarea organelor de drept sau la dorinţa
proprie. Primele examinări sînt efectuate din contul bugetului
public naţional, iar cele efectuate la dorinţa proprie se
efectuează contra plată.
Sîntem convinşi că noul
proiect de lege va reglementa activităţile faţă de bolnavi
de alcool şi narcomanie în contextul Convenţiei Europene pentru
Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale
Omului. Totodată, aceasta va contribui la înăsprirea
măsurilor de control şi la preîntîmpinarea accidentelor
rutiere în stare de ebrietate, la depistarea timpurie şi neadmiterea
la conducere a unităţilor de transport a bolnavilor de alcoolism
cronic şi narcomanie.
Stimaţi deputaţi,
Rugăm să susţineţi
acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Domnule viceministru,
Eu am o propunere la articolul 7.
Domnul Boris Golovin:
Care, 7?
Doamna Valentina Stratan:
La articolul 7, da. Introducem nişte
alineate noi. Alineatul (3), care stipulează: “Tuturor persoanelor care au
efectuat cursuri de şoferi li se va elibera permisul de conducere numai
după examenul medical.” Noi ştim că aceste cursuri costă
şi nu costă puţin. Eu cred că acei care au frecventat
aceste cursuri, au plătit bani, şi sînt afectaţi de
această maladie vor încerca, pe diferite căi, să
obţină acest examen medical. De aceea, eu propun ca acest certificat
medical să fie prezentat la şcoala de şoferie pînă la
începerea cursurilor. Adică, să studiem acest moment.
Domnul Boris Golovin:
Doamnă deputat,
Scopul final, era acelaşi, adică
noi să nu permitem persoanelor care au această boală să
primească permis de conducere. Eu cred că nu e nici o problemă
ca să schimbăm aceasta.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule viceministru,
Ei mai frecventează nişte cursuri
prin oraş pînă la primirea acestui permis de conducere.
Domnul Boris Golovin:
Nu, nu este problemă. Sîntem de
acord.
Doamna Valentina Stratan:
Aceste persoane prezintă un pericol.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
În continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule viceministru,
Denumirea legii este foarte bună,
anume prevenirea consumului abuziv de alcool şi consumului ilicit de
droguri şi alte substanţe psihotrope. La acest capitol, situaţia
este destul de gravă la noi în ţară. Dumneavoastră
veniţi cu nişte modificări şi spuneţi că se
ajustează la cerinţele Convenţiei. Dar veniţi numai cu ceea
ce ţine de conducătorii auto.
Ştiu situaţia şi o cunosc,
nimeni, de fapt, la noi în ţară nu se ocupă de prevenirea
consumului abuziv de alcool, dimpotrivă, fiecare primar şi nu
ştiu cine din sate au baruri deschise, se vinde rachiu nu ştim de ce
calitate, v-aţi îngustat doar numai ce ţine de
conducătorii auto. Eu cred că această lege, anume la acest
moment, trebuie modificată şi la nivel naţional, să vedem
ce e cu această problemă care ne distruge şi demografic, şi
din alte puncte de vedere societatea.
Domnul Boris Golovin:
Doamnă deputat,
De ce acest proiect a fost luat,
vasăzică, în marea majoritate sînt acolo şi nişte
puncte legate nu numai de conducătorii auto, dar de problema
conducătorilor auto care folosesc băuturi alcoolice, este o tragedie
naţională. Eu vreau să spun că noi, în anii
precedeţi, iată, în anul 2007 noi am depistat 10 000 de
conducători de autovehicule în stare de ebrietate alcoolică
şi 300 – în stare de ebrietate narcotică. De aceea, noi
propunem acum aceste modificări ale legii. Dar ceea ce propuneţi
dumneavoastră, noi putem să lucrăm asupra altui proiect de lege.
Deci, aceasta este astăzi foarte prioritar. Dumneavoastră
vedeţi: în fiecare zi 3–4 accidente, oameni morţi din cauza
conducătorilor auto care sînt în stare de ebrietate.
Pînă o să elaborăm alt proiect de lege o să treacă
timp. De aceea, noi am propus ca să facem aceste modificări.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mă bucură faptul că
sînteţi gata şi înţelegeţi că trebuie de
continuat aceasta, dar vreau să vin şi cu o altă propunere.
Există momente cînd îi bat pe oameni nevinovaţi. În
Codul muncii, ştiţi dumneavoastră, se menţionează
că, dacă eşti odată în stare de ebrietate,
angajatorul are dreptul să te elibereze din funcţie fără
nici o judecată şi doar la nivelul unei comisii acolo, în
interiorul fabricii, care... ştim noi cum se face. Adică, nu
narcologul stabileşte că aceasta e stare de ebrietate şi numai
după aceasta să poată fi... Fiindcă eu, ca angajat al unei
fabrici de vinuri, timp de 28 de ani, nu am observat nici un caz ca să fie
eliberat cineva din muncă pentru că a fost la serviciu în stare
de ebrietate, pe cînd, în jumătate de an de zile, 4
angajaţi ai Întreprinderii “Fabrica de Vinuri din
Călăraşi” au fost eliberaţi de angajator anume din
această cauză. Aici trebuie numaidecît să intervenim
şi să apărăm oamenii cu care poate odată s-a
întîmplat ceva sau să nu dăm pe mîna angajatorului
să se debaraseze de oameni buni, să stabilească ei că au
fost în stare de ebrietate.
Mulţumesc.
Domnul Boris Golovin:
Doamnă deputat,
Eu nu ştiu, dar acestea sînt de
acum standarde duble, ştiţi, odată s-a întîmplat...
Adică, noi considerăm că trebuie să fie luate măsuri,
indiferent prima dată s-a întîmplat sau a doua oară s-a
întîmplat, mai ales dacă duce după sine fel de fel de
jertfe ş.a.m.d., eu cred că nu ar fi trebuit să fie standarde de
acestea, să zicem, că prima dată s-a întîmplat,
poate eu ştiu.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu, zic trebuie tot narcologul să
stabilească starea de ebrietate, nu angajatorul.
Domnul Boris Golovin:
Da, noi sîntem tot de acord, numai
persoanele abilitate cu acest drept să... Noi sîntem de acord.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, aceasta am avut în vedere.
Doamna Maria Postoico:
În continuare microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Eu vreau doar, să aduc la
cunoştinţă Parlamentului că, în cadrul comisie,
cînd am discutat acest proiect, într-adevăr, am sesizat
că proiectul adoptat în 2001 nu şi-a realizat, ca scop,
întregul proiect de Lege privind controlul şi prevenirea consumului
abuziv de alcool, consumul ilicit de droguri şi de alte substanţe
psihotrope, deoarece povara acestor fenomene sunt foarte mari asupra Fondului
de asigurări în sănătate, asupra chiar şi a
sănătăţii publice.
De aceea, eu cred că în
toamnă, în cadrul Comisiei, vom avea o audiere pe marginea acestei
legi. Dar, în momentul de faţă, ideea ministerului şi a
Guvernului este înţeleasă, pentru că,
într-adevăr, în rezultatul consumului de alcool de către
conducătorii auto este destul de costisitor, cu consecinţe grave,
traumatisme şi multe alte efecte negative asupra
sănătăţii.
Doamna Maria Postoico:
În continuare microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Stimate domnule viceministru,
Articolul 7, alineatul (4) Starea de
ebrietate a conducătorilor mijloacelor de transport va fi confirmată
în urma examinării medicale pentru stabilirea stării de
ebrietate şi naturii ei, iar probele acumulate de către colaboratorii
organelor de poliţie vor fi luate în consideraţie de către
medic.
Mă interesează dacă ultima
parte este necesară din punctul dumneavoastră de vedere, în
text? Dacă facem o expertiză, expertiza dă rezultatele, iar
probele, pe care le prezintă colaboratorii organelor de poliţie, ce
relevanţă au în acest caz?
Domnul Boris Golovin:
Vasăzică, se propune ca unele
probe să fie prelevate de către colaboratorii organelor de
poliţie. Sînt teste, da? Dacă participantul spune, să
zicem, eu ştiu, la avarie, că ea este în stare de ebrietate. Se
confirmă prin acest test, acest test să fie de acum luat în
consideraţie şi de către medic. Dar sînt cazuri...
Domnul Vladimir Filat:
Ce aveţi în vedere “cum
sînt prelevate probele”?
Domnul Boris Golovin:
Sînt teste care pot fi folosite
şi de către colaboratorii Poliţiei rutiere, cum este practica
din toată lumea. Căci nu este narcolog la fiecare, să zicem,
ieşire din oraş ş.a.m.d. Şi dacă spune că el a
folosit băuturi alcoolice şi testul a arătat pozitiv,
înseamnă că el se anexează la procesul-verbal.
Domnul Vladimir Filat:
Ce aveţi în vedere
dumneavoastră prin test? Aici am vrut să ajung. Ce aveţi
în vedere prin teste concret?
Domnul Boris Golovin:
Sînt teste speciale care se
procură de către Ministerul Sănătăţii prin
programe naţionale şi cu aceste teste se dotează colaboratorii
de poliţie şi, în caz de ebrietate, acest test îşi
schimbă culoarea ş.a.m.d.
Domnul Vladimir Filat:
De acord, domnule viceministru. Dar
dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că aceste teste
îşi schimbă culoarea şi în cazul în care
sînt prelevate la acei care suferă de diabet zaharat. Şi vreau
să vă spun că sînt situaţii cînd colaboratorul
de poliţie, înainte de a acorda testul, nu spun că este o
normă generală, dar este posibil de a folosi tifonul cu spirt
ş.a.m.d., după care se atestă conţinutul probei. Mie
mi se pare că norma respectivă este în plus în proiectul
respectiv de lege şi trebuie să lăsăm pe seama expertizei
să confirme sau să infirme presupunerea că cetăţeanul
a fost sau este în stare de ebrietate. Este ca şi propunere.
Domnul Boris Golovin:
Domnule deputat,
Am spus că, dacă dumnealui spune
că într-adevăr a folosit băuturi alcoolice, dacă persoana
spune că nu a folosit băuturi alcoolice şi testul a arătat
pozitiv, înseamnă că atunci merg mai departe la examinare la
narcolog. Dar dacă dumnealui a spus: da, eu într-adevăr am
folosit. Pentru ce să îl mai ducem încă o dată la
narcolog?
Domnul Vladimir Filat:
Dumneavoastră povestiţi, dar eu
citesc ce scrie în lege: “iar probele acumulate de către
colaboratorii organelor de poliţie vor fi luate în consideraţie
de către medic.” Şi eu consider că lucrul acesta este în
plus în lege. Aceasta am vrut să spun. Vom discuta pentru lectura a
doua.
Domnul Boris Golovin:
Bine. Noi vom lucra asupra acestui punct,
eu ştiu.
Domnul Vladimir Filat:
În continuare, alineatul (5):
“Conducătorii unităţilor de transport, depistaţi în
stare de ebrietate la volan, vor fi supuşi, în mod
obligatoriu, instruirii antialcoolice şi antidrog. Acest serviciu se
efectuează contra plată.” Spuneţi, vă rog frumos, cine va
efectua aceste cursuri? Cine va stabili costul acestor cursuri ş.a.m.d.?
Domnul Boris Golovin:
Vreau să spun că aceste cursuri au să
fie efectuate, cred, în comun cu colaboratorii Poliţiei rutiere
şi cu medicii. Dar costurile cred că o să fie
întărite de către Guvern. Vasăzică, nişte acte
normative care o să fie elaborate după adoptarea acestui...
Domnul Vladimir Filat:
O să am o rugăminte foarte mare. Pentru
lectura a doua, cuvîntul, cred că în... ca şi
răspuns la această întrebare, să fie foarte bine
argumentat cu norma care urmează să fie. Pentru ca să nu mai
creăm iarăşi o structură care să facă business
din această situaţie, ştiţi cum.
Şi ultima întrebare, dacă
îmi permiteţi, ultimul articol. Este vorba de articolul 17,
alineatul (1), în cazul alcoolismului cronic sau narcomaniei persoana
este declarată incapabilă.
Domnul Boris Golovin:
Care articol? 17?
Domnul Vladimir Filat:
17, ultimul articol, alineatul (1). Cine
declară această persoană ca fiind incapabilă pentru că
ulterior este lezat dreptul fundamental de a munci, de a profesa, de a
desfăşura anumite activităţi profesionale cu pericol sporit
ş.a.m.d. Pericol sporit sau fără pericol sporit, nu
contează. Eu consider că, în acest caz, declararea
incapacităţii persoanei urmează să fie stabilită de
către judecată în baza probelor respective şi această
normă urmează să fie stipulată în lege.
Domnul Boris Golovin:
Bine, lucrăm pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, răspunsul.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, am înţeles, pentru lectura a
doua.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule viceministru,
Mulţumim.
Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimată doamnă
Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
În cadrul Comisiei am examinat acest
proiect de lege, în care sînt expuse noţiuni noi din domeniul
narcologiei, controlului treziei, în care se prevăd măsuri
concrete referitoare la prevenirea conducerii mijloacelor de transport în
stare de ebrietate. Se concretizează conţinutul asistenţei
medicale narcologice în condiţii de staţionar şi în
condiţii de ambulator. La fel se stabilesc limitări în
practicarea activităţii profesionale cu pericol sporit pentru
persoanele care suferă de alcoolism cronic sau narcomanie. Se
precizează denumirea unor organe şi instituţii din domeniul
sănătăţii.
Comisiile parlamentare au examinat acest
proiect de lege şi, în principiu, îl susţin. La fel,
sînt unele obiecţii şi chiar astăzi, în plenul
Parlamentului, au apărut unele propuneri, pentru lectura a doua vom
examina. Iar acum propunem aprobarea acestui proiect de lege în
primă lectură.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către Comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, doamnă Preşedinte al
Comisiei.
Acest proiect de lege a apărut din
necesitatea de a micşora numărul de oameni care se aşază la
volan în stare de ebrietate. Este o problemă naţională,
aşa a spus domnul ministru.
Şi mie îmi pare că la
articolul 7, alineatul (5), domnule ministru, este cel puţin hazliu:
“conducătorii unităţilor de transport depistaţi în
stare de ebrietate la volan vor fi supuşi în mod obligatoriu
instruirii antialcoolice.” Nu, aceasta e de rîsul lumii. Ei trebuie
eliberaţi din funcţie, nu instruiţi. De aceea, aceasta o să
se transforme într-o aşa... noi îi depistăm,
conducătorii unităţilor auto îi depistează la volan
în stare de ebrietate şi noi o să le citim lecţie cu
plată.
Eu cred că Comisia ar trebui să
examineze acest articol, să găsească o formulă mai
adecvată situaţiei în care se găseşte Republica
Moldova.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumim, doamnă
preşedinte.
Supun votului pentru aprobare în
primă lectură proiectul de Lege nr.784. Cine este pentru aprobarea
în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1075 pentru
modificarea şi completarea Legii cu privire la circulaţia
substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor.
Domnule ministru,
Vă rog.
Domnul Boris Golovin:
Mult stimată doamnă
Preşedinte,
Mult stimaţi deputaţi,
Ministerul Sănătăţii a
efectuat o revizuire a legislaţiei în vigoare ce reglementează
circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor
acestora. Modificările propuse au fost efectuate în conformitate cu
articolele 2 şi 4 ale Convenţiei unice asupra stupefiantelor din anul
1961, articolul 2 al Convenţiei asupra substanţelor psihotrope din anul
1971 şi articolul 12 al Convenţiei ONU contra traficului ilicit de
substanţe narcotice şi substanţe psihotrope din anul 1988,
Convenţie la care Republica Moldova a aderat în anul 1994.
Recomandările Organizaţiei
Naţiunilor Unite pentru droguri şi crimă şi Comitetului
Internaţional de Control asupra drogurilor.
Conform articolului 31 al Convenţiei
din anul 1961 şi articolului 8 al Convenţiei din anul 1971, statele
participante trebuie să controleze importul şi exportul
substanţelor narcotice şi al substanţelor psihotrope. Fiecare
caz de import sau export al substanţelor narcotice, psihotrope şi al
precursorilor trebuie să aibă loc doar în temeiul
autorizaţiei eliberate de organul competent.
Concomitent, înainte de a fi
eliberată autorizaţia la export, statul participant trebuie să
solicite prezentarea autorizaţiei de import acordate de organele
competente ale ţării în care se importă substanţele
menţionate. În această autorizaţie trebuie să fie
indicat implicit că importul substanţei menţionate în ea
este permisă şi luată sub control.
Legislaţia naţională nu
conţine prevederi mai detaliate privind modul de acordare a
autorizaţiilor de import şi export al substanţelor narcotice,
psihotrope şi al precursorilor, lista documentelor şi informaţii
ce trebuie să prezinte importatorul şi exportatorul.
La dispoziţia Guvernului din 27 iulie
2007, s-a instituit un grup de lucru, care a examinat suplimentar proiectul de
Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.382 din 6 mai 1999 cu
privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a
precursorilor în conformitate cu prevederile convenţiilor şi
acordurilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
La elaborare au participat
reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ministerului
Afacerilor Interne, Camerei de Licenţiere, Ministerului Economiei şi
Comerţului.
S-a constatat că
autorităţile pentru activitatea farmaciilor cu substanţe
narcotice, psihotrope şi a precursorilor nu vor mai fi eliberate de
către Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul
Ministerului Sănătăţii, dar licenţiate de către
Camera de Licenţiere care va licenţia şi activităţile
de cultivare a macului opiaceu şi a cînepei în scopuri
ştiinţifice.
Comitetul permanent de control asupra
drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii va autoriza
importul-exportul de substanţe narcotice, psihotrope şi de precursori
şi depozitele cu activitatea angro.
Comitetul permanent de control asupra
drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii va
întocmi rapoarte trimestriale şi anuale în formă
stabilită de Comitetul internaţional de control asupra drogurilor din
cadrul ONU, în temeiul Convenţiilor internaţionale de control
asupra drogurilor, la care Republica Moldova face parte.
Funcţia de licenţiere a
activităţilor farmaceutice va fi efectuată de către Camera
de Licenţiere, iar monitorizarea şi evidenţa – de către
Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului
Sănătăţii.
La definitivarea proiectului de lege s-a
ţinut cont de recomandările şi obiecţiile Comisiei de stat
pentru reglementarea activităţii de întreprinzător a
Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Justiţiei.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Într-adevăr, proiectul de lege
are scopul de a asigura circulaţia legală a substanţelor
psihotrope, stupefiante şi a precursorilor în Republica Moldova, de
a asigura evidenţa strictă în limitele necesităţilor
sistemului de sănătate.
Dumneavoastră aţi spus bine
că Comitetul nu va mai elibera autorizaţii, deşi în
proiectul de lege întîlnim că Comitetul va autoriza imobilele
destinate activităţilor ce ţin de circulaţia
substanţelor narcotice. La fel, Comitetul îşi atribuie aici o
funcţie de eliberare a certificatelor către personalul medical.
Eu mai mult pentru stenogramă, ca noi
în comun cu dumneavoastră, cu Ministerul, cu Comitetul, cu
Agenţia Medicamentului pentru lectura a doua să excludem dublarea
funcţiilor şi, totodată, să reglementăm clar procedura
de licenţiere, autorizare, retragere şi suspendare, pentru că nu
recent Parlamentul a adoptat Legea nr.235 şi noi trebuie să ne
încadrăm în acele principii şi să nu dublăm
şi să creăm dificultăţi atît Camerei
Comitetului, cît şi agenţilor economici.
Domnul Boris Golovin:
Da, de acord, doamna preşedinte.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări?
În continuare, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mulţumesc doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Din motive obiective, am
întîrziat. Vă rog să mă înscrieţi la
sfîrşitul şedinţei cu o declaraţie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Domnule viceministru,
Articolul 26, alineatul (3), este
necesar, pentru lectura a doua, să fie adus în concordanţă
cu prevederile Codului vamal, fiindcă ceea ce este prevăzut de acest
alineat intră în concordanţă sau intră în
contradicţie, mă scuzaţi, cu prevederile Codului vamal. Este
prima rugăminte pentru lectura a doua, pentru stenogramă, vă rog
frumos, aveţi în vedere.
Şi o întrebare vizavi de
articolul 48.
Domnul Boris Golovin:
48?
Domnul Vladimir Filat:
48. Noi, practic, la fiecare proiect de
lege, care are ca şi obiect reglementarea, sîntem nevoiţi
să revenim, să aducem în atenţia autorilor că avem
Legea nr.235 care am spus că va reprezenta baza ulterioară în
domeniul respectiv. Şi aş vrea foarte mult pentru viitor şi
în acest caz, pentru lectura a doua, aceste prevederi să fie
în conformitate cu prevederile Legii nr.235 ce ţine de suspendarea
licenţei, autorizaţiei, de retragerea licenţei.
Noi am stabilit foarte clar care este
procedura prin acea lege, cine are dreptul să suspende şi cine are
dreptul să retragă. Vă rog foarte frumos, pentru lectura a doua,
să se aibă în vedere acest lucru şi să ajustăm
legea în conformitate cu această normă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule ministru, vă mulţumim.
Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Stimaţi deputaţi,
În cadrul Comisiei a fost examinat
acest proiect de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii
nr.382 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor şi constatăm următoarele.
Activitatea farmaciilor cu substanţe
narcotice, psihotrope şi precursori, precum şi activitatea de
cultivare a macului opiaceu, a cînepei şi arbustului coca în
scopuri ştiinţifice şi/sau producerea de seminţe, fibre sau
ulei va fi permisă prin licenţiere de către Camera de
Licenţiere, cu prezentarea anterioară a autorizaţiei Comitetului
permanent de control asupra drogurilor pentru utilizarea imobilelor destinate
activităţilor legate de circulaţia acestor substanţe.
Activitatea de import-export de
substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, precum şi
activitatea depozitelor farmaceutice în acest domeniu va fi
autorizată de către Comitetul permanent de control asupra drogurilor
în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Concomitent, Comitetul va efectua
monitorizarea, evidenţa şi controlul tuturor activităţilor
cu privire la circulaţia acestor substanţe, cu întocmirea
rapoartelor trimestriale şi anuale în formă stabilită de
Comitetul internaţional de control asupra drogurilor din cadrul
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Sînt expuse detaliat procedurile de
autorizare, ceea ce noi deja am vorbit c,ă pentru lectura a doua, trebuie
să ajustăm la prevederile Legii nr.235. Totodată, comisiile parlamentare,
prin avizele prezentate, susţin prezentul proiect de lege, iar propunerile
şi obiecţiile parvenite în cadrul examinării şi
în şedinţa de astăzi le vom examina pentru lectura a doua.
Acum propunem susţinerea acestui
proiect de lege în primă lectură.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumim, doamnă
preşedinte.
Stimaţi colegi,
Supun votului pentru aprobare în
primă lectură proiectul de Lege nr.1075. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1517 pentru
ratificarea Protocolului III adiţional la Convenţia de la Geneva din
12 august 1949 privind aprobarea emblemei distinctive suplimentare.
Prezintă domnul viceministru Malai.
Vă rog.
Domnul Igor Malai – viceministru al apărării:
Mult stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Emblemele “Crucii Roşii” şi “ Cristal
Roşu” sînt recunoscute ca simboluri ale protejării victimelor
în conflicte armate şi cataclisme.
În scopul sporirii valorilor protectoare şi
caracterului universal al emblemelor distinctive, precum şi al
soluţionării divergenţelor apărute pe marginea alegerii
şi folosirii acestora, la 8 decembrie 2005 la Geneva, a fost adoptat
Protocolul III adiţional privind adoptarea unei embleme distinctive
suplimentare care confirmă şi completează prevederile celor
patru convenţii de la Geneva din 12 august 1949 în cazuri
corespunzătoare celor două protocoale adiţionale la ele din 10
iulie 1977.
Emblema adiţională cunoscută sub denumirea
de “Cristal roşu” va oferi o soluţie completă şi de
durată la problemele emblemei. Noua emblemă este formată
dintr-un chenar roşu, avînd forma unui pătrat, aşezat pe
un colţ pe fond alb, şi este lipsită de orice conotaţie
religioasă, politică sau de altă natură. Republica Moldova
a semnat Protocolul în cauză la 13 septembrie
2006.
Prevederile acestui protocol nu impun careva
cheltuieli financiare, nu contravin legislaţiei în vigoare şi
nu afectează relaţiile politice, economice şi militare ale
Republicii Moldova.
Ratificarea Protocolului menţionat nu prevede
întreprinderea unor măsuri suplimentare privind
înfiinţarea unor structuri noi sau modificarea actelor legislative
sau normative, sau elaborarea altor noi. Luînd în consideraţie
că Republica Moldova este stat parte la convenţiile de la Geneva din
12 august 1949 şi la cele două protocoale adiţionale,
considerăm oportună ratificarea Protocolului III adiţional la
convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind adoptarea unei embleme
distinctive suplimentare, adoptat la Geneva la 8 decembrie 2005, şi propun
susţinerea acestui proiect de lege.
Vă mulţumim pentru atenţie.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către raportor? Nu
sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumim mult.
Domnul Igor Malai:
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
O secundă.
Domnule Bujor,
Ar fi foarte bine ca dumneavoastră din timp...
dar să nu faceţi discuţii. De la microfonul 1, vă rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Cred că e bine şi aşa cum este,
doamnă Preşedinte al şedinţei. Aş vrea să
întreb: din care considerente se propune, cu o întîrziere
atît de mare, aproape doi ani, ratificarea acestui document? Ce motive au
fost ca Guvernul să vină mai devreme cu propunere? 2006, acum
sîntem în luna iulie 2008.
Şi a doua întrebare, ca să nu vă
întrerup. Spuneţi, vă rog, cîte state au ratificat acest
document pînă în prezent? Poate e legat una de alta?
Domnul Igor Malai:
Rarificarea acestor documente necesită un timp
mai îndelungat şi aprobarea de către alte state. Şi de
aceea a durat, din 13 septembrie, şi au fost examinate aceste probleme.
Consider un timp nu prea oportun, dar aşa este situaţia.
Domnul Leonid Bujor:
Aveţi o cifră cîte state l-au
ratificat pînă în prezent?
Domnul Igor Malai:
Pînă la momentul actual nu dispun de
asemenea cifră.
Domnul Leonid Bujor:
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică externă şi
integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi
constată că Protocolul III adiţional la Convenţia de la
Geneva din 12 august 1949 privind adoptarea emblemei distinctive suplimentare
se încadrează în categoria tratatelor internaţionale
supuse examinării şi ratificării de către Parlament.
Scopul Protocolului este de a completa
dispoziţiile referitoare la instituirea simbolurilor protectoare în
conflicte armate şi cataclisme, definite în cadrul convenţiilor
de la Geneva din 1949.
Protocolul recunoaşte, pe
lîngă simbolurile prevăzute de actele internaţionale
nominalizate, o emblemă distinctivă adiţională “Cristalul
Roşu”. Potrivit Protocolului, statele părţi îşi
asumă obligaţiunea să asigure respectarea condiţiilor de
utilizare a “Cristalului Roşu” şi să întreprindă
toate măsurile necesare pentru prevenirea şi reprimarea oricărui
abuz în folosirea emblemei sau a denumirii acesteia.
Comisiile permanente ale Parlamentului
şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat
avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Protocolului.
Comisia pentru politică externă şi integrare europeană
propune a completa alineatul (1) al articolului 1 din proiectul de lege
după cuvintele “adoptat la Geneva la 8 decembrie 2005” cu cuvintele
“şi semnat de Republica Moldova la 13 septembrie 2006”.
Luînd în consideraţie cele
expuse, Comisia propune a adopta proiectul de lege în două
lecturi.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumesc.
Prima şi a doua?
Domnule preşedinte,
Prima şi a doua? Da, da.
Supun votului pentru aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.1517 pentru ratificarea Protocolului III.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege în primă
lectură, rog să voteze. Majoritatea.
Fracţiunile, pentru a doua lectură? Se
acceptă? Da.
Supun votului pentru adoptare în lectura a doua
proiectul de Lege nr.1517. Cine este pentru, rog să voteze. Numărătorii,
vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
64 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1517 este adoptat în
lectura a doua.
Proiectul de Hotărîre nr.925.
Prezintă domnul Valeriu Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Iniţiativa legislativă
prezentată pentru a modifica punctul 33 din Regulamentul privind modul de
utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor
agricoli este îndreptată întru susţinerea gospodăriilor
mici, gospodăriilor ţărăneşti, ca ele să
aibă acces la subvenţionarea investiţiilor pe care le fac
în domeniul zootehniei.
Fiindcă în punctul 33 din Regulament se
prevede: “Mijloacele financiare pentru stimularea investiţiilor în
modernizarea fermelor zootehnice sau construcţia noilor ferme se face
numai pentru ferme mijlocii cu capacitatea de 20 de vaci”. Esenţa
propunerii este ca noi să stimulăm şi crearea unor ferme mici,
începînd cu 5 vaci. Vreau să aduc nişte argumente
în privinţa investiţiilor care se fac pentru ca să se
creeze o fermă de 5 vaci şi alta de 20 de vaci.
Pentru a crea o fermă de 5 vaci este necesar de
cheltuit pentru utilajul tehnologic 100 000 de lei. Pentru a crea o fermă
de 20 de vaci, pentru a cumpăra utilaj tehnologic este nevoie de cheltuit
724 000 de lei. Şi pentru investiţia totală pentru o
fermă de 5 vaci constituie 175 000 de lei sau 35 000 de lei la un animal.
Pentru o fermă de 20 de vaci investiţia totală constituie 1
milion 24 de lei sau 52 000 de lei pentru un animal.
Este clar că ţăranii, gospodăriile
mici nu pot să îşi permită să cheltuie mulţi
bani şi nu au aceşti bani, în afară de aceasta ei nici nu
au suprafaţa necesară pentru a întreţine cele 20 de vaci,
pentru aceasta este necesar în jur de 20 hectare de teren agricol.
Avînd în vedere că din an în an
noi, practic, nu stimulăm gospodăriile ţărăneşti
şi aceasta ne confirmă şi utilizarea fondurilor în 2007,
atunci cînd gospodăriile ţărăneşti au primit
11,4% din totalul subvenţiilor acordate în agricultură.
În anul 2008, pe 5 luni din 178 milioane de lei, care au fost
cheltuiţi în agricultură, gospodăriile
ţărăneşti au căpătat 17 milioane numai 10%.
De aceea, eu, ca autor, consider că ar trebui
să stimulăm crearea fermelor mici, ca gospodăriile
ţărăneşti să poată participa şi să
aibă acces la aceste subvenţii din partea statului şi astfel
să eradicăm sărăcia de la sate. Fiindcă
într-un raport al Băncii Mondiale “Agricultura pentru dezvoltare”
este clar scris: “În ţările care se bazează pe agricultură
trebuie să fie susţinute, în primul rînd,
gospodăriile ţărăneşti, pentru ca aceste
gospodării să poată să supravieţuiască şi
să fie lichidată sărăcia.” Din aceste considerente, propun
ca proiectul de Hotărîre a Parlamentului să fie adoptat de
Parlament.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Domnule preşedinte Cosarciuc,
Eu am vrut să vă întreb, această
plafonare 5 vaci, de unde aţi luat aceste criterii? Care este
argumentarea? Fiindcă, noi ştim, cunoaştem cu toţii,
sîntem majoritatea din spaţiul rural, avem foarte mulţi
ţărani în satele noastre care au 2–3 vite, e o categorie
importantă, ei vor fi excluşi din această ecuaţie şi
nu vor putea să profite de aceste subvenţii din partea statului.
Poate acesta nu este plafonul limită pe care dumneavoastră
încercaţi să îl stabiliţi, poate putem să
includem şi alte categorii, coborînd un pic această cifră.
Dacă el face performanţă şi este la toate capitolele
exemplar, de ce să nu-i oferim şi lui această subvenţie,
acest suport financiar?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Varta,
Noi am pornit de la următoarele. Astăzi, de
pildă, în Regulament este prevăzut că se
subvenţionează numai ţăranii care vor constitui ferme de 20
de vaci. Noi am reieşit că, diminuînd această cifră
de la 20 vaci la 5 vaci, tot ar fi de acum un suport pentru gospodăriile
mici. Şi încă am mai reieşit din următoarele: din
structura utilajului tehnologic necesar pentru o fermă. Şi în
cazul în care ne coborîm mai jos de 5 vaci, de acum
investiţiile pentru utilajul tehnologic la un animal în această
fermă va fi mai mare decît în gospodăriile care, de
pildă, vor avea 5 vaci. Din aceste considerente.
Şi am adus ca exemplu cifrele: pentru o
fermă de 5 vaci – utilajul necesar, dar acesta este cel mai mic utilaj care
este de acum pentru înzestrarea fermelor, constituie 100 000 de lei,
adică pentru o vacă – 20 000 de lei. Dacă ne coborîm mai
jos, vor fi tot aceleaşi cheltuieli de 100 000 de lei, dar de acum vor fi
împărţite la 2 sau la 3 vaci şi atunci investiţia pe
o unitate de animal va fi mai mare decît ceea ce am prezentat noi aici.
Domnul Ion Varta:
Dar sînteţi de acord că cu
această plafonare noi excludem o categorie importantă de
ţărani care se ocupă cu această activitate?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cred că noi am putea să revenim la
următoarea etapă şi să ne mai coborîm în jos.
Dar astăzi calculele arată că ar fi eficient ca să
începem de la 5 vaci. Şi eu cred că Parlamentul ar face
un bine ţăranilor dacă ar accepta această modificare
astăzi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Domnule Cosarciuc,
Dumneata, ca preşedinte al Comisiei pentru
agricultură şi industria alimentară, m-ar interesa, ce
politică, în perspectivă, vedeţi dumneavoastră
în agricultură, în zootehnie în primul rînd? Toate
animalele, aşa-numite ferme, despre care dumneata spui că sînt
ferme, care acum sînt în sate. Şi dumneavoastră ştiţi
că noi avem un pericol foarte mare în legătură cu poluarea
apelor de care se folosesc cetăţenii, este mărit procentul de
nitraţi ş.a.m.d. Deci politica care... dumneata încerci să
ne convingi de a face aceste ferme în sat, evident, şi mai departe
va afecta starea sănătăţii populaţiei.
Spuneţi-mi, vă rog, ce tehnologii performante poţi să
introduci la 5 animale?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
În primul rînd, vreau să vă
spun, domnule preşedinte al Comisiei, că în Regulamentul actual
este clar prevăzut: “Se subvenţionează ţăranii
care constituie ferme în afara localităţii.” E scris de
acum în Regulament. Nici nu mai trebuie să revenim la ceea ce... Noi
nu promovăm ca fermele chiar de 5 vaci să fie constituite sau să
fie construite în intravilan. De acum Regulamentul în vigoare
prevede că aceste ferme se vor construi în extravilan, adică,
în afara satului. Şi sînt aceste suprafeţe, în
fiecare sat este posibil de a face acest lucru în afara satului, la
marginea satului, aşa cum şi prevede Regulamentul în vigoare.
În ceea ce priveşte utilajul tehnologic,
domnule preşedinte al Comisiei. Noi am contactat întreprinderile
producătoare şi sînt utilaje tehnologice performante petru
ferme mici, începînd cu 5 vaci. Şi v-am spus că
cheltuielile pentru utilajul tehnologic pentru o fermă de 5 vaci, costul
este de 100 000 de lei, adică 20 000 de lei pentru un animal. Pentru o
fermă de 20 de vaci costul echipamentului tehnologic este de 724 000 de
lei sau în jur de 35 000 de lei pentru o unitate de animal.
Şi am aici, la mine, chiar şi
răspunsurile de la întreprinderile producătoare de utilaje
tehnologice din România, utilaj performant, care este produs
împreună cu întreprinderile din Danemarca şi Olanda.
Domnul Iurie Stoicov:
Deci, după cît cunoaştem noi,
toată perspectiva dezvoltării zootehniei nu începe de la
5 vaci. Şi eu nu ştiu ce ne aşteaptă pe noi dacă o
să începem să facem aceste ferme micuţe, care, practic, nu
au să dee nici un rezultat şi nici o productivitate a muncii nu are
să fie careva.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Pentru ca să întreţii un animal este
nevoie de 1 hectar de teren agricol, aceasta este, ştiu. Şi
acestea sînt şi proiectele pe care le promovează, de
pildă, olandezii. Astăzi, ţăranul dacă are 5 hectare,
înseamnă că el poate să întreţină aceste 5
animale în ferma respectivă. Pentru ca să întreţină
20 de vaci trebuie să aibă 20 de hectare, ca să poată
întreţine ferma corespunzătoare.
În privinţa productivităţii.
Vreau să vă spun că în calculul prezentat pentru utilajul
tehnologic... este un utilaj progresiv care permite să producem lapte cu productivitate
înaltă. În afară de aceasta, costul, de pildă, al
unei vaci mulgătoare în Republica Moldova pentru productivitatea
anuală de 5 000 de litri pe an este de 10 000 de lei. Pentru o vacă
olandeză, care are o productivitate de 30–40 de litri pe zi, cu o
productivitate anuală de 12 000 de litri, astfel de vacă costă
35 000 de lei. Adică, sînt efectuate calculele. Şi acei care se
ocupă în acest domeniu au demonstrat că pot produce lapte la o
fermă de 5 vaci şi aceasta este cu o productivitate înaltă.
În afară de aceasta, stimate domnule
preşedinte al Comisiei,
Eu v-am spus că este raportul Băncii
Mondiale, se numeşte “Agricultura pentru dezvoltare” şi vă
propun ca să îl studiem împreună, ca să vedeţi
că în ţările bazate pe agricultură, aşa cum este
Republica Moldova, atenţia principală trebuie să fie
adresată şi toate subvenţiile trebuie să fie date pentru
gospodăriile ţărăneşti, fiindcă ei ar putea
să contribuie la eradicarea sărăciei de la sate. Fiindcă
dacă noi nu îi vom susţine pe aceştia mici, înseamnă
că ei vor fi nevoiţi să plece peste hotare şi să apuce
drumul pribegiei. Altceva nu este.
Domnul Iurie Stoicov:
Ultima intervenţie. Eu consider că noi
trebuie să reieşim din situaţia reală care este în
Republica Moldova. În primul rînd, chiar şi acele
suprafeţe de pămînt, noi, în majoritatea cazurilor, nu
avem nici 5 hectare. În al doilea rînd, politica ministerului,
după cîte cunosc, este consolidarea pămîntului şi,
evident, trebuie şi aceste ferme de vite să fie respective.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Politica ministerului este clară. Eu cred că
ceea ce face astăzi ministerul face greşit şi nu numai
ministerul, dar ceea ce face astăzi guvernarea. Noi propunem reieşind
din ceea ce doresc astăzi ţăranii. Şi iniţiativa
legislativă, care a fost prezentată, este o iniţiativă la
solicitarea ţăranilor, la solicitarea gospodăriilor
ţărăneşti. Da, stimaţi colegi, pot să vă
spun foarte clar, că aceasta este la solicitarea gospodăriilor
ţărăneşti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Domnule preşedinte Cosarciuc,
Eu revin la ideea pe care am invocat-o ceva mai
înainte cu privire la aceste categorii de ţărani, care se vor
pomeni în afara acestor stimulente, subvenţionări din partea
statului, dar cu unele precizări. O asociere a cîtorva
gospodării ţărăneşti pentru a întruni
această calitate de 5 vite mari cornute o acceptaţi
dumneavoastră ca amendament?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doar ea şi fără acceptul meu este
posibilă astăzi. Dacă se creează o fermă de 5 vaci de
2 ţărani sau de 3 ţărani, aceasta este posibil.
Fiindcă subvenţia se acordă pentru ferma corespunzătoare,
nu se acordă pentru ţărani. Dacă vor fi 2–3
ţărani asociaţi împreună, înseamnă că
ei pot să construiască o fermă.
Domnul Ion Varta:
Deci pot profita de o asemenea subvenţie? Ar
putea să profite?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ar putea să profite, da.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări? Nu sînt.
Comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru agricultură şi industria
alimentară a examinat proiectul de Hotărîre privind modificarea
punctului 33 din Regulament privind modul de utilizare a mijloacelor fondului
pentru subvenţionarea producătorului agricol, aprobat prin
Hotărîrea Parlamentului. Proiectul de hotărîre este
prezentat întru susţinerea nu doar a producătorilor agricoli
mijlocii care vor să formeze ferme moderne, dar şi a
producătorilor agricoli mici care vor să se ocupe cu acest gen de activitate.
Asupra proiectului menţionat sînt
prezentate avizele Comisiei pentru drepturile omului şi a Comisiei pentru
protecţie socială, sănătate şi familie, care
susţin proiectul de hotărîre, propunînd ca fermele
să fie cu o capacitate de la 10 vaci pînă la 20 de vaci.
Comisia pentru securitatea naţională,
apărare şi ordinea publică se pronunţă pentru
respingere, considerînd că va conduce la cheltuirea banilor
fără atingerea scopului scontat.
Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe propune spre examinare şi adoptare, cu condiţia
avizului pozitiv al Guvernului.
Comisia pentru administraţia publică,
ecologie şi dezvoltarea teritoriului, de asemenea, propune reexaminarea
acestui proiect de hotărîre după prezentarea avizului
Guvernului. Guvernul, prin avizul prezentat, nu susţine proiectul de
hotărîre nominalizat, argumentînd că această
iniţiativă este inoportună şi nu se încadrează
în Strategia durabilă de subvenţionare a complexului
agroindustria,l ce cuprinde consolidarea terenului agricol, renovarea
tehnologică a fermelor zootehnice şi scoaterea animalelor din
circuitul sătenilor cu adăpostirea lor ulterioară în
fermele din extravilanul localităţilor.
În temeiul celor expuse, Comisia pentru
agricultură şi industria alimentară propune Parlamentului
respingerea proiectului de Hotărîre nr.925 din 6 martie 2008.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate coleg,
Vreau să vă întreb, dacă
puteţi să ne spuneţi, care a fost numărul de ferme cu 20
şi mai multe vaci în anul 2006, spre exemplu? Ce s-a
întîmplat în anul 2007? A crescut numărul acestor ferme
sau s-a micşorat foarte mult? Dacă aceşti bani,
prevăzuţi astăzi conform Regulamentului, pentru acele ferme cu
20 şi mai multe vaci, cum au fost folosiţi aceşti bani? Deoarece
ştiu că foarte multe ferme s-au ruinat, mulgătoarele au plecat
demult în Italia. Pentru ca să ai 20 de vaci şi mai mult
nu ai oameni, nu ai cu cine îngriji. Atunci cînd 5 vaci este o
situaţie foarte normală la ziua de astăzi. Şi,
acordînd acest ajutor, desigur, cel care va avea astăzi 5 vaci
şi va avea şi o subvenţie, va creşte acest număr
şi între timp, după 2009, cred că mulgătoarele se vor
întoarce înapoi în Moldova şi vom putea, numărul va
creşte la 20 de vaci şi mai multe. Adică, vom face un pas foarte
bun în adresa ţăranilor şi, respectiv, vom întoarce
şi mulgătoarele acasă. Dacă aţi examinat, cum au fost
folosiţi banii? Şi dacă s-a mărit sau s-a micşorat
numărul de ferme cu 20 şi mai multe vaci?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc.
Stimată colegă,
În primul rînd, în Regulament pentru
prima dată a fost prevăzută asemenea modalitate de
subvenţionare din partea statului. Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, la momentul de faţă, examinează aceste
propuneri care sînt şi nu este laută decizia din cauză
că nu este folosit deocamdată nici un leu din suma
prevăzută în Regulament. Acesta e un moment. Deciziile nu
sînt luate pînă acum.
Al doilea moment. În primul rînd, noi am
ieşit cu propunerea, Fracţiunea noastră a ieşit cu
propunerea privind subvenţionare prin crearea Fondului de subvenţii,
totuşi alocăm o parte din bani pentru susţinerea fermelor mici.
Aceasta a fost iniţiativa noastră. Dar ce trebuie să facem noi?
După părerea mea, ce pot eu să spun în afară de aceea
ce este scris în raport. În primul rînd, noi trebuie să
clarificăm astăzi ce vrem să facem? Absolut e clar pentru
toţi acei care cunosc problema că 3, 5, 6, 7 vaci aceasta nu este
ceva ca gospodărie auxiliară, dar nu este absolut comun cu
activitatea de întreprinzător. Nu are nimic comun.
Scopul subvenţionării capacităţii
de 20 de vaci, statul a avut în vedere... şi cînd noi am
aprobat anul trecut acest regulament, am avut în vedere că
totuşi o să fie dezvoltată ca activitate de
întreprinzător aceste ferme, nu pentru crearea ca fermă
în fiecare sat. Dacă crearea fermelor mici de 20 de vaci care o
să aibă susţinere din partea statului prin utilaj tehnologic,
dar ce înseamnă 5 vaci? 5 vaci, dacă zilnic fiecare vacă o
să dea cîte 20 de litri, acestea sînt 2 bidoane de 50 de
litri. Care utilaj, ce fel de frigidere, ce fel de tehnologii noi trebuie
să cumpărăm pentru aşa volum pe care o să îl
avem noi? De aceea, statul trebuie să stimuleze dezvoltarea acestor ferme
mici, care o să prezinte o formă de activitate de
întreprinzător.
Domnul coleg Cosarciuc a spus că
sărăcia pe care o avem noi la sate, aceasta e altă
problemă care trebuie să fie hotărîtă prin altă
modalitate. Sînt alte proiecte care pot să rezolve problema
eradicării sărăciei la nivel de sate. Avem şi aceste
programe de realizare.
De aceea, noi considerăm că membrii Comisiei
care au votat împotriva acesteia, au propus pentru respingere...
considerăm că această propunere o să conducă la
situaţia pe care o avem la momentul de faţă, despre care colega
deja a spus. Prima. Aceea că după dizolvare... şi
mulgătoarele, despre care dumneavoastră vorbiţi, au plecat peste
hotare, ele au plecat peste hotare după ce au fost dizolvate toate fermele
pe care le-au avut gospodăriile agricole şi toate vacile au fost
despărţite drept cotă valorică a oamenilor. Şi cele
care au rămas, au rămas în curtea fiecăruia, pe acelea
care le-au tăiat – le-au tăiat, s-au vîndut şi aceasta e
soarta fiecăruia. Oamenii au decis cu cota lor.
De aceea, noi considerăm că, dacă noi
vrem să susţinem aceşti ţărani, dar e necesar,
după părerea noastră, să susţinem dezvoltarea acestor
ferme mici, totuşi, noi trebuie să direcţionăm în
parte activitatea întreprinzătorului de producţie.
Aceste firme mici au lapte
ca o marfă, dar nu pentru realizarea simplei probleme de asigurare a unui
ajutor în ce priveşte... legat de sărăcie mai mult sau mai
puţin, pe care o avem noi la nivel de stat. Iată scopul care a fost
înainte, cînd am votat anul trecut şi deci, pe bază de
decizie luată, pe care am avut-o noi la şedinţa Comisiei la
moment.
Doamna Valentina Cuşnir:
Dar atunci spuneţi cîte ferme de 20 şi
mai multe vaci avem astăzi? Este exact legat de...
Domnul Dmitri Todoroglo:
Doamnă Cuşnir,
Noi o să vă prezentăm informaţia
statistică la această temă concretă.
Doamna Valentina Cuşnir:
Păi, aţi venit cu respingerea, trebuie
să aveţi aceste argumente, să ni le spuneţi.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu am să vă prezint neapărat.
Doamna Valentina Cuşnir:
Este acea propunere populistă a Fracţiunii
comuniştilor, de care spuneţi dumneavoastră, că nici nu
avem astăzi ferme. Avem cîte? 4–5 în toată ţara?
Şi veniţi cu propuneri populiste şi încă şi
vă lăudaţi. Distrugeţi şi dumneavoastră aţi
distrus fermele, nu altcineva şi aţi trimis mulgătoarele
în Italia, fiind ministru al agriculturii.
Doamna Maria Postoico:
Închideţi microfonul nr. 4.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Domnule preşedinte,
Să înţelegem şi noi care nu
prea pricepem în agricultură. Eu înţeleg că
Fracţiunea majoritară, pe care dumneavoastră o reprezentaţi
aşa şi visează la colhozul “Путь к коммунизму” sau “Путь
Ильича”. Dar totuşi de ce dumneavoastră sînteţi împotrivă
subvenţionării de către stat şi a acelor ţărani
ai noştri care au, de regulă, o vacă, două în
gospodărie? De ce vreţi să faceţi iar colhozuri?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate coleg,
Dumneavoastră aţi amintit colhozul “Путь к
коммунизму” şi colhozul “Путь Ильича”. Şi eu pot să vorbesc cu …
dumneavoastră la timpul... atunci eu am luat şi am pus în
altă masă şi după aceasta dumneavoastră aţi venit
aici. De aceea, ceea ce a fost în istorie, a fost. Da, ştim noi ce a
fost. De aceea, nu este problema, noi trebuie să selectăm apropierea
la această problemă. Nimeni nu este împotrivă că o
să fie din partea statului un ajutor asupra eradicării
sărăciei pe care o avem noi. Voi ştiţi că avem
programe destule, care sînt în stare de realizare în ţară.
Dar la momentul actual noi trebuie să vorbim
despre orientarea ţăranilor în activitatea de
întreprinzător. Noi nu vorbim despre 100 de vaci, 200 de vaci, 1000
de vaci. Noi vorbim despre acei care înţeleg ce înseamnă
producerea laptelui, ce înseamnă această zootehnie. Trebuie să
cunoască că cu 5 vaci... dar aceasta este o gospodărie
auxiliară. E normal pentru oameni şi ea poate să ţină
şi aceste 3,4,5 vaci în condiţiile de casă. Dar noi vorbim
despre utilaj contemporan. Noi vorbim despre... Dar, utilaj contemporan ce
înseamnă? Aceasta este o problemă legată de asigurarea
calităţii producţiei, păstrarea producţiei, asigurarea
cu nişte mecanisme pentru acei care o să asigure producerea cu
sinecostul mai mic.
Şi, desigur, este problema creării acestei
ferme, care o să dea posibilitate şi ţăranilor...
Fireşte, nimeni nu spune că ţăranii cu 1 hectar sau 2
hectare, sau 3 hectare poate să asigure la momentul de faţă
fermele. Dar este o modalitate deja creată în ţară
asupra achiziţiei producţiei, hrana ş.a.m.d. De aceea, sînt
absolut convins că noi trebuie să stimulăm corect şi
împingem oamenii corect, ca să înceapă să activeze
în activitatea de întreprinzător, dar nu la nivel de curte,
unde se ocupă cu această problemă copii şi alţii.
Aceasta nu este activitate de întreprinzător.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu nu am întrebare.
Doamna Maria Postoico:
Nu aveţi întrebare, da?
Vă mulţumesc.
Să vă dau cuvîntul sau nu? Că eu
de acum... Păi, eu v-am dat.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În ceea ce priveşte echipamentul
tehnologic. Eu am lista acestui echipament. Este echipament progresiv, inclusiv
pentru răcirea laptelui, pentru muls, pentru adăpătoare,
agregate pentru fabricarea nutreţurilor combinate, instalaţii de
fărîmiţare a nutreţului suculent şi altele.
Adică totul este prevăzut aici, adică pentru ferma mică,
pentru ţăranii care au gospodărie
ţărănească.
Şi orice ar spune, de pildă, astăzi
Fracţiunea majoritară în privinţa eradicării
sărăciei, eu încă o dată vă rog,
stimaţi colegi, să citim împreună raportul Băncii
Mondiale, care se numeşte “Agricultura pentru dezvoltare” şi
veţi vedea că acolo este scris foarte clar că subvenţiile
statului în ţările care sînt orientate, adică sau
bazate pe agricultură, se duc în gospodăriile mici, pentru ca
să scoată aceste gospodării din sărăcie.
Şi această iniţiativă a
Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” este
îndreptată spre această problemă pe care o avem în
Republica Moldova. Eu vă mulţumesc şi totuşi propun ca
să fie votată această hotărîre, adică modificare
a Hotărîrii Parlamentului cu privire la subvenţionare, pentru
ca să permitem gospodăriei ţărăneşti să
aibă acces la investiţii, pentru a dezvolta şi ei domeniul
zootehniei.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Conform Regulamentului, eu supun votului propunerea
Comisiei referitoare la respingerea acestui proiect. Cine este pentru, rog
să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr. 2 – 27.
Sectorul nr. 3 – 0.
Doamna Maria Postoico:
56 de voturi pentru susţinerea deciziei Comisiei.
Deci proiectul nr.925 este respins.
Stimaţi colegi,
Sîntem la ora 11.46. Ora
întrebărilor. 47, lasă să fie. Da, da. 47, deci Ora
întrebărilor şi interpelărilor. Pentru astăzi este
invitat domnul Sergiu Tatarov, viceministru al administraţiei publice
locale pentru a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina
Cuşnir referitor la finalizarea lucrărilor de instalare a sistemului
de încălzire la Liceul din Petreşti, Ungheni. De cîte
minute aveţi nevoie, domnule viceministru? Nu sînt 3 minute. Nu
mă induceţi în eroare.
Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei publice
locale:
Stimată doamnă Preşedinte,
Vizavi de interpelarea doamnei deputat Valentina
Cuşnir, expusă în cadrul şedinţei din 12 iunie curent
referitoare la problema încălzirii Liceului Teoretic “Gaudeamus” din
satul Petreşti, raionul Ungheni, putem relata următoarele. Liceul din
localitate este compus din două blocuri: blocul A şi blocul B. Aici
învaţă în total 623 de elevi, 41 de cadre didactice sau
profesori. Pe parcursul anilor 2003–2004, administraţia publică
locală a asigurat funcţionarea sau încălzirea sistemului
de încălzire a blocului A, din care cauză toţi, pe
parcursul sezonului rece sau iarna, învaţă în două
schimburi, şi acei copilaşi din blocul B. Dumneavoastră
cunoaşteţi această problemă. Ţinînd cont de
această problemă, Primăria Petreşti, deci aportul
autorităţilor locale, este dispusă să contribuie la
reutilarea sistemului de încălzire cu 150 mii din bugetul local. A
fost mobilizată şi colectivitatea locală sau locuitorii, mai
simplu spus, cu o contribuţie aproximativ de 80 de mii de lei.
Însă costul proiectului estimativ se ridică la 900 mii de lei,
pentru reutilarea sistemului de încălzire sau renovare mai bine
spus.
Totodată, în cadrul examinării
împreună cu Ministerul Finanţelor, noi am constatat şi o
altă posibilitate sau, să spunem aşa, o abordare mai
complexă a soluţionării problemei. Dumneavoastră
cunoaşteţi că în 2007... acum în stadiul, de fapt,
de finalizare se află construcţia gazoductului Ungheni –
Petreşti. În 2007 din bugetul statului au fost alocate 3 milioane
200 mii lei pentru finalizare.
Deci, prin urmare, noi considerăm că ar fi
mult mai oportun să nu fie reparat sistemul de încălzire
şi investiţi acum 900 mii de lei pentru sistemul vechi cu
încălzire prin combustibil solid, dar să fie elaborată
documentaţia de proiect şi devizul de cheltuieli deja cu trecerea la
sistemul nou de încălzire cu gaze naturale, ţinînd cont
de construcţia gazoductului Ungheni–Petreşti.
Totodată, ca soluţie... deci soluţia
este identificată sau această problemă poate fi
soluţionată prin următoarele căi.
Prima, această elaborare de către
autorităţile administraţiei publice ale comunei Petreşti a
documentaţiei de proiect, aşa cum am spus, şi a devizului de
cheltuieli pentru construcţia unui nou sistem de încălzire a
liceului. Aceasta este includerea acestui obiectiv ca prioritar pentru raionul
Ungheni de către Consiliul raional şi înaintarea propunerilor
Ministerului Finanţelor pentru a include în proiectul Legii
bugetului de stat pentru 2009, despre ce dumneavoastră aţi fost
informată prin scrisoarea Ministerului Finanţelor din... sau trebuia
să fiţi informată prin scrisoarea Ministerului Finanţelor
din 17 iunie curent.
Şi doi, considerăm că Consiliul raional
Ungheni la fel poate să contribuie sau chiar ei trebuie să contribuie
la acest proiect fie la reutilarea acum a sistemului care este în
reparaţie, fie, dacă va fi luată... pentru construcţia unui
nou sistem de încălzire... dat fiind faptul că, conform
situaţiei la 16 iunie 2008, soldurile disponibile sau acumulate la bugetul
raional Ungheni constituie 11 milioane 347 mii de lei. Deci aceasta este
situaţia în momentul de faţă şi soluţiile
recomandate.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu vă mulţumesc pentru acest răspuns.
Rămîne doar să urmăresc foarte
atent, căci am avut promisiuni în alţi ani de la Guvern,
că va fi inclus în proiectul bugetului pentru anul următor, dar
nu s-au ţinut de acest cuvînt. Eu cred că voi urmări
foarte atent şi voi fi insistentă ca aceasta să fie în
proiectul pentru anul 2009.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumesc mult.
Poftim? De procedură?
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Eu referitor la replica doamnei Preşedinte ca
să nu iduc în eroare vorbitorii. Citesc articolul 124. Eu nu iduc
în eroare, de fapt, pe nimeni din simplul motiv că nu sînt
comunist, pur şi simplu. Articolul 124 din Regulament – “Timpul rezervat
întrebărilor”; alineatul (1): “Timpul rezervat pentru adresarea unei
întrebări nu va depăşi două minute”; alineatul (2):
“Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi trei minute”.
De aceea, să procedăm conform Regulamentului şi să nu ne
iducem unul pe altul în eroare.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Trei minute se referă la fel şi la
replică.
La microfonul central se invită domnul
viceministru al agriculturii şi industriei alimentare Ion Perju, pentru a
da răspuns la două interpelări, care au fost adresate de
către domnul Valeriu Cosarciuc şi Vladimir Filat. Prima – cu privire
la achiziţionarea producţiei agricole în 2008 şi a doua –
cu privire la acordarea de ajutoare umanitare sub formă de grîu
Combinatului de Panificaţie “Franzeluţa” din Bălţi.
Poftim.
Domnul Ion Perju – viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:
Bună ziua.
Stimată doamnă vicepreşedinte,
Stimate doamne şi stimaţi domni
deputaţi,
La interpelarea domnului deputat Cosarciuc,
expusă în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului
din 12 iunie curent privind problemele legate de preţurile producţiei
agricole şi ale produselor petroliere, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare vă poate comunica următoarele.
Estimativ, conform prognozei savanţilor
instituţiilor de profil şi a specialiştilor din teritoriu, de pe
suprafaţa totală a culturilor cerealiere şi leguminoase de prima
grupă, fără rapiţă, de aproximativ 533,2 mii de
hectare se aşteaptă o roadă globală de circa 1490 mii de
tone, Productivitatea fiind în medie de 28 chintale la hectar, roada
globală a grîului de toamnă va fi la nivelul de aproximativ
1200 mii de tone.
Conform prognozei “International Green Council”
în sezonul 2008–2009 producţia mondială de grîu urmează
să atingă un nivel record, reducînd presiunile asupra
preţurilor alimentare şi îmbunătăţind
perspectivele în mai multe state producătoare, unde, după cum
ştiţi, există aceeaşi problemă. Organizaţia
nominalizată a notat o scădere a preţurilor la grîu cu
aproximativ 25–50% în diferite state faţă de nivelul record din
luna martie.
În România, conform informaţiei,
patronatul industriei de morărit, panificaţie şi produse
făinoase, grîul se va comercializa, începînd cu luna
iulie curent, cu aproximativ 150 euro pe tonă, scăderea preţului
imediat după recoltare fiind inevitabilă, ceea ce înseamnă
o scădere cu aproximativ 40 la sută. Comercializarea la bursele din
Chicago şi Paris, în ultimul timp, înregistrară o
scădere a preţului la grîu cu circa 4 euro la tonă.
Preţul la grîul alimentar şi furajer
din pieţele cerealiere ale ţărilor din bazinul Mării Negre
şi, practic, în toate regiunile Rusiei au la fel o
tendinţă vădită de scădere. Pe parcurs, la bursele
agricole se aşteaptă o scădere a preţurilor contractuale la
grîul din recolta nouă cu peste 20 la sută. Eu aş putea
aduce ca exemplu preţurile la grîul alimentar, care există
astăzi în unele ţări. Spre exemplu în Ucraina,
în prezent se realizează 1 tonă de grîu cu aproximativ 2
828 de lei pe tonă, Iar din recolta anului 2008 se prevede preţul de
2 625, în scădere. Rusia, în prezent 3416, se prevede o
scădere pînă la 2916. România – de la 3910 la 2340, deci,
practic, în majoritatea ţărilor se prevede o scădere a
preţului la grîul alimentar. Cu toţii cunoaştem că la
formarea preţului la orice producţie contează foarte mult sau
depinde de sinecostul producţiei, cererea şi oferta. Şi
dacă este vorba de producţia agroalimentară în special
cerealierele, nu în ultimul rînd se ia în consideraţie
preţurile în regiune sau în ţările vecine.
Aceasta, de fapt, este o condiţie impusă
şi de Banca Mondială ca producătorii agricoli să
primească un preţ nu mai jos decît cel pe care îl primesc
producătorii din ţările vecine. Dacă să luăm
în comparaţie, sinecostul care este astăzi în diferite
regiuni diferă foarte mult de la roada care se aşteaptă şi
de la cheltuielile pe care le-au avut producătorii.
Dar diferă de la 1 leu 70 la 2 lei 20, 2 lei 40.
Respectiv, şi preţul de cost în medie poate ajunge la 2 lei
55, 3 lei 20 pentru roada anului 2008. Referitor la preţurile
la combustibil, ministerul conştientizează faptul că majorarea
preţurilor la carburanţi, în primul rînd, afectează
agricultorii, în special în perioada de semănat şi de
recoltare. De aceea, a întreprins şi unele măsuri prin
intermediul Întreprinderii de Stat “Moldresurse”.
În momentul de faţă s-au procurat 5
mii 200 tone de motorină, care se va realiza producătorilor agricoli
la un preţ mai rezonabil, deci mai jos decît preţul care
există astăzi pe piaţă. Totodată, ca urmare a
întîlnirii de lucru la nivel de Guvern cu agenţii economici
importatori de produse petroliere, s-a convenit ca, în perioada
recoltării culturilor de prima grupă şi a rapiţei livrarea
motorinei la angro pentru producătorii agricoli să se facă la un
preţ mai mic cu aproxi-mativ 1,2–1,3 lei.
Atît, mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim şi noi.
Domnul Cosarciuc văd că nu este în
sală. Deci, trecem şi la următoarea întrebare. E clar?
Domnul Ion Perju:
Da, vă mulţumesc.
Cu referire la porunca Guvernului nr.1516
din 9 iulie 2008 privind interpelarea domnului deputat Vladimir Filat.
Întru asigurarea securităţii alimentare a ţării
şi a preţurilor stabile la pîine, Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare, în comun cu factorii de decizie, au
întreprins unele măsuri de intervenţie în domeniu. Este
ştiut faptul că consumul anual de grîu alimentar în
Moldova se menţine aproximativ la nivelul de 345 mii de tone. Ca rezultat
al secetei din 2007, această cantitate a constituit circa 50 la sută
din volumul de 435 mii. Aceasta a condus la majorarea, desigur, bruscă a
preţurilor pînă la 3,5 – 4 lei pentru un kg.
Pentru a preîntîmplina o eventuală
majorare a preţurilor la pîine, s-a decis suportul
Societăţii pe Acţiuni "Franzeluţa” cu respectiv 7,5
mii tone de grîu alimentar, prin Hotărîrea Guvernului nr.599
din 15 mai 2008 şi 1,5 mii tone prin Hotărîrea Guvernului
nr.156/5 din 15 februarie 2008 şi a Combinatului de panificaţie din
Bălţi – cu 2 mii tone, Hotărîrea Guvernului nr.599 din 15
mai 2008.
Totodată, prin Hotărîrea Guvernului
nr.327 din 22 martie 2008, la 32 de agenţi economici, care se ocupă
cu producerea pîinii, la fel li s-a eliberat 6 mii 874,9 tone de
grîu alimentar din rezerva de stat, ca credit tehnic, din care s-au
restituit deja 654,9 de tone. Iar prin Hotărîrea Guvernului nr.540
din 23 aprilie 2008, pentru 2008 s-au eliberat în acelaşi scop 4845
de tone la 45 de agenţi economici, care se vor achita din roada anului
curent. Societatea pe Acţiuni “Franzeluţa” produce anual 65–70 mii
tone de grîu, de pîine, cer scuze şi produse de
panificaţie, avînd o acoperire de aproximativ 36 la sută din
volumul produsului total pe ţară, dintre care 85 la sută se
consumă în Chişinău. Totodată, se asigură
şi 16–18 centre raionale.
Iar Combinatul de Panificaţie din Bălţi
are o pondere de aproximativ 17–20% din acoperirea pe ţară, dintre
care aproximativ 56–60 la sută se consumă în Municipiul
Bălţi. Aceste două întreprinderi, pe de o parte,
îndestulează populaţia cu produse de panificaţie, iar pe
de altă parte influenţează şi preţul la pîine,
menţinerea preţurilor.
Doamna Maria Postoico:
O secundă.
Microfonul nr. 4. Este răspunsul şi al
dumnealui.
Domnul Vladimir Filat:
Întrebări, dacă e posibil, să nu
pierdem din timpul colegilor.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule viceministru,
Eu am citit atent răspunsul pe care le-aţi
oferit. Este interesant, se încadrează în efortul constant al
Guvernului pentru a depăşi crizele ş.a.m.d. Însă
spuneţi, vă rog frumos, ce legătură are răspunsul care
mi l-aţi oferit cu întrebările pe care le-am adresat eu? Eu am
cerut să îmi fie dat răspuns şi să îmi fie indicată
norma legală care permite Guvernului ca din ajutorul umanitar să fie
alocat gratuit grîu către doi agenţi economici? Nu am primit
răspunsul.
Aţi dat în proză aici că e bine
că am intervenit, ca să stabilizăm preţurile. Mai mult ca
atît, aţi făcut referinţă că în afară
de aceşti doi agenţi economici, aţi mai ajutat şi alţi
agenţi economici.
Domnul Ion Perju:
Corect.
Domnul Vladimir Filat:
Dar aţi observat, măcar aţi observat
diferenţa ajutorului acordat “Franzeluţei” şi Combinatului de
Panificaţie Bălţi” şi restul? La aceştia
le-ţi acordat cu titlu gratuit 11 mii de tone, iar celorlalţi,
şi vreau să vă spun că în total sînt peste 120
de mii de producători care produc peste 50 la sută din totalul
volumului produse de panificaţie, le-aţi acordat credit tehnic, care
urmează să îl întoarcă înapoi. Acum, dacă
nu aţi reuşit să îmi daţi răspuns, daţi
să vă fac eu două trimiteri. Poate vă ajută pentru
viitor şi să vă clarificaţi ce aţi făcut
pînă acum.
Articolul 16 din Legea cu privire la ajutoarele
umanitare acordate Republicii Moldova scrie clar, negru pe alb. Eu văd
că la Guvern aşteaptă probe, uitaţi-vă probă.
Articolul 16 scrie foarte clar sau reglementează că
întreprinderile şi organizaţiile, scopul activităţii
cărora este obţinerea profitului, nu au dreptul de a primi ajutoare
umanitare. Aceasta se înţelege că nici acei care acordă nu
au dreptul să acorde. Este un aspect.
Al doilea aspect. Spuneţi, vă rog frumos,
în momentul în care aţi intervenit în cazul a doi
agenţi economici, subvenţionîndu-i direct, ce se
întîmplă cu restul? Ce fel de economie de piaţă? Ce
fel de concurenţă liberă avem noi? Aceştia menţin la
Chişinău şi la Bălţi preţul, căci au
ajutorul respectiv.
Dar ce se întîmplă cu acei din sate,
din raioane? Nu vorbim noi că trebuie să susţinem micul
business, businessul mic, businessul mijlociu ş.a.m.d. ? Nu
înţeleg. Şi mai departe. Chiar dacă aţi luat
deciziile respective întru a stabiliza preţurile ş.a.m.d., de
ce a fost necesară secretizarea lor? De ce v-aţi ascuns?
Uitaţi-vă...
Domnul Ion Perju:
Îmi permiteţi să răspund?
Domnul Vladimir Filat:
Păi, aceasta am aşteptat în
răspuns. Nu am primit.
Domnul Ion Perju:
Eu încă nu am finalizat răspunsul.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am citit ce aţi prezentat. Eu vă rog
frumos, să îmi daţi răspuns la întrebări, dar
nu la ceea ce doriţi dumneavoastră să răspundeţi. Care
este norma legală şi care a fost motivul de secretizare a acestor
hotărîri ale Guvernului? Fiindcă eu, în acest caz, pot
să mă gîndesc ce se întîmplă în general
în domeniul repartizării acestor ajutoare umanitare.
Doamna Maria Postoico:
Poftim, răspuns.
Domnul Ion Perju:
Dacă îmi permiteţi, să
răspund.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Ion Perju:
Vă mulţumesc.
Deci ajutoarele umanitare acordate de donatori au
venit la adresa Guvernului şi Agenţia Rezerve Materiale şi
Achiziţii Publice ia decizia referitor la utilizarea acestor ajutoare. De
ce anume “Franzeluţa” şi Bălţi? Dacă nu se acordau
aceste ajutoare, preţul într-adevăr s-ar fi ridicat foarte
mult.
Domnul Vladimir Filat:
Eu înţeleg aceasta, domnule viceministru.
Eu încerc să vă explic că acţiunile respective
sînt ilegale. Şi v-am dat citire normei legale. Înţelegem
şi noi să citim legea. Dumneavoastră îmi spuneţi, eu
nu sînt de acord, preţurile urmau să fie stabilizate, dar prin
procedee şi prin mecanisme economice, nu din intervenţii brutale
şi ilegale în acest domeniu, Fiindcă aţi ajutat să
menţineţi preţul pe o perioadă scurtă de timp în
Chişinău şi în Bălţi, dar aţi distorsionat
tot domeniul de panificaţie în Republica Moldova şi
consecinţele o să le resimţim în curînd.
Domnul Ion Perju:
Şi referitor la secretizare, dacă îmi
permiteţi? Aceasta s-a făcut în conformitate cu Legea nr.589
din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat şi de
mobilizare, articolul 3 – “Principiile fundamentale de creare şi
păstrare a rezervelor materiale ale statului” stipulează că
organizarea, funcţionarea şi administrarea rezervelor materiale ale
statului, în condiţiile prezentei legi, se stabilesc prin hotărîre
de Guvern cu/sau fără caracter secret, după caz”. Aceasta a fost
decizia.
Domnul Vladimir Filat:
Sînt de acord, dar, totodată, mai este un
articol, domnule viceministru, şi citiţi legea integral. Articolul
12. Prin articolul respectiv se stabileşte clar: informaţiile care nu
urmează a fi secretizate. Iar ceea ce s-a întîmplat era o
situaţie reală de lucru în domeniul agriculturii. De ce era
necesar? Deci era o situaţie foarte concretă. Şi dacă
susţineţi că a fost acţiunea legală, era foarte
simplu. Aţi făcut o decizie publică. Aţi anunţat
oamenii, uite, care este implicarea respectivă.
Mulţumesc.
Eu am înţeles poziţia dumnealor.
Domnul Ion Perju:
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul
viceministru al afacerilor interne Andrei Pogurschi, pentru a da răspuns
la două interpelări înaintate de către domnul deputat Igor
Klipii şi de către doamna deputat Valentina Cuşnir. Prima,
interpelarea doamnei Cuşnir cu privire la finalizarea reparaţiei
subsolului Comisariatului de Poliţie din Străşeni şi a doua
– cu privire la evoluţia în procesul de reglementare şi
legalizare a unităţilor de transport cu numerele de
înmatriculare transnistrene. Poftim.
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, vă mulţumesc, stimată doamnă
Preşedinte.
Doamna Maria Postoico:
Pentru fiecare răspuns aveţi trei minute.
Domnul Andrei Pogurschi:
Am înţeles.
Vă mulţumesc.
Onorat Parlament,
Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea
doamnei deputat Valentina Cuşnir privind reparaţia
încăperii Izolatorului de detenţie provizorie a Comisariatului
de Poliţie Străşeni şi, într-adevăr, în
luna iulie 2007 conducerea Ministerului Afacerilor Interne, ţinînd
cont de condiţiile care s-au creat în izolatorul de detenţie
provizorie a Comisariatului de Poliţie Străşeni, a sistat
activitatea acestui izolator.
Funcţiile şi atribuţiile privind
amplasarea persoanelor reţinute, conform articolului 166, adică
pentru 72 de ore şi a persoanelor arestate administrativ au fost
încredinţate Comisariatului General de Poliţie al Municipiului
Chişinău pentru crearea cît de cît a condiţiilor,
care, într-adevăr, se pot acorda persoanelor respective.
Totodată, în conformitate cu Legea cu privire la poliţie e clar
că este determinat că întreţinerea şi finanţarea
poliţiei este perfectată de către stat şi
autorităţile publice locale. Astfel, în baza legislaţiei
în vigoare, autorităţile publice locale au eliberat
Comisariatului de Poliţie 150 de mii pentru începerea
lucrărilor de construcţie a izolatorului, care se
desfăşoară şi în prezent.
Totodată, conducerea Ministerului Afacerilor
Interne a elaborat şi estimat costul general al lucrărilor
respective, care astăzi constituie 692 de mii respectiv. Ţinînd
cont că Legea bugetului pe anul 2008 fusese deja înaintată,
Ministerul Afacerilor Interne a înaintat propunerile respective pentru
anul 2008, inclusiv rectificarea deja cred că o să fie.
Totodată, sînt planificate şi sumele
respective nu numai pentru Străşeni, dar în general pentru o
bună parte din comisariate, a izolatoarelor de detenţie să
fie planificată în jur la 26 de milioane pe parcursul... şi
în bugetul anului 2009, dintre care şi suma de 692 de mii pentru
Comisariatul de Poliţie Străşeni, pentru a crea condiţiile
respective acestui comisariat.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Vă mulţumesc, domnule ministru.
Era să fiu liniştită, dar faptul
că am un răspuns al Guvernului din anul trecut, după ce am
făcut vizita la acel comisariat în izolator anul trecut
în luna iunie şi am primit răspuns că Guvernul va aloca
acei bani necesari în bugetul din 2008.
Se întîmplă că Guvernul
uită promisiunile şi, iată, ne-am pomenit că acolo... ceea
ce aţi spus, cunoaşteţi situaţia, dar de anul trecut
persoanele care trebuie să stea la Străşeni sînt transportate
la Chişinău şi fac naveta încolo şi încoace de
cîte ori este necesar pentru judecată şi, ştiţi
dumneavoastră, procedurile.
Sînt nişte cheltuieli foarte mari, trebuie
să fie şi transport, şi pază, şi toate. Şi aceste
sume sînt nişte cheltuieli care se cheltuie în zadar. Atunci
dacă Guvernul ar face un mic efort şi ar termina în acest an,
ar face o economie pentru altă judecătorie pentru anul viitor, ceea
ce se cheltuie în acest an. Tocmai de aceea am şi intervenit, pentru
că credeam că acolo este gata, m-am dus să tai panglica, dar
cînd m-am dus, am găsit dezastru peste un an de zile.
Dar vă spun, am acea confirmare a Guvernului
că pentru 2008 vor fi alocaţi bani. Atunci cum să cred acum
Guvernul că va face acest lucru pentru 2009. Şi cît timp vor mai
fi duşi cu naveta şi ştim şi condiţiile de aici
în Chişinău, că izolatoarele sînt
supraîncărcate. Aceasta am vrut, o intervenţie şi
nişte măsuri clare din partea Guvernului. Aşa eu ştiu
că promite, mi-a promis anul trecut, acum anul acesta din nou îmi promite
şi ne trezim la anul tot aşa.
Domnul Andrei Pogurschi:
E clar că sînt planificate. Vă spun:
costurile respective sînt estimate, este întocmit proiectul şi
devizul de cheltuieli, va fi înaintat de acum proiectul. Sperăm
că, într-adevăr, va fi susţinut, conducerea Ministerului
Afacerilor Interne...
Doamna Valentina Cuşnir:
Va fi acum la rectificare sau pentru 2009?
Domnul Andrei Pogurschi:
Pentru 2009. Pentru 2009 este devizul,
proiectul construcţiei respective. Ceea ce ţine de transportare, practic,
conform legislaţiei procesual-penale, toate persoanele arestate, ele deja
se deţin în penitenciar, nici nu le reţinem în
comisariatul la poliţie sau în izolator. Aici rămîn numai
persoanele care au fost arestate administrativ sau reţinute în baza
legislaţiei de care... cel mult pe 72 de ore, adică pentru... De
aceea, practic...
Doamna Valentina Cuşnir:
Se transportă la judecată.
Domnul Andrei Pogurschi:
11 persoane, deci este statistica, numai 11
pe parcursul anului 2008, adică de la Străşeni în comisariatul
general au fost escortate şi s-au întreţinut
11 persoane.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu vă mulţumesc şi cred
că ministerul pe care îl conduceţi este cointeresat să
rezolve cît mai curînd această întrebare.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Deci a doua interpelare.
Doamna Valentina Cuşnir:
Şi să intervină la Guvern.
Mulţumesc.
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, mulţumim.
Doamna Maria Postoico:
Da, răspunsul.
Domnul Andrei Pogurschi:
Referitor la interpelarea domnului deputat
Igor Klipii privind reglementarea problemei cu privire la înmatricularea
unităţilor de transport auto, introduse şi înregistrate
în mod ilicit în regiunea transnistreană a Republicii Moldova,
şi informează respectiv despre măsurile întreprinse
şi care este situaţia.
Proiectele documentelor în
cauză, intitulate Legea cu privire la documentarea unor categorii de
autovehicule şi Regulamentul provizoriu privind modalitatea de
vămuire, înmatriculare şi admitere în trafic rutier pe teritoriul
Republicii Moldova a unor categorii de autovehicule, au fost elaborate de
către ministerele de resort şi instituţiile respective şi
expediate în Guvern.
În procesul de redactare a
proiectelor prezentate s-a urmărit scopul de a crea condiţii
cît se poate de favorabile pentru încurajarea persoanelor vizate
şi să se conformeze exigenţelor stabilite, cu excluderea
evenimentelor motive de nemulţumire sau eschivare a acestora de la
respectarea prevederilor actelor normative şi legislative în
cauză.
Astfel, potrivit exigenţelor stipulate
în actele respective, persoanele domiciliate în
localităţile aflate sub jurisdicţia autorităţilor
moldoveneşti care au în folosinţă mijloace de transport
auto cu plăci de înmatriculare transnistrene, urmează să
reînmatriculeze autovehiculele respective în instanţele
abilitate şi să obţină actele necesare şi numerele de
înmatriculare de stat ale Republicii Moldova.
Ţinînd cont de cele
menţionate, au fost efectuate consultări de rigoare pe marginea
proiectelor cu organismele internaţionale şi îndeosebi cu Misiunea
Uniunii Europene pentru asistenţă la frontieră EUBAM, al
căror sprijin este de natură ca să asigure realizarea,
într-adevăr, a implementării acestor acte legislative şi
normative.
La momentul de faţă,
ţinînd cont de sensibilitatea problemei respective, e clar că
se ţine cont de condiţii, de acum rămîne ca organul
legislativ, Parlamentul să decidă asupra...
Documentele respective sînt în
Guvern şi cred că în timpul cel mai apropiat va fi remis mai
departe organului legislativ.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule ministru,
Aveam nişte întrebări, dar
a apărut încă una. Vreau să vă rog să ne
explicaţi ce înseamnă transport auto introdus şi
înregistrat în mod ilicit în regiunea transnistreană.
Domnul Andrei Pogurschi:
În conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, toate unităţile de transport sînt
înmatriculate la oficiile sau centrele de evidenţă şi
înmatriculare a transportului în Republica Moldova.
Domnul Igor Klipii:
De aici rezultă că nici un
transport cu numere de înmatriculare din Transnistria nu poate circula pe
teritoriul Republicii Moldova, indiferent de viza de reşedinţă a
posesorului, a deţinătorului.
Domnul Andrei Pogurschi:
Persoanele cu viza de
reşedinţă în regiunea transnistreană e clar că
au dreptul să călătorească.
Domnul Igor Klipii:
Dar dumneavoastră aţi spus
odinioară că transportul neînregistrat în Republica
Moldova este introdus ilicit.
Domnul Andrei Pogurschi:
Aflat în posesia
cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în partea
dreaptă a Nistrului respectiv, adică pe teritoriul Republicii
Moldova.
Domnul Igor Klipii:
Domnule ministru,
Interpelarea respectivă am
făcut-o două luni în urmă şi mi-aţi promis
că procedura va fi reglementată, nici acum nu avem...
Prima întrebare, care se impune.
Atît timp cît nu există un principiu clar de reglementare,
cît nu este aprobată legislaţia, nu credeţi că ar fi
cazul să fie încetată reţinerea acestora şi ridicarea
numerelor de înmatriculare a persoanelor cu numere de înmatriculare
din Transnistria?
Domnul Andrei Pogurschi:
Deci ce ţine de...
Domnul Igor Klipii:
Fiindcă nu se ştie dacă
deciziile care vor fi luate ulterior nu vor permite; în principiu, eu nu
ştiu care va fi decizia, dumneavoastră nu mi-aţi spus principiul.
Domnul Andrei Pogurschi:
În aceasta şi constă,
adică nici eu nu pot să îmi permit sau să anunţ
respectiv unele sau alte stipulări ce ţin de proiect, că
rămîne ca organul legislativ să expună şi
să...
Domnul Igor Klipii:
Logic ar fi ca acestor persoane, atît
timp cît nu există principiile clare, să li se permită sau
să li se interzică tuturor, fiindcă nu e clară modalitatea.
Deoarece, în linii generale, problema pe care o avem noi cu transportul din
Transnistria, înregistrat acolo ţine de faptul că înmatricularea
transportului importat în Republica Moldova este de cîteva ori mai
scump decît cel înregistrat în Transnistria, de faptul
că obţinerea vizei de reşedinţă în Transnistria
este de cîteva ori mai ieftină decît înmatricularea
transportului în Republica Moldova, iar persoanele care deţin
transport cu numere de înmatriculare din Transnistria pot circula liber
în Republica Moldova, în Ucraina şi, dacă nu
greşesc, şi în Rusia. Şi atunci este evident că noi
forţăm oamenii, cetăţenii în Republica Moldova
să obţină contra unor sume de bani, care înţeleg,
acum preţul creşte, viză de reşedinţă în
Transnistria.
Şi, dacă ţineţi minte,
interpelarea a fost legată de reţinerea acelei persoane. Mi-ar fi
interesant să aflu în ce constă traficul de influenţă
a persoanei respective? Înseamnă că doamna respectivă,
care a fost reţinută de CCCEC, de fapt, pe cine influenţa ea:
autorităţile ilegale din Transnistria sau autorităţile
legale din Republica Moldova, pentru a obţine viză de
reşedinţă în Transnistria?
Domnul Andrei Pogurschi:
Nu sînt gata să vă
răspund. Totodată, cum aţi menţionat şi
dumneavoastră, cazul este cercetat de Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei. Adică persoana nu influenţa, dar
extorca sume respective pentru...
Domnul Igor Klipii:
Bine, ea a fost reţinută nu
pentru estorcare, ci pentru trafic de influenţă. Aşa a fost dat
publicităţii.
Domnul Andrei Pogurschi:
De aceea şi nu sînt gata,
fiindcă nu e în competenţa... căci este examinat de
către alt organ de urmărire penală.
Domnul Igor Klipii:
Ultima întrebare. Cînd putem
aştepta regulamentul definitiv al acestei... sau textul acestui proiect de
reglementare a problemei?
Domnul Andrei Pogurschi:
Domnule deputat,
E clar că instituţiile, inclusiv
ministerele respective... şi noi sîntem cointeresaţi, au
elaborat, rămîne procedura legală, care este de acum în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Va fi remis, adică,
şi va fi adoptat, e clar că şi discutat prin comisii sau alte...
Doamna Maria Postoico:
Domnule viceministru,
Vă mulţumim mult.
Domnul Igor Klipii:
Îmi pare rău...
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim mult.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Adresez prima mea întrebare doamnei
ministru al sănătăţii Larisa Catrinici. În raionul
Făleşti există satul Pruteni într-o situaţie mai
defavorizată. Centrul medicilor de familie se află în comuna
Chetriş, unde locuitorii din Pruteni trebuie să meargă cu
două transporturi, dar autobuzul vine plin şi ei adeseori nu se pot
deplasa. Cînd ajung la Centrul de medicină se
întîmplă, de cele mai multe ori, să fie trataţi ca
fiind cetăţeni de mîna a doua, fiind primiţi
întîi acei de pe loc, însă autobuzul la ora 12
pleacă deja înapoi.
Există impresia că,
totodată, la mijloc e un interes de a avea prutenenii în
evidenţă, deoarece salariul medicilor ar depinde şi de
numărul cetăţeniilor cărora li se acordă servicii
medicale.
Chiar şi Centrul a fost făcut
pentru un anume număr de persoane. De mai multe ori medicul-şef
Vasile Morcov invocă, ba că nu are zi de primire, ba că nu e
dotat. Cînd e şi drumul îngreuiat pentru că e noroi,
cetăţenii cu invaliditate sînt într-o situaţie total
defavorizată. Prutenenii vor să aibă posibilitatea de a li se
presta servicii medicale de la Făleşti, unde e mai simplu de ajuns.
Mă interesează dacă locuitorii din
Pruteni au această posibilitate, să treacă la Făleşti,
alegîndu-şi, de fapt, medicul de familie conform legii. Prutenenii
ar putea avea un centru medical în sat, însă în sat e
slabă dotarea. Unele teste şi elemente ale unui examen medical mai
complicat ar fi problematice sau chiar imposibile. În ce măsură
ar fi posibilă şi o dotare, eventual totuşi, pentru o asemenea
soluţie. În Făleşti, există şi o mare criză
de cadre. Ce poate întreprinde ministerul şi în acest sens?
Aştept răspunsul în scris, conform legii.
Mă adresez, de asemenea, domnului ministru al
afacerilor interne, domnului Valentin Mejinschi.
Domnule ministru,
Am adresat pe 7 martie 2008 o interpelare în
legătură cu tînărul cetăţean Andrei Condurachi,
căruia i s-a confiscat marfa procurată de la Odesa şi pentru
care achitase la frontieră taxele prevăzute de lege. Colaboratorii
poliţiei Roman, Ţarălungă şi Dumitru Sajin l-au lovit
şi i-au dictat explicarea pe care el a retras-o ulterior printr-o cerere.
În răspunsul primit de la MAI se confirmă confiscarea unui lot
de marfă de 42 mii de lei, pentru că intenţiona, cică,
să îl comercializeze.
În legătură cu procesul-verbal
întocmit şi marfa confiscată, ca şi comportamentul
colaboratorilor menţionaţi mi s-a spus că e totul conform legii.
Eu am foarte mari îndoieli, cel mai curios fiind că de atunci nici
materialele transmise în judecată, nici restituirea de marfă,
nimic absolut şi omul stă în neştire.
Mai mult, pe data de 17 iunie 2008
tînărului îi confiscă pe teritoriul Hînceşti marfă
în sumă de 1899 lei S.Bătrîncea, şeful secţiei
regionale nr.4 IF a DIF MAI, Colaboratorii mai spunînd că îl
urmăresc, probabil, că se răzbună că mi s-a
plîns mie. I s-a mai întocmit o decizie şi un proces-verbal pe
care el nu le-a acceptat, pentru că, potrivit Codului contravenţiilor
administrative, articolul 161/2 marfa se şi confiscă pe
lîngă aplicarea unei amenzi doar persoanei cu funcţii de
răspundere, în timp ce Condurachi Andrei nu are acest statut şi
ceea ce i se poate aplica maximum este o amendă.
Domnule ministru,
Vă solicit, să dispuneţi verificarea
cazului dublu Condurachi, să îmi răspundeţi unde stă
marfa sa în sumă de 44 mii de lei, care au fost motivele
adevărate ale acestui presupus abuz, dacă, după constatarea acestuia,
s-au aplicat sancţiuni? Şi în ce măsură mafia şi
corupţia sînt mai tari decît legea în Republica Moldova?
Domnule ministru,
Aştept răspuns conform legislaţiei
în vigoare şi o schimbare în atitudinea anti oameni şi
anti activitate economică a cetăţenilor din partea poliţiei
economice de transport, etc. Anexez setul de acte ale acestui caz. Aştept
răspuns în scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.
4.
Doamna Valentina Şerpul:
Mulţumesc.
Prima interpelare o adresez Procuraturii Generale ale
Republicii Moldova şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
şi Corupţiei. În adresa fracţiunii parlamentare PPCD a
parvenit un demers din partea unui grup de consilieri locali şi locuitori
ai comunei Boşcana, raionul Criuleni. Semnatarii demersului solicită
intervenţia organelor abilitate în favoarea revendicării de
către Primăria Boşcana a unui bun imobiliar valoros, fosta
tabără pionerească “Beriozca”, amplasată în extravilanul
comunei Boşcana pe locul căreia a fost dislocată unitatea
militară nr. 1017, iar acum este în pericol să fie
partajată ilicit de către unele grupuri de interese.
Semnatarii susţin, că o parte a terenului
deja a fost vîndut fără acordul consiliului local, astfel
avînd suficiente motive de îngrijorare. Pentru detalii voi
alătura petiţia grupului de locatari. Rog să
întreprindeţi toate măsurile prescrise de lege pentru a
apăra interesele legale ale comunităţii locale în
defavoarea grupurilor de interese.
A doua interpelare, o adresez Consiliului coordonator al
Audiovizualului şi Procuraturii Generale. La data de 26 mai 2008 în
ziarul “Flux” a fost publicat un articol ce viza activitatea ilegală a
operatorilor de televiziune prin cablu. În articolul respectiv se
menţionează, între altele faptul, că în conformitate
cu datele statistice operatorii de televiziune prin cablu ilegali nu au
plătit taxe în valoare de 9 milioane de lei, fiind vorba doar de
TVA. Rog autorităţile sesizate să examineze complet şi
obiectiv toate circumstanţele acestei situaţii în vederea asigurării
respectării legii şi atragerii la răspundere a celor care se fac
vinovaţi pentru a împiedica în continuare prejudicierea
bugetului de stat. La ambele interpelări solicit răspuns în
versiune scrisă.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Guţul:
Спасибо. У меня запрос к Премьер-министру госпоже
Зинаиде Гречаный.
16 июня сего года мною был направлен депутатский
запрос госпоже Ольге Гончаровой, генеральному директору Бюро межэтнических отношений,
в котором указывалось на необходимость подведения итогов Дней славянской
письменности и культуры, проходивших в мае этого года. При этом заблаговременно
нужно было известить членов оргкомитета акции и представить прозрачную
фактическую смету расходов. Также было обращено внимание, чтобы до конца июня
сего года были подведены итоги работы Конституционного совета этнокультурных
организаций за 2007 год. В противном случае имеющаяся разобщенность
этнокультурных организаций еще больше обострится.
В пожарном порядке руководство Бюро межэтнических
отношений назначило подведение итогов Дней славянской письменности и культуры
на сегодня, 19 июня, в 11 часов, тогда как многие члены оргкомитета,
участвующие в этой акции, не могут прийти в первой половине дня. Обычно такие
мероприятия проводились в конце рабочего дня.
Прошу Вас как Премьер-министра взять этот вопрос под
личный контроль и обязать руководство Бюро межэтнических отношений подвести
итоги Дней славянской письменности и культуры в следующий четверг, 26 июня, в
конце рабочего дня, а подведение итогов работы Конституционного совета
этнокультурных организаций за 2007 год наметить на следующую пятницу, 27 июня,
в конце рабочего дня, заблаговременно известив всех руководителей
этнокультурных организаций.
О принятом Вами решении прошу письменно
проинформировать. Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul
nr.2.
Doamna Irina Vlah:
Вопрос адресован министру местного публичного
управления. Учредительное собрание Народного Собрания Гагаузии состоялось 30
апреля сего года. До 30 мая 2008 года согласно действующему законодательству,
то есть Уложению Гагаузии и Закону о местном публичном управлении Республики
Молдова, Закону о местном выборном лице Республики Молдова, Закону о статусе
депутата Гагаузии, депутаты, занимающие должности, несовместимые с мандатом
депутата, должны были принять решение по вопросу совмещения депутатских
обязанностей с исполнением должностей в различных органах исполнительной
власти. Прошу Вас дать оценку по факту несовместимости должностей некоторых
депутатов Народного Собрания Гагаузии в части нарушения действующего
законодательства.
Прошу информацию представить с центральной трибуны.
Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3
Doamna Valentina Stratan:
Interpelarea o adresez domnului ministru al afacerilor
interne Valentin Mejinschi. Prin Hotărîrea de Guvern cu nr.556 din
30 aprilie 2008, s-au efectuat mai multe modificări în Regulamentul
circulaţiei rutiere. Prin aceste modificări, a fost interzisă
exploatarea autovehiculelor, prin retragerea plăcilor cu numărul de
înmatriculare, în cazul în care parbrizul sau
suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite.
Acestei noţiuni nu i-a fost dată o explicaţie în
partea introductivă a acestui regulament.
Şi aceasta creează o situaţie de confuz
şi conflict între agenţii de circulaţie şi
conducătorii auto. În acest caz, fiecare interpretează în
modul său ceea ce înseamnă umbrit. În acest context, rog
să mă informaţi despre normele şi standardele europene sau
naţionale în vigoare la acest subiect. Şi, în particular,
care este numărul de staţii tehnice de testare şi control care
poate aprecia acest indice, adică gradul de umbrire? Cîte cazuri de
litigii cu conducătorii auto are Ministerul de Interne, dacă
există asemenea cazuri?
Rog răspuns de la tribuna centrală a
Parlamentului în următoarea şedinţă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Prima întrebare a mea este adresată
Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit un răspuns amplu
referitor la îndeplinirea prevederilor Hotărîrii de Guvern nr.
1480 din 26 decembrie 2007, care prevede ca plata pentru iluminarea locurilor
de uz comun şi funcţionarea ascensoarelor să se facă
în măsură egală pentru toate apartamentele, iar pentru
ascensor – conform numărului de persoane care locuiesc în aceste
apartamente.
Din informaţia pe care o deţin, “Union
Fenosa” prezintă avizele pentru plată locuitorilor blocurilor de
locuit din municipiul Chişinău încă în conformitate
cu fosta Hotărîre de Guvern nr.191 din 2002.
Solicit informaţia în plenul Parlamentului,
conform Regulamentului.
Şi a doua întrebare este adresată
Procuraturii Generale, către care am avut de cîteva ori
adresări referitoare la respectarea drepturilor locatarilor blocului
nr.10/2 din bulevardul Moscova al municipiului Chişinău, prin care un
agent economic a deteriorat sistemul ingineresc al etajului tehnic al blocului
locativ în care locuiesc aceste persoane.
Necătînd la toate plîngerile,
pînă în prezent această problemă nu a fost
soluţionată. De aceea, solicit de la Procuratura Generală
să întreprindă măsuri pentru a restabili drepturile
sanitar-locative grav încălcate ale locatarilor acestui bloc.
Răspuns la această întrebare
aştept în scris în termenele prevăzute de Regulamentul
Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mulţumesc.
Prima mea interpelare este adresată Guvernului
Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene şi Ministerului Administraţiei Publice Locale. Este vorba de
podul peste Prut din dreptul localităţilor Leova în Republica
Moldova, respectiv raionul Leova, şi Bumbăta, comuna Vetrişoaia,
judeţul Vaslui, România.
Aşa cum se ştie, la începutul
secolului al XX-lea peste rîul Prut existau cel puţin 21 de poduri
de trecere de pe un mal pe altul. În prezent, avem 7 asemenea poduri, al
8-lea este nefuncţional. Este vorba de podul din dreptul
localităţilor Lipcani-Rădăuţi-Prut, finanţat de
către Comisia Europeană, costurile ridicîndu-se la 11 milioane
de euro.
Şi în prezent există foarte multe
demersuri din partea administraţiei publice locale, care reiau demersuri
mai vechi ale Primăriei oraşului Leova, ale Consiliului judeţean
Lăpuşna, ale Consiliului raional Leova privind refacerea podului
distrus în perioada celui de-al doilea război mondial în
dreptul localităţii Leova.
Ştiu că există un studiu de
fezabilitate, efectuat de “INJN Project” –SRL încă în anul
2004, şi certificate de urbanism, eliberate de Consiliul local Leova, de
Primăria Leova. De asemenea, există avize favorabile din partea unor
organe ale administraţiei publice centrale, cum ar fi Departamentul
Trupelor de Grăniceri sau Ministerul Economiei de altă dată.
Ministerul Afacerilor Externe a apreciat că
construcţia unui asemenea pod este considerată judicioasă
şi susţine construcţia lui şi discutarea iniţiativei
la nivelul guvernelor Republicii Moldova şi României.
Întrebarea mea este următoarea: a fost sau
nu pusă, pînă în prezent, chestiunea podului de peste
Prut din dreptul localităţilor Leova şi Bumbăta, comuna
Vetrişoaia, judeţul Vaslui în cadrul Comisiei mixte
interguvernamentale moldo-române de colaborare economică,
comercială şi tehnico-ştiinţifică şi care
sînt rezultatele acestor discuţii?
De asemenea, mă interesează dacă
lucrările de proiectare ale podului au demarat şi dacă Guvernul
Republicii Moldova şi administraţia publică locală a alocat
fonduri în acest scop. Mă interesează, cînd vom putea
vorbi despre inaugurarea lucrărilor de construcţie la acest pod?
A doua mea interpelare, este adresată
Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
şi Corupţiei, Procuraturii Generale şi Serviciului de
Informaţii şi Securitate.
În conformitate cu Legea privind programul de
stat de privatizare din anii 1995–1996, Societatea pe Acţiuni “Ciment” din
oraşul Rezina a fost inclusă în lista obiectivelor supuse
privatizării. 40% contra bonurilor patrimoniale şi 60% scoase la
concurs investiţional contra mijloacelor financiare la preţurile
existente pe piaţa mondială. Timp de 2 ani acţiunile statului
în această întreprindere nu au fost vîndute, iar SA
“Ciment” a ajuns în stare de insolvabilitate.
La concursul de privatizare a întreprinderii au
participat două companii. Este vorba de compania autohtonă
“Energcom”–SRL şi compania franceză “Finarje-26”, firmă
asociată “Lafarje”. Ofertele celor două companii au fost
următoarele. “Energcom” – 15 milioane de dolari americani, “Finarje-26” –
10 milioane de dolari americani.
În luna septembrie 1998, Departamentul
Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat,
condus de directorul Vladimir Filat, a semnat contractul de
vînzare–cumpărare la preţul de numai 200 de mii de dolari
americani.
Astfel, preţul de vînzare–cumpărare a
pachetului de acţiuni către “Finarje-26” a fost diminuat
esenţial de circa 45 de ori, întrucît valoarea reală a
pachetului vîndut constituia 15 milioane de dolari americani la cursul
oficial al dolarului de 6 lei la data semnării contractului, sumă
care, aşa cum am spus mai sus, corespundea uneia dintre oferte şi
anume ofertei firmei autohtone “Energcom”–SRL.
Modul de privatizare prin respingerea ofertei de 15
milioane de dolari americani a companiei autohtone “Energcom”–SRL, precum
şi preţul de vînzare–cumpărare, diminuat considerabil la
200 mii de dolari americani, denotă un şir de grave
încălcări comise în procesul de privatizare şi o
posibilă cointeresare materială personală a conducerii
Departamentului Privatizării şi Administrării
Proprietăţii de Stat din acea vreme.
În februarie anul 2000, în scopul
efectuării lucrărilor de minerit, compania franceză a procurat
de la organele administraţiei publice locale din raionul Rezina un teren
cu suprafaţa de 188 hectare şi jumătate la preţul total de
5,7 milioane de lei moldoveneşti, în situaţia în care,
conform mecanismului de calcul stabilit prin Legea privind preţul normativ
şi modul vînzare–cumpărare a pămîntului, preţul
respectivului teren constituia 113 milioane şi jumătate de lei,
adică de 20 de ori mai mult decît s-a plătit în
realitate.
În legătură cu cele expuse mai sus,
cer instituţiilor interpelate să verifice legalitatea şi
corectitudinea acelor două tranzacţii de
vînzare–cumpărare, Să stabilească gradul de responsabilitate
a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării
Proprietăţii de Stat şi a conducerii raionului Rezina, inclusiv
a Primăriei oraşului Rezina, în cazul acestor două
tranzacţii, indicînd venitul ratat la bugetul de stat şi cel al
raionului Rezina.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Prima întrebare o adresez domnului Procuror
General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea.
Domnule Procuror General,
Rog o informaţie amplă în scris
privind legalitatea clasării dosarului penal pornit la 17 decembrie 2007
în privinţa, domnului Sibov, directorul SRL “Cristal dion” din
Comrat în baza articolului 231 din Codul penal al Republicii
Moldova în redacţia anului 1961, furt în proporţii
deosebit de mari.
Alături, plîngerea directorului
Întreprinderii cu Răspundere Limitată “Cristal Optima” Chiloglo
şi documentele anexate la aceasta.
A doua întrebare o adresez iarăşi
domnului Procuror General Valeriu Gurbulea şi domnului director al
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Sergiu
Puşcuţă.
În ultima şedinţă a Consiliului
Superior de Securitate, şeful statului domnul Vladimir Voronin a
comunicat, precum că colaboratorii Centrului au descoperit o grupare
criminală, formată din judecători, avocaţi,
funcţionari ai Băncii Naţionale, care au deposedat ilegal de
acţiunile lor 8 acţionari ai Băncii Comerciale “Moldova
Agroindbank” în valoare de 8 milioane de lei.
Acuzaţiile sînt pe cît de grave, pe
atît de senzaţionale, dat fiind faptul că au fost făcute
publice numele unor judecători concreţi. Or, aceste afirmaţii,
în opinia noastră, aduc atingere unor stipulări din
Constituţia Republicii Moldova, cum ar fi articolul 21, conform
căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată
nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi
dovedită în mod legal într-un proces judiciar public. Iar
în temeiul articolului 114 din Constituţie, justiţia se
înfăptuieşte în numele legii numai de
instanţele judecătoreşti.
Rog persoanele enunţate mai sus, în
conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului
să informeze plenul Parlamentului, dacă există un dosar penal
în privinţa judecătorilor menţionaţi de şeful
statului, şi dacă există o hotărîre a Consiliului
Superior al Magistraturii privind acordul acestui organ constituţional de
a atrage la răspundere penală aceşti judecători.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Stimaţi colegi,
Cunoaştem cu toţii ce se
întîmplă cu exportul mărfurilor din Republica Moldova la
momentul actual. De aceea, adresez două întrebări la acest
compartiment Ministerului Economiei şi Comerţului. Dacă anul
precedent importul a depăşit exportul de 2,5 ori, anul curent,
după primele 5 luni de zile, avem o situaţie şi mai
drastică. Anul trecut, pentru ca importul să
depăşească exportul cu 1 miliard de dolari, ne-au trebuit undeva
7–8 luni.
Anul acesta, pentru a atinge această cifră
au fost de ajuns doar patru luni. Biroul Naţional de Statistică ne
informează că, în primele patru lini, exportul a constituit 482
milioane de dolari, cu o creştere de doar 28,3% faţă de anul
precedent. Totodată, importul a constituit 1 miliard 494 milioane de
dolari, cu o creştere de 46% sau, practic, dublă faţă de
export.
Deficitul comercial a crescut şi el cu 56,2%,
deci creşte dublu faţă de anul trecut. Şi a atins cifra de
1 miliard 12 milioane de dolari. Importul înregistrează o
creştere care depăşeşte cu mult exportul şi
demonstrează eşecul Guvernului în dezvoltarea industriei
şi promovarea exportului.
Pornind de la acestea, rog să îmi fie
prezentat în scris şi în plenul Parlamentului informaţia
referitoare la rezultatele implementării strategiei de promovare a
exportului. Cine va răspunde pentru nerealizarea acestei strategii, al
cărei termen de implementare deja expiră?
Şi a doua întrebare tot la acest
compartiment. Rog să fiu informat care este ponderea agenţilor
economici din Transnistria în aceste cifre, cîte
întreprinderi sînt luate la evidenţă şi
înregistrează exporturile şi importurile prin Vama
Republicii Moldova?
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc frumos.
Prima întrebare o adresez domnului Procuror
General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea şi doamnei director general
al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei Viorica
Cărare. Prin hotărîrile secrete nr.599 din 15 mai 2008 şi
nr.156 din 15 februarie 2008, Guvernul Republicii Moldova a acordat din ajutoare
umanitare cu titlu gratuit 9 mii tone de grîu alimentar Combinatului de
Panificaţie din Chişinău “Franzeluţa” şi 2000 tone –
Combinatului de Panificaţie din Bălţi.
Legea cu privire la ajutoarele umanitare prevede
că beneficiari ai ajutorului umanitar nu pot fi întreprinderile
şi organizaţiile care au ca scop al activităţii lor
obţinerea profitului. Sprijinind doi agenţi economici, Guvernul a
depăşit cadrul legal, lovind direct în libera concurenţă
în domeniu, în condiţiile în care pe piaţa
produselor de panificaţie activează astăzi peste 100 de
agenţi economici. Pornind de la cele expuse, solicit Procurorului General
să investigheze acţiunile ilegale menţionate şi să ia
toate măsurile ce se impun în conformitate cu legislaţia
în vigoare. Directorului general al Agenţiei Naţionale pentru
protecţia concurenţei să investigheze acest caz sub aspectul
compatibilităţii cu legislaţia în domeniul protecţiei
concurenţei. Informaţia asupra investigării cazului, rog să
fie prezentată în termenele stabilite de legislaţie de la
tribuna centrală a Parlamentului.
A doua întrebare o adresez Ministerului
Justiţiei. La 13 mai 2008 a fost publicată în “Monitorul
Oficial” Legea nr.273 din 7 decembrie 2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, prin care au fost impuse o serie de
restricţii la ocuparea funcţiilor publice pentru persoanele care
deţin mai mulţi cetăţenii.
Stimaţi colegi,
Dacă vă amintiţi, la momentul
examinării proiectului acestei legi, eu am atras atenţia, şi nu
numai eu, asupra faptului că această iniţiativă a
Guvernului nu corespunde cu Convenţia europeană cu privire la
cetăţenie. Şi că o asemenea lege constituie o politică
de segregare a propriilor noştri cetăţeni.
Cu toate acestea, Guvernul a insistat,
argumentînd că simpla adoptare a acestei legi va soluţiona
toate problemele de securitate naţională, de exod în masă
a populaţiei, şi cel mai important, că astfel va fi
asigurată protecţia statalităţii.
La 17 iunie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a comunicat Guvernului o cerere depusă de
prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova Alexandru
Tănase şi vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin
Chirtoacă privind încălcarea drepturilor sale electorale
în legătură cu intrarea în vigoare a Legii nr.273, ce
stabileşte deţinerea exclusivă a cetăţeniei Republicii
Moldova pentru un şir de funcţii publice.
Problema în cauză va fi examinată
în scurt timp şi va fi luată decizia, avînd în
vedere şi termenul ca niciodată restrîns, o lună, acordat
de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Guvernului, pentru
a da explicaţii pe marginea acestui subiect.
În temeiul celor expuse, solicit Ministerului
Justiţiei să prezinte o informaţie amplă asupra
situaţiei create şi să informeze care ar fi soluţia de a nu
permite condamnarea, de altfel, în acest caz ruşinos, al Republicii
Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Răspunsul îl aştept în scris, în acest caz.
Mulţumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Pentru stenogramă. Doar am omis, indic, cer
răspuns la aceste două interpelări formulate astăzi la
tribuna centrală a Parlamentului în data de 3 iulie, adică
peste două săptămîni, dată fiind absenţa
delegaţiei naţionale a Republicii Moldova de la Chişinău,
participînd la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Următoarea chestiune de pe ordinea de
zi – declaraţii.
La microfonul central se invită domnul
Ivanov.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Stimaţi colegi,
Am să mă stărui să fiu cît
mai succint. Am făcut o interpelare Guvernului vizavi de ceea ce s-a
întîmplă cu Hotelul “Zarea”, care aparţine Ministerului
Educaţiei şi Tineretului. Am primit un răspuns evaziv care nu
înseamnă nimic şi vreau să vă informez şi pe
dumneavoastră ceva mai pe larg. Ce face astăzi Hotelul “Zarea” care
îi aparţine ministerului? Găzduieşte în timpul
anului mii de pedagogi şi copii, pedagogii care vin la cursurile de
perfecţionare, copiii care vin la olimpiade şi competiţii
sportive. În aşa fel, în acest hotel, anual, 62,7 la sută
se găsesc copii şi pedagogi care vin cu problemele pe care îi obligă
statul şi ministerul să se găsească în
Chişinău, pentru a participa la activităţile enumerate mai
sus. Serviciile acordate copiilor şi pedagogilor sînt absolut
simbolice.
Pentru un copil se plătesc 70 de lei pentru 24 de
ore; pentru un pedagog –100 de lei pentru 24 de ore. Vă rog să
găsiţi un hotel în Republica Moldova, care acordă astfel
de servicii contra asemenea preţuri.
Hotelul activează în regim autonom şi
financiar, neutilizînd vreun bănuţ din bugetul statului,
activează cu profit şi investeşte în fiecare an în
formarea condiţiilor mai bine de 1 milion de lei. În afară de
aceasta, activează cu profit şi pe parcursul anilor acest profit
creşte esenţial. Din 2004 – cu un profit de 4,2 milioane,
pînă în 2007 – cu un profit de 6,5 milioane anual. La interpelarea
făcută de mine, domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon mi-a
răspuns următoarele.
Citez: “Sînt necesare investiţii majore
pentru modernizare şi pentru a acorda servicii de calitate copiilor”. Eu
cred că un răspuns mai jignitor nu poate fi. Nu mă
interesează cine vrea să pună mînuţa pe acest hotel.
El, prin hotărîre de Guvern este pus la privatizare. Vreau să
pun numai o întrebare, adică cîteva întrebări.
Ce, primăriile, după ce acest hotel va fi
privatizat, vor avea mai mulţi bani pentru a trimite copiii la diferite
competiţii? Şi mai mulţi bani va avea ca să achite
pedagogilor cazarea în acest hotel cînd aceştia vin la
cursurile de perfecţionare? Desigur că nu.
Eu cunosc hotele modeste, de exemplu Hotelul Institutului Muncii, unde
pentru o seară, nimeni nu vorbeşte, într-un număr
obişnuit de 500 de lei. Atunci vreau să zic, ce se
întîmplă?
Aici, în Parlament, cînd a fost investit în
funcţie actualul Guvern, i-am pus o singură întrebare doamnei
ministru al educaţiei şi tineretului: ce probleme, ce vă
pregătiţi să faceţi în primul rînd? Dînsa
mi-a răspuns prin nişte lozinci cunoscute de noi: “Totul pentru
şcoală, totul pentru copii.” Uitaţi-vă, Hotelul “Zarea”,
într-adevăr, se face totul pentru şcoală, totul pentru
copii, numai că invers.
Vreau să întreb încă: cine doreşte să
pună mîna pe acest colac în centrul oraşului cu 17 etaje?
Cine doreşte în continuare să lipsească pedagogii să
vină la perfecţionare, iar copiii la competiţii? De ce Guvernul
încalcă articolul 62 din Legea învăţămîntului
în flagrant?
Apropo, stimaţi colegi,
Actualmente, în Parlament este un proiect de lege semnat de
domnul Iovv pentru a revizui acest articol, unde spune: “Se interzice
înstrăinarea bunurilor materiale.”
Doamna Maria Postoico:
Domnule Ivanov,
Un minut.
Domnul Dumitru Ivanov:
Dar în acest proiect se spune: “ca regulă.” Adică, ca
neregulă se cumpără toate celelalte. A fost un hotel similar
construit la Poşta Veche cu 20 de etaje, un hotel foarte bun, contemporan,
care, în timpul ministrului Sima, a fost vîndut şi acum se
vinde şi ultimul. Eu cred că, sper că ceea ce se
întîmplă cu Hotelul “Zarea”, unicul loc unde pot fi
adăpostiţi acei care vin la ceea ce v-am numit anterior, cred că
nu ştie, sper că nu ştie Preşedintele Ţării,
domnul Vladimir Voronin, sper că nu ştie.
Şi am speranţe că dumnealui ceva îi amesteca
nemijlocit şi va întreprinde măsuri ca acest hotel să nu
fie „prihvatizat” şi să rămînă în dotaţia
Ministerului, pentru a efectua lucrările de mult folos pentru pedagogi
şi copii.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora
10.00.
Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.
Vă mulţumesc.
Şedinţa s-a încheiat la ora
12.52.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|