version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 29 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Alocutiunea doamnei deputat Eugenia Ostapciuc Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

3. Alocutiunea domnului deputat Serafim Urechean Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

4. Alocutiunea doamnei deputat Valentina Buliga Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat din Moldova .

5. Alocutiunea domnului deputat Iurie Rosca Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

6. Alocutiunea domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.

7. Declararea sesiunii de toamnaiarna ca fiind inchisa.

9. Intonarea Imnului de Stat.

 

Sedinta incepe la ora 9.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa din motive de sanatate; Vitalia Pavlicenco, Ion Varta, Dumitru Diacov, Vladimir Filat, Valentina Golban, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Stimati colegi,

Sedinta de astazi este o sedinta de incheiere a sesiunii de toamna iarna a Parlamentului. Si in cadrul acestei sedinte vor lua cuvintul presedintii si / ori reprezentantii fractiunilor cu cuvinte de incheiere la finele acestei sesiuni. In acest context, o invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidul Comunistilor din Republica Moldova.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Pe durata sesiunii de toamnaiarna 2006, deputatii Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova s-au condus in activitatea lor legislativa de principalele puncte de reper, trasate de platforma electorala a partidului, si de Planul individual de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Concomitent, am tinut cont de tezele de baza expuse de Presedintele Vladimir Voronin in alocutiunea rostita la finele sesiunii precedente.

Voi aminti pe scurt directiile principale de activitate schitate in acea cuvintare. Folosirea avantajelor amplasarii geografice a tarii noastre la frontiera Uniunii Europene si a CSI, asigurarea accesului marfurilor moldovenesti atit pe pietele de Est, cit si pe cele din Vest. Elaborarea unei noi politici de atragere a investitiilor, dezvoltarea infrastructurii moderne si, in primul rind, a drumurilor si telecomunicatiilor, crearea de parcuri tehnice, astfel ca dezvoltarea economica dinamica sa influenteze calitatea dezvoltarii umane, a sferei educatiei si ocrotirii sanatatii. Toate aceste masuri urmaresc un singur scop: modernizarea accelerata a tuturor laturilor vietii si activitatii in tara noastra.

Pe parcursul sesiunii am participat activ la asigurarea legislativa a acestei directii. In masura posibilitatilor limitate de faptul ca sesiunea de toamna iarna este una redusa in timp si ca pe durata ei eforturile noastre au fost orientate in mod traditional spre adoptarea unor legi complexe ce tin de relatiile financiar-bugetare pentru anul viitor, deputatii, totusi, au pus inceputul realizarii noului curs spre dezvoltarea accelerata care va continua in sesiunile urmatoare. Realizarea acestui curs urmeaza sa se bazeze pe un intreg complex de reforme paralele, mai cu seama in sistemul educatiei si pregatirii profesionale, al managementului la nivel de stat in domeniul politicii externe, etc.

Doamnelor si domnilor,

Pentru activitatea legislativa a deputatilor din Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, ca si a majoritatii deputatilor din alte fractiuni, unul dintre evenimentele centrale din cadrul sesiunii curente a fost discutarea si adoptarea bugetului de stat al tarii pentru anul urmator.

Pozitia fractiunii vizavi de acest subiect am prezentat-o de la aceasta tribuna mai pe larg la timpul respectiv. Astazi voi aminti doar citeva momente, inclusiv pentru acei care ne urmaresc la televizor si la aparatele de radio. Mai ales ca, pe parcursul discutarii si adoptarii, dar si dupa aceea au rasunat si continue sa rasune critici dure din partea opozitiei, care nu corespund realitatii.

De aceea, doresc sa accentuez, inca o data, ca partea de venituri a bugetului de la 3,5 miliarde de lei in anul 2001 a ajuns la 12,6 miliarde de lei pentru anul 2007, adica, a crescut de circa 4 ori. Ca si in anii precedenti, bugetul are un vadit caracter social, peste 65% din cheltuieli sint indreptate in sfera sociala, adica, in: invatamint, cultura, sanatate, asigurare si asistenta sociala s.a.

Mijloacele prevazute pentru aceste ramuri in anul viitor vor fi cu 14 23 la suta mai mari decit in anul curent. Vor creste sumele Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, care va constitui in total 240 milioane de lei, Fondul pentru sustinerea viticulturii se va majora pina la aproape 90 milioane de lei. Investitiile capitale vor creste pina la 900 milioane de lei. Cheltuielile pentru dezvoltarea stiintei si inovarii vor fi majorate cu 45%.

Un alt document important, adoptat pe parcursul sesiunii, este Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2007. Voi aminti doar cele mai semnificative momente ale acestei legi: indemnizarea unica la nasterea copiilor va creste pina la 1000 de lei pentru fiecare copil, vor fi majorate de doua ori indemnizatiile pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani, tot cu atit vor creste indemnizatiile pentru persoanele care ingrijesc de invalizi.

Cu toate problemele existente in medicina prin asigurare este clar ca introducerea ei a condus la imbunatatirea substantiala a situatiei din acest sector social, la largirea cercului de persoane care au acces la asistenta medicala. Legea pentru anul 2007 a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala va atesta o crestere cu 410 milioane lei fata de anul curent. Majorarea costului politei de asigurare pina la 1 209 lei va conduce, respectiv, la largirea spectrului de servicii medicale acordate cetatenilor, precum si la imbunatatirea calitatii acestor servicii.

Afara de legile principale, mentionate mai sus, noi am adoptat, precum cunoasteti, si alte acte legislative, care, conform platformei electorale a partidului si doleantelor alegatorilor, au drept scop sporul economic in industrie, agricultura, in sfera serviciilor, dezvoltarea unui sir de probleme sociale si de alta natura.

Pe parcursul anului curent am adoptat si citeva acte legislative care, initial, vor avea o influenta negativa asupra unor cetateni. Am in vedere amendarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator, modificarea metodologiei de calculare a impozitului pe imobile, a tarifelor la unele servicii comunale, precum si cele prestate de organele cadastrale, modificarea legislatiei privind asigurarea obligatorie de raspundere civila si altele.

Oportunitatea adoptarii acestor legi rezulta din situatia reala social-economica la ora actuala, din cerintele procesului de modernizare accelerata a economiei tarii. Dar realizarea acestor legi va conduce numaidecit la ridicarea calitatii standardelor de viata a majoritatii populatiei. Noi nu sintem adeptii adoptarii unor asemenea masuri neadecvate, dar situatia in tara a degradat atit de mult in ultimul deceniu al secolului trecut, incit efectele negative se resimt si astazi.

Doamnelor si domnilor,

Anul 2007, dupa cum cunoasteti, va fi marcat de alegerile locale, care se vor desfasura in vara. De fapt, unii colegi de ai nostri deja de multa vreme se afla in plina campanie electorala. Ei folosesc tribuna Parlamentului nu doar pentru a formula permanent insultari la adresa actualei guvernari, a fractiunii majoritare, dar si pentru a propaga organele de presa, noile formatiuni politice aparute deja dupa alegerea lor in actualul Parlament.

Sper ca si cetatenii care ne privesc si ne asculta, isi dau seama ca, de fapt, acesti colegi de ai nostri lucreaza nu atit impotriva oponentilor politici, cit mai ales impotriva propriilor alegatori, care au votat pentru ei in contextul unor formatiuni politici si programe electorale concrete, care mai apoi au fost abandonate.

In acelasi context, as vrea sa mentionez si faptul ca unii parlamentari din opozitie iese la microfoane pentru a-si exprima bucuria rautacioasa atunci cind societatea trece prin niste greutati care nu depind de actuala guvernare. De exemplu, interzicerea accesului vinurilor moldovenesti pe piata rusa, scumpirea gazelor naturale etc. Ei se fac a nu intelege ca restrictiile la importul productiei alcoolice au fost aplicate si impotriva altor tari, unde nu sint comunistii la putere. Iar scumpirea gazelor naturale s-a produs in marea majoritate a tarilor CSI si a statelor europene.

Prin atare atitudine fata de problemele tarii, acesti deputati ne demonstreaza ca pentru ei nu este importanta cautarea de solutii pentru depasirea dificultatilor cu care se confrunta intreaga populatie. Pentru ei este important numai de a-si ponegri oponentii si de a-si lustrui propria imagine politica.

Cu riscul de a se supara, vreau, totusi, sa le amintesc unor colegi oponenti un adevar cunoscut de toata lumea: alegatorii ne vor aprecia dupa fapte, dar nu dupa numarul de luari de cuvint in fata microfoanelor Parlamentului sau de invinuiri lansate la adresa guvernarii.

Anul 2007 va fi unul complex si din punct de vedere al muncii legislative. La anul viitor expira termenul de implementare a Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei si a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. De aceea, Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova, a lansat recent initiativa de a elabora pe parcursul anului 2007 un nou Plan national de dezvoltare a Republicii Moldova pentru urmatorii 4 5 ani.

Prin aceasta optica, Parlamentului, inclusiv fractiunii noastre, le revine misiunea de a desfasura o activitate intensa in directia sustinerii legislative a prevederilor planului. Va fi nevoie de ajustarea unor acte legislative existente si de elaborarea unui sir de legi noi pentru a asigura dezvoltarea in continuare a sistemului politic, economic si social al tarii, pentru stabilirea unor indicatori concreti ai calitatii vietii oamenilor, pentru atingerea unor caracteristici calitative si cantitative noi ale sectorului public si privat din domeniul industrial, agrar si prestarii de servicii. Vom activa, de asemenea, in directia legiferarii unor pasi noi in apropierea tarii noastre de Uniunea Europeana atit in contextul drepturilor si libertatilor democratice, cit si al calitatii vietii oamenilor. Concomitent, in politica noastra externa vor conta si in continuare pe relatiile reciproc avantajoase cu partenerii nostri strategici din Est si, in primul rind, cu Federatia Rusa, care pentru tara noastra sint foarte importante.

Doamnelor si domnilor,

Vreau sa abordez inca un subiect, cel al relatiilor dintre ramurile de virf ale puterii. Faptul ca in tara noastra se initiaza si se adopta legi, ca aceste legi se implementeaza si conduc la cresterea economica, dezvoltarea sferei bugetare, majorarea salariilor, pensiilor etc. se datoreaza, in mare masura, activitatii Executivului, colaborarii Cabinetului de Ministri cu Parlamentul. Aceasta colaborare se exprima si prin audierea de doua ori pe an a domnului Prim-ministru in plenul Parlamentului.

Este proaspata in memoria tuturor farsa politica jucata recent aici, in Parlament, de catre deputatii din Alianta Moldova Noastra. Pe de o parte, aproape in fiecare zi ei cer invitatia in sala a domnului Prim-ministru pentru a le raspunde la intrebari, pe de alta parte, cind, conform legislatiei, intregul Cabinet de Ministri, in frunte cu domnul Vasile Tarlev, a venit in plenul Parlamentului pentru a prezenta un raport de activitate si a raspunde la intrebari, deputatii din opozitie au facut tot posibilul ca exercitiul respectiv sa fie intrerupt.

Prin aceste actiuni, ei nu ne-au afectat pe noi, dupa cum s-a dorit, pentru ca deputatii comunisti au audiat inca la 14 decembrie o informatie ampla a domnului Vasile Tarlev privind activitatea executivului in semestrul al II-lea al anului curent. Au primit raspunsuri complete la intrebarile formulate din numele alegatorilor.

De fapt, opozantii nostri i-au impiedicat pe cetatenii tarii sa obtina o informatie ampla si obiectiva despre activitatea Guvernului, sa asculte raspunsurile la intrebarile care ii framinta. Cu toate neajunsurile care exista in activitatea Executivului, pentru ca nu greseste numai acel care nu face nimic, noi sustinem Guvernul in activitatile sale. Imi exprim convingerea ca vom continua sa conlucram fructuos si pe parcursul sesiunilor urmatoare.

Conlucrarea dintre ramurile puterii se datoreaza, in mare masura, coordonarii actiunilor cu Presedintele Tarii. Afirmatiile opozitiei, care sustine ca, chipurile, Seful statului controleaza toate ramurile puterii, sint un neadevar. Domnia sa intretine un permanent dialog cu Parlamentul si Guvernul, participa la sedintele Executivului, ale fractiunii noastre parlamentare, in cadrul carora se discuta cele mai stringente probleme ale societatii, cele mai importante proiecte de legi care tin de interesele majoritatii populatiei.

Consider ca aceste consultari sint foarte binevenite pentru toate ramurile puterii. De aceea, din numele fractiunii, exprim cuvinte de recunostinta domnului Presedinte al tarii pentru colaborare strinsa si eficienta. Aduc, de asemenea, multumiri domnului Prim-ministru, domnilor ministri, tuturor membrilor Guvernului pentru colaborare si intelegere.

Dupa cum s-a vazut, in noul an ne asteapta o activitatea deosebit de intensa si de complexa, cind intregul corp legiuitor trebuie sa contribuie plenar la afirmarea prioritatilor intereselor nationale. Sper ca, pe parcursul perioadei urmatoare, inclusiv in cadrul sesiunii de primavara vara a anului 2007, ne vom exercita mandatul cu mai multa responsabilitate, cu dorinta sincera de a ajuta oamenilor sa isi solutioneze problemele. Am certitudinea ca absoluta majoritate dintre noi sintem capabili sa ne unim eforturile si sa ne aducem contributia la ridicarea pe o noua treapta a economiei tarii si a nivelului de trai al cetatenilor nostri.

In incheiere tin sa aduc multumiri tuturor colegilor care au colaborat cu noi in mod fructuos pe parcursul sesiunii, lucratorilor Aparatului Parlamentului care au asigurat buna activitate a fractiunii, precum si jurnalistilor care au reflectat activitatea noastra in mod obiectiv.

Va doresc tuturor sarbatori fericite si va adresez traditionalul La multi ani!

Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, presedintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte la Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta si dragi cetateni ai Republicii Moldova,

Spre deosebire de precedenta sesiune parlamentara, la incheierea celei curente, vad ca nu prea are cine incalca traditiile, asa ca am sa o fac eu, incepind cu un mesaj pozitiv din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra, mai ales ca, prin refuzul Presedintelui Vladimir Voronin de-a veni la totalizari in Parlament, fractiunilor li s-a oferit cuvintul si chiar 5 minute in plus pentru aceasta.

Asadar, permiteti-mi sa exprim satisfactia noastra in legatura cu unele tendinte salvatoare inregistrate in Republica Moldova la sfirsitul anului si iata de unde porneste aceasta apreciere. Anul care se incheie a concentrat un sir de riscuri majore agravate de actuala conducere a tarii.

In 2006 si Partidul Comunistilor, dar si satelitii lor Partidul Popular Crestin Democrat si Partidul Democrat s-au compromis definitiv angajamentelor electorale si internationale si erau pe punctul de a epuiza toate resursele unei stabilitati social-economice si asa fragile.

Daca tara, adusa in fata prapastiei, era lasata pe voia acestei coalitii, Republica Moldova ar fi fost deja in colaps. Am fi ajuns spre sfirsitul anului la destabilizari interne de proportii, la criza relatiilor externe si la inghetarea politicilor proeuropene.

Alianta Moldova Noastra considera ca suferintele populatiei si compromiterea pe termen lung a perspectivelor de integrare europeana erau un pret inadmisibil, chiar daca platindu-l am fi scapat de puterea coalitiei antinationale ros-oranj. Si partenerii externi ai Moldovei s-au orientat spre a preveni afectarea grava a populatiei. Iata de ce apreciem inalt contributia tuturor celor care au sustinut statul nostru in anul 2006. In primul rind, voi mentiona, totusi, oamenii simpli, pentru ca prin sacrificiul lor cotidian, nu Guvernul, ci anume ei au salvat de cadere economica Moldova.

Alianta Moldova Noastra multumeste celor care, prin munca lor prost platita, mentin sectorul public, economia, afacerile private, sectorul civil si cel de asistenta sociala, apararea ordinii publice si a securitatii statului, medicina, educatia, cultura nationala si alte domenii vitale.

Dar acei care activeaza in tara la modul direct au fost salvati de concetatenii alungati de saracie la munca peste hotare. Banii trimisi de ei acasa ating deja in valoare 1/3 in raport cu produsul intern brut. Sporesc rata consumului intern si astfel finanteaza direct, dar masiv bugetul de stat.

Desigur, nu in ultimul rind, aducem multumiri si partenerilor nostri externi, in pofida si impotriva performantelor proaste ale actualei guvernari. Ei au mers in intimpinarea Republicii Moldova, au pastrat speranta cetatenilor in viitor si au oferit tarii noastre conditii si perspective de dezvoltare.

Fondul Monetar International, asteptind sa le treaca unora alergia la morcov, a incheiat, totusi, un nou Acord cu Moldova si, astfel, a contribuit la reesalonarea datoriei externe de catre Clubul creditorilor de la Paris. La deschiderea posibilitatilor de finantare de catre Banca Mondiala si alte organisme si institutii financiare si la evitarea situatiei de intrare a statului nostru in incapacitatea de plata generala, Consiliul donatorilor, pe 12 decembrie, la Bruxelles, a confirmat ca a dispus sa sprijine o finantare enorma pentru Moldova peste 1,2 miliarde de dolari, conditionate evident si foarte categoric prin lichidarea de catre guvernarea de la Chisinau a unui lung sir de restante pe care le are la toate capitolele.

Analistii atesta lipsa capacitatii de asimilare a acestei oferte financiare, iar noi vom adauga: acesta este un rezultat al politicii actualei guvernari de tergiversare a reformelor si de suprimare a businessului privat al administratiei locale, a organizatiilor civile, a altor componente ce formeaza potentialul national de resurse umane si investitionale. Romania si Ucraina trebuie sa apreciem intelepciunea cu care aceste tari au trecut peste atacurile stranii lansate de Presedintele Voronin la adresa lor. Vecinii nostri continua sa sustina politicile Uniunii Europene de stabilizare si cooperare regionala favorabile Moldovei; Consiliul Europei, forul care face mult mai mult decit sa monitorizeze functionarea democratiei moldovenesti; Strasbourgul ne sprijina in elaborarea si implementarea legislatiei reformatoare, infruntind rezistenta ascunsa din partea coalitiei Rosca Voronin, care speculeaza reformele in interesele inguste politice si economice. Si principalul nostru partener si obiectiv Uniunea Europeana, in pofida sabotarii clare la etapa initiala de catre conducerea Republicii Moldova a Planului comun de actiuni, Comisia Europeana ne-a dat preferinte comerciale autonome in sistemul GSP pentru stimularea exportului moldovenesc spre piata europeana. Ni s-a oferit si posibilitatea ratata de Guvern in 2006 de a semna un acord suplimentar de comert asimetric, care ar avantaja si mai mult economia noastra, chiar daca ea, cum arata statisticile si recunosc autoritatile, nu prea are ce exporta din cauza crizei profunde din sectorul real si a problemelor din domeniul certificarii.

In asigurarea stabilitatii proceselor interne de la democratizare la reintegrare teritoriala, rolul Uniunii Europene a fost enorm si devine hotaritor incepind cu anul 2007. Am mentionat pe scurt actorii principali si doar acele actiuni ale lor in 2006, care, credem, au contribuit la prevenirea unei crize politice si social-economice de proportii in Republica Moldova. Alianta Moldova Noastra le exprima inca o data deplina recunostinta.

Stimati cetateni,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra, la rindul sau, si-a luat in serios rolul de principala forta a opozitiei parlamentare, a criticat dur si activ, si pe dreptate, greselile guvernarii comuniste.

Am promovat, pe parcursul acestui an, si pozitiile noastre constructive, solutii orientate spre constituirea in Republica Moldova a statului de drept: asigurarea stabilitatii si eficientei institutiilor care garanteaza democratia si suprematia legii, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, libertatea presei, cea de exprimare a opiniilor si dreptul la informatie, libertatea constientii si cea la o educatie protejata de implicatii politice cum se intimpla in cazul cu istoria integrata si altele, independenta sistemului judecatoresc si reglementarea corecta a functiilor Procuraturii, imbunatatirea economiei de piata si a climatului investitional, debirocratizarea proceselor de inregistrare si activitate a intreprinderilor, stimularea dezvoltarii rurale a infrastructurii si a agriculturii nationale, sporirea numarului de locuri de munca, a nivelului de salarizare, inclusiv in sfera bugetara.

Am depus toate eforturile pentru a realiza vointa alegatorilor nostri si a angajamentelor asumate in fata lor. Desigur, succesul cum este explicabil pentru opozitie, a fost relativ. Dar voi accentua ca pozitiile si initiativele Aliantei Moldova Noastra au devenit o foaie de examen pentru guvernarea comunista si actualii ei aliati. Majoritatea solutiilor propuse de noi au fost preluate de ideologii conducerii de virf de la extinderea formatului de negocieri in problema transnistreana pina la liberalizarea economiei, crearea locurilor de munca si ridicarea nivelului salariului minim. Si de ce spun ca au devenit un examen, pentru ca aceste obiective plagiate nu corespund cu interesele guvernantilor si cu capacitatile lor, lucru dovedit deja de practica.

Critica argumentata, numita obstructionista la inceput, acum se dovedeste a fi corecta. Cit face numai inghetarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care a spulberat de Anul Nou speranta a mii si mii de angajati bugetari in achitarea obligatiilor salariale asumate de stat. Ieri, coalitia ros-oranj, printr-o ridicare de mina, a jecmanit bugetarii de aproape 1 miliard de lei, promisi pentru anul 2007. Daca asa ceva se intimpla in Franta, de exemplu, astazi Voronin ar fi luat lectii de catarat pe copaci de la Rosca, iar Guvernul ar intimpina Revelionul, salvindu-se pe ghirlandele insirate in centrul Chisinaului.

Am avertizat ca mimarea reformelor va impiedica dezvoltarea si capacitatea de a beneficia de suportul occidental in toate domeniile, va frina procesul de integrare europeana. Acum vedem ca Moldova este exclusa din previziunile de extindere ale Uniunii Europene, facuta in noiembrie anul curent. Iar guvernantii incheie anul cautind vinovatii. Am prevenit si in privinta necesitatii de a elabora securitatea energetica si de a negocia transparent pretul la gaze, pentru care inca vom afla cit a pierdut Republica Moldova. Si in privinta efectelor distructive ale majorarii impozitelor in agricultura si in ceea ce tine de provocarea unor majorari a preturilor la medicamente si la disparitia din farmacii a celor mai ieftine, eficiente si nerentabile.

Puterea a ramas surda si oarba. Dar in schimb populatia incepe sa inteleaga cine si ce politica duce in Republica Moldova. Oamenii pricep ca, doar din lipsa de argumente si solutii, guvernarea comunista continue hartuirea oponentilor politici, intimidarea de catre organele respective a mijloacelor mass-media, a organizatiilor nonguvernamentale si a activistilor opozitiei din teritoriu, incalcarea generala si frecventa a drepturilor omului.

De altfel, creste nu numai numarul dosarelor pe care Republica Moldova este condamnata la CEDO, deja peste 40, dar sumele compensatiilor care urmeaza a le plati iarasi din bugetul statului. Vom plati lipsa de justitie din impozitele tuturor cetatenilor, ultima suma depaseste 2 milioane de euro sau peste 30 de milioane de lei, pe cind responsabilii de pastrare a acestei stari de lucruri sint coalitia PPCD, PCRM, PD si personal Presedintele Voronin, care a uzurpat toate ramurile puterii.

Dupa cum a mai declarat Fractiunea Alianta Moldova Noastra, fluturarea cartonasului rosu in fata Premierului Tarlev de catre Presedintele Voronin este un spectacol ridicol. Seful statului incearca prea tirziu sa se transforme in arbitru, iresponsabil de rezultatele jocului prost al echipei guvernamentale, desi ea este una de buzunar, ca si Fractiunea parlamentara a comunistilor.

Dupa 6 ani de autoritarism, de actiuni in stil dictatorial cu legende, care circula despre clanul de la conducere, greseste acel care crede ca se va mai putea hipnotiza inca o data cetatenii. O dovedesc alegerile din Gagauzia, cel mai important eveniment politic al anului si cea de a doua infringere electorala, practic, personala a lui Vladimir Voronin, dupa alegerile locale 2003 din Chisinau.

Tara a obosit sa fie stoarsa de puteri, manipulata si tinuta in prag de criza. Iar alegerile generale din 2007 sint asteptate ca o izbavire la nivel local si Alianta Moldova Noastra va promite ca asa va fi. Este imposibil ca populatia, dar si conditiile de vecinatate cu Uniunea Europeana, care cer stabilitatea social-economica si progres democratic rapid sa mai tolereze performante la nivelul celor inregistrate in 2006 de Guvernul Moldovei: regres in economia reala si reducerea de la peste 7% la sub 4% a cresterii economice si asteptarile confirmate de institutiile internationale, ca Moldova sa obtina cea mai joasa crestere economica in 2007 din tarile regiunii; scaderea cu 4% a volumului productiei in agricultura, inflatia anuala de circa 13%, cel mai inalt nivel in spatiul ex-sovietic, dar care inglobeaza cresteri de 30% pina la peste 100% a preturilor la unele produse si servicii; deficitul comertului extern de circa 2 miliarde de dolari americani, unul dintre cei mai inalti indicatori in lume raportat la volumul comertului extern. Cel mai mare nivel de transferuri banesti de peste hotare in raport cu valoarea produsului intern brut si aceasta in conditiile celui mai inalt in Europa nivel al saraciei; cresterea cu peste 5% a nivelului de saracie la sate.

Aceste si alte performante confirma si in 2006 aprecierea Aliantei Moldova Noastra cum ca actuala guvernare, prin incompetenta si caracterul retrograd, nu ne duce, ci ne face de rusine in Europa. Si responsabilitatea majora ii revine actualului Sef de stat, care influenteaza decisiv actul de guvernare, chiar daca incearca sa se ascunda in spatele Primului Ministru, al functionarilor publici s.a.m.d.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra va urma consecvent angajamentele sale fata de alegatori, va actiona si mai ferm pentru schimbarea situatiei si ureaza cetatenilor tarii ca acest lucru sa se intimple incepind cu anul 2007.

Stimati parlamentari,

Stimat popor,

Va dorim, sarbatori fericite.

Va multumesc frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Valentina Buliga, membru al Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Stimati invitati,

Mult stimati cetateni ai Republicii Moldova care, pe parcursul anului 2006, ati fost si sinteti cu ochii pe Legislativ,

Si in aceasta sesiune, Partidul Democrat din Moldova s-a manifestat in Parlamentul Republicii ca o forta politica moderata si constructiva, care a contribuit la adoptarea proiectelor legislative de importanta nationala, tinind cont de interesele tarii si ale tuturor cetatenilor.

Este remarcabil ca sesiunea s-a finalizat cu proiecte de o importanta majora pentru dezvoltarea democratica a statului nostru. Chiar ieri am examinat proiectul de Lege cu privire la partidele politice si sintem indreptatiti sa credem ca, prin adoptarea acestei noi legi, partidele politice vor actiona intr-un cimp legislativ care sa le permita sa activeze eficient, transparent si sa devina adevarati promotori ai valorilor democratice.

Desigur, fiecare fractiune a dorit sa isi aduca contributia la imbunatatirea situatiei legislative si, in felul acesta, si noi, deputatii democrati, de la inceputul activitatii acestui an am depus toate eforturile pentru a deveni eficienti si cooperanti. In anul 2006, Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat si-a conformat verticalitatea prin activitatea fiecaruia din noi in comisiile de specialitate si, prin initiativele legislative inaintate, care au avut nobile intentii si adoptarea lor ar fi avut un impact pozitiv in multe domenii, au fost elaborate circa 12 proiecte de legi si zeci de amendamente la circa 35 de legi, care au fost inaintate Parlamentului spre examinare si adoptare. Angajamentele externe ale Parlamentului, care rezulta din Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si din angajamentele noastre fata de Consiliul Europei au contribuit la realizari importante ale Parlamentului in domeniul ajustarii bazei legislative nationale, la nivelul IQ-ului comunitar al Uniunii Europene.

Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat s-a pronuntat mereu pentru accelerarea procesului de integrare europeana si implementarea consecventa si rapida a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana care, in opinia noastra, ar putea la deschide o perspectiva clara europeana pentru tara noastra intr-un viitor plauzibil. Acest deziderat este mult mai actual acum, in anul 2007, cind vom deveni vecini ai Uniunii Europene. Republica Moldova nu ar trebui sa se multumeasca doar cu statutul de vecin al Uniunii Europene, ci ar trebui sa depuna toate eforturile, si aici as vrea sa ma adresez stimatilor colegi ca, in anul care vine, sa lasam la o parte divergentele dintre noi si sa ne unim fortele pentru a accelera transformarea Republicii Moldova intr-o tara stabila, democratica si prospera. Realizarea acestui obiectiv important poate avea loc doar tinind cont de interesele tuturor cetatenilor si pornind de la principiul o tara a bunastarii in sprijinul bunastarii fiecarui cetatean. Iar timpul nu asteapta.

In timp ce in politica externa si in domeniul promovarii reformelor politice si institutionale parca am reusit sa identificam puncte consensuale, in chestiunile privind reforma economica, bugetara si sociala, reprezentantii partidului de guvernamint au aratat mai putin receptivitatea, fara a tine cont de opiniile colegilor din grupurile parlamentare de opozitie.

De multe ori, Guvernul si majoritatea parlamentara au neglijat propunerile rezonabile cu caractere economic, financiar si social, parvenite din numele deputatilor Partidului Democrat. Sa recunoastem ca, daca problemele grave pe care le avem cu exportul produselor vitivinicole pe piata rusa nu pot fi reprosate doar Guvernului, ci si factorilor de presiune externa, atunci lipsa unor politici coerente si flexibile de stimulare si de sustinere a producatorilor agricoli ii revine in totalitate.

Nu am reusit inca sa indreptam modestele resurse bugetare spre rezolvarea celor mai dureroase probleme de ordin social, cum ar fi asigurarea localitatilor rurale cu apa potabila, reparatia drumurilor, tevi de gaze in ograzile cetatenilor si gradinite de copii pentru toti. Sesiunea de toamna iarna este, de regula, foarte tensionata, deoarece anume in aceasta perioada se adopta legi importante, legi care vor determina, practic, care va fi nivelul de trai al cetatenilor nostri pe parcursul anului urmator.

Putem considera, pe buna dreptate, ca am avut o sesiune buna. Am lucrat productiv si am adoptat un numar considerabil de legi. Ne-am straduit sa fim intelegatori si toleranti, pe cit ne-a reusit ne pot aprecia acei care ne privesc si ne asculta. Si, totusi, nu pot sa nu mentionez ca nu intotdeauna interesul tarii si al cetatenilor care ne-au ales a fost pus in capul mesei. Trebuie sa recunoastem ca nu intotdeauna am tinut cont de prioritatile declarate, uneori din motive obiective, dar uneori din alte motive pe care nu as dori sa le mentionez. Voi aduce unele exemple.

Nu o singura data am declarat protectia copilului ca directie prioritara in activitatea noastra. Dar in bugetul asigurarilor sociale de stat sint prevazute surse doar pentru a majora indemnizatia la nastere cu 200 de lei.

Si aceasta se intimpla acum, cind sporul natural in Republica Moldova este in declin, cind tineretul pleaca la munca peste hotare si ne putem pomeni in situatia cind nu va mai avea cine constitui bugete, cine naste copii, cine avea grija de propriii parinti.

Am declarat in documente strategice, adoptate de Parlament, ca vom lichida inlesnirile la pensionare, dar, de fapt, continuam sa acordam. Am adoptat SCERS-ul si ne-am propus sa eficientizam sistemul de asistenta sociala, dar inca nu am reusit pe deplin.

Asemenea exemple as putea evoca multe si, probabil, neclar pentru alegatorii nostri, cum ne putem considera ca un stat de drept, daca insasi noi adoptam strategii si conceptii de la care imediat deviem.

In unele cazuri, legile adoptate in domeniul administratiei publice si dezvoltari teritoriului nu sint incadrate financiar in planurile de perspectiva. Nu se efectueaza evaluari ale impactului pe termen mai indelungat. Chiar daca in momentul de fata aceste legi sint benefice, nu sintem siguri ca nu ne vom pomeni in situatia ca peste o oarecare perioada nu le vom putea realiza.

Drept exemplu serveste si Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. In aceasta situatie, consider ca in sesiunea urmatoare este necesar sa acordam mai multa atentie celor mentionate, sa fim consecventi in deciziile luate, sa respectam prioritatile pe care le-am identificat, in asa mod vom fi siguri in stabilitatea financiara si echitatea actelor legislative adoptate.

Stim cu totii ca sesiunea urmatoare va fi una, cred, mult mai complicata, fiindca ne asteapta niste realitati din punct de vedere al situatiei economice si sociale in Republica Moldova cu mult mai complicate ce tin de cresterea substantiala si continua a preturilor la gaze, blocarea pina in prezent a exportului vinurilor in Federatia Rusa, exodul masiv al cetatenilor peste hotare.

Incercarile noastre de a monitoriza situatia in acest domeniu, cit si executarea legilor pe unele segmente ale vietii sociale si economice trezesc cite o data rezistenta din partea fractiunii majoritare, cit si din partea Guvernului.

Stimati colegi,

Si aici as vrea sa va spun ca nici suieratul si nici supararea grabnica si trimiterea Guvernului din plenul Parlamentului nu au adus lumina si claritate cetatenilor nostri. In ansamblu, apreciem activitatea noastra drept una productiva, chiar daca de multe ori nu am fost auziti si au fost ignorate opiniile noastre pe multe subiecte de interes major.

Lasa de dorit calitatea dialogului dintre putere si opozitie. Sistemul democratic este inca unul foarte fragil, iar institutiile democratice sint inca slab eficiente.

La capitolul Transparenta Parlamentului s-a vorbit multe si avem si realizari. Relatiile de colaborare cu societatea civila, contactele care deja s-au stabilit in ultimul timp este un progres. Dar nu putem spune inca cu mina la inima ca Parlamentul Moldovei este foarte transparent.

De multe ori noi in interiorul Parlamentului nu stim care va fi intotdeauna ordinea exacta, ordinea de zi exacta. Cite o data se discuta in birou, la Biroul permanent, se stabileste ordinea de zi si dupa aceea, pe motive necunoscute, se amina pentru o perioada neclara.

Daca ar fi sa marcam niste nereusite ale anului, as remarca inca insuficienta functiei de control parlamentar, lipsa unui control eficient asupra utilizarii banilor publici, incalcarile frecvente ale drepturilor cetatenilor nostri. Moldova a fost condamnata la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru cazuri de tortura si tratamente inumane si degradante.

In urma acestor cazuri, insa, regretam ca nu au fost date nici un fel de explicatii si nu a fost trasa la raspundere nici o persoana vinovata. Iar numarul de dosare la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului este in crestere.

Desigur, asupra urmatoarei sesiuni va avea o amprenta situatia economica si cea politica. Partidele se vor gindi si se vor pregati de alegerile locale care vin. Noi vom pleda pentru stabilitate, pentru o buna guvernare si garantii cetatenilor nostri.

Analiza pe care o facem astazi este ca o concluzie la sfirsit de an, an caruia nu i-a mai ramas mult sa treaca in istorie. Si, de acea, trebuie sa facem o analiza reala, o analiza care sa conduca la imbunatatirea propriei activitati a Parlamentului, dar si a atmosferei, a relatiilor in Parlament, dintre fractiuni, dintre opozitie si guvernare.

Vreau sa va asigur ca Partidul Democrat, care a lucrat intotdeauna constructiv, va imbunatati, va contribui la aceasta. Vom continua si in urmatorul an aceeasi munca asidua care sa se soldeze pe viitor cu transformarea societatii moldovenesti in slujba cetateanului. Insa vom continua sa spunem lucrurilor pe nume atunci cind este vorba de problemele care ii framinta pe cetatenii nostri zi de zi.

Ne dorim pe viitor sa ne mentinem escherul pe care l-am ocupat in Parlament de fractiune moderata, pragmatica si sa promovam proiecte de legi care vor asigura o securitate sociala a populatiei, politicii afirmative pentru o crestere economica reala pentru a schimba Tara Moldovei intr-o tara democratica, prospera, cu oameni sanatosi si cu toti acasa.

Stimati concetateni,

Stimati colegi,

La acest sfirsit de an, la finele sesiunii, in aceasta perioada a sfintelor sarbatori de iarna, Fractiunea Partidului Democrat vine cu sincere urari de sanatate. Fie ca stralucirea acestor sarbatori sa va umple sufletul si casa cu bunastare, bucurii si caldura, sa va impodobeasca pomul de craciun cu rodul implinirii nazuintelor, iar dumneavoastra, stimatii mei colegi, sa va dea Domnul putere, intelepciune, binecuvintare in activitatea dumneavoastra de legiuitor.

Sarbatori fericite, un an bun si o viata mai buna! (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Iurie Rosca, vicepresedintele Parlamentului, presedintele PPCD.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

La aceasta ora a bilanturilor, se cuvine sa trecem in revista telegrafic, dar punctual principalele repere ale activitatii Parlamentului nostru pe parcursul ultimei sesiuni.

Partidul Popular Crestin Democrat are convingerea ca toate realizarile noastre, inregistrate pe directia reformelor si integrarii europene, se datoreaza situatiei politice noi pe care am creat-o prin eforturi comune stabilitatea politica si parteneriatul dintre putere si opozitie, ca factor determinant pentru asigurarea unei atmosfere pozitive de cooperare eficienta.

Incheiem o sesiune in care am continuat sa invatam ca un partid politic responsabil din Republica Moldova nu poate avea pe agenda activitatilor sale alte prioritati decit cele ale tarii si ale cetatenilor pe care ii servim.

Pe durata acestei sesiuni, am inteles mai bine, lucrind cu migala la proiectele elaborate de comun acord, ca toate dificultatile de ordin economic si social pe care le avem trebuie abordate constructiv, pentru ca acestea sa isi gaseasca solutii practice si durabile.

Astfel, in cei 15 ani de independenta a statului nostru, pentru prima oara puterea si opozitia au votat solidar Legea bugetului de stat pe anul viitor. Aceasta lege, chiar daca nu este una perfecta, are meritul de a fi cea mai buna de pina acum, inregistrind cea mai mare cifra a veniturilor si cheltuielilor, precum si cea mai extinsa geografie a repartizarii veniturilor publice, in special la capitolul Investitii capitale.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a formulat in aceasta lege zeci de propuneri si amendamente, astfel incit acestea vizeaza orientarea unor resurse financiare catre institutii de invatamint, medicale, asezaminte de cultura si comunitati concrete, care au adresat deputatilor demersuri in vederea obtinerii unui sprijin financiar pentru rezolvarea unor probleme de maxima urgenta.

Gestul generos si fara precedent al majoritatii parlamentare de a accepta integral propunerile noastre reprezinta o dovada a deschiderii si a spiritului constructiv in beneficiul intregii populatii.

Un alt domeniu deosebit de important care a continuat sa preocupe Legislativul nostru a fost si ramine reforma audiovizualului. In cadrul acestei sesiuni, Codul audiovizualului, elaborat in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei, a continuat sa fie pus in aplicare prin formarea, pe principii noi, a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, abilitat cu functia de gestionare a domeniului, dar si prin alegerea unui nou Consiliu de Observatori, investit cu mandatul de conducere a Companiei publice Teleradio-Moldova.

Incepind chiar cu ziua de astazi, noul Consiliu de Observatori are menirea sa selecteze prin concurs candidaturile pentru toate functiile de conducere de la Compania Teleradio-Moldova: presedinte, director general al postului public de radio, director general al postului public TV.

In felul acesta, pina la finele lunii ianuarie anul viitor, avem toate sansele sa incheiem definitiv lunga perioada de stagnare in acest domeniu, care a durat timp de 15 ani si a cuprins 4 legislaturi ale Parlamentului nostru, perioada care se va incheia cu liberalizarea domeniului respectiv dupa modelul occidental.

In sirul de reforme legislative pentru consolidarea institutiilor democratice se inscriu si actele legislative privind fortificarea autonomiei publice locale. Descentralizarea puterii de stat, largirea bazei fiscale a administratiei publice locale, crearea unor regiuni economice capabile sa absoarba investitii externe constituie un progres semnificativ in sensul asigurarii autoguvernarii colectivitatilor locale.

In ultima perioada, Republica Moldova a realizat o performanta unica in felul ei in cooperarea cu partenerii sai externi. Este evident faptul ca recenta reuniune de la Bruxelles, cu participarea conducatorilor de prim-rang ai Guvernului nostru, s-au incununat cu succes remarcabil, in primul rind, datorita stabilitatii politice interne si consecventei in promovarea reformelor si a politicii de integrare europeana.

Tara noastra a beneficiat de o sustinere din partea institutiilor si statelor donatoare in valoare de circa 1 miliard 200 de milioane de dolari, dintre care jumatate o constituie fondurile nerambursabile, iar cealalta jumatate ne este acordata pe termen lung cu o dobinda avantajoasa de cel mult 1,5 la suta.

Aceste fonduri externe, care depasesc cu mult bugetul anual al tarii, vor fi orientate in urmatorii ani spre dezvoltarea infrastructurii, in special a retelei de drumuri, spre domeniile educatiei si sanatatii, spre combaterea coruptiei, fortificarea independentei puterii judecatoresti si autonomiei puterii locale.

O data cu aceasta reusita a tarii, pentru prima data se impune atit de imperios pentru statul nostru problema capacitatii de absorbtie a acestui pretios sprijin international.

Stimati colegi,

Va trebui sa urmarim, cu maxima atentie, modul in care vor fi valorificate aceste fonduri, pentru a se evita atit deturnarea lor, cit si utilizarea lor altfel decit pentru necesitatile reale ale oamenilor.

Este cazul sa subliniem, si de aceasta data, ca acest succes fara precedent al tarii a fost determinat in cel mai direct mod, de atmosfera de conlucrare si stabilitate politica datorata parteneriatului dintre putere si opozitie, care au inteles ca un partid politic responsabil, ghidat de sentimente patriotice, nu poate avea o alta agenda a prioritatilor decit agenda prioritatilor propriei tari.

Principalele partide politice se raporteaza la modul cel mai serios la interesele nationale ale Republicii Moldova, care constituie numitorul comun al oamenilor de stat apartinind unor curente politice diferite. O dimensiune a cooperarii eficiente a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si cu vecinul sau din Est a constituit-o instalarea regimului vamal mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei noastre de stat, precum si continuarea procesului de monitorizare efectuat de misiunea Uniunii Europene de asistenta la frontiera cu Ucraina.

Guvernul Republicii Moldova s-a bucurat de sprijinul nostru in efortul de dezvoltare a dialogului politic atit cu noile autoritati de la Kiev, cit si cu cele comunitare de la Bruxelles.

Pozitia principiala a Republicii Moldova in problema diferendului transnistrean implica uneori agravarea dialogului cu factorii de decizie din Federatia Rusa, care au cautat sa determine prin presiuni economice un grad mai mare de apropiere fata de politica externa a acestei tari.

Totusi, relatiile tarii noastre cu Federatia Rusa capata si unele aspecte pozitive, chestiunea reluarii exporturilor pe piata rusa fiind abordata deja la cel mai inalt nivel, iar pretul de 170 dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale importate din Rusia reprezinta rodul unui compromis rezonabil.

Deosebirile de optica asupra diferendului transnistrean care se inregistreaza in pozitiile Moldovei si Federatiei Ruse privind caile de rezolvare a acestui diferend au accentuat atitudinea solidara a corpului legiuitor in problema apararii independentei si integritatii teritoriale a statului nostru.

Astfel, Parlamentul a luat recent atitudine univoca fata de simulacrul de referendum organizat la 15 septembrie de regimul separatist de la Tiraspol. In acest context, este cazul sa amintim necesitatea de a pastra si de a dezvolta relatiile cu partenerii nostri occidentali in vederea fortificarii pozitiei tarii noastre in problema diferendului transnistrean.

Ar fi de remarcat si adoptarea unui nou Regulament al Parlamentului, tinindu-se cont de recomandarile expertilor Consiliului Europei, precum si de adoptarea in prima lectura a Legii partidelor politice. Ambele legi au fost adaptate la norma europeana si urmeaza sa confere mai multa vigoare si functionalitate forului nostru legiuitor, precum si sa aseze viata politica din tara pe temeiuri mai bune.

Stimati colegi,

Noua redactie a Regulamentului Parlamentului are menirea sa dea mai multa eficienta activitatii noastre si se inscrie in sirul reformelor care urmaresc sporirea capacitatii institutionale a Legislativului.

O data cu intrarea in vigoare a acestei legi, ritmurile si calitatea procesului legislativ vor avea de cistigat si, prin urmare, va creste rolul si prestigiul organului reprezentativ suprem al poporului.

Stimati colegi,

Se cuvine sa constatam ca experienta pozitiva din sesiunile anterioare de colaborare intre deputatii de la putere si opozitie a fost fructificata in mai multe cazuri, inclusiv atunci cind am elaborat impreuna si am adoptat recent in prima lectura Legea privind partidele politice.

Noua lege tinteste consolidarea principiului pluripartitismului si stimularea cristalizarii formatiunilor politice ca institutii democratice fundamentale intr-un stat de drept functional. Asigurarea unei competitii democratice intre diverse optiuni politice, garantarea unui mecanism transparent de activitate, acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat si instituirea unor masuri eficiente de control sint elemente-cheie ale acestei legi noi racordate la modelul european.

Pe parcursul acestei sesiuni am fost concentrati asupra problematicii de ordin economic si social, continuind sa cream baza legislativa necesara pentru asigurarea unui climat investitional atractiv de natura sa stimuleze fluxurile de investitii straine in economia nationala.

Principala noastra preocupare a fost in continuare determinata de nevoia de a impulsiona cresterea economica si veniturile reale ale populatiei, de a deschide noi oportunitati pentru dezvoltarea mediului de afaceri ca si pentru asigurarea cu locuri de munca a unui numar cit mai mare de concetateni.

La acest capitol, tara noastra inregistreaza mai multe neimpliniri si restante care au la baza atit factori obiectivi de ordin intern si extern, cit si factori subiectivi, ultimii fiind generati de faptul ca tranzitia pe care o parcurgem, si in aceasta tranzitie acumulam o experienta noua, presupune in mod implicit si greseli si nereusite.

Stimati colegi,

In aceeasi ordine de idei, ar fi de mentionat, concentrarea efortului nostru legislativ in vederea combaterii coruptiei si abuzurilor administrative. Prin luarile noastre de cuvint in aceasta sala si prin reactiile promte la semnalele pe care le-am primit din partea cetatenilor, am reusit sa scoatem in vileag mai multe grade faradelegi si am interpelat autoritatile competente sa isi faca datoria, inlaturind aceste situatii. In felul acesta, am exercitat un control parlamentar real, mult mai calitativ si o comunicare permanenta cu societatea.

Stimati colegi,

Pe umerii Legislativului nostru cade raspunderea pentru realizarea cu succes a unui proiect national major de reforma, modernizare si integrare europeana, concretizat in Planul individual de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova. Acest proiect reprezinta in egala masura pariul nostru atit cu Europa, cit si cu societatea.

Sa nu uitam ca peste un an vom face bilantul realizarii acestui plan, iar succesul sau insuccesul lui nu va apartine unui sau altui partid politic, ci intregii tari.

Un obiectiv la fel de important este incheierea procesului de monitorizare a tarii de catre Consiliul Europei si trecerea la dialogul postmonitorizare. Aceasta sarcina trebuie onorata pe durata mandatului actualului Parlament.

Republica Moldova are toate sansele sa incheie cu succes etapa de edificare a statului de drept, de consolidare a institutiilor democratice si de asigurare reala a respectarii drepturilor fundamentale ale omului. Partidul Popular Crestin Democrat considera ca este inadmisibil si imoral comportamentul celor care se manifesta dupa principiul: cu cit mai rau, cu atit mai bine.

As dori sa imi exprim satisfactia si cu aceasta ocazie in legatura cu faptul ca am depasit logica confruntarii contraproductive dintre putere si opozitie, de contestare pina la distrugerea celuilalt. La intrebarea cine a cistigat mai mult din relatia de parteneriat dintre partidul de guvernamint si Partidul Popular Crestin Democrat, raspunsul nostru este ca am cistigat in mod evident si unii si altii, dar mai cu seama a cistigat Republica Moldova si oamenii ei.

Am invatat cu totii acceptarea diferentelor si respectarea parteneriatului si a dialogului intr-o atmosfera de toleranta si corectitudine. Perspectiva integrarii europene a Republicii Moldova ne obliga sa fim de o solidaritate exemplara in realizarea acestui obiectiv national-strategic.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Anul 2007 este unul decisiv pentru a accelera ritmul reformelor si pentru calitatea transformarilor din societatea noastra.

Partidul Popular Crestin Democrat are convingerea ca trebuie sa manifestam si de acum incolo vointa politica si simt al raspunderii pentru a ne onora mandatul politic incredintat de cetateni. In acest moment de bilant si de creionare a perspectivelor pentru anul viitor, le doresc tuturor colegilor si concetatenilor nostri sa aiba parte de un an cit mai bun. As dori sa inchei cu fraza pe care ar trebui sa o avem cu totii si mereu in gind: Dumnezeu sa ocroteasca Republica Moldova.

Multumesc. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Cuvint i se ofera domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimati parlamentari,

Stimati oaspeti,

Doamnelor si domnilor,

Onorata asistenta,

La acest moment de incheiere a anului 2006, a sesiunii de toamna iarna cred ca este momentul cel mai potrivit pentru a face un bilant al activitatii Forului legiuitor pe durata acestei ultimi sesiuni. Voi incepe reflectarea activitatii Legislativului pe parcursul acestei a patra sesiuni, cu prezentarea unor parametri cantitativi.

Statisticile denota ca in cadrul celor 27 de sedinte plenare am adoptat un total de 168 de acte legislative, dintre care 22 de legi noi, care au intregit cadrul national, altele circa 50 de legi, modificind si completind legislatia existenta, au contribuit la perfectionarea reglementarilor. Iar prin 10 legi de ratificare Republica Moldova a devenit parte la un sir de acorduri si conventii internationale.

Urmind aceasta clasificare, voi pune in evidenta doar citeva dintre documentele asupra carora am muncit asiduu, desi uneori cu dezbateri emotionale si cu neparticiparea unor colegi. Anume in asemenea conditii am adoptat, ca si in fiecare toamna, Constitutia financiara a tarii, ma refer aici la Legea bugetului de stat pe anul 2007. Acest document, cu o pronuntata orientare sociala, cu o arie foarte vasta de distribuire a resurselor, a fost votat in premiera doar cu vot pozitiv, inclusiv cu cel al opozitiei parlamentare.

Din aceeasi categorie de legi, pe care le adoptam anual, mentionez Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul viitor. Pachetul de reglementari ce vizeaza domeniul socio-economic a mai fost completat prin adoptarea titlului IX din Codul fiscal, Legii cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat, Legii privind anularea datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru producatorii agricoli care prelucreaza terenurile situate dupa traseul Ribnita Tiraspol, Legii privind activitatea de reglementare tehnica, Legii privind securitatea generala a produselor.

In acelasi context, se incadreaza si modificarile aduse Legii asistentei sociale, Legii cu privire la veterani, Legii ocrotirii sanatatii, Legii insolvabilitatii, Legii cu privire la intreprinderile de stat, Legii cu privire la statistica oficiala. In scopul ajustarii cadrului legislativ la cerintele reformelor judiciare si de drept, dar si la standardele europene au fost operate modificari in Codul penal, Codul de procedura penala, Codul Civil, Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul muncii.

Corpul de deputati a contribuit la aderarea tarii la un sir de acte internationale. Tot la capitolul consolidarii relatiilor externe ale statului se raporteaza si adoptarea modificarilor la Legea privind stabilirea unui regim facilitar de vize. In acest context, voi mentiona ca, la rindul nostru, sintem in asteptarea facilitarii regimului de obtinere a vizelor europene pentru cetatenii Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Vreau sa mentionez, la finele acestei sesiuni, dar si ale acestui an, ca Parlamentul si-a onorat angajamentul asumat prin adoptarea Programului calendaristic de actiuni legislative ce deriva din obligatiunile tarii de membru al Consiliului Europei, fapt apreciat inalt de raportorii pentru Moldova, nu doar in aspect de ritm al acestor actiuni, dar si in cel de continut si de calitate.

Acest fapt ne ofera posibilitatea sa obtinem consimtamintul comisiei de monitorizare de a veni in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu propunerea de a examina pe parcursul anului viitor ridicarea monitorizarii Moldovei si trecerea la etapa de cooperare postmonitorizare. Astfel, pozitiile programului care au vizat reforma judiciara au fost completate prin adoptarea Legii privind statutul ofiterului de urmarire penala si a Legii cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala, desi acest ultim document initial nu a fost inclus in lista preconizata.

La acelasi capitol mentionez recenta adoptare a celor trei legi, care vizeaza un subiect de importanta majora: consolidarea autonomiei locale si anume Legea cu privire la descentralizarea administrativa, Legea in noua redactie a administratiei publice locale si Legea pentru modificarea Legii finantelor publice locale.

Dat fiind ca aceste documente sint totalmente produsul comun al comisiei parlamentare speciale si a partenerilor din sectorul asociativ, tin sa aduc multumiri pentru eforturile depuse colegilor mei, membri ai acestei comisii, reprezentantii sectorului asociativ pentru o munca eficienta, dar si pentru colegialitate, profesionalism si spirit de echipa, de care au dat dovada toti participantii la acest proces.

Tot aici, desi in afara programului calendaristic este de mentionat adoptarea Legii privind dezvoltarea regionala, care a generat un ecou pozitiv din partea unui sir de organisme internationale, si care ofera mecanismul si instrumentarul necesar pentru eliminarea dezechilibrului dintre nivelul de dezvoltare a regiunilor in raport cu cel al capitalei. In acest fel s-au conturat perspectivele pentru relansarea potentialului economic al tarii, fapt ce va avea si o pronuntata conotatie sociala prin reducerea considerabila a procesului de exod al populatiei active.

De asemenea, desi o parte din colegii nostri si-au manifestat dezinteresul, ar fi, totusi, cazul sa ne felicitam cu adoptarea modificarilor si completarilor operate in Regulamentul Parlamentului, in urma recomandarilor expertilor Consiliului Europei. Din categoria restante a fost exclusa si Legea cu privire la partidele politice, aprobata recent in prima lectura. Consider si cred ca voi exprima opinia tuturor formatiunilor politice ca aparitia si aprobarea in prima lectura a acestui document este inca o proba a maturitatii clasei politice nationale, a ireversibilitatii acceptarii valorilor democratice drept norma de conduita, dar si de percepere a realitatii existente.

Finalmente reiterez speranta ca Guvernul ne va oferi, totusi, posibilitate sa ne pronuntam asupra Codului invatamintului deja pe parcursul sesiunii care vine. Tin sa reamintesc faptul ca angajamentele noastre fata de Consiliul Europei. in special cele de ordin legislativ. reflectate in programul calendaristic. sint in cea mai strinsa conexiune cu angajamentele fixate in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Ca urmare, Parlamentul si-a indeplinit, la aceasta etapa, sarcinile ce i-au revenit in mod direct.

Dupa cum am mentionat si anterior, Legislativul va continua sa contribuie la indeplinirea prevederilor Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, accentul fiind plasat pe procesul de armonizare a legislatiei nationale cu prevederile IQ-ului comunitar. Acest exercitiu, in aspectul operational, va fi reglementat de cerintele procedurale, introduse prin modificarile operate in Legea cu privire la actele legislative, iar in aspect de continut va fi ghidat de Programul legislativ pentru anii 2005 2009.

Stimati colegi,

In continuarea subiectului, am mentionat in repetate rinduri necesitatea revizuirii continutului si termenelor programului legislativ prin prisma stabilirii de prioritati si consider ca acest prim an de implementare a documentului ofera suficienta experienta pentru efectuarea diagnosticarii.

Pentru confirmare voi expune doar citeva date statistice de ordin general. Cele trei compartimente ale documentului se refera la un numar de 233 de acte legislative, dintre care 107 legi noi ce urmeaza a fi elaborate, 88 de legi care urmeaza a fi revizuite in scopul asigurarii compatibilitatii lor cu normele europene, 38 de acte internationale ce urmeaza a fi ratificate. Pe parcursul primului an de implementare a programului legislativ, spre examinare Parlamentului urmau a fi prezentate 130 proiecte de acte legislative. Din acestea de cele mai dese ori cu intirziere au fost prezentate doar 93, Parlamentul reusind sa adopte circa 80.

Desigur, cu totii ne dam bine seama ca Guvernul are un volum enorm de munca si de probleme stringente care necesita a gasi solutii. Dar acestea vor deveni mai numeroase si mai acute in cazul in care vom devia de la onorarea angajamentelor fixate in Planul de actiuni Republicii Moldova Uniunea Europeana, unul dintre cele cruciale fiind racordarea graduala a legislatiei nationale la normele si prevederile IQ- ului comunitar. Or, tin sa reiterez ca organizarea procesului de armonizare este unul din obiectivele programului legislativ. Pentru a incheia acest subiect, tin sa mentionez ca deficientele in organizarea corecta si eficienta pe toate aspectele exercitiului de armonizare a legislatiei genereaza un sir de neconcordante si paralelisme, insotite inevitabil de disfunctiona-litatile de implementare a normelor legii.

Pentru eliminarea si neadmiterea pe viitor a acestor efecte negative, urmeaza sa purcedem la inventarierea legislatiei existente in perspectiva crearii unui sistem legislativ coerent, credibil si eficient. Pentru cetateni, printre care sintem si noi, este foarte important ca legile sa fie clare, viabile, adecvate necesitatilor. Iar realizarea acestui proiect va permite elaborarea unui sistem de diagnosticare a proiectelor de acte legislative in vederea determinarii nivelului de aplicabilitate practica a acestora pe viitor.

Aditional, dat fiindca in tara deja este configurat un cadru legislativ complex, Parlamentul, in viziunea mea, urmeaza pe viitor sa manifeste o mai mare atentie exercitarii functiei sale de control parlamentar al executarii legislatiei in vigoare.

Avem suficiente legi bune, care insa implementate necalitativ, ramin a fi norme abstracte, nefunctionale si isi diminueaza potentialul de reglementare a relatiilor sociale si garantare a drepturilor cetatenilor. In acest sens, ne vin in ajutor normele reglementare existente, suplimentate de audierile tematice de catre comisiile parlamentare de specialitate ale institutiilor guvernamentale.

Totusi, acest mecanism se prezinta a fi inca insuficient, resimtindu-se necesitatea in suplimentarea cu alte instrumente. Evident, aceste sarcini sint deloc simple, mai ales in conditiile cind nu au fost abordate anterior. Dar sint convins ca experienta de cooperare pe sectorul asociativ ofera potentialul intelectual necesar pentru realizare. In acest format, a devenit o realitate demararea proceselor de consolidare a autonomiei locale si de expertiza anticoruptie a legislatiei, precum si perfectionarea procedurii electorale. A fost deja elaborat proiectul pentru introducerea sistemului de diagnosticare.

Urmeaza introducerea si a sistemului de analiza a impactului socio-economic al legislatiei, ca element al implementarii celei de a doua etape a ghilotinei, oficializate odata cu adoptarea Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Pentru monitorizarea eficienta a acestui proces, la inceputul urmatoarei sesiuni va fi instituita o comisie parlamentara speciala, care va asigura interfata dintre Legislativ si grupul consultativ, format din reprezentanti ai mediului de afaceri. Initiativele date, sustinute de sectorul asociativ, vin sa extinda dialogul dintre Parlament si societatea civila in cadrul conceptiei, care a fost adoptata de Parlament la inceputul acestui an.

Consider ca reusitele acestui parteneriat, confirmat si prin concluziile recentei Conferinte anuale de evaluare, este suficient de promitator pentru a conferi perspectivele de reusita in realizarea acestor proiecte. Aditional, nu pot sa nu mentionez si oferta parvenita de la Centrul independent de jurnalism si anume cea de a coopera pe marginea proiectului de Lege cu privire la libertatea de exprimare, subiect de actualitate imperativa. Finalmente, aceste actiuni au fost benefice pentru sporirea nivelului transparentei Legislativului, contribuind la o mai buna informare a cetatenilor, la perfectionarea procesului de creatie legislativa si la imbunatatirea imaginii Parlamentului in societate.

Aceasta reflecta o tendinta pozitiva care trebuie mentinuta si consolidata pe viitor si pe motivul ca dialogul dintre putere si societate ofera conditii pentru cultivarea de noi valori democratice, de noi valori ale culturii politice.

Stimati colegi,

In cele ce urmeaza, ma voi referi la dimensiunea relatiilor parlamentare externe, marcata pe parcursul acestei sesiuni de mai multe evenimente semnificative, printre care si cele doua premiere.

Vizita oficiala la Parlamentul European a permis instituirea unui parteneriat polivalent, aditional celui din cadrul Comitetului de cooperare parlamentara. Ca urmare, a fost convenit un mecanism de interactiune dinamica prin intermediul deplasarilor regulate ale grupurilor de deputati moldoveni, pentru a se intretine cu cele mai importante grupuri politice si cu un sir de comitete de specialitate din cadrul forului legislativ european.

A urmat prima vizita oficiala la Senatul si Adunarea Parlamentara a Frantei, unul dintre cele mai de forta state membre ale Uniunii Europene. Aceasta vizita a permis deschiderea dialogului bilateral, axat pe subiectele de interes reciproc, dar si stabilirea unor relatii de prietenie, menite sa promoveze interesele nationale in cadrul Uniunii Europene.

La rindul nostru, pentru prima data am fost vizitati de Presedintele Bundestagului German. Parteneriatul bilateral, stabilit anterior, a continuat prin vizita la Chisinau a grupurilor de prietenie britanic si ungar, a Presedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Marii Adunari Nationale a Turciei, a delegatiei Legislativului Republicii Populare Chineze, precum si prin deplasarea la Kiev a membrilor grupului de prietenie moldo-ucrainean. In urma intrevederii la inalt nivel a delegatiior la Bucuresti si Chisinau s-au soldat cu impulsionarea dialogului parlamentar constructiv.

Iar in urma intrevederii cu sefii Legislativului din Federatia Rusa s-a ajuns la intelegerea desfasurarii la Chisinau in prima jumatate a anului viitor a sedintei Comisiei de cooperare parlamentara bilaterala.

A continuat dialogul constructiv cu Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, tara fiind traditional vizitata de raportori pentru Moldova din cadrul Comisiei de monitorizare. In context regional, delegatia moldoveana a participat la lucrarile reuniunii APCSI, a fost impulsionata participarea in cadrul Organizatiei Internationale a Francofoniei. La Chisinau au fost organizate reuniuni a sefilor legislativelor tarilor membre GUAM, precum si reuniunea Comisiei pentru probleme juridice si politice a Adunarii Parlamentare.

Finalmente, vreau sa mentionez ca vizita de documentare la Chisinau a misiunii Adunarii Parlamentare a Organizatiei Europei Occidentale s-a soldat cu recenta legiferare a statutului de membru asociat la acest important for european.

Gratie caracterului reprezentativ al Parlamentului, deputatii sint in pozitia de a-si utiliza contactele cu grupurile politice similare, pentru a face tara mai cunoscuta in exterior, in scopul obtinerii suportului in solutionarea diferendului transnistrean, recunoasterea eforturilor si aspiratiilor noastre europene, acordarii asistentei politice, tehnice, financiare, necesare pentru realizarea acestor deziderate.

Stimati colegi,

Pentru a incheia aceste retrospective si totalizari, voi reaminti ca primul an 2005 de activitate a Parlamentului de legislatura a XVI-a a trecut sub semnul parteneriatului politic pe directii fundamentale de interes national.

Consolidarea acestui parteneriat a permis, pe parcursul anului 2006, aplicarea abordarii pragmatice si sistemice a problemelor cu care se confrunta societatea si care constituie preocuparile Parlamentului.

In acest fel, a devenit posibila abandonarea stereotipurilor, fiind create premise pentru introducerea unui nou management politic eficient, a carui esenta as defini-o ca o trecere de la gestionarea resurselor la gestionarea obiectivelor.

Drept rezultat au fost configurate si puse in aplicare o serie de concepte si mecanisme concrete, care au permis concentrarea eforturilor asupra sarcinilor si actiunilor pe care Parlamentul si le-a propus pentru actuala legislatura.

Printre acestea se regaseste si diplomatia parlamentara, utilizata foarte activ si consecvent, care a permis impulsionarea dimensiunii parlamentare in relatiile externe ale tarii. Acest mecanism s-a dovedit a fi unul foarte eficient si rezultativ care vine sa intregeasca eforturile Executivului, promovind interesele si imaginea tarii intr-un format mai extins si mai divers.

Urmatorul mecanism este cel al parteneriatului dintre Parlament si sectorul asociativ. El a servit drept premisa esentiala pentru constientizarea atit de putere, cit si de societate a faptului ca un veritabil stat democratic nu poate fi conceput fara o societate civila puternica si responsabila.

A venit momentul cind se cere eliminata perceperea puterii ca una ermetica dialogind cu un segment limitat al societatii si viceversa.

Trebuie sa intelegem, in sfirsit, ca, in promovarea si realizarea intereselor nationale puterea si societatea nu sint adversari, ci sint parteneri. Aceasta cooperare s-a concretizat in eforturi comune de ajustare la standardele europene a legislatiei ce tine de domenii-cheie, cum ar fi audiovizualul, procesul electoral, administratia publica locala, libertatea de expresii si altele.

Cetatenii au nevoie ca legile sa fie bune nu doar teoretic, dar si practic. Si iata aici, stimati colegi, Legislativul isi va aduce contributia foarte concreta prin eficientizarea functiei de control parlamentar, suplimentata de diagnosticarea aplicabilitatii si analiza impactului socioeconomic al legislatiei.

Stimatii mei colegi,

Doamnelor si domnilor,

Acestea au fost bilantul si concluziile anului parlamentar 2006. Acest an a fost unul dinamic, interesant si rezultativ, aducindu-ne o experienta pretioasa, cred eu. Consider ca am dat dovada de constructivism si profesionalism, nelipsind si retorica parlamentara, deseori emotionala si chiar uneori spectaculoasa. Finalmente, sint alegatorii care ne vor aprecia pe merit.

Va urez ca, o data cu plecarea anului 2006, sa va paraseasca lucrurile neplacute, iar anul urmator 2007 sa aduca doar sanatate, prosperitate in casele tuturor, echilibru spiritual, iar in activitatea dumneavoastra profesionalism si perseverenta.

Stimatii mei colegi,

Va adresez un foarte calduros si un foarte frumos la Multi Ani! (Aplauze.)

Stimati colegi,

La aceasta etapa...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

.

, , , , . , , , .

, . Noi va felicitam cu Anul Nou si va dorim pentru toti sanatate, multa bucurie si felicitari pentru femei, dumneavoastra. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, vreau sa va multumesc tuturor pentru o activitate prodigioasa atit in cadrul sedintelor plenului Parlamentului, cit si in cadrul comisiilor in activitatea cotidiana a tuturor parlamentarilor pe durata sesiunii de toamna iarna, adresindu-va din nou un frumos La Multi Ani!.

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa anunt, la acest moment, sedinta de astazi, partea ei oficiala, pun in evidenta acest lucru, da, cit si sesiunea curenta inchisa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat si se intoneaza Imnul de Stat). (Aplauze.)

Rog sa va ocupati locurile.

Stimati colegi parlamentari,

Stimati invitati,

Daca va aduceti aminte, inainte de revelionul 2006 aici, in Parlament, au fost invitati copilasii de la institutiile de invatamint mediu din stinga Nistrului, din regiunea transnistreana a Republicii Moldova.

In acest sfirsit de an, urmind aceasta foarte buna si frumoasa traditie, am hotarit, in numele tuturor deputatilor, intregului corp de legiuitori sa invitam din nou acesti copii si ca aceste invitatii sa se transforme intr-o foarte buna si frumoasa traditie si pentru viitor.

In acest context, invit pentru prezentarea unui minirecital de revelion copilasii de la 8 institutii de invatamint, primii fiind copiii, elevii de la Gimnaziul-Internat din orasul Tighina.

Stimati colegi,

Sa ii intilnim. (Aplauze.)

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 10.50.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Copyright © 2001-2009