DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 27 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1063 pentru
modificarea si completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990
cu privire la Guvern.
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4326 cu privire la modificarea si completarea
Legii insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.71, 73, 80 s.a.).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2892 privind completarea unor acte legislative
(Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte –
art.2; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art.3; Legea
cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4246 privind protectia indicatiilor geografice,
denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.487 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.8, 31,
46 s.a.; Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.10, 10/1, 18 s.a.).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.366 pentru
ratificarea Protocolului de revizuire a unor prevederi ale Acordului regional
pentru spatiul european de radiodifuziune (Stockholm, 1961).
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.367 pentru
ratificarea Acordului regional privind planificarea serviciului de
radiodifuziune digitala terestra in Regiunea 1 (parti ale Regiunii 1, amplasate
la vest de meridianul 1700 longitudine de Est si la nord de paralela
400 latitudine Sud, cu exceptia teritoriului Mongoliei) si in
Republica Islamica Iran in benzile de frecvente 174-230 MHz si 470-862 MHz.
10. Interpelari.
11. Declaratia domnului deputat Veaceslav
Untila – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii
– Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.
13.Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.
14. Declaratia domnului deputat Grigore
Petrenco – Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica
Moldova.
15. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Ion Gutu, Boris Stepa, Irina
Vlah, Valeriu Cosarciuc, Alexandru Oleinic, Nicolai Deatovschi, Oleg Serebrian.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)
Multumesc.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu rog sa fie inclus pentru ziua de miine
la sedinta plenara proiectul nr.3394.
Domnul Marian Lupu:
La ce se refera?
Domnul Vladimir Dragomir:
Membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Cerem timp pentru o declaratie la sfirsitul
sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati prieteni,
Va spun astazi prieteni, pentru ca este o
zi de o deosebita bucurie pentru tot poporul roman. Cunoasteti, acum 90 de ani
a fost actul unirii Basarabiei cu Romania. Eu va adresez tuturor felicitari si
cred ca ar fi cazul ca si Presedintele Parlamentului sa ne felicite cu aceasta
ocazie. Cunoastem cu totii, traditia parlamentara a inceput cu Sfatul Tarii,
care, iata, a votat actul unirii Basarabiei cu Romania. Si propun, in legatura
cu aceasta, un moment de reculegere in memoria membrilor Sfatului Tarii, care
au participat la acest act istoric.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Trecem la ordinea de zi. Propun, din numele
Fractiunii, sa fie excluse proiectul de Lege nr.389 de pe data de 27 martie, de
astazi, numarul 3 in ordinea de zi si proiectul de Lege nr.196, tot numarul 3 in
ordinea de zi, pentru miine,
28 martie. Deci aceste doua proiecte propunem sa fie excluse.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Rog timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Rog sa fiu inscrisa pentru o mica declaratie
la sfirsitul acestei sedinte.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Multumesc, stimati colegi.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Daca se poate, careva explicatii ce tin de
proiectul de Lege nr.196, din partea, cine acolo, comunistului Prijmireanu.
Parca e tot.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Repet inca o data pentru acei care, eu stiu,
au probleme cu auzul, eu am spus, din numele Fractiunii Partidului Comunistilor,
se propune pentru a fi exclus din ordinea de zi, dat fiind faptul ca este
necesar de a examina suplimentar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri de modificare a ordinii
de zi pentru sedintele zilei de astazi si de miine, supun votului aprobarea
ordinii de zi rectificate pentru aceste doua zile. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Stimati colegi,
Daca nu gresesc, astazi este Ziua Internationala
a Teatrului. Acum eu am spus-o nu in contextul activitatii parlamentare, am
spus-o la modul cel mai serios, este Ziua internationala a teatrului si, in
contextul acestei sarbatori, propun ca plenul Parlamentului sa felicite toate
colectivele artistice teatrale din Republica Moldova, uniunile profesionale, dorindu-le
mult succes in activitatea de creatie a tuturor celor care reprezinta la cel
mai inalt nivel arta teatrala a Republicii Moldova. (Aplauze.)
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Din partea Aliantei noastre ne aliniem si
noi la felicitarile domnului Presedinte si vreau sa felicit si Paramentul
Republicii Moldova ca fiind un teatru al absurdului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Trebuie sa acceptam ca si activitatea
parlamentara are puternice elemente teatrale si cred ca sarcina noastra cu
dumneavoastra este sa nu sa se intreaca masura pe dimensiunea acestei
componente.
Bine. Ordinea de zi este aprobata. Atrag
atentia ca am aprobat-o inclusiv si cu acele proiecte propuse in supliment care
v-a fost distribuit anterior.
Vom incepe, stimati colegi, cu proiectul de
Lege nr.1063 pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea cu privire
la Guvern, prezentat ca initiativa a Presedintelui Tarii.
Prezinta domnul Igor Vremea.
Domnul Igor Vremea – consilier al Presedintelui Republicii Moldova in
probleme juridice, sef al
Directiei drept si
relatii publice:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Va prezint spre examinare initiativa
legislativa a Presedintelui Republicii Moldova privind modificarea si
completarea Legii cu privire la Guvern, in particular este vorba de articolul
24 din actul nominalizat.
Imperativul operarii modificarilor in cauza
este dictat de finalitatea optimizarii institutionale si functionale a autoritatilor
administratiei publice centrale in contextul reformei administratiei publice
centrale. Astfel, in vederea delimitarii clare a functiilor de elaborare a
politicilor de cele de implementare a acestora, se propune ca Serviciul
Standardizare si Metrologie sa devina o institutie subordonata Ministerului
Economiei si Comertului, fiind astfel absorbit de acesta, cu preluarea de catre
minister a functiilor Serviciului respectiv.
Totodata, in proiectul de lege prezentat
este stipulata fuziunea prin contopire a Agentiei Constructii si Dezvoltare a
Teritoriului si a Agentiei “Apele Moldovei”, avind ca efect infiintarea unui
nou organ central de specialitate in persoana Ministerului Constructiei si
Dezvoltarii Teritoriului, care urmeaza sa preia functiile actuale ale institutiilor
ce isi inceteaza activitatea si existenta.
Crearea ministerului va asigura unificarea
domeniilor actualmente dispersate si va spori eficienta managementului
ramurilor respective. In acelasi timp, onorati deputati, in proiectul propus
atentiei dumneavoastra se indica Guvernului de a prezenta Parlamentului
propuneri privind eliminarea coliziunilor normative, precum si revizuirea
actelor normative proprii in acelasi scop.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari, stimati colegi?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Vreau sa imi aduceti argumente in favoarea
absorbtiei Serviciului Standardizare si Metrologie de catre Ministerul
Economiei si Comertului. Cum vedeti dumneavoastra, sa mai fie absorbita si
unica institutie in tara noastra, care impartial are grija astazi de calitatea
productiei din toate ramurile economiei. Este unica, accentuez. Vreau sa imi
aduceti argumente. Si de ce absorbtie? Si cum Ministerul Economiei si Comertului
va indeplini aceste functii in continuare?
Domnul Igor Vremea:
Deci e clar ca Ministerul Economiei si
Comertului va elabora in continuare structura si cadrul normativ in ceea ce
priveste functionalitatea departamentului respectiv, care urmeaza sa preia
sarcinile actualului Serviciu Standardizare si Metrologie. Totodata, se merge
pe calea absorbtiei din simplul motiv, dupa cum am mentionat, iarasi inca o data
reiterez, se incearca delimitarea, sa spunem, clara a functiilor de elaborare a
politicilor de cele de implementare.
Adica, in cazul de fata Ministerul
Economiei si Comertului urmeaza sa elaboreze acele criterii sau politici in
domeniul respectiv si de acum departamentul concret din cadrul ministerului va
efectua sau va traduce in viata acele sarcini puse.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca de loc nu sint argumente in
acest caz, din care motive propun sa terminam cu experimentele, sa lasam
Serviciul Standardizare si Metrologie acolo unde sta si isi face onorabil si
cinstit datoria. Am zis, unica institutie. Daca o mai absorbim si pe aceasta, stim
ce probleme avem la capitolul “Calitate”, vrem sa ajungem in Europa cu cit mai
multa marfa, sa zic, si daca absorbim si aceasta institutie, ne intoarcem nu stiu
unde. Nici in Rusia nu putem ajunge.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat. Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Dar nu prea va grabiti cu votul. Graba
strica treaba. Intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti, va rog, in cazul fuzionarii
acestor trei structuri, doua agentii si un serviciu, si al crearii ministerului,
prevazut la punctul 1, articolul 1, cu cit va creste sau se va micsora numarul
functionarilor angajati conform statelor de personal?
Domnul Igor Vremea:
Deci, dupa cum am spus, Guvernul urmeaza in
termenul indicat in proiectul de lege, adica, este vorba de un termen de 3
luni, sa aduca in concordanta actele sale normative si, evident, o sa prevada
toate aceste modificari, consecintele fuziunii acelor doua agentii si absorbtiei.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule consilier,
Eu inteleg in felul urmator: cind Presedintele
Republicii Moldova vine cu o initiativa in Parlamentul Republicii Moldova,
lucrurile sint analizate, se vine cu propuneri concrete. Cind dumneavoastra
veniti in Parlament si ne propuneti ceva care urmeaza inca sa va determinati citi
oameni sa lucreze acolo, aceasta inseamna ca ar fi corect sa propuneti ca sa
fie retras proiectul de lege, sa analizati situatia, sa veniti cu propuneri
concrete. Ce inseamna, dumneavoastra propuneti lichidarea a trei structuri,
crearea unui minister si nu stiti citi oameni o sa fie in minister? Atunci va intreb
si eu putin in sens mai populist: numarul acestui minister va fi mai mic decit
numarul total al Guvernului Republicii Moldova?
Domnul Marian Lupu:
Dati sa vedem, il vad pe domnul Melnic in
sala, poate dumnealui ar avea niste cifre mai concrete, macar aproximative. Aveti
sau nu? Nu.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Constatam atunci ca se vine in Parlament cu
propuneri de creare a unui minister, nu stim cu ce o sa se ocupe, caci e clar ca
trebuie sa elaboreze Regulamentul, dar, cel putin, nu stim citi oameni o sa
lucreze acolo. Bravo, “ne bravo”, nu trebuie sa comentati.
Si a doua. Fractiunea parlamentara “Alianta
«Moldova Noastra»” propune ca la punctul 2, pozitia “Serviciului Standardizare si
Metrologie” sa fie exclus si sa ramina numai “Agentia Constructii si Dezvoltare
a Teritoriului” plus “Agentia “Apele Moldovei”. Fiindca, intr-adevar, Serviciul
in nici un caz nu se inscrie in viitoarele functii ale acestui minister. Este
un conglomerat de functii, diferenta fiind cam cea dintre cer si pamint.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Vremea,
Spuneti, va rog frumos, in nota informativa,
dumneavoastra faceti o precizare ca, prin instituirea ministerului respectiv,
vor fi excluse carentele si functionalitatile in cadrul Guvernului. Atunci am o
intrebare. In momentul in care a fost instituit Ministerul Administratiei
Publice, noi am avut discutii interminabile in plenul Parlamentului, discutind
asupra competentelor care urmeaza sa le aiba acest minister, dupa care a venit
Legea privind regionalizarea Republicii Moldova sau, mai bine spus, dezvoltarea
regionala.
In cadrul acestei legi, anume s-a luat in
vedere dezvoltarea teritoriului. Si, daca imi aduc eu bine aminte, in momentul in
care era instituit Ministerul Administratiei Publice, au aparut chiar si idei, si
propuneri ca sa fie o denumire mai complexa, sa raspunda functiilor
Ministerului Administratiei Publice si Dezvoltarii Teritoriului.
Acum, spuneti-mi, va rog frumos, conform
Legii privind dezvoltarea regionala a Republicii Moldova competente largi in
acest sens ce tin de dezvoltare cad in sarcina Ministerului Administratiei
Publice Locale. Acum apare un minister – Ministerul Dezvoltarii Teritoriului si
Constructiilor.
Mai concret, in contextul dezvoltarii
regionale, cum se incadreaza functiile care urmeaza sa le aiba Ministerul
Administratiei Publice si Ministerul Dezvoltarii Teritoriale si Constructiilor?
Dupa care mai am o intrebare.
Domnul Igor Vremea:
Va multumesc pentru intrebare.
Deci, dupa cum rezulta si din nota
informativa prezentata atentiei dumneavoastra, ministerul nou-creat urmeaza sa
aiba un cumul de functii strict determinate in ceea ce priveste amenajarea
teritoriului, urbanismul, gospodarirea sistemelor de canalizare, asigurarea cu
apa, constructii. Iata, in aceasta directie se merge in cadrul sau in cazul
proiectului inaintat. In cazul de fata este vorba de cumularea functiilor pe
care le au doua agentii existente la momentul actual si care vor fi ulterior
exercitate de catre o institutie.
Domnul Vladimir Filat:
Eu inteleg. Intrebarea a aparut vizavi de
atributiile functionale ale Ministerului Administratiei Publice Locale. Si daca
verificam exact, vedeti ca, cam apar dublari de functii. Bine. Am inteles. Intrebare–raspuns.
Acum vizavi de Serviciul Standardizare si
Metrologie. Doamna Cusnir a inceput aceasta tema. Eu vreau sa va spun, ca
lucrul acesta urmeaza sa fie privit nu atit de simplist, fiindca acest Serviciu
are competente largi si ele urmeaza sa fie unele autonome. Fiindca dincolo de
elaborarea politicilor din partea acestui serviciu sint actiuni practice si pe
alocuri chiar executive, la nivel de implementare, ce tine de standardizare,
urmarire, examinare s.a.m.d.
Eu nu vad cum Ministerul Economiei si Comertului,
avind in subordine serviciul respectiv, care, sint perfect de acord, poate sa
vegheze asupra politicilor in domeniu, dar nu la nivel de implementare. Atunci inseamna
ca Ministerul respectiv al Economiei si Comertului urmeaza sa aiba intreprinderi
subordonate. Ceea ce are la ora actuala Serviciul Standardizare si Metrologie.
Un sir de intreprinderi care sint la autogestiune, care practica actiuni
economice pe alocuri.
Domnul Igor Vremea:
Eu inteleg, dar nu putem exclude sau nu
putem nega acel fapt ca Ministerul Economiei si Comertului si in momentul de fata
are anumite intreprinderi in subordine, care sint nemijlocit subordonate
Ministerului Economiei si Comertului. In cazul de fata eu nu vad...
Domnul Vladimir Filat:
Care sint aceste institutii?
Domnul Igor Vremea:
Eu nu am acum, sa spun, nomenclatorul
acestor intreprinderi, dar nu este exclus si pe viitor aceasta. Adica, este un
organ al Executivului central si, respectiv, nu vad care ar fi problema.
Domnul Vladimir Filat:
Dumneavoastra nu vedeti. Din punctul meu de
vedere, la nivel de implementare sint probleme, pentru ca, cu adevarat, cream
niste conglomerate si ulterior n-o sa gasim responsabilul.
Eu va multumesc pentru raspunsuri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Eu vreau sa aduc aminte plenului
Parlamentului ca anume atunci, in momentul examinarii necesitatii crearii
Ministerului Administratiei Publice Locale, noi am avut acea propunere ca sa
fie si dezvoltarea teritoriului. Si ar fi fost logica, si nu aparea nici o
necesitate a crearii acestui minister.
As dori sa va intreb, domnule raportor, cum
se incadreaza crearea acestui nou minister in reforma administratiei publice
centrale si in reforma regulatorie?
Deoarece cunoastem foarte bine care este
misiunea unui minister, ceea ce i se va atribui noului minister prin lege si
prin atributii nu se vor incadra in acele norme si principii spre care noi
tindem, inclusiv Serviciul Standardizare si Metrologie, care, din cite cunosc,
la o etapa a fost una din cerintele si donatorilor, si Fondului Monetar ca
acest Serviciu sa fie independent, autonom, pentru care o mare misiune de
standardizare, omologare, verificare a proceselor si procedurilor tehnice.
Mi se pare nelogica aceasta conglomerare de
servicii atribuite Ministerului Economiei si Comertului, care nu se incadreaza in
politica de reformare a administratiei publice centrale.
Domnul Igor Vremea:
In opinia noastra, modificarile operate sau
proiectul de lege urmeaza sau se incadreaza in procesul de reformare a
organelor administratiei publice centrale si anume este vorba despre
optimizarea institutionala si functionala a autoritatii respective.
Doamna Valentina Buliga:
E clara pozitia dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule Vremea,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 26 martie
2008 proiectul de lege sus-numit, parvenit cu titlu de initiativa legislativa a
domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin, fapt ce corespunde
prevederilor articolului 73 din Constitutia Republicii Moldova si articolului
47 din Regulamentul Parlamentului.
Comisia constata ca proiectul de Lege
pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea nr.64 din 31 mai
1990 cu privire la Guvern a fost elaborat in scopul optimizarii institutionale si
functionale a autoritatilor publice centrale in contextul reformei administratiei
publice centrale, aprobat prin Hotarirea Guvernului din
30 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Strategiei de reforma a administratiei
publice centrale in Republica Moldova.
Proiectul de lege prevede crearea unui nou
organ central de specialitate –Ministerul Constructiei si Dezvoltarii
Teritoriului, care va prelua actualele functii ale Agentiei Constructii si
Dezvoltare a Teritoriului si a Agentiei “Apele Moldovei”. Acest minister va
elabora si va promova politicile statului in domeniul ce tine de amenajarea
teritoriului, urbanismului, arhitecturii, constructiilor si sistemelor de
aprovizionare cu apa si canalizare.
Functiile de elaborare a politicilor in
domeniul standardizarii, metrologiei, evaluarii conformitatii controlului de
stat si supravegherii pietei, care, actualmente, sint exercitate de Serviciul
Standardizare si Metrologie vor fi preluate de catre Ministerul Economiei si
Comertului. Referitor la proiectul de lege in cauza au parvenit avizele
comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica, Comisia pentru politica externa si integrare europeana,
Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru
politica economica, buget si finante, cit si Comisia pentru agricultura si
industria alimentara s-au pronuntat pentru examinarea si aprobarea proiectului
de lege de catre Parlament.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
considera ca acest proiect de lege poate fi propus la sedinta in plen a
Parlamentului pentru examinarea si aprobarea in prima lectura. Comisia pentru
drepturile omului a decis ca proiectul de lege in cauza sa fie transmis spre
dezbatere in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului. Directia juridica a
Aparatului Parlamentului considera ca proiectul de lege a fost prezentat cu
respectarea procedurii de initiativa spre examinare in Parlament.
Totodata, intru evitarea golului legislativ
ce ar putea aparea, Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune de a
completa proiectul de lege cu un nou articol, articolul 2, cu urmatorul
cuprins: “Ministerul Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului se instituie prin
reorganizarea Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului si a Agentiei
“Apele Moldovei”, exercitind atributiile stabilite prin lege”.
Articolul 2 din proiect va deveni articolul
3, care se va completa cu un prim subalineat, cu urmatorul cuprins: “Va aproba
structura, statele, functiile si regulamentele de activitate ale Ministerului
Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului si Ministerului Economiei si Comertului
care va prelua functiile Serviciului Standardizare si Metrologie.” Comisia
permanenta a acceptat propunerile expuse in avizul Directiei Juridice a
Aparatului Parlamentului. Comisia permanenta nu a sustinut amendamentul propus
de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie la articolul 2, care
prevedea dupa cuvintele “in termen de trei luni” introducerea textului “dupa
intrarea in vigoare a prezentei legi”.
Luind in considerare cele mentionate mai
sus, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului
propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea si completarea
articolului 24 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern pentru examinare si
adoptare in prima lectura. Daca deputatii nu au obiectii si propuneri
suplimentare sa fie adoptat si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Ciobanu,
In continuare la intrebarile pe care le-am
adresat domnului Vremea. Ce s-a intimplat totusi cu bugetul, cu fondurile
respective, cum vor fi distribuite ulterior, cum vor fi gestionate si de catre
cine?
Domnul Vladimir Ciobanu:
In contextul dezvoltarii regionale.
Domnul Vladimir Filat:
Noi putem sa dam notiuni de care vrem, dar
sursele oricum sint indreptate in dezvoltarea teritoriului.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci dumneavoastra l-ati intrebat si pe
domnul Vremea. As vrea, pur si simplu, sa completez si raspunsul pe care l-a
expus el, viziunea lui. Dar Ministerul Administratiei Publice Locale, prin
Legea cu privire la dezvoltarea regionala, este responsabil pentru
implementarea procesului, adica prevederilor legii si insusi procesul dezvoltarii
regionale, prin crearea, noi am decis, atit a consiliilor regionale, cit si a
agentiilor. Agentiile la rindul sau...
Domnul Vladimir Filat:
Si gestionarea fondurilor.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Agentiile, da. Consiliul National are un
fond cu privire la dezvoltarea regionala. Cunoasteti, in Legea bugetului am
prevazut: un procent il constituie suma aproape de 130 de milioane. Restul vor
veni ca investitii, donatii si va participa si administratia publica locala la acest
fond. Dar responsabilitatea agentiilor tine de competenta elaborarii
proiectelor, care vor fi ulterior confirmate prin consilii, atit Consiliul
regional, cit si Consiliul National.
Este normal ca in conditiile cerintelor
care se pun in fata Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Constructiei
si Dezvoltarii Teritoriului este un aspect cu mult mai larg in ceea ce tine atit
de competenta, cit si de implementarea politicilor in domeniul atit al constructiei,
cit si al arhitecturii, urbanismului, dezvoltarii in domeniul aprovizionarii cu
apa potabila, cu canalizare. In aceste conditii consider ca aceeasi Lege cu
privire la dezvoltarea regionala va fi asigurata prin implementarea politicilor
ambelor ministere. Deci nu cred ca vor fi unele intercalari care vor amesteca in
dezvoltarea sociala, care este in baza pusa de catre Legea cu privire la
dezvoltarea regionala. E o parere subiectiva.
Domnul Vladimir Filat:
Am inteles. Cu siguranta, domnule presedinte
al comisiei, urmeaza sa venim sa ajustam legislatia si in primul rind, ceea ce tine
de dezvoltarea regionala si competentele ministerului, fiindca eu am analizat
un pic si cu adevarat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ministerului Administratiei Publice Locale?
Domnul Vladimir Filat:
Cu siguranta, daca mai modificam si
competentele, atunci eu nu stiu cu ce va ramine acest minister, doar cu sesizari
in continuu al deciziilor luate de consiliile raionale. Este un punct de vedere.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Nu am gasit argumentele Comisiei care ar fi
intru sustinerea propunerii ca Serviciul Standardizare si Metrologie sa fie
absorbit de catre Ministerul Economiei. Dumneavoastra faceti doar o analiza si
ne-ati citit-o. Ati spus ca Comisia pentru politica economica, buget si finante
s-a pronuntat pentru examinare si adoptare, dar este mentionat si in raportul
acestei Comisii ca 4 sau
5 deputati nu au fost de acord cu absorbtia Serviciului Standardizare si
Metrologie de catre Ministerul Economiei si Comertului. Vreau sa stiu daca Comisia
a discutat si a gasit careva argumente intru sustinerea acestei propuneri a
Guvernului.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, deputatii care s-au pronuntat in
contextul acestui serviciu au avut argumentele sale, dar cu majoritatea celor
prezenti in cadrul sedintei s-au decis ca sa fie sustinuta initiativa Presedintelui
vizavi de comasarea Serviciului in cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Doamna Valentina Cusnir:
Oricum, raportul ar trebui sa contina si
acele argumente, aduse de o parte din deputatii din Comisie intru nesustinerea
acestei pozitii a Guvernului. Eu cred ca raportul trebuie sa contina aceste
momente. Desigur, ca cu majoritatea noi orice putem astupa, ca e majoritatea
comunista in toate comisiile si ajunge aici, dar nu se vede pozitia poate cu
diferenta de unul in comisii.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In procesul-verbal se fixeaza toate
discursurile.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, dar noi ca sa votam, trebuie sa auzim
aici acele argumente, anume ca Comisia a gasit acele argumente si ni le aduce si
noua ca sa ne convinga.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deputatii nu sint lipsiti si in cadrul sedintei
plenare sa isi expuna argumentele. Noi putem sa reflectam in raport tot
procesul-verbal.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Chiar si procedura, lucrul acesta nu il...
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1063. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Acum, in raportul Comisiei se contine si
propunerea pentru examinarea acestui proiect de lege in lectura a doua. In
momentul in care urmeaza sa fim consecventi, vreau sa va anunt ca ieri, in
cadrul sedintei Biroului permanent, toate grupurile politice unanim au decis sa
inaintam in ziua de miine, atentia plenului Parlamentului, ideea organizarii
unei sedinte extraprogram pentru inceputul saptaminii viitoare.
Detaliile vor fi definite catre ziua de miine
si acest lucru, da, aceasta sedinta extraprogram pentru examinarea proiectului
de program si componentei nominale, componentei propuse a noului cabinet de
ministri, pe care motiv, fiind consecventi in adoptarea acelei decizii, astazi
trebuie sa discutam si in a doua lectura acest proiect de lege. Rog propuneri
pentru lectura a doua.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, domnule Presedinte,
Noi am propus din start si am expus punctul
de vedere al Fractiunii, din cadrul sedintei de ieri, ca consideram oportun de
a exclude din pozitia a doua “Serviciul Standardizare si Metrologie”. In cazul in
care aceasta pozitie este acceptata de majoritatea comunista, acceptam
examinarea in lectura a doua. In caz contrar, rugam sa fie respectat
Regulamentul si Comisia sa examineze in cadrul sedintei urmatoare propunerea Fractiunii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Urmind aceasta propunere, supun votului
propunerea evocata de domnul deputat Bujor pentru a lasa intacta pozitia care
se refera la statutul si locul in structura guvernamentala al Departamentului Standardizare.
Eu am inteles bine ideea, da? Aceasta este. Pai, lasarea intacta, eu am zis, fara
a atinge statutul.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Conform careia s-a hotarit ca se aproba in
aceeasi zi, se adopta in lectura a doua atunci cind toate fractiunile sustin.
Deci, in cazul in care majoritatea comunista nu accepta propunerea si ramine
punctul 2 in formula actuala, asa cum a propus domnul presedinte al comisiei,
atunci noi solicitam sa fie respectat Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Nu, stimati colegi,
Sa procedam in felul urmator.
Stimati colegi,
Permiteti-mi.
Domnul Leonid Bujor:
Aceasta e. Atunci dumneavoastra aprobati
orice proiect de lege din start, fara a-l examina si in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Nu va precipitati. Eu va rog mult. Noi o sa
urmam, in mod evident, normele regulamentare. Va mai atrag atentia ca acest
proiect de lege este intrat in Parlament cu titlu de urgenta. Deci noi cu
dumneavoastra am decis ca toate proiectele de legi care intra in mod ordinar si
nu au referinta la toate articolele care vizeaza regimul de urgenta, de
examinare noi cadem de acord in plenul Parlamentului la nivelul fractiunilor.
Aici ne confruntam cu un caz absolut special.
Noi avem pe durata a trei ani de zile, daca
au venit doua sau trei documente cu regim de urgenta. Deci acest proiect a fost
solicitat in regim de urgenta. Iata de ce lucrul acesta, fiind discutat in
cadrul Biroului permanent, care s-a produs in ziua de marti... noi am discutat
acest aspect si, respectiv, am ajuns la situatia pe care
v-o prezint: sa examinam in mod de urgenta in prima si a doua lectura. Mai mult
decit atit ca nu sint prea multe propuneri. Comisia este, deputatii sint in sala.
Va rog expuneti propunerile, le supunem votului si continuam.
Microfonul nr. 4. Da, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Eu partial sint de acord cu argumentul
dumneavoastra de urgenta. Numai aceasta urgenta sa nu devina o traditie. Orice
abatere de la lege devine cu timpul lege, unu. Si doi, daca este un proiect de
urgenta, inseamna ca si reprezentantul Presedintiei trebuia sa vina cu
argumente, sa demonstreze necesitatea formarii ministerului, sa ne aduca
argumente cit va cistiga bugetul, cu cit se va micsora numarul functionarilor
publici. Sau daca se va mari, sa argumenteze de ce trebuie sa mareasca?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Sint. Bine, as putea cadea de acord.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, asteptam ca propunerea noastra sa fie
pusa la vot azi.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Am sa fac acest lucru. Trebuie sa
va zic... Bine, intr-adevar, argumentarea pe diferite proiecte unde este mai
tare, unde este nu chiar atit de tare. Dar vreau sa va asigur, stimatii mei
colegi, ca noi, in acest context, nu facem nici o abatere de la Regulament,
fiindca avem prevederile articolelor de la 42 la 45, cind este vorba de un
proiect inaintat cu titlu de urgenta, este Biroul permanent potrivit
prevederilor acestor articole din Regulament, care stabileste procedura
regimului de urgenta.
Noi am discutat acest subiect in cadrul sedintei
Biroului permanent de marti si am tras concluziile pe care eu vi le-am
prezentat dumneavoastra, adica astazi noi nu facem, nu deschidem, sau nu facem
un precedent pentru acele intelegeri la care am convenit anterior.
Stimati colegi,
Supun votului propunerea inaintata de la
microfonul nr.4 de domnul deputat Leonid Bujor. Cine este pentru a accepta
aceasta propunere, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, stimati colegi, 12 voturi
pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Continuam.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Din raportul prezentat de catre Comisie,
proiectul care ne-a fost propus se modifica putin si articolul II din proiect
devine articolul III. Si acest articol III se completeaza cu un prim
subalineat cu un cuprins. Propun urmatorul cuprins al acestui prim subalineat,
propus in raportul Comisiei:
“Va aproba structura, statele de functii si
regulamentele de activitate ale Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii
Teritoriului”. Sa fie pus punct. Si in continuare sa fie exclus “si Ministerul
Economiei si Comertului, care va prelua functiile Serviciului Standardizare si
Metrologie”. Aceasta rezulta din raportul Comisiei si trebuie sa fie fixat in
stenograma, ca se fac niste...
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Eu vreau sa ma...
Doamna Valentina Cusnir:
Este aceeasi, dar reiesind...
Domnul Marian Lupu:
Propunerea este aceeasi.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu inteleg ca este aceeasi, dar. reiesind
din raportul Comisiei, deja se schimba cu locurile.
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine, tine de tehnica, bine.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu propun sa fie exclus ceea ce am propus.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, stimata colega.
Doamna Valentina Cusnir:
Sa fie punct si sa fie expusa partea...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru a accepta, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 1.
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
12 voturi in sustinerea acestei propuneri,
care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile inaintate de
colegii nostri pentru lectura a doua. Si, in conditiile raportului Comisiei de
profil, la fel in conditiile rezultatelor bilantului votului referitor la
propunerile inaintate de colegii nostri in sala plenului Parlamentului, supun
votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1063. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Impotriva? Sint voturi impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 3 – 3.
Sectorul nr. 2 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Deci 3 voturi, sectorul nr. 3.
In conditiile acestui bilant al exercitiului
de vot, anunt ca proiectul nr.1063 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege cu privire la
completarea. De procedura. Ma iertati.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Noi, Fractiunea noastra, am acceptat sa se
voteze astazi acest proiect de lege din simplul motiv ca sa nu fim invinuiti ca
Parlamentul nu poate forma Guvernul. Dar procedura este urmatoarea. Acest
proiect de lege a fost inaintat de Presedintele Republicii Vladimir Voronin si
prioritate, conform articolului 42, are la intocmirea ordinii de zi. Iar
procedura de urgenta la care ne-am referit noi astazi se...
Domnul Marian Lupu:
...se stabileste de Biroul permanent.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Se stabileste in cazul in care actul
legislativ este solicitat de Guvern, iar nu de seful statului. De aceea,
conform Regulamentului, nu mai era nici o procedura de urgenta la aceasta
problema.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam. Proiectul de Lege nr.4326 cu
privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat in lectura a doua proiectul de Lege cu privire la
modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632 din 14 noiembrie 2001 si
comunica urmatoarele.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie propune introducerea la articolul 80, alineatul (1), (punctul 3 din
proiect) dupa cuvintele “organele centrale de specialitate ale administratiei
publice”, a cuvintelor “sau organele administratiei publice locale”, iar dupa cuvintele
“care a fost fondata de catre organul central” de introdus cuvintele “ori intreprinderi
municipale care au fost fondate de catre organul local”. Aceasta propunere este
acceptata de Comisie si de autori.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune inlocuirea cuvintelor “acestea pot trage la raspundere administratorul”
din alineatul (11) al articolului 124 (punctul 4 din proiect) cu
cuvintele “administratorul raspunde”.
Iar Directia juridica propune inlocuirea cuvintelor
“acestea pot trage la raspundere administratorul” cu cuvintele “acesta poarta raspunderea”.
Sensul este acelasi. Comisia accepta prima varianta.
Pornind de la cele expuse, Comisia propune
Parlamentului proiectul mentionat spre examinare si adoptare in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4326.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4326 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2892 privind
completarea unor acte legislative.
Lectura a doua.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Initiativa legislativa nr.2892 a fost
completata cu proiectul nr.4186 si are ca scop asigurarea activitatii efective
a organului de autoadministrare judecatoreasca cum este Consiliul Superior al
Magistraturii.
Proiectul de lege, dupa comasare, a fost
examinat si pregatit pentru lectura a doua. Toate propunerile si amendamentele
parvenite au fost examinate. Rezultatul examinarii este reflectat in anexa,
parte integranta a prezentului raport.
In aceste conditii, Comisia propune
examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.2892 in lectura a doua, cu
amendamentele acceptate de catre Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua, altele decit
in raport? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2892. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2892 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4246 privind protectia
indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale
garantate. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile si obiectiile comisiilor permanente si ale deputatilor
asupra proiectului de Lege privind protectia indicatiilor geografice,
denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate si le expune
in anexa, pare integranta a proiectului de lege.
Aveti sinteza, propunerile si decizia Comisiei
asupra lor. Am vrut numai sa fac unele precizari suplimentare asupra proiectului
prezentat. Punctul 4, care prevede propunerea Directiei juridice referitor la
preambulul proiectului, Comisia a luat suplimentar decizia, aceasta propunere se
accepta.
Si decizia privind punctul 31, totusi
Comisia juridica... Directia juridica... propunerile asupra articolului 64, se
accepta propunerile Directiei. Din numele comisiei, propun adoptarea
proiectului de lege in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Todoroglo,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat de
vicepresedintele Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua
a proiectul de Lege nr.4246. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va
rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4246 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.487 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor
acte legislative, aprobat in prima lectura in sedinta plenara din 21 martie
curent. In contextul obiectiilor si propunerilor expuse in avizele Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati si Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului, precum si in cadrul sedintei in plen a Parlamentului constatam
urmatoarele.
Cu referire la propunerea de modificare a
articolului 8 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat au fost
expuse obiectii in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care
propune corelarea acestei modificari cu prevederile articolului 3 din Legea
nr.489, care stipuleaza principiile organizarii si functionarii sistemului
public de asigurari sociale.
De asemenea, pe marginea articolului 8 a
expus unele obiectii si Directia juridica, care considera ca modificarea propusa
va reduce baza de calcul a pensiei pentru perioadele in cauza. Comisia sesizata
in fond mentioneaza ca la articolul 8 alineatul (3) este stipulata baza de
calcul pentru perioadele necontributive (serviciul militar in termen si ingrijirea
copiilor pina la virsta de 3 ani), cind persoana nu achita cote de asigurari
sociale.
Prin urmare, includerea in stagiul de
cotizare este o inlesnire oferita prin efectul legii acestor persoane. Mai mult
ca atit, la calcularea pensiei aceste persoane nu vor fi incluse cu salariul
zero, ci cu un salariu potential, a carei marime va constitui salariul minim pe
tara. Prin urmare, inlesnirea oferita este dubla.
Modificarea propusa este dictata de
oportunitatea de a pune aceste persoane in conditii egale la calcularea pensiei,
aplicind o valoare unica si constanta cum este acest salariu. Aplicarea
salariului tarifar pentru categoria unu de salarizare la calculul pensiei
implica dificultati prin faptul ca aceste perioade necontributive au loc in
multe cazuri pina la inceperea activitatii de munca. In aceste situatii, este
imposibila aplicarea normei actuale, deoarece salariul tarifar pentru prima
categorie de salarizare difera in dependenta de functia si ramura de activitate
a persoanei.
In aceasta ordine de idei, Comisia a
considerat oportuna modificarea propusa la articolul 8 echitabila si oportuna,
fiind totalmente in corespundere cu principiile de functionare a sistemului de
asigurari.
Obiectii la modificarea propusa la
articolul 52 au fost expuse de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
si de deputatul Vladimir Filat, care s-a expus si in cadrul sedintei in plen.
Comisia constata ca la articolul 52 alineatul (5) sint reglementate situatiile
cind persoana nu poate prezenta documente despre salariul de care a beneficiat
din cauza lipsei acestora din motivele mentionate exhaustiv in acest alineat.
Deci este vorba de calcularea pensiei
dintr-un salariu potential, confirmat de catre Ministerul Economiei si Comertului
in temeiul unor elemente statistice. Prin urmare, in aceasta situatie nu putem
vorbi despre un salariu mediu, deoarece nu este calculat.
La fel propunerea doamnei deputat Lora
Grosu, care a abordat problema ce se refera la stabilirea si plata pensiilor
pentru persoanele detinute in institutiile penitenciare, mentionind ca la
problema de referinta s-au operat deja modificari in legislatie care au intrat in
vigoare in martie 2003, dar care pina in momentul de fata nu se realizeaza.
Comisia sesizata in fond a constatat ca,
prin modificarile la care s-au referit, s-a oferit dreptul persoanelor detinute
sa beneficieze de pensii stabilite anterior (pina la momentul condamnarii). Din
cele comunicate de catre Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, intr-adevar
norma in cauza nu a putut fi realizata imediat dupa adoptare din lipsa
mecanismului de implementare.
Regulamentul respectiv a intrat in vigoare in
decembrie 2007. Prin urmare, la momentul actual norma se realizeaza.
Modificarea propusa la articolul 31 ofera dreptul persoanelor aflate in detentie
sa isi realizeze dreptul la stabilirea pensiei si determina acest mecanism de
adresare si prezentare.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului a obiectat asupra articolului 3 al proiectului, mentionind ca nu
este clar motivul reglementarii propuse si, in caz de necesitate a acesteia, ar
fi rational ca acest articol sa fie incorporat in articolul I din proiect,
consacrat modificarilor si completarilor Legii nr.156 din 1998.
Comisia mentioneaza ca oportunitatea
acestui articol este dictata de necesitatea reglementarii modului in care se va
determina baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si, respectiv, a
prestatiilor in cazul unor amnistii fiscale. Comisia considera inoportuna
propunerea de a fi incorporata norma data in articolul I din proiect, deoarece
se refera nu numai la pensii, dar si la toate prestatiile de asigurari sociale.
Prin urmare, aceasta prevedere poate fi
incorporata in articolul II al proiectului, prin care se propune modificarea
Legii privind sistemul public de asigurari sociale prin suplimentarea
articolului 21 cu un alineat nou.
In aceste conditii, propunem, stimati
deputati, sa adoptam acest proiect de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, doamna Buliga.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.487.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero.
Proiectul de Lege nr.487 este adoptat in
lectura a doua.
In continuare avem doua proiecte, stimati
colegi, nr.366 si 367, cred ca intuiti ce as vrea sa va rog, sa acceptati.
Propun autorul, reprezentind Guvernul, sa ne prezinte ambele proiecte, dupa
care Comisia ne prezinta rapoartele asupra ambelor proiecte, dupa care votam
aceste proiecte in mod separat. Acceptati? Bine.
Va multumesc.
Domnule Buceatchi,
Va invit la tribuna centrala. Deci proiectele
de Lege nr.366 si nr.367 pentru ratificarea Protocolului de revizuire a unor
prevederi ale Acordului regional pentru spatiul european de radiodifuziune. O sa-l
anunte autorul caci are un titlu foarte lung. Va rog.
Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Acordul regional privind planificarea
serviciului de radiodifuziune digitala terestra a fost semnat de 118 tari,
inclusiv de toate tarile europene si a intrat in vigoare la 17 iunie 2007.
Acordul contine 12 articole cu definitii, proceduri organizatorice de executare
ale Acordului, sfera lui de aplicare, solutionarea disputelor notificarii asignarilor
de frecventa, aprobarea, revizuirea, denuntarea si intrarea in vigoare a Acordului.
5 anexe in care se contin planurile de
frecventa, elementele si criteriile tehnice folosite in dezvoltarea planului si
implementarea Acordului, caracteristicile de baza necesare a fi prezentate la
aplicarea Acordului. Limitele si metodologia determinarii cazurilor de
necesitate a coordonari cu ... examinarea corespunderii cu inregistrarile din
planul digital, lista asignarilor altor servicii primare terestre. Doua rezolutii
privind serviciul de radiodifuziune prin satelit in zonele de planificare.
In Acord s-a determinat termenul final al
perioadei de tranzitie de la televiziunea analogica le cea digitala pentru Europa
17 iunie 2015. Necesitatea Protocolului de revizuire a unor parti ale Acordului
regional pentru zona europeana de radiodifuziune a fost dictat de semnarea la
16 iunie 2006 a Acordului regional pentru planificarea serviciului de difuziune
digitala terestra.
Pina la semnarea Acordului la Geneva din
2006 benzile de frecventa mentionate se administrau in conformitate si in baza
Acordului regional pentru zona europeana de radiodifuziune. De ce, dupa
semnarea Acordului de la Geneva a aparut necesitatea revizuirii unor parti ale
acordului asa-numit ST-61?
La 16 iulie 2006, la Geneva Protocolul de
reviziure a unor parti ale Acordului regional pentru zona europeana a fost
semnat de catre toate tarile membre ale Uniunii Internationale de Telecomunicatii
din zona europeana. Trecerea de la televiziunea analogica la televiziunea
digitala va permite utilizarea mai efectiva a spectrului de frecvente radio.
Stimati deputati,
Rog sa sustineti proiectele prezentate.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Eu va multumesc.
Rog Comisia. Acesta a fost un singur
raport?
Domnul Pavel Buceatchi:
Da, un singur raport...
Domnul Marian Lupu:
Eu am crezut ca sint ambele. Bine, luati
loc iata aici.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentele proiecte de legi nr.366 si nr.367 si
constata urmatoarele. Comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea
ambelor proiecte.
In conditiile celor expuse, Comisia pentru
politica externa si integrare europeana propune adoptarea proiectelor de legi
nr.366, nr.367 in doua lecturi.
Domnul Marian Lupu:
Iata asa, stimati colegi, Comisia
parlamentara are o abordare mult mai progresista si a prezentat raport asupra
celor doua proiecte de legi.
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Ma gindesc acum urmam procedura sau nu il
mai invitam pe autor pentru al doilea proiect. Bine. Asa, propuneri, intrebari?
Nu sint.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.366, prima lectura.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.366 lectura a doua.
Da, e proiect de ratificare. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.366 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.367, prima lectura.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua, propuneri? Nu sint. Cine
este pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – douazeci si...
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.367 este adoptat in
lectura a doua.
Ora 10.56. Vom purcede la Ora interpelarilor.
Neaparat, inainte va voi oferi cuvintul.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Cred ca domnul Dragomir nu se supara, daca il
rugam respectuos sa ne concretizeze miine ce propune de examinat: problema cu
privire la alegerea unui reprezentant in Consiliul Coordonator sau in Consiliul
de observatori? (Rumoare in sala.)
Nu, va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Dat fiind faptul ca miine avem de examinat
candidaturi la Consiliul totusi de observatori, rog ca, eu stiu, Comisia sau
secretariatul Parlamentului sa asigure, conform articolului 56 alineatul (3),
ca noi sa putem examina, conform Legii cu privire la... Codului
audiovizualului, pardon, al Republicii Moldova.
Membrii Consiliului de observatori sint
desemnati de Parlament potrivit urmatoarelor proceduri. Consiliul Coordonator
al Audiovizualului selecteaza, prezinta Parlamentului cite doua candidaturi
pentru fiecare post. Si rog sa fie ambele candidaturi propuse aici de catre
Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Consiliul Coordonator prezinta doua
candidaturi in Comisie, nu in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
... din Cod. Consiliul Coordonator al
Audiovizualului selecteaza si prezinta Parlamentului cite doua candidaturi
pentru fiecare post. Eu nu am nimic cu Comisia dumneavoastra. Si Parlamentul va
confirma sigur ca mai departe...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu cred ca aveti suficient timp,
solicitati suportul juridic. Daca e nevoie, Comisia respectiva, Directia,
clarificati-va, va rog. Ora interpelarilor. 10.58. Pentru inceput, iata mie imi
spune ca este. Unde este, ca sa-l vad eu unde este ca sa-l invit la tribuna
centrala pe acel care trebuie sa va raspunda la intrebari.
Microfonul nr.5.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Imi cer scuze, trebuia sa mai solicit un
lucru. Presedintele Fractiunii ne-a anuntat ca pentru luni este programata sedinta
Parlamentului cu privire la confirmarea componentei Guvernului.
Deci Fractiunea solicita ca, pina la sfirsitul
zilei de astazi sau miine in prima jumatate a zilei, sa ne fie prezentate
toate materialele ce tin de desfasurarea sedintei de luni a Parlamentului. Sa
nu ne pomenim, cum am mai avut cazuri, cind cu jumatate de ora inainte de sedinta
se repartizau materialele. Va rugam foarte frumos. Am spus, toate materialele,
inclusiv componenta Guvernului, proiectul.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Vreau sa va anunt urmatorul lucru. Ieri, in
cadrul Biroului permanent, aveam deja informatia si am convenit cu membrii
Biroului permanent ca deja astazi, daca nu gresesc, la aceasta ora, se
repartizeaza proiectul de Program al propusului Cabinet de ministri. Acum
referitor la componenta, la propunerile care vizeaza componenta, eu pot sa va
promit un singur lucru: voi face totul posibil ca sa urgentez prezentarea
acestei liste. Negocierile continue, ma voi stradui ca aceasta propunere sa vina
cit mai repede, ca sa aveti suficient timp de examinare.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Rugam foarte frumos sa nu se intimple luni
dimineata acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
A, nu, nu. Cu siguranta nu. Da, duminica e
bine. Bine. Eu am facut o gluma, stimati colegi.
Domnul Viorel Melnic il invit la tribuna
centrala pentru a oferi raspuns la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat
cu privire la implementarea proiectului “Gradina Moldovei”.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte,
Distins Parlament,
La interpelarea domnului Filat din cadrul sedintei
in plen a Parlamentului din 13 martie curent, permiteti-mi sa comunic urmatoarele.
In temeiul Hotaririi Guvernului nr.727 din
20 iulie 2005 cu privire la atribuirea si modificarea destinatiei unor terenuri,
cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerului Economiei si Comertului
i-a fost atribuit in posesiune terenul cu o suprafata de 10,65 de hectare, amplasat
pe strada Tudor Vladimirescu 1/8 din Chisinau in scopul organizarii unui
concurs de arenda pentru ulterioara constructie a unui centru comercial pe
acest teritoriu.
In scopul executarii acestei hotariri,
Ministerul Economiei si Comertului, prin ordinul sau intern, ulterior
modificat, a instituit comisia interdepartamentala pentru desfasurarea acestui
concurs de dare in arenda. La 14 iulie 2006, in “Monitorul Oficial” a fost
publicat comunicatul informativ cu privire la acest concurs. Concursul, vreau sa
va asigur, a fost organizat in modul cel mai transparent. In baza deciziei Comisiei
interdepartamentale din 2 august 2006, cistigator al concursului a fost
desemnata Intreprinderea cu Capital Strain “Gifivostok” - SRL, care, in
conformitate cu business-planul prezentat, a propus realizarea proiectului in
termen de 2 ani de zile, desi contractul este incheiat
intr-un termen de 99 de ani, cu un volum de investitii in suma de 10 milioane
de dolari.
Contractul de arenda a fost semnat la 13
februarie 2007, urmind ca cistigatorul sa se ajusteze la prevederile
contractului si sa respecte business-planul prezentat de catre acesta prin
prezentarea unui grafic de lucrari, inclusiv incepind acest grafic cu lucrarile
de proiectare. In momentul de fata, vreau sa comunic ca investitorul a
prezentat proiectul de lucrari si motivul care l-a invocat acest investitor
despre neexecutarea in timp de un an de zile a lucrarilor mentionate a fost
imposibilitatea de a avea proiectul pe acest edificiu complexul Comercial
Agricol “Gradina Moldovei”.
In interpelare a mai fost pusa intrebarea
cu privire la cesiunea dreptului de arenda. Intr-adevar, cesiunea dreptului de
arenda a avut loc in baza unui contract iarasi dintre Ministerul Economiei. Si,
mai mult ca atit, in contractul de arenda anterior incheiat intre Ministerul
Economiei si Comertului si Intreprinderea cu Capital Strain “Gifivostok” este
prevazuta expres posibilitatea de a cesiona.
Si, in acest context, vreau sa va spun ca,
pe parcursul unui an de zile, investitorul a respectat cu strictete prevederile
contractului de arenda si a achitat plata pentru arenda. Mai mult ca atit, era
obligatia de efectuare a lucrarilor de nivelare pe acest teritoriu, precum si
trecerea din destinatie agricola in destinatie sub constructie a acestui
teritoriu, care prevede o suma enorma de bani pentru formalitati. Aceste sume
au fost achitate. Deci, respectiv, acum urmeaza ca investitorul, care a avut in
cesiune dreptul de arenda, sa realizeze business-planul, semnat de catre
Ministerul Economiei si Comertului cu precedentul investitor care a fost
“Gifivostok”.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Melnic, pentru raspuns.
Numai ca eu as vrea sa revenim la momentul
cind discutam in Parlament oportunitatea acestei tranzactii si vreau sa va
readuc aminte, ca dincolo de suma de 10 milioane de dolari, pe care si-a asumat
ca si obligatiune investitionala, firma respectiva isi asumasera obligatiunea
ca, in termen de 2 ani, dincolo de suma sa dea in exploatare acest Centru “Gradina
Moldovei”, cu deschiderea a inca 7000 de locuri de munca atit de necesare
Republicii Moldova.
Domnule Melnic,
Eu as avea o intrebare, chiar daca in
contractul initial exista norma prevazuta expres ca si drept de cesiune, oricum
obligatiunile ramin a fi catre posesorul sau cel care detine proiectul
respectiv pentru a-l implementa. Daca este sa ne uitam dupa semnarea
contractului termenul expira pe data de 2 august 2008. Deci noi avem, putem numara
cite luni, pina cind, de fapt, acest complex trebuia sa fie dat in exploatare. In
cazul in care nu va fi respectat acest termen, care vor fi sanctiunile sau
consecintele?
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc, domnule Filat.
In primul rind, vreau sa va contrazic usor,
spunindu-va ca contractul nu a fost semnat in 2 august ca sa cronometram timpul
din 2 august si sa spunem, ca au mai ramas citeva luni. Deci contractul a fost
semnat in 13 februarie 2007.
Domnul Vladimir Filat:
De ce?
Domnul Viorel Melnic:
Deci efectiva a fost perioada dintre
decizia comisiei interguvernamentale pina la momentul de semnare a contractului
si este un timp normal pentru a negocia prevederile contractului de arenda. Deci,
contractul a fost semnat la
13 februarie 2007. De acolo trebuie sa cronometram 2 ani de zile. Aceasta e una
la mina.
Doi. Prin contract, in contractul de arenda
este scris: “Investitorul va porni constructia complexului in momentul in care
va avea documentele de proiect.” Si eu am spus anterior, prin explicatia mea, ca
motivatia a fost ca nu a avut disponibilitatea documentelor pentru proiect ca sa
inceapa lucrarile de constructie.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule viceministru.
Inseamna ca a fost semnat un contract,
care, de fapt, nu prevede expres o obligatiune concreta a celui care urma sa
implementeze, atit timp cit el poate evoca motive in cazul in care, daca s.a.m.d.
Termenul de 2 ani atunci este unul ireal.
Domnul Viorel Melnic:
Eu vreau sa va spun ca obligatiunea ramine,
domnule Filat. Ramine chiar pe succesorul arendasului.
Domnul Vladimir Filat:
Cum ramine ca si termen, domnule Melnic, in
cazul in care dinsii au deschisa poarta pentru a invoca motive de
neimplementare in termenul stabilit? In cazul in care nu a elaborat proiectul, in
cazul in care n-a fost acceptat proiectul.
Domnul Viorel Melnic:
Proiectul deja este. Noi avem toate
circumstantele reale ca lucrarile sa fie demarate in viitorul apropiat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Melnic,
Eu fixez si acest raspuns si cu siguranta
vom monitoriza in continuare implementarea si vom reveni la acest subiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Melnic,
Va multumesc.
Stimati colegi,
O sa se apropie si domnul ministru in
exercitiu al finantelor, domnul Pop, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate
anterior, in special ma refer aici la intrebarea inaintata de domnul deputat
Valeriu Guma. Si, la fel, vreau sa anunt ca raspunsurile la interpelarile
deputatilor sint trei: domnul Filat, domnul Susarenco, doamna Cusnir adresate
Procuraturii Generale, vor fi prezentate aici, in sala plenului Parlamentului,
de la tribuna centrala, in ziua de 3 aprilie. Sunt pregatite acum, deci se aduna
informatiile.
Va rog sa adresati interpelarile dumneavoastra,
avind situatia ca domnul ministru Pop vine putin mai tirziu. Va rog. Deci,
propun sa decidem daca sint sau nu interpelari prin votul plenului
Parlamentului.
Va rog, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
In primul rind, domnule Presedinte al sedintei,
vreau sa va spun ca nu numai domnul Procuror trebuia sa vina sa imi raspunda la
intrebarile adresate. Sint trei intrebari la care trebuia sa vina inclusiv
Guvernul sa imi raspunda de la tribuna Parlamentului si, in acest context, reiterez
toate trei intrebari pentru joia viitoare.
Si am astazi o interpelare. Solicit
Guvernului sa prezinte o informatie de la tribuna Parlamentului referitoare la
situatia antiincendiara in republica, compartimentata pe raioane si, in special,
cu referire la dotarea cu tehnica antiincendiara.
Solicit descrierea starii fiecarei unitati in
parte, cit si anul producerii si procurarii. De cite ori si cind au fost
reparate. Care a fost costul reparatiilor. Daca mai pot fi supuse reparatiilor,
in ce an ultima data a fost completata subdiviziunea si cu ce unitate de
transport? Cunosc situatia, din care motive solicit Guvernului si masurile
preconizate in viitorul apropiat pentru ameliorarea situatiei intolerabile.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Dat fiind faptul ca situatia cu drumurile in
municipiul Chisinau este foarte dezastruoasa, o stim cu totii si o vedem in
toata ziua. Si, pe de o parte, Guvernul critica Primaria municipiului si Consiliul
municipal Chisinau privind situatia creata. Pe de alta parte, Consiliul
municipal se plinge de presa financiara care o exercita asupra municipiului,
asupra a aproape jumatate din populatia Republicii Moldova Guvernul. Rog
Guvernul, pina cind mai activeaza, sa prezinte o informatie referitoare la urmatoarele
intrebari.
Care este suma impozitelor colectate, asa-zisul
impozit rutier, de la persoanele fizice si juridice in anul trecut pentru 2007?
Ce suma din aceasta a fost varsata in bugetul municipiului Chisinau? Cite
drumuri au fost construite in municipiul Chisinau si in general, si in special in
oras si in suburbii in 2007 si 2008. Si citi km de drum au fost reparate in
2007 si in 2008? Rog informatia anume de la Guvern, fiindca Guvernul Republicii
Moldova este responsabil si de situatia in care se afla cetatenii municipiului
Chisinau.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Pentru a raspunde la interpelarea domnului
deputat Valeriu Guma cu privire la neaplicarea articolului 49 din Codul fiscal
fata de intreprinderile mici si mijlocii, la microfonul central se invita
domnul Puscuta.
Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:
Multumesc doamna vicepresedinte.
Stimati deputati,
In adresa Ministerului Finantelor a fost indreptat
demersul domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Valeriu Guma
privitor la aplicarea articolului 49 si cotei zero la impozitul pe venit pentru
intreprinderile mici si mijlocii. Introducerea, incepind cu 1 ianuarie 2008, a
cotei impozitului pe venit reinvestit al persoanelor juridice in marime de 0%
se extinde fata de toti agentii economici, inclusiv fata de acei care au
beneficiat de facilitati in baza articolului 49 ca intreprinderi mici si
mijlocii pina la aceasta data.
In partea ce tine de venitul distribuit de
catre agentii economici in conformitate cu articolul 901 alineatul
(3)1 din Codul fiscal se stabileste ca nu se retine impozitul pe
venit in marime de 15 % la sursa de plata pentru dividendele achitate agentilor
economici rezidenti si pentru veniturile indreptate spre achitare fondatorilor,
intreprinzatorilor individuali si gospodariilor taranesti, care obtin venituri
din vinzari in marime de pina la 3 milioane de lei pe an si a caror numar mediu
scriptic de personal nu depaseste 9 persoane.
Totodata, luind in considerare interpelarea
domnului deputat, se poate trage concluzia ca au fost date ceva indicatii catre
inspectoratele teritoriale. Am verificat aceasta situatie. Careva indicatii din
partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat catre inspectoratele fiscale
teritoriale sa nu incheie acorduri de scutire cu privire la impozitul pe venit
pentru intreprinderile mici si mijlocii pentru anul 2007, asemenea indicatii nu
au fost. Si drept confirmare pot sa numesc cifra.
Doar in trimestrul patru anul trecut au
fost incheiate 187 de acorduri cu intreprinderi mici si mijlocii cu privire la
scutirea de impozitul pe venit in conformitate cu articolul 49. In anul curent
acest lucru de asemenea ramine a fi deschis. Orice contribuabil, daca are dorinta,
poate sa depuna cererea respectiva si FISC-ul o va examina si executa.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Puscuta.
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Puscuta.
Eu ma bucur ca dumneavoastra ne spuneti ca
nu sint cazuri de refuz. Eu am cazuri concrete, cind agentii economici si intreprinderile
mici si mijlocii s-au adresat.
Avind in vedere ca noi pornim de la situatia
cind orice lege care nu inrautateste situatia trebuie sa aplice si Codul
fiscal, articolul 49 care prevede si dumneavoastra, prin raspunsul dat, inca o
data spuneti, va contraziceti cu ceea ce spuneti. Fiindca este vorba ca, la
articolul 49, fondatorul, persoana fizica are dreptul sa nu plateasca impozitul
pe venit 15 la suta si in cazul in care isi ia dividendele.
Dumneavoastra aici nu aplicati acest lucru.
Si dati un raspuns, sa spunem, asa cum sint tratati agentii economici in
teritoriu. Fiindca eu am facut adresarea pe motiv ca sint multe adresari si
este din partea Inspectoratului Fiscal tacit neaplicarea articolului 49. Atunci
eu va spun, daca dumneavoastra nu vreti sa aplicati articolul 49, veniti cu o
initiativa legislativa, abrogati acest articol si atunci va apare o
claritate.
Domnul Sergiu Puscuta:
Daca imi permiteti, domnule deputat, cu
referinta la articolul 49. Articolul 49 in redactia de pina la 1 ianuarie si in
redactia de dupa 1 ianuarie 2008 nu prevede careva facilitati pentru fondatorii
carorva intreprinderi. Aceasta este scutirea de impozitul pe venit la nivel de intreprindere,
doar la nivel de intreprindere. Si aplicarea cotei zero la impozitul pe venit
tot se aplica la nivel de agent economic sau intreprinzator individual, sau
gospodarie taraneasca, sau alta forma de organizare a activitatii de intreprinzator.
Al doilea moment, in cazul in care sint asemenea
cazuri regretabile, cind nu se accepta careva cereri de scutire de la impozitul
pe venit in anumite inspectorate fiscale teritoriale, eu va rog, daca este o
astfel de informatie, sint gata s-o examinez in fiecare caz concret. In ziua de
ieri, alaltaieri, cind s-au facut verificarile respective, noi atare cazuri nu
am depistat la nivel de administrare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Si al treilea moment pe care as vrea sa-l
specific, ca acceptarea sau neacceptarea incheierii acordului de esalonare in
baza articolului 49 de catre Serviciul Fiscal de Stat poate sa fie facuta doar in
conformitate cu legislatia in vigoare, in conformitate cu Codul fiscal.
Daca agentul micului business are dreptul
la aceasta facilitate, la acest acord, el depune cererea si Inspectoratul
Fiscal, daca nu are motive de refuz, este obligat sa incheie acest acord de
scutire, chiar si in conditiile cotei zero. Activind chiar si in conditiile
cotei zero, agentul economic are dreptul sa depuna cererea respectiva si
FISC-ul este obligat sa o accepte. Daca nu sint careva obiectii la continutul
documentului.
Domnul Valeriu Guma:
Va multumesc.
Da Doamne sa fie asa.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule Puscuta.
Stimati colegi,
Mai sint solicitari referitor la intrebari si
interpelari? Nu sint. Deci, urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este declaratia.
La microfonul central se invita domnul Untila.
Domnul Veaceslav Untila:
Doamnelor si domnilor deputati,
La 27 martie 1918, Parlamentul democrat al
Basarabiei, denumit in mod fericit “Sfatul Tarii”, a votat actul unirii
Basarabiei cu Romania, reconfirmind dorinta poporului roman de a trai intr-un
singur stat.
Actul unirii sustinut de 86 de deputati dintre
acei 135 a demonstrat nu doar responsabilitatea si curajul membrilor “Sfatului tarii”,
ci si baza solida a romanitatii basarabenilor. Vom mentiona, de asemenea, si
modul democratic prin care a fost exercitat votul, 3 parlamentari au vot impotriva,
iar 46 s-au abtinut de la vot.
In acele conditii, acei care au votat actul
unirii au dat dovada nu numai de o viziune politica clara, ci si de spirit de
sacrificiu. Ei aveau un scop, un scop nobil si au mers consecvent si neabatuti
spre indeplinirea lui.
Astazi, omagiind a 90-ea aniversare a
acelui eveniment epocal, nu putem sa nu apreciem principalele realizari ale
actului unirii. Iata care sint aceste realizari. Dreptul tuturor cetatenilor la
votul liber, secret si universal. Dreptul la opinie si la educatie. Dreptul la
proprietatea privata, drepturi ale minoritatilor egale cu cele ale etniei
majoritare, circulatia libera a ideilor si fluxurilor financiare, reforma agrara,
invatamintul obligatoriu al tuturor cetatenilor mai intii pina la 4 clase, apoi
pina la 7 clase. Instituirea unor licee si facultati necesare pentru cadrul
spiritual si economic al Basarabiei. Deschiderea teatrului national, a
muzeului national, a numeroase reviste stiintifice, religioase si culturale,
inclusiv in limba minoritatilor etnice.
In acest context, nu vom trece cu vederea vitregiile
istoriei si vom spune, ca, imediat, dupa 28 iunie 1940, au fost arestati si
deseori ucisi fara vreun fel de procese sau deportati in gulag zeci de mii de
cetateni ai Regatului Romaniei, romani, evrei, rusi, ucraineni, gagauzi,
bulgari.
Dupa revenirea regimului sovietic, in anul
1944 a reinceput un nou val de epurari politice, epurari etnice si al deportarilor
in masa. Acei care isi spuneau romani, riscau sa fie impuscati sau li se
organizau procese politice rasunatoare.
Daca tinem cont de cresterea naturala
demografica deosebit de mare in Basarabia in perioada interbelica, genocidul
aplicat dupa 1940 devine unul monstruos, fiecare al treilea locuitor dintre
Prut si Nistru a fost exterminat.
Stimati deputati,
Sarbatorirea a 90 de ani de la votarea
actului unirii Basarabiei cu Romania ne da un prilej real de a ne asuma
responsabilitatea pentru iesirea din stare de criza profunda prin care trece
Republica Moldova, cel mai sarac, cel mai devastat spiritual si moral stat al
actualei Europe.
Sa nu uitam ca cel mai important document
al statalitatii noastre, Declaratia de independenta din 27 august 1991, a
condamnat toate ocupatiunile Basarabiei, inclusiv Tratatul Ribbentrop-Molotov si
consecintele lui. A declarat limba romana ca limba de stat si integrarea in
structurile euroatlantice ca dreptul politic de baza al Republicii Moldova.
Principiile actului unirii, votat de inaintasii
nostri, ar putea fi un exemplu demn de urmat in procesul integrarii europene.
Aceasta sarcina va fi mai usor de realizat cu sprijinul exprimat clar de catre
Romania, cu care ne vom regasi in cadrul comunitatii europene in spatiul
european istoric, economic, cultural si de limba comun.
Astazi, onorind curajul, profesionalismul
politic si demnitatea deputatilor “Sfatului Tarii”, noi onoram si viitorul
nostru european drept unica sansa de a iesi din impasul in care ne-am pomenit.
Din pacate, acei care au participat la
evenimentele de pina si dupa anul 1991 nu au fost capabili sa repete fapta inaintasilor
nostri. Ceva a lipsit, poate vointa politica, poate increderea in propria forta
sau poate nu am stiut sa luptam pentru idealurile noastre. Oricum, nu s-a facut
suficient pentru consolidarea elementului romanesc si pentru sustinerea
faptelor decivismului romanesc in Republica Moldova. Spiritul romanesc a
devenit o prerogativa a intelectualilor, nu a mers mai departe, nu a ajuns la
omul de rind, din care motiv a ramas in afara preocuparilor populatiei.
In plus, actualul regim comunist a atacat
sistematic tot ce este romanesc in Republica Moldova. In acei 7 ani de
guvernare, comunistii au reusit sa atace, sa strice relatiile oficiale dintre
cele doua state romanesti, dar ei nu vor reusi nici o data sa submineze ceea ce
a fost cladit si fortificat pe parcursul acestor secole in structura si esenta
noastra ca neam.
Regimurile vin si se duc, iar unitatea
noastra ca neam va ramine si e de datoria noastra sa pastram nu numai pentru
noi, ci si pentru urmasii urmasilor nostri.
Iar acum, stimati deputati, cu titlu de
post-scriptum, vreau sa va spun si eu ca nu stiu cit de tare are atitudine fata
de teatru Presedintele Parlamentului, dar el si-a aratat astazi dimineata, in
dimineata de astazi atitudinea lui fata de valorile noastre nationale.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Igor
Klipii.
Domnul Igor Klipii:
Stimati colegi,
Mi-am propus, prin aceasta luare de cuvint,
sa profit de posibilitatea de care dispune un parlamentar si de care nu poate
beneficia in tara noastra un cetatean, cum spunem noi, de rind, si anume sa-mi
exprim liber si nestingherit opinia la tribuna centrala a Parlamentului, la
tribuna centrala a tarii pe un subiect foarte concret, aproape in afara
politicii.
Intr-o tara normala acest drept, adica
dreptul de a-si face cunoscuta opinia este la dispozitia oricarui cetatean,
bineinteles, daca el are opinie. La noi in tara insa acest drept este restrins
pentru un numar de demnitari care, iarasi, foarte frecvent nu au opinie.
Stimati colegi,
In decursul ultimilor ani, societatea
noastra, asa cum i se cuvine unei societati inca provinciale, s-a obisnuit cu
mai multe lucruri reprobabile. Ne-am obisnuit cu faptul ca puterea politica
poate face orice daca populatia acestei tari are impresia ca o duce nu mai rau
decit a dus-o cindva, chiar daca acest cindva nu mai conteaza acum.
Ne-am obisnuit ca presa, radioul sau
televiziunea nu informeaza, ci dezinformeaza, adica manipuleaza. Am acceptat si
faptul ca puterea manipuleaza din banii publici, iar opozitia din banii pe care
ii are sau nu ii are. Si vai de capul celor care nu au bani si pentru presa,
pentru radiou sau televiziune. Ei sint... ei risca sa fie facut laturi de porci
sau sub privirile si aplauzele celorlalti atit din stinga, cit si din dreapta.
Ne-am obisnuit ca anumiti insi cu pondere
politica grea in Republica Moldova, republica noastra proeuropeana, ni se
prezinta in stare de ebrietate tot atit de frecvent, cit si in stare treaza.
Este adevarat ca diferenta este uneori insesizabila, iar consecintele cint
uneori chiar pozitive.
Am acceptat, iar unii chiar si saluta si
prezinta trecerea dintr-o tabara in alta a politicienilor de toate taliile, de
toate marimile de la purtator de zvon dintr-un sat parasit al Basarabiei pina
la lideri, barbati ai neamului, drept un act de inalta moralitate si chiar de
curaj politic, desi nimeni nu presupune ca acest lucru este facut chiar pe
gratis.
Am enumerat aceste moravuri politice mai
noi, stabilite la noi in Republica Moldova, pentru a constata ca societatea
moldoveneasca, aflata intr-un proces interminabil de tranzitie, se cufunda tot
mai adinc intr-o stare de criza sau poate chiar de marasm moral. Se creeaza
impresia ca moldovenii care au ajuns sa faca politica, au insusit din toata stiinta
politologica doar o singura notiune: in politica nu exista loc pentru morala.
Si totusi, cit de trist nu s-ar prezenta
lucrurile, totdeauna mai pastram un dram de speranta, ca viitorul se poate
schimba si in bine si nu doar in rau, ca nu toata lumea a insusit iremediabil
moravurile democratiei de tip moldovenesc.
Anume in acest context vreau sa imi
formulez propria opinie vizavi de o emisiune a canalului de televiziune NIT,
aceasta emisiune se numeste, daca nu gresesc, “Povesti cu masti”.
Vreau sa declar de la tribuna centrala a
Parlamentului Republicii Moldova si sint absolut sigur, ca opinia mea va fi sustinuta
sau este impartasita de multi, multi conationali de ai nostri care nu au
posibilitatea de a vorbi de la aceasta tribuna. Si anume ca aceasta este o
emisiune produsa de niste mitocani si pentru mitocani.
Declar, ca toti acei care protejeaza aceasta
emisiune si altele de acest gen, sint si ei niste mitocani. Sint absolut sigur
ca emisiunea in cauza poate produce niste senzatii de satisfactie, dar si acele
de natura fiziologica doar unor brute. Asa, aceasta este realitatea, cum spun
englezii, mama idiotilor este permanent gravida.
Probabil, din cauza caracterului
incalificabil al acestei emisiuni nu a riscat inca nimeni sa ia vreo atitudine.
Nici CCA, nici colegii de breasla, nici societatea civila si nici clasa politica,
lucru explicabil de altfel: nu risca sa faca aceasta, sa reactioneze.
Dar, la drept vorbind, care ar fi reactia
adecvata fata de niste badarani anonimi. Ce poti reprosa sau ce poti discuta cu
un badaran. Un singur lucru il solicit totusi si cred, ca intr-un stat, mai
ales intr-un stat democratic, cum ne consideram, acest lucru poate fi impus. El
poate fi impus chiar si unor mitocani si chiar unor mitocani protejati si anume,
cer sa fie indicat faptul ca emisiunea in cauza este interzisa copiilor sub 16
ani, deoarece limbajul si incarcatura intelectuala a acesteia pot avea efecte
degradante asupra psihicului unui copil.
Multumesc pentru atentie.
Si in incheiere. Foarte sincer ii felicit
pe toti acei care considera Ziua unirii fie stil vechi, adica 27 martie, sau
stil nou, 9 aprilie, drept un simbol al sperantei.
Va multumesc foarte mult.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna deputat
Zoia Jalba.
Doamna Zoia Jalba:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Stimata audienta,
Astazi, celebram 90 de ani de la unirea
Basarabiei cu Romania, act cu caracter democratic si plebiscitar.
La 27 martie 1918, orele 5 a avut loc
adunarea Sfatului Tarii, in sala au fost prezenti toti membrii Cabinetului
Republicii Moldovenesti, Primul ministru roman Alexandru Mardeloman, trimisul
special al regelui Ferdinand, fauritorul Romaniei Mari. Sfatul Tarii avea urmatoarea
componenta: 103 moldoveni, 13 ucraineni,
7 rusi, 6 evrei, 5 gagauzi, 2 nemti, un polonez si un armean – in total 138 de membri.
La ordinea zilei din acea zi era hotarirea Sfatului Tarii, din care citez:
“Basarabia, in hotarele ei dintre Prut–Nistru–Marea Neagra si vechile granite
cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii
Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza
principiului ca noroadele singure sa isi hotarasca soarta lor, de azi inainte si
pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania.”
In urma rezultatului de vot 86 de membri au
votat “pentru”, 3 – impotriva, 36 – abtineri, 13 au fost absenti. Astfel, cu o
majoritate zdrobitoare de voturi a fost votata unirea Basarabiei cu Romania.
Astazi, dupa 90 de ani, din cauza celor
care au ca luceafar steaua din Kremlin, Basarabia, prin pactul
comunisto-fascist, a fost pusa la cheremul fortelor oculte. Cu toata declaratia
de independenta, care a fost adoptata aici, in aceasta sala, raminem in
continuare dependenti de aceeasi stea care intuneca, de fapt, guvernarea actuala
tot comunista. Aici as parafraza spusele poetului: “Zdrobiti orinduiala cea
cruda si nedreapta”. Care la noi, de fapt, in Moldova, imparte lumea in ai nostri
si ai lor.
Regretabil ca dupa 90 de ani pe acest
picior de plai mai are loc procesul mancurtizarii, iar acestia sint infiltrati in
cele mai importante functii in stat. Ori ofensa, la care am fost supusi astazi,
intrece orice nivel de educatie. Sint cumva vinovata de faptul ca m-am nascut
romanca? Mi-ar putea cumva cineva lua dreptul de a lupta pentru unitatea de
neam a poporului meu? Nu cred.
Cit despre teatru, ce sa zic? Prefer la nebunie
acest gen de arta. Iar teatrul in care particip ca actor, astazi imi displace.
De fapt, am inceput sa il urasc din
4 aprilie 2005 si va spun de ce. Pentru regia de prost gust a celor care o
elaboreaza.
Miscarea “Actiunea Europeana” felicita intreg
poporul Republicii Moldova: romani, moldoveni, ucraineni, rusi, evrei, tigani,
bulgari, gagauzi cu aniversarea a 90-a de la unirea Basarabiei cu Romania. Ori
dezideratul nostru este integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana,
acolo unde ne vom regasi impreuna cu poporul nostru, cu neamul nostru, in lumea
civilizata a Europei.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Grigore Petrenco. Nu? Refuzati de acum? Eu vad ca aceasta este aici.
Domnul Grigore Petrenco:
Уважаемые коллеги, нам не хотелось бы
уделять много внимания теме так называемого великого объединения Бессарабии с
Румынией, но попытки со стороны правых унионистов мифологизировать это событие,
а также целый период, который за этим событием последовал, желание придать
этому событию вселенскую значимость не могут оставить нас безразличными.
Надо признать, что события 90-летней
давности являются одними из самых трагических страниц истории нашей страны,
началом периода оккупации, периода одного из самых жестоких колониальных
режимов того времени.
Я хочу честно заявить, что за идеализацией
события 27 марта
1918 года стоят большие деньги. Деньги, направляемые на искажение фактов,
направляемые на то, чтобы многие события и люди тех лет были преданы забвению.
Так же, как и в межвоенный период, в период оккупации, и сегодня унионизм и
активная румынизация щедро поощряются и оплачиваются из бюджетных фондов
соседнего государства. А желающие отработать и прибрать эти фонды к своим рукам
всегда найдутся.
Говоря о так называемом великом объединении,
мы обязаны говорить правду. Ни о каком легитимном объединении 1918 года не
могла идти речь в условиях военной интервенции, отсутствия плебисцита и
массового насилия над мирным населением.
Говоря о так называемом великом объединении,
надо говорить обо всем, не скрывая ничего, о многочисленных вооруженных
восстаниях, из которых крупнейшее Хотинское в 1919 году и Татарбунарское в 1924
году, о количестве убитых, расстрелянных властями граждан, которое за первые
десять лет после так называемого великого объединения достигло
30 000 человек.
Режим оккупации в Бессарабии
характеризовался завышением цен на переданную в аренду крестьянскую землю,
жестоким террором, непрекращающимся военным и осадным положением, тяжелым
национальным гнетом, разорительными налогами, поборами чиновников-взяточников,
безудержной эксплуатацией, экономической разрухой, застоем в торговле,
подавлением общественности, разрушением кооперации.
Так называемое великое объединение вызвало
бегство из Бессарабии на территорию СССР, в страны западной Европы и Америки за
первые десять лет не менее 300 000 человек.
Неравенство проникло во все сферы жизни.
Даже преподаватели, работавшие на территории Бессарабии, приехавшие из-за Прута,
официально по закону получали большее жалованье, чем местные жители и местные
преподаватели. Массовый вывоз активов из региона, вывоз производственных
мощностей, тотальная деиндустриализация, ни одного построенного социально
значимого объекта за этот период в Бессарабии – об этом тоже надо говорить, господа унионисты.
Нарушение и подавление гражданских прав и
свобод, запрет Коммунистической партии в 1924 году, запрет на публикацию
изданий на языках национальных меньшинств в 1930 году – об этом тоже надо говорить, господа унионисты.
Политические преследования, расстрелы
политических деятелей, зарождение и установление фашистского режима, начало
холокоста и его продолжение уже в период с 1941 по 1944 год – обо всем этом надо
говорить.
О жестоком режиме, который был установлен в
межвоенный период в Бессарабии, выдающий французский писатель Анри Барбюс
писал, цитирую: «В Бессарабии знаю, что стоит только поднять голову, как она слетит
с плеч». Обо всем этом не говорят господа унионисты, празднующие сегодня
90-летие так называемого великого объединения. Не говорят не потому, что не
знают об этом. Не говорят потому, что надо отрабатывать вложения.
Учитывая сегодняшние выступления представителей
почти всех оппозиционных фракций, убежден, что нашим унионистам-маргиналам
стоило бы объединиться в железную гвардию, а не строить из себя демократическую
оппозицию.
Спасибо. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
As ruga...
Doamna Maria Postoico:
Doamna Cusnir,
Linistiti-va.
Domnul Iurie Rosca:
Putina atentie si v-as invita sa coborim nitel
pentru citeva minute de pe baricadele istoriei pe cele ale actualitatii
politice din Republica Moldova, pentru ca declaratia pe care voi prezenta-o
este a grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cu privire
la faptele de coruptie si administrare frauduloasa a proprietatii statului,
comise de fostul demnitar Vladimir Filat.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Asa cum am mai aratat in sedintele
anterioare, recent aparuta grupare politica, in fruntea careia s-a postat
Vladimir Filat, constituie un pericol pentru societatea noastra. Pericolul
venit din faptul ca aceasta grupare isi propune sa se afirme in politica prin
frauda, prin minciuna, precum si prin coruperea membrilor altor partide si a
unor structuri de presa. In persoana domnului Filat nu avem, asa cum pretind
gazetarii tocmiti de el, un tinar necorupt si cuprins de idealuri, ci un vechi
element corupt al fostelor guvernari compromise si respinse de alegatori.
Din pacate, exponentii acelor guvernari nu
au ajuns inca sa poarte raspundere in fata organelor de drept si a legii,
aceasta pentru ca prea mare le-a fost influenta asupra Procuraturii si altor
organe de ancheta, astfel incit multiplele nelegiuiri, abuzuri, privatizari
ilicite sau cazuri de coruptie, au fost blocate. Se stie ca Vladimir Filat a
ocupat functii de raspundere in guvernele Ciubuc–2 si Sturza in perioada anilor
1998–1999, fiind instalat initial in functia de Director general al
Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat si apoi in
cea de ministru de stat, sef al Cancelariei Guvernului.
Amintim ca faptele de incalcare a legilor si
de deturnare a banilor publici au fost examinate atit de comisia de ancheta a
Parlamentului, care a activat in legislatura anilor 1998–2000 si pe care am
condus-o, cit si de Curtea de Conturi, care este organul suprem de control
financiar de stat si are independenta organizatorica si functionala. Prin
urmare, aceasta institutie Curtea de Conturi nu poate fi suspectata nici de
lipsa de profesionalism, nici de faptul ca ar raspunde unor comandamente
politice. Sa vedem, asadar, cum apare demnitarul de ieri responsabil de
privatizare, Vladimir Filat in documentele acestei institutii.
Astazi, ne vom referi la Hotarirea nr.20
din 3 mai 2000 privind rezultatele controlului asupra indeplinirii de catre Departamentul
Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a Programului de privatizare
pentru anii 1997–1998 (“Monitorul Oficial” al Republicii Moldova nr.106–108 din
24 august 2000). Citam in continuare din Hotarirea Curtii de Conturi: “Curtea
de Conturi, examinind rezultatele controlului asupra indeplinirii de catre
Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat de pe linga
Ministerul Economiei si Reformelor a Programului de privatizare pentru anii
1997–1998, a constatat ca conducerea Departamentului (Vladimir Filat) nu numai
ca nu a asigurat pe deplin indeplinirea Programului de privatizare pentru anii
1997–1998, dar si a admis un sir de incalcari si neajunsuri, in urma carora
bugetul de stat a ratat venituri banesti in sume esentiale.
Din 1038 de obiecte preconizate pentru
privatizare in conformitate cu Programul de privatizare pentru anii 1997–1998
la data de 1 aprilie 2000 au fost comercializate numai 348 obiecte, ce
constituia 33,5 la suta. Departamentul nu a asigurat executarea cerintei prevazute
de articolul 13 alineatul (8) din Legea nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire
la privatizare in ceea ce priveste stabilirea modului de tinere a evidentei
mijloacelor de privatizare. Lipsa unui mecanism de evidenta stricta a veniturilor
din vinzarea patrimoniului public nu permite efectuarea unei analize ample a
procesului de acumulare si utilizare a veniturilor.
La verificarea veniturilor primite s-a
stabilit ca, potrivit datelor Departamentului, in urma comercializarii
patrimoniului public, inclus in listele Programului de privatizare la 1
ianuarie 2000 au fost varsate in buget
143,3 milioane lei, iar conform informatiei Ministerului Finantelor au fost incasate
106,6 milioane de lei. Astfel, conform punctului 8 din Regulamentul concursurilor
investitionale si negocierilor directe, aprobat prin Hotarirea Guvernului
nr.1056 din 12 noiembrie 1997 Comisia de concurs avea obligatia de a primi,
pregati si controla documentele privind obiectul scos la concurs.
Contrar acestuia, in cazul scoaterii la
concurs investitional al actiunilor statului detinute in SA Hotelul “Chisinau” –
SA, “Moldagrotehnica” – SA, “Ionel” – SA, “Fertilitatea” Soroca etc. de catre
Comisia de concurs, presedinti ai comisiei domnii Iurie Badir, Vladimir Filat,
Alexandru Oleinic, au fost acceptate copiile de pe certificatele inregistrarii
de stat a intreprinderilor si de pe certificatele de emisie a actiunilor, fara
autentificarea in modul stabilit, iar darea de seama financiara si bilantul intreprinderii
nu au fost autentificate de organul fiscal teritorial, ceea ce contravine
prevederilor punctului 10 literele a) si e) din Regulament.
De asemenea, contrar prevederilor punctului
17 din Regulament, au fost primite la concurs copiile de pe statutul si
certificatele inregistrarii de stat neautentificate ale unor participanti la
concurs: “Trans Imex Prim” – SRL, cistigatorul concursului la privatizarea actiunilor
Hotelul “Chisinau” – SA.
Nerespectarea de catre Comisia de concurs,
presedinte Vladimir Filat, a modului de stabilire a pretului initial, prevazut
de punctul 59 din indicatiile metodologice privind determinarea valorii
estimative a complexului patrimonial al intreprinderii si stabilirea pretului
de vinzare a patrimoniului actiunilor statului, aprobate prin Hotarirea
Guvernului nr.1056 din 12 octombrie 1997 a condus la micsorarea pretului minim
de vinzare a actiunilor statului in SA Fabrica de Confectii “Ionel” la circa
500 mii lei.
De catre conducerea Departamentului nu au
fost indeplinite prevederile punctului 4 din Hotarirea Guvernului nr.109 din 2
februarie 1999 cu privire la reprezentarea statului in societatile economice,
care prevede constituirea in limitele efectivului Departamentului a unitatii
structurale din trei persoane cu functiile de pregatire si intocmire a
contractelor cu reprezentantii statului.
Contrar punctului 11 din Regulamentul cu
privire la reprezentarea proprietarului patrimoniului de stat in societatile
economice, adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.188 din 29 martie 1996, care
prevede ca conducatorii si loctiitorii conducatorilor de ministere si
departamente si ai altor autoritati ai administratiei publice, precum si conducatorii
intreprinderilor, organizatiilor si institutiilor de stat nu pot fi desemnati
reprezentantii statului, prin ordinul
nr.13-032 din 10 februarie 1999 al directorului general al Departamentului
Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat Vladimir Filat, ca
reprezentant al statului in SRL “CTI Print” a fost numita Zinaida Grafchin,
vicedirector general al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii
de Stat.
Nerespectarea de catre Comisia de concurs,
presedinte Vladimir Filat, fostul director al Departamentului, a prevederilor
punctului 59 din indicatiile metodologice privind determinarea valorilor
estimative ale Complexului patrimonial al intreprinderii si stabilirea pretului
de utilizare a patrimoniului actiunilor statului, aprobate prin Hotarirea
Guvernului nr.1056 din 12 octombrie 1997, la vinzarea actiunilor statului in SA
“Fabrica de Confectii “Ionel”, a cauzat ratarea de catre stat a venitului in
suma de 500 mii lei.
Conform rezultatelor controlului asupra indeplinirii
de catre Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a Programului
de privatizare pentru anul 1997–1998, marimea venitului ratat de bugetul de
stat in urma neglijarii de catre factorii de decizie ai Departamentului in cauza
a modalitatii stabilite de privatizare, constituie suma de circa 1,6 milioane de
lei.
Curtea de Conturi, tinind cont de incalcarile
depistate pe parcursul controlului, mentioneaza prezenta unor incalcari ale
legislatiei in vigoare la indeplinirea Programului de privatizare pentru anii
1997–1998 de catre fosta conducere a Ministerului si a Departamentului Privatizarii
domnul Vladimir Filat”.
Incheiem aici citatul din Hotarirea
respectiva a Curtii de Conturi. Putem concluziona si de aceasta data, fara
riscul de a gresi, ca Vladimir Filat este o persoana corupta si compromisa, amestecata
in multiple activitati nelegitime de deturnare a banilor si a bunurilor apartinind
statului.
In legatura cu cele expuse, ne adresam
oficial catre Procuratura Generala si catre Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei cu rugamintea sa examineze minutios documentele
respective si sa stabileasca gradul de vinovatie a numitului Vladimir Filat,
iar in caz de necesitate sa initieze procedurile penale respective pentru a
atrage la raspundere pe acei vinovati si pentru recuperarea prejudiciului
cauzat statului.
Rugam, de asemenea, sa se clarifice cauzele
care au determinat inactivitatea conducatorilor Procuraturii Generale de la
acea data, care au ignorat hotaririle si demersurile Curtii de Conturi.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.